{"id":24803,"date":"2015-08-20T15:22:30","date_gmt":"2015-08-20T15:22:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24803"},"modified":"2015-08-20T15:22:55","modified_gmt":"2015-08-20T15:22:55","slug":"vavila-popovici-alegerea-este-sansa-noastra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/08\/20\/vavila-popovici-alegerea-este-sansa-noastra\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Alegerea este \u0219ansa noastr\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eAlegerea, nu \u0219ansa, determin\u0103 destinul nostru\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numele filosofilor Greciei Antice – Socrate, Platon, Aristotel – ne st\u00e2rnesc un deosebit interes. De\u0219i au tr\u0103it cu peste dou\u0103 mii de ani \u00een urm\u0103, cele mai multe dintre lec\u021biile lor de via\u021b\u0103 au r\u0103mas ne modificate \u00een timp. Mi-a pl\u0103cut g\u00e2ndirea filosofului, eseistul rom\u00e2n Constantin Noica (1909-1987) care, \u00een \u201eCartea de \u00een\u021belepciune\u201d a sintetizat istoria spiritului european ca fiind cea a polarit\u0103\u021bilor succesive: Parmide – Heraclit, Platon – Aristotel, Augustin – Toma, Descartes – Pascal, Kant – Hegel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aristotel (384- i.Hr.-322 i. Hr.), deoarece despre el vreau s\u0103 amintesc, s-a n\u0103scut la Stagira \u2013 motiv pentru care i se mai spune Stagiritul -, ora\u0219 \u00een peninsula Calcidica, situat \u00een nordul M\u0103rii Egee, ca fiu al medicului de curte al regelui Macedoniei. R\u0103mas orfan la 18 ani, a plecat la Atena, unde a frecventat timp de 20 ani Academia Platonic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Platon \u00eempreun\u0103 cu Aristotel formeaz\u0103 momentul cel mai \u00eenalt al filosofiei grece\u0219ti. Natura lor spiritual\u0103 a fost diferit\u0103, Platon afirma realitatea unei lumi a ideilor \u0219i ar\u0103ta cum trebuie \u00een\u021beleas\u0103 lumea inteligibil\u0103 (Mitul cavernei), Aristotel – un spirit realist cu o \u00een\u021belegere naturalist\u0103, \u0219tiin\u021bific\u0103 vedea realitatea \u00een lucrurile existente \u0219i afirma: \u201eceea ce genereaz\u0103 un om nu este niciodat\u0103 Ideea de om, ci un alt om\u201d.\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eJurnalul de idei\u201d a lui Constantin Noica, acesta spune: \u201eDeosebirea \u00eentre Platon \u0219i Aristotel e c\u0103 primul are ca model Ideea, universal concret, \u0219i cel\u0103lalt Ideea universal abstract. La primul realul e modelul, pe c\u00e2nd la Aristotel e fabrica\u021bia, forma ce se \u00eempl\u00e2nt\u0103 \u00een materie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0De\u0219i bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel a tras concluziile necesare, a dezvoltat ceea ce a g\u0103sit de cuviin\u021b\u0103 \u0219i a \u00eentemeiat \u0219tiin\u021ba politic\u0103 ca o \u0219tiin\u021b\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. A sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formal\u0103, Retorica, Etica. Este considerat de unii ca fiind cel mai inteligent om care a mers vreodat\u0103 pe aceast\u0103 planet\u0103. Putem spune c\u0103 a fost un monument de g\u00e2ndire. Poate c\u0103 Aristotel ar fi dob\u00e2ndit o forma\u021bie spiritual\u0103 \u00eentru totul \u0219tiin\u021bific\u0103, merg\u00e2nd oarecum pe urmele tat\u0103lui s\u0103u, dac\u0103 n-ar fi fost at\u00e2t de mult timp elevul lui Platon. Cu fiecare pagin\u0103 citit\u0103 din Platon \u00eemprumuta c\u00e2te ceva din el \u0219i \u00eencerca s\u0103-l combat\u0103 logic. La moartea lui Platon, Aristotel i-a ridicat un altar \u0219i i-a adus omagii aproape ca unui zeu \u2013 \u00eentruc\u00e2t \u00eel iubise, de\u0219i \u00eel contrazisese de multe ori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spre deosebire de Platon el nu se intereseaz\u0103 numai de organizarea cet\u0103\u021bii, ci de toate formele de organizare politic\u0103. Importante sunt \u0219i tratatele de \u0219tiin\u021be naturale, iar fizicii \u00eei adaug\u0103 modul logic al Metafizicii \u00een care trateaz\u0103 principiile fiin\u021bei; Etica Nicomahica o consacr\u0103 moralei care este pentru prima oar\u0103\u00a0 studiat\u0103 ca un concept filosofic, iar \u00een Poetica trateaz\u0103 problemele esteticii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin tradi\u021bie, Aristotel a fost considerat \u00een primul r\u00e2nd un filosof, de unii privit \u00eens\u0103 ca un om de \u0219tiin\u021b\u0103. Mintea lui curioas\u0103 se interesa de procesul \u0219i de tehnica g\u00e2ndirii \u0219i le f\u0103cea o analiz\u0103 at\u00e2t de p\u0103trunz\u0103toare \u00eenc\u00e2t \u201eOrganonul\u201d s\u0103u \u2013 nume atribuit de posteritate tratatelor sale de logic\u0103 \u2013 avea s\u0103 d\u0103inuie, pre\u021b de dou\u0103 mii de ani, drept cartea de c\u0103p\u0103t\u00e2i din domeniul logicii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0A \u00eenl\u0103turat mitul geocentric, modelul Galileo-newtonian al universului, stabilind simetria \u0219i natura comun\u0103 a celor trei dimensiuni. Ulterior, Einstein a venit cu modelul lui relativist ad\u0103ug\u00e2nd dimensiunea timpului, precum \u0219i curbura spa\u021biului, lumea constituit\u0103 fiind \u00eentr-un tablou cuadri-dimensional. Cu toate acestea, \u00een introducerea la \u201eFizica\u201d lui Aristotel \u2013 lucrare de fundamental\u0103 \u00eensemn\u0103tate \u00een istoria g\u00e2ndirii \u0219tiin\u021bifice \u0219i filosofice – se men\u021bioneaz\u0103: \u201ecititorii din era zborurilor cosmice vor g\u0103si c\u0103 aceast\u0103 carte nu \u0219i-a istovit capacitatea de a fecunda nu numai g\u00e2ndirea filosofic\u0103, ci \u0219i pe cea teoretic\u0103 naturalist-\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Meritul lui Aristotel este cel de a fi introdus conceptele de materie, form\u0103, putere, act, no\u021biuni de care s-a folosit g\u00e2ndirea european\u0103 secole \u00eentregi, de exemplu: o statuie este compus\u0103 din materie <\/em>(aram\u0103) \u0219i form\u0103<\/em> – zei\u021ba sculptat\u0103 de sculptor – arta fiind puterea<\/em> lui, \u0219i actul<\/em> \u00een momentul realiz\u0103rii, iar trecerea de la putere la act exprim\u0103 devenirea<\/em>. \u0218tiin\u021ba explic\u0103 cauzele acestei deveniri, metafizica\u00a0 – cauzele ei prime, \u00eencep\u00e2nd cu Dumnezeu \u2013 \u201eprimul motor\u201d<\/em> \u2013\u00a0 trei fiind lucrurile: motorul, lucrul mi\u0219cat \u0219i lucrul \u00een care se mi\u0219c\u0103, adic\u0103 timpul mi\u0219cat. Vorbind despre mi\u0219care, \u201eprimul motor\u201d este \u201eabsolut nemi\u0219cat\u201d,<\/em> s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te o mi\u0219care unic\u0103 \u0219i ve\u0219nic\u0103, este deci invizibil, f\u0103r\u0103 p\u0103r\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 m\u0103rime. Aristotel nu admite vreo mi\u0219care continu\u0103 \u00een afara mi\u0219c\u0103rii \u00een cerc, mi\u0219carea circular\u0103 fiind continu\u0103, etern\u0103, \u00een timp ce alte mi\u0219c\u0103ri au opriri, de exemplu \u00een transport \u0219i c\u00e2nd se produce o oprire, mi\u0219carea este distrus\u0103. Dac\u0103 lumea este lumea formelor, spune el, atunci ea este \u0219i lumea scopurilor. C\u00e2t prive\u0219te infinitul, el nu exist\u0103 \u00een act, dar nu i se poate t\u0103g\u0103dui existen\u021ba, ca atare el exist\u0103 \u00een mod poten\u021bial, exist\u0103 numai \u00een diviziune. Este cu neputin\u021b\u0103 s\u0103 existe timp f\u0103r\u0103 suflet \u0219i dac\u0103 n-ar fi sufletul, nu ar fi nici timpul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu trecerea anilor Aristotel r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i mai pu\u021bin om de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i devine mai cur\u00e2nd un metafizician \u0219i purcede la studierea fiin\u021bei umane: Sufletul (psyche) nu este ceva care se adaug\u0103 trupului sau care se afl\u0103 \u00een el, ci este ceva care exist\u0103 simultan cu el: \u201eNoi nu mai trebuie s\u0103 \u00eentreb\u0103m dac\u0103 trupul \u0219i sufletul sunt un \u00eentreg, cum nu face s\u0103 punem a\u0219a \u00eentrebare referitor la cear\u0103 \u0219i figura imprimat\u0103 pe ea\u201d.<\/em> Vorbe\u0219te de trei niveluri ale sufletului: nutritiv, senzitiv \u0219i ra\u021bional. Plantele au \u00een comun cu animalele \u0219i oamenii sufletul nutritiv (se hr\u0103nesc \u0219i cresc singure), animalele \u0219i oamenii posed\u0103 \u00een plus un suflet senzitiv \u2013 capacitatea de a \u00eencerca senza\u021bii. Animalele superioare \u0219i omul au un suflet \u201era\u021bional pasiv\u201d (cele mai simple forme de inteligen\u021b\u0103); numai omul are suflet \u201era\u021bional activ\u201d (capacitatea de a generaliza \u0219i a crea \u2013 emana\u021bie a puterii creatoare \u0219i ra\u021bionale a universului \u2013 Dumnezeu); de aceea sufletul nu poate muri: \u201eDumnezeu este suma \u0219i sursa oric\u0103rei mi\u0219c\u0103ri, este \u0219i surs\u0103 \u0219i scop al tuturor \u021belurilor din natur\u0103; el este at\u00e2t cauza final\u0103 c\u00e2t \u0219i cauza dint\u00e2i\u201d.<\/em> Materie denume\u0219te ceea ce nu are prin sine nici o existen\u021b\u0103 determinat\u0103, nici o oarecare cantitate sau categorii care determin\u0103 fiin\u021ba, ca atare, materia\u00a0 este substan\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen sistemul filosofic al lui Aristotel, Dumnezeu este izvorul permanent al materiei, Primul motor spiritual, unic, absolut care se afl\u0103 \u00een nemi\u0219care, dar care genereaz\u0103 mi\u0219carea \u00een lume.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aristotel a abordat \u0219tiin\u021ba din punctul \u00een care o l\u0103sase Democrit (cca. 460-370 \u00ee.Hr.) – fiindc\u0103 se g\u00e2ndea \u0219i \u00eenainte de Socrate -, reu\u0219ind s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een toate domeniile de cercetare. \u00cen Fizic\u0103 nu c\u0103uta s\u0103 fac\u0103 noi descoperiri, ci s\u0103 dea defini\u021bii clare ale termenilor folosi\u021bi, precum: materie, mi\u0219care, spa\u021biu, timp, continuitate, infinit, schimbare, scop. \u0218i \u201edac\u0103 exist\u0103 ve\u0219nic timp, este necesar s\u0103 existe \u0219i o mi\u0219care ve\u0219nic\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen concep\u021bia sa, corpurile cere\u0219ti \u2013 printre care include desigur \u0219i P\u0103m\u00e2ntul \u2013 sunt sferice, \u00eentruc\u00e2t \u201enumai un p\u0103m\u00e2nt sferic poate explica forma pe care o cap\u0103t\u0103 Luna, c\u00e2nd este eclipsat\u0103 de interpunerea P\u0103m\u00e2ntului \u00eentre ea \u0219i soare\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Domeniul \u00een care se simte cel mai larg este Biologia, deoarece, se spune c\u0103 tat\u0103l s\u0103u \u00eel ini\u021biase \u00eentruc\u00e2tva \u00een \u0219tiin\u021ba anatomiei. \u00cel intereseaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i lucrurile cele mai simple: \u201e\u00cen toate lucrurile din natur\u0103 se afl\u0103 c\u00e2te o minune\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 Platon \u00ee\u0219i propunea c\u0103ile prin care omul s\u0103 devin\u0103 bun, Aristotel c\u0103uta s\u0103 descopere ce trebuie f\u0103cut pentru ca omul s\u0103 fie fericit. Condi\u021biile care trebuie \u00eendeplinite: \u201eo familie bun\u0103, o s\u0103n\u0103tate bun\u0103, un aspect fizic pl\u0103cut, noroc, o reputa\u021bie bun\u0103, prieteni buni, o avere bun\u0103 \u0219i bun\u0103tate\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemi voi permite s\u0103 vorbesc c\u00e2te ceva \u0219i despre fericire \u0219i felul vie\u021bii, a\u0219a cum g\u00e2ndea Aristotel \u00een lucrarea sa \u201eEtica c\u0103tre Nicomac\u201d. Via\u021ba care se \u00eendreapt\u0103 spre c\u00e2\u0219tigul b\u0103nesc are ceva nenatural \u0219i for\u021bat, deoarece bog\u0103\u021bia nu este dat\u0103 dec\u00e2t pentru a fi \u00eentrebuin\u021bat\u0103 ca mijloc pentru un scop. Naturile primitive v\u0103d binele suprem \u0219i fericirea \u00een pl\u0103ceri, naturile nobile \u0219i doritoare de ac\u021biune prefer\u0103 onoarea, scop urm\u0103rit \u00een via\u021ba public\u0103. F\u0103c\u00e2nd o parantez\u0103, amintesc c\u0103 Petre \u021au\u021bea \u00een \u201eFilosofia nuan\u021belor\u201d spune, cit\u00e2ndu-l pe Mallarm\u00e9, c\u0103 \u201egratuitatea \u0219i pl\u0103cerea sunt capricii care, c\u00e2nd vin \u00een cascad\u0103, \u00eenseamn\u0103 descompunerea, cu r\u0103d\u0103cini \u00een otr\u0103vurile c\u0103rnii, \u00eenc\u0103rcate de nelini\u0219ti f\u0103r\u0103 ie\u0219ire \u0219i de triste\u021bi\u201d.<\/em> Preferabil\u0103 este virtutea ca scop al vie\u021bii \u00een comunitate. Scopul final al ac\u021biunilor omene\u0219ti trebuie s\u0103 fie fericirea (a nu se confunda cu satisfac\u021bia pe care o poate avea omul). Ea nu este glum\u0103 sau joc, suferin\u021ba unei vie\u021bi \u00eentregi nu poate s\u0103 aib\u0103 drept scop \u2013 jocul. Jocul este o recrea\u021bie \u0219i recrea\u021bia nu poate fi un scop. De aceea, consider\u0103 Aristotel, numai o via\u021b\u0103 conform virtu\u021bii poate fi o via\u021b\u0103 fericit\u0103, fericirea fiind o activitate a sufletului care are o parte ra\u021bional\u0103 \u0219i una nera\u021bional\u0103. Cei cump\u0103ta\u021bi se bucur\u0103 de partea ra\u021bional\u0103 a sufletului; dorin\u021bele celui necump\u0103tat tind la opusul a ceea ce sf\u0103tuie\u0219te ra\u021biunea. Virtutea nu este un act, ci obi\u0219nuin\u021ba de a face lucru potrivit. Ea trebuie impus\u0103 mai \u00eent\u00e2i prin disciplin\u0103, c\u0103ci tineretul nu poate avea o judecat\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 asupra acestei chestiuni, \u201ecu timpul, ceea ce provenea din constr\u00e2ngere devine o obi\u0219nuin\u021b\u0103, \u00abo a doua natur\u0103\u00bb, aproape la fel de pl\u0103cut\u0103 ca dorin\u021ba\u201d.<\/em> Inteligen\u021ba o consider\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 dintre virtu\u021bi, iar suprema datorie a statului nu trebuie s\u0103 constea \u201e\u00een a-\u0219i preg\u0103ti cet\u0103\u021benii pentru a-i face o\u0219teni ne\u00eentrecu\u021bi, ci tocmai \u00een educarea lor, pentru a folosi pacea cu \u00een\u021belepciune\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Virtu\u021bile le \u00eemparte \u00een virtu\u021bi ale ra\u021biunii \u0219i virtu\u021bi etice sau morale, cele ra\u021bionale fiind: \u00een\u021belepciunea, \u00een\u021belegerea \u0219i cumin\u021benia; virtu\u021bile morale: d\u0103rnicia \u0219i m\u0103sura. Ca atare avem o virtute a ra\u021biunii \u0219i o virtute moral\u0103. Prima se dezvolt\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i are nevoie de timp, a doua se cap\u0103t\u0103 prin obi\u0219nuin\u021b\u0103; ele nu sunt date de c\u0103tre natur\u0103, dar avem dispozi\u021bia natural\u0103 s\u0103 le primim. Efortul nostru ca oameni nu trebuie m\u0103rginit la ceea ce este omenesc, ca muritori la ceea ce este muritor, ci trebuie s\u0103 ne c\u0103znim c\u00e2t de mult s\u0103 fim nemuritori \u0219i s\u0103 facem totul \u00een scopul de a tr\u0103i dup\u0103 ce este mai bun \u00een noi – acest dumnezeiesc din noi (partea divin\u0103 din noi). \u00centruc\u00e2t ra\u021biunea apar\u021bine mai mult omului, via\u021ba condus\u0103 de ra\u021biune, \u00een viziunea sa, este cea mai fericit\u0103. \u0218i deoarece fericirea trebuie s\u0103 constituie scopul final, \u00een numele ei trebuie ca omul s\u0103 practice virtu\u021bile \u2013 curajul, dreptatea, cinstea \u0219i m\u0103rinimia: \u201eNu ve\u021bi face nimic \u00een lumea aceasta f\u0103r\u0103 curaj. Este cea mai mare calitate a min\u021bii, urmat\u0103 de onoare\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 L\u0103s\u00e2nd la o parte erorile considerate de unii critici cu privire la \u00een\u021belegerea vie\u021bii de c\u0103tre Aristotel, totu\u0219i \u00een g\u00e2ndirea sa sunt adev\u0103rate comori de \u00een\u021belepciune. \u201e\u00cen momentele cele mai \u00eentunecate trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m pentru a vedea lumina\u201d, <\/em>spune. Pentru el democra\u021bia este regimul s\u0103racilor, \u00eentruc\u00e2t cei boga\u021bi sunt mult mai pu\u021bini dec\u00e2t cei s\u0103raci. Sistemul oligarhic este definit de Aristotel ca \u201edominare politic\u0103 a boga\u021bilor, \u0219i se caracterizeaz\u0103 prin corup\u021bie endemic\u0103 \u0219i economie subteran\u0103\u201d, <\/em>oligarhia fiind un tip de form\u0103 de guvernare deviat\u0103 \u0219i nedreapt\u0103. Cea mai important\u0103 distinc\u021bie pe care Aristotel o face \u00eentre democra\u021bie \u0219i oligarhie este: \u201edac\u0103 \u00eentr-o democra\u021bie oamenii liberi, dar s\u0103raci, sunt majoritari \u0219i suverani, \u00eentr-o oligarhie boga\u021bii \u0219i nobilii, de\u0219i minoritari, de\u021bin suveranitatea\u201d. <\/em>Consider\u0103, de asemenea, c\u0103 prin intermediul alegerilor, oligarhia poate fi camuflat\u0103, nu neap\u0103rat destructurat\u0103. Statul oligarhic este, \u00een modernitate, un \u201estat captiv\u201d, subordonat intereselor unui grup restr\u00e2ns.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Filosoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) spunea despre scriitorul \u0219i filosoful Henri-Louis Bergson (1859-1941), – cel care \u0219i-a exprimat speran\u021ba c\u0103 omul va deveni nemuritor printr-o muta\u021bie genetic\u0103 -, c\u0103 a fost mai \u201ecuviincios\u201d ca Aristotel, zic\u00e2nd c\u0103 democra\u021bia e singurul sistem compatibil cu libertatea \u0219i demnitatea uman\u0103, dar are un viciu incurabil: \u201en-are criterii de selec\u021biune a valorilor\u201d,<\/em> cu alte cuvinte \u201edemocra\u021bia e sistemul social \u00een care face fiecare ce vrea \u0219i-n care num\u0103rul \u00eenlocuie\u0219te calitatea. Este triumful cantit\u0103\u021bii \u00eempotriva calit\u0103\u021bii\u201d.<\/em> Iar \u201eextremelor \u2013 fie extremei st\u00e2ngi, fie extremei drepte \u2013 care violeaz\u0103 ideea de echilibru social, democra\u021bia le este ostil\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, dup\u0103 ce am trecut oarecum peste g\u00e2ndirea lui Aristotel, putem crede c\u0103 alegerea noastr\u0103 este f\u0103cut\u0103 de ra\u021biune, dar \u0219i de sufletul nostru, c\u0103 ea este un act, actul este o mi\u0219care f\u0103cut\u0103 \u00een timp, iar mi\u0219carea poate avea un final fericit sau nefericit.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici – Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eAlegerea, nu \u0219ansa, determin\u0103 destinul nostru\u201d \u00a0\u00a0 Numele filosofilor Greciei Antice – Socrate, Platon, Aristotel – ne st\u00e2rnesc un deosebit [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24803","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24803","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24803"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24803\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24806,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24803\/revisions\/24806"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24803"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24803"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24803"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}