{"id":24752,"date":"2015-08-16T17:11:17","date_gmt":"2015-08-16T17:11:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24752"},"modified":"2015-08-16T17:11:17","modified_gmt":"2015-08-16T17:11:17","slug":"vasile-andru-o-zi-lumina-pe-colina-guadalupe-locul-unde-maica-domnului-s-a-aratat-de-5-ori","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/08\/16\/vasile-andru-o-zi-lumina-pe-colina-guadalupe-locul-unde-maica-domnului-s-a-aratat-de-5-ori\/","title":{"rendered":"Vasile ANDRU: O zi-lumin\u0103 pe colina Guadalupe, locul unde Maica Domnului s-a ar\u0103tat de 5 ori"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0Spre deosebire de toate apari\u0163iile mariane din lume, \u00een Mexic la Guadalupe miracolul a produs \u0219i o prob\u0103 material\u0103, pe care o putem vedea \u015fi azi, cu ochii no\u015ftri. C\u00eend am v\u0103zut aceast\u0103 prob\u0103, fascinant\u0103, am avut senza\u021bia hipnotic\u0103, ori poate treaz\u0103, c\u0103 Maica Domnului mi-a f\u0103cut darul s-o \u00eentrez\u0103resc!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Voi evoca un pelerinaj \u00a0la Guadalupe, \u00een Mexic, pe locul unde au fost cinci apari\u021bii ale Maicii Domnului. Am fost \u00een 2012. \u00a0Am urcat colina sacr\u0103 Tepeyac, loc numit ast\u0103zi Villa Guadalupe. Sute de oameni urcau pe colin\u0103. Pelerini din toat\u0103 America Latin\u0103. M\u0103 sim\u021beam bine \u00eentre ei, trup l\u00e2ng\u0103 trup, aglomera\u021bia anuleaz\u0103 str\u0103inia, smulge buruiana euforic\u0103 a egoului, te \u00eenrude\u0219te cu to\u021bi. Pelerinajul m\u0103 f\u0103cea neam cu tot Mexicul, dincolo de premisele unei \u00eenrudiri iberice (prin hispanicul Traian).<\/p>\n

Pe aceast\u0103 colin\u0103, Maica Domnului i s-a ar\u0103tat unui indio<\/em>, un aztec s\u0103rman. Era pe 8 Decembrie 1531, o zi de s\u00e2mb\u0103t\u0103, era diminea\u0163a. Aztecul s-a auzit strigat pe nume: \u201eJuanito!\u201d, numele lui de dup\u0103 botezul cre\u015ftin era Juan Diego. \u00cenainte de botez se numea Cuatla-ctoactzin, care se traduce: \u201ecel care vorbe\u015fte ca un vultur\u201d. \u00cen tetramorf<\/em>, vulturul este simbolul evanghelistului Ioan. Poate de aici a provenit numele cre\u0219tin al aztecului.<\/p>\n

La data c\u00e2nd i-a ap\u0103rut fecioara Maria, Juan Diego avea 57 de ani. Era cre\u015ftinat de c\u00e2nd avea 51 de ani, la pu\u0163in timp dup\u0103 ce Mexicul fusese cucerit de spanioli.<\/p>\n

C\u00e2nd s-a auzit strigat pe nume, Juan Diego s-a oprit \u015fi a v\u0103zut o t\u00e2n\u0103r\u0103 foarte frumoas\u0103, care i-a spus c\u0103 este Maica Domnului \u015fi i-a cerut s\u0103 transmit\u0103 un mesaj misionar episcopului din Cetatea Mexicului.<\/p>\n

Maica Domnului i-a vorbit lui Juan Diego pe limba lui natal\u0103, \u00een nahuatl<\/em>, limba aztecilor. Cred c\u0103 i-a vorbit \u00een minte, pentru c\u0103 persoanele divine, c\u00e2nd ne vorbesc, nu rostesc fonic, sonor, c\u0103 dac\u0103 Dumnezeu ar vorbi fonic, ar fi un tunet cumplit care ne-ar nimici. Maica Domnului i-a spus lui Juan Diego s\u0103-i cear\u0103 episcopului s\u0103 ridice \u00een acel loc o biseric\u0103, \u00een care \u00a0s\u0103-L reveleze pe Dumnezeu aici, \u00een Lumea Nou\u0103.<\/p>\n

Juan Diego porne\u015fte imediat spre ora\u015f, la episcopul Zumarraga.<\/p>\n

Acest Zumarraga<\/strong> este chiar primul episcop al Mexicului de dup\u0103 conchista: ierarh zbir, a ordonat s\u0103 fie aruncate pe foc multe codice aztece<\/em>, \u015fi s\u0103 fie distruse 500 de temple str\u0103vechi\u2026<\/p>\n

Diego \u00eei relateaz\u0103 apari\u0163ia Fecioarei Maria, o descrie. A fost o apari\u0163ie concret\u0103. Adic\u0103 Diego n-a avut o \u201eviziune\u201d, numai misticii au viziuni, el nu era un mistic. El a avut parte de o apari\u0163ie fizic\u0103!<\/p>\n

Episcopul l-a ascultat distrat (se \u00een\u0163elegeau prin translator), nu credea c\u0103 un indio<\/em> pr\u0103p\u0103dit a avut parte de o apari\u0163ie divin\u0103. \u015ei l-a expediat repede. Juan Diego s-a \u00eentors la locul unde-i ap\u0103ruse Fecioara Maria, ca s\u0103 raporteze e\u015fecul s\u0103u. Astfel are loc a doua apari\u0163ie a Maicii Domnului, care l-a ascultat, iar \u00een final i-a spus ferm: \u00ce\u0163i poruncesc s\u0103 te duci din nou m\u00e2ine, s\u0103-l vezi pe episcop \u015fi s\u0103-i repe\u0163i cererea! <\/strong><\/p>\n

Nici la a doua audien\u0163\u0103, episcopul Zumarraga nu l-a crezut pe Juan Diego. I-a cerut s\u0103-i aduc\u0103 o prob\u0103 concret\u0103<\/strong> c\u0103 s-a \u00eent\u00e2lnit chiar cu Maica Domnului.<\/p>\n

Au fost, \u00een total, cinci apari\u0163ii; prima pe 8 decembrie, iar a cincea pe 12 decembrie 1531.<\/p>\n

La ultima apari\u0163ie Maica Domnului a preg\u0103tit proba concret\u0103. Va\u00a0 lasa imaginea fe\u0163ei sale \u00eentip\u0103rit\u0103 pe mantaua indianului, ca o fotografie!<\/strong><\/p>\n

Mantaua era un fel de p\u0103tur\u0103 care se \u00eencheia pe um\u0103rul drept. Era o \u0163es\u0103tur\u0103 groas\u0103 din fibre de agave<\/em>, de m\u0103rimea 1,67 m pe 1,05 m. Pe aceast\u0103 mantie s-a imprimat imaginea Sfintei Fecioare.<\/p>\n

\n

S-a petrecut a\u015fa: C\u00e2nd Juan Diego s-a aflat iar\u0103\u015fi \u00een fa\u0163a episcopului, a desf\u0103\u015furat mantaua \u00een care \u00eenvelise trandafirii, cule\u015fi la \u00eendemnul Fecioarei. Desf\u0103\u015fur\u00e2nd mantia, pe \u0163es\u0103tura de agave s-a \u201erevelat\u201d lent, sub ochii celor de fa\u0163\u0103, imaginea Maicii Domnului. \u00cen culori vii, str\u0103lucitoare. Era ca \u015fi cum pe o plac\u0103 fotografic\u0103, introdus\u0103 \u00een solu\u0163ia chimic\u0103 numit\u0103 \u201erevelator\u201d, se ive\u015fte chipul sub privirile tale. Imaginea are calit\u0103\u0163ile \u015fi fidelitatea unei fotografii, uimitor de expresive, cu dimensiunile 1,43 m pe 0,55 m.<\/p>\n

De\u015fi \u0163es\u0103tura din fibr\u0103 de agave e grosier\u0103, \u201efotografia\u201d Fecioarei s-a a\u015fternut compact, armonios. La analize vechi \u015fi noi, nu se disting urme de \u201etu\u015fe\u201d (cum ar fi la o pictur\u0103), ci totul are netezimea unei fotografii.<\/p>\n

\n

Impresia produs\u0103 de aceast\u0103 \u201eprob\u0103 material\u201d a fost uluitoare. Cu aceasta, a \u00eenceput o fervoare religioas\u0103 f\u0103r\u0103 seam\u0103n, care a f\u0103cut \u015fi succesul cultului cre\u015ftin printre mexicani. Imaginea miraculoas\u0103 a lucrat asupra min\u0163ilor indigenilor mai mult dec\u00e2t oastea de misionari.<\/p>\n

Se poate spune c\u0103 Mexicul a fost cre\u015ftinat de Nuestra<\/em> Senora<\/em> (Maica Domnului) de<\/em> \u00a0Guadalupe<\/em>, sau mai concret, de icoana miraculoas\u0103 adus\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi acestui popor. Mai ales asupra popula\u0163iei indigene, imaginea Fecioarei a avut un impact extraordinar. A fost ca un \u015foc metanoic, sau ca o \u201etraum\u0103\u201d de ini\u0163iere, \u00a0care a produs valuri de credin\u0163\u0103, de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n

\n

Mantaua cu chipul Sfintei Marii \u00a0poate fi v\u0103zut\u0103 expus\u0103 \u00een uria\u015fa catedral\u0103 \u00a0din Guadalupe. Cine vede aceast\u0103 imagine se simte transportat, \u00eennoit, \u00eenviat. Mi-a m\u0103rturisit un pelerin-poet, ce a sim\u0163it d\u00e2nsul: Este ca \u015fi cum a venit nen\u0103scut<\/em> \u015fi pleac\u0103 de aici n\u0103scut,<\/em> \u00een anul unu al fiin\u0163ei sale.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Se crede c\u0103 imaginea de la Guadalupe este adev\u0103ratul chip al Fecioarei Maria. Cazul este comparabil \u00eentruc\u00e2tva cu Giulgiul de la Torino,<\/em> pe care sunt \u00eentip\u0103rite tr\u0103s\u0103turile chipului lui Iisus Hristos.<\/p>\n

Dar \u00een cazul Giulgiului de la Torino<\/em> s-au n\u0103scut multe discu\u0163ii cu privire la datare, autenticitate (personal, \u00eenclin s\u0103 cred, dup\u0103 argumente, c\u0103 este o \u201erelicv\u0103\u201d autentic\u0103). Dar imaginea Fecioarei de la Guadalupe nu a suscitat discu\u0163ii pro \u015fi contra. Reperarea istoric\u0103 este sigur\u0103, m\u0103rturiile despre fenomen sunt credibile, \u00eenregistrate \u201ela fa\u0163a locului\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Expertiza ne\u00eentrerupt\u0103. <\/strong>P\u00e2nza a fost examinat\u0103 \u00een toate timpurile: vizual, \u00een evul mediu; \u015ftiin\u0163ific \u00een epoca modern\u0103; cu tehnic\u0103 de v\u00e2rf, ast\u0103zi.<\/p>\n

Pictorii au confirmat c\u0103 este imposibil ca acea \u201ep\u00e2nz\u0103\u201d s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 de m\u00e2n\u0103 uman\u0103. Nici la microscop nu se distinge vreo tu\u015f\u0103 de penel: culorile formeaz\u0103 o suprafa\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 asperit\u0103\u0163i. Chimistul german Richard Kuhn, laureat Nobel, a primit dou\u0103 fibre din aceast\u0103 ayate<\/em> (mantie). El zice c\u0103 \u201ecoloran\u0163ii sunt de origine complet necunoscut\u0103\u201d pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u0162es\u0103tura a fost studiat\u0103 \u015fi de exper\u0163i NASA. Ei constat\u0103 c\u0103 nici o fisur\u0103 nu apare pe imagine, dup\u0103 470 de ani de la miracol. Nici culoarea nu s-a sp\u0103l\u0103cit, nu s-a atenuat, dup\u0103 at\u00e2ta vreme! \u201eProspe\u0163imea culorilor r\u0103m\u00e2ne inexplicabil\u0103.\u201d<\/p>\n

Numai adaosurile s-a degradat complet. Adaosurile au fost f\u0103cute la bordura imaginii primare, ca ornamente sau \u00eenr\u0103m\u0103ri.<\/p>\n

Testul ochilor certific\u0103 miracolul<\/strong><\/p>\n

Proba cea mai uimitoare a fidelit\u0103\u0163ii imaginii este dat\u0103 de examinarea ochilor de pe \u201efotografia\u201d spontan\u0103. \u00cen ochii ei s-au p\u0103strat chipuri \u015fi reliefuri care au fost \u201eprivite\u201d de d\u00e2nsa \u00een momentul \u201erevel\u0103rii\u201d miraculoase. Ochii au fost examina\u0163i de oftalmologi, cu aparatur\u0103. Ei au caracteristicile unor ochi vii. Cu oftalmoscopul, \u00een 1956, un medic a surprins reflexii luminoase, proaspete. Asemenea detalii nu pot fi observate \u00een picturi, ci numai \u00een ochii celor vii.<\/p>\n

Din rezumatul studiilor, f\u0103cut de Francois Brune, not\u0103m:<\/p>\n

S-a analizat \u015fi cu microdensitometru (aparat care, \u00eentr-un milimetru p\u0103trat, distinge 27778 puncte!). Numerizarea, sau digitalizarea, permite s\u0103 recuper\u0103m orice detalii. A\u015fa s-a constatat c\u0103 ochii Fecioarei reflect\u0103 ceea ce vedea d\u00e2nsa \u00een momentul \u201eimprim\u0103rii\u201d chipului: un indian cu barb\u0103 (probabil Juan Diego), un franciscan (probabil episcopul Zumarraga), un t\u00e2n\u0103r \u00eentr-o pozi\u0163ie perplex\u0103 (probabil translatorul). Se reflect\u0103 deci o \u00eentreag\u0103 scen\u0103 a \u00eenc\u0103perii \u00een momentul \u00een care Juan Diego, desf\u0103\u015fur\u00e2nd mantia, a ap\u0103rut desenul divin.<\/p>\n

Antropologii aduc argumentele<\/strong> lor<\/strong> \u00een favoarea autenticit\u0103\u0163ii imaginii. Chipul ap\u0103rut fotografic pe mantaua lui Juan Diego nu are tr\u0103s\u0103turile unei femei mexicane. Tenul imaginii originale este alb, nu este brun oache\u015f dec\u00e2t \u00een unele reproduceri manuale sau picturale, f\u0103cute de-a lungul vremilor.<\/p>\n

\n

Dup\u0103 at\u00e2tea ispite, o teofanie<\/strong> !<\/p>\n

Seara, am cobor\u00e2t de pe colina sacr\u0103, \u00eentre mul\u021bi oameni, cu care \u00eemi p\u0103rea c\u0103 am fost p\u0103rta\u0219 la o tain\u0103 primordial\u0103. Lumina de pe fe\u0163ele lor m\u0103 face s\u0103 spun: Dac\u0103 n-ar fi existat sufletul, <\/em>pelerinajul la Guadalupe l-ar fi inventat.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba p\u00e2nzei miraculoase, pentru prima dat\u0103 am sim\u021bit preajma Maicii Domnului, cu o putere care nu se poate povesti. \u00a0Pe Athos eu n-am sim\u021bit preajma Maicii Domnului, ci doar a lui Hristos. Vastitatea lui Hristos m\u0103 cople\u0219e\u0219te, dar poate asta e problema mea personal\u0103. Vedeam c\u0103 monahii de pe Athos, \u00een tr\u0103irile lor, o situeaz\u0103 pe Maica Domnului mai sus dec\u00e2t pe Iisus Hristos, o evoc\u0103 mai des, mai cu \u00eensetare, \u0219i le \u00een\u021belegeam evlavia univoc\u0103. Dar la Guadalupe, pentru prima dat\u0103, eu am tr\u0103it \u00een preajma slavei Theotokos, am tr\u0103it clipa de r\u0103pire \u00eentr-un halou din firi\u0219oare de lumin\u0103.<\/p>\n

\u00cemi d\u0103deam seama c\u0103 am venit \u00een Mexic pentru ceasul acela<\/em>! Tot restul a fost ispit\u0103!<\/em><\/strong> Sau a fost o suit\u0103 de ispite culturale, tropicale: Ispita de a parcurge 4000 de kilometri prin \u021bara vast\u0103, Los Estados Unidos Mexicanos, \u00a0prin\u00a0 Sierra Madre \u0219i la Caraibe, \u00een zone arheologice, Uxmal \u0219i Chichen Itza. Eplor\u0103ri! P\u0103rintele Teofil P\u0103r\u0103ian<\/strong> le numea \u201eispita bun\u0103\u201d… iar Ecleziastul<\/strong> le numea vanitas<\/em>, adic\u0103 abur<\/em>.<\/p>\n

\u0218i ispita scrisului: am umplut trei caiete cu \u00eensemn\u0103ri pentru eseul care se cheam\u0103: Topografia sacr\u0103 a Mexicului, de la Teotihuacan la Tula.<\/em> Am scris cu sobrietate despre tolteci, cu triste\u0163e despre azteci, mai cerebral despre olmeci \u015fi cu p\u0103timire despre maya\u015fi\u2026 \u00cen Yucatan, \u00eentre maya\u0219i, m\u0103 sim\u021beam ca \u00een Bucovina natal\u0103. \u0218i nu m\u0103 mai puteam smulge din Mexicul atemporal,\u00a0 \u00eemi venea s\u0103-mi fac o colib\u0103 l\u00e2ng\u0103 ferma lui Gabriel Garcia Marquez<\/strong>, pe care l-am mai aflat \u00een via\u021b\u0103\u2026 Ie\u0219isem din prezentul v\u0103zut \u0219i zadarnic un SMS-alert\u0103 de la Ambasada rom\u00e2n\u0103 (care, ciudat, \u00eei purta de grij\u0103 lui Andru!) \u00eemi aducea aminte s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een patrie \u0219i nu cumva s\u0103-mi g\u0103sesc patrii alternative.<\/p>\n

\u00cen paralel cu traseul proto-istoric al vechilor regate precolumbiene, am parcurs \u015fi Ruta de los conventos<\/em>: calea misionarilor din timpul Conchistei. Misionarii mi s-au p\u0103rut un fel de sanitari<\/em> religio\u015fi<\/em>, vindec\u00e2nd cu agheasm\u0103 \u015fi t\u0103m\u00e2ie r\u0103nile conchistei, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2ndu-i pe indios<\/em> cum este cu m\u00e2ntuirea \u00een lan\u0163uri… Dar un popas la o m\u0103n\u0103stire benedictin\u0103 din Cuernavaca m-a \u00eemp\u0103cat cu to\u0163i misionarii. De altfel benedictinii, ca \u0219i franciscanii, mi s-a p\u0103rut c\u0103 au o suple\u0163e ortodox\u0103\u2026 M-au \u015fi ascultat s\u0103 le vorbesc despre oratio mentis<\/em><\/strong>, <\/em>de\u0219i se fereau de arcane filocalice!<\/p>\n

\u015ei, la cap\u0103tul ispitelor, iat\u0103, m\u0103 a\u015ftepta un mare dar<\/em>. Pot numi a\u015fa ceasul \u00eent\u00e2lnirii cu chipul Fecioarei Maria. E mult spus o teofanie! Dar am v\u0103zut c\u0103 mul\u0163i c\u00e2nd se afl\u0103 acolo, \u00een fa\u0163a chipului miraculos de pe mantia de agave, tr\u0103iau clipa cu intensitatea extazului, ca \u015fi cum minunea se petrecea \u00een acel moment<\/em>. \u00a0Fe\u0163ele oamenilor m\u0103rturiseau aceast\u0103 reiterare a minunii.<\/p>\n

\n

Mai spunem c\u0103: Ziua c\u00e2nd s-a ar\u0103tat a cincea oar\u0103 Maica Domnului (12 Decembrie) a devenit s\u0103rb\u0103toarea na\u0163ional\u0103 a Mexicului. Nuestra Senora de Guadalupe a fost declarat\u0103, de Vatican, patroana Mexicului, apoi patroana Americii Latine. Evlavia pentru Fecioara de la Guadalupe a generat un catolicism popular<\/em>, paralel cu cel oficial din Sud-America. Din ce am v\u0103zut, popularitatea \u0219i faima Fecioarei din Guadalupe \u00eendulce\u015fte catolicismul mexican, \u00eel face mai pu\u0163in \u201egeometrizat\u201d, \u00eel face mai cald, mai emo\u0163ional: adic\u0103 \u00eei d\u0103 o arom\u0103 de ortodoxie…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0Spre deosebire de toate apari\u0163iile mariane din lume, \u00een Mexic la Guadalupe miracolul a produs \u0219i o prob\u0103 material\u0103, pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24752","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24752","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24752"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24752\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24758,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24752\/revisions\/24758"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24752"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24752"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24752"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}