{"id":24809,"date":"2015-08-21T09:32:22","date_gmt":"2015-08-21T09:32:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24809"},"modified":"2015-08-21T09:35:25","modified_gmt":"2015-08-21T09:35:25","slug":"valeriu-dulgheru-balada-%e2%80%9emiorita%e2%80%9d-%e2%80%93-o-cheie-la-codul-genetic-al-neamului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/08\/21\/valeriu-dulgheru-balada-%e2%80%9emiorita%e2%80%9d-%e2%80%93-o-cheie-la-codul-genetic-al-neamului\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: Balada \u201eMiori\u021ba\u201d \u2013 O cheie la codul genetic al Neamului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e\u2026C\u0103 la nunta mea \/ A c\u0103zut o stea<\/em><\/p>\n

Soarele \u015fi luna \/ Mi-au \u0163inut cununa\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

(Miori\u0163a)<\/strong><\/p>\n

Un popor dispare atunci c\u00e2nd nu-\u015fi mai respect\u0103 limba, tradi\u0163iile, istoria str\u0103mo\u015filor. F\u0103r\u0103 aceste r\u0103d\u0103cini un popor devine o popora\u0163ie, o simpl\u0103 popula\u0163ie, precum au devenit sutele de popoare disp\u0103rute \u00een fostele imperii rus \u015fi sovietic, care au fost \u00eenghi\u0163ite de anacronicul popor \u201erossiane\u201d.<\/em>Acum \u00een perioada globaliz\u0103rii, a tentativelor unora de \u015ftergere a deosebirilor identitare ale popoarelor, pericolul este mare, \u00een special, \u015fi prin faptul c\u0103 ambele supraputeri \u2013 SUA \u015fi Rusia nu reprezint\u0103 popoare identitare. \u00cen pofida acestor tendin\u0163e, care din p\u0103cate sunt tot mai<\/p>\n

Rom\u00e2nia, poporul rom\u00e2n, care posed\u0103 una dintre cele mai mari capodopere ale Lumii cum este Miori\u0163a, nu trebuie s\u0103 fie unul risipitor. Miori\u0163a nu poate fi citit\u0103 \u015fi \u00een\u0163eleas\u0103 ca o simpl\u0103 poezie cum \u00eencearc\u0103 unii masochi\u015fti intelectuali cu inima surd\u0103, care le \u00eencurc\u0103 s\u0103 sesizeze marea comoar\u0103 etic\u0103 a baladei, situarea valorilor umane mai presus de propria via\u0163\u0103, lucru remarcat c\u00e2ndva de Gr. Vieru: \u201eIar de n-au s-auz\u0103 d\u00e2n\u015fii\/ Al str\u0103vechii slove bucium\u2026\u201d.<\/em> \u00cen\u0163elegerea corect\u0103 a ei poate fi atins\u0103 doar \u00een context cu unele aspecte spirituale din perioadele distincte, prin care au trecut str\u0103mo\u015fii no\u015ftri: de la cucutenieni, pelasgi, traci, daci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Nu \u00een zadar ea practic nu poate fi tradus\u0103. S\u0103 ne amintim de refuzul cunoscutei poetese ruse Ana Ahmatova de a traduce balada, motiv\u00e2nd c\u0103 nu \u00een\u0163elege! resemnarea baciului moldovean (la poporul ei nu exist\u0103 a\u015fa ceva). Balada Miori\u0163ei, venit\u0103 din ad\u00e2ncurile istoriei multimilenare a Neamului, r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 nedecodificat\u0103.<\/p>\n

Simpozionul \u201eOb\u00e2r\u015fia Miori\u0163ei\u201d<\/em> \u015fi manifestarea de suflet, care au avut loc \u00een c. Ca\u015fin, jude\u0163ul Bac\u0103u \u00een perioada 15-16 august 2015, vin s\u0103 ne readuc\u0103 la r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nci ale poporului nostru prin unele \u00eencerc\u0103ri de decodificare a baladei \u201eMiori\u0163a<\/em>\u201d. Gra\u0163ie invita\u0163iei insistente a bunului nostru prieten de la Bac\u0103u prof. Vasile Puiu am avut fericita ocazie de a participa la acest eveniment \u00eempreun\u0103 cu maestrul N. Dabija, rectorul Universit\u0103\u0163ii Tehnice a Moldovei I. Bostan, prorectorul V. Dorogan, decanul V. Cartofeanu, \u015fef departament S. Zaporojan, \u015fef Program I. Manoli, \u00eenso\u0163i\u0163i de membrii minunatei forma\u0163ii din s. Coste\u015fti \u201eHaiducii\u201d<\/em> \u015fi de primarul Natalia Petrea. \u00cen aceste dou\u0103 zile Ca\u015finul a devenit centrul rom\u00e2nismului, demonstr\u00e2nd tot ce \u0163ine de tradi\u0163iile unui sat rom\u00e2nesc. Am \u00een\u0163eles un lucru: o \u0163ar\u0103 cu astfel de sate nu poate disp\u0103rea. Anume aceste sate se vor opune tendin\u0163elor globaliste \u015fi \u00eencerc\u0103rilor unor ultraeuropeni rom\u00e2ni de diminuare a tradi\u0163ionalismului rom\u00e2nesc. \u0162in s\u0103 men\u0163ionez c\u0103, ajun\u015fi la Bac\u0103u \u00een seara de 14 august, am fost primi\u0163i de c\u0103tre prof. V. Puiu \u015fi du\u015fi la un mic restaurant pentru a lua cina. \u00cen timpul cinei, noi cei din Basarabia \u2013 de la Universitatea Tehnic\u0103 \u015fi haiducii de la Coste\u015fti, i-am f\u0103cut o surpriz\u0103 legat\u0103 de \u00eemplinirea recent de c\u0103tre domnia sa a v\u00e2rstei de 65 de ani. \u015ei cu acest prilej \u00eei spunem: La Mul\u0163i Ani Maestre inginer \u015fi poet!<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 o scurt\u0103 prezentare a localit\u0103\u0163ii de c\u0103tre primarul Daniel \u015eoroiu a urmat vizita Muzeului Satului (la noi \u00een Basarabia pu\u0163ine sate se pot m\u00e2ndri cu un muzeu al satului astfel pierz\u00e2ndu-se multe din tradi\u0163iile locului) cu demonstrarea unor me\u015fte\u015fuguri demult uitate prin alte locuri. Apoi a urmat vizita a mai multor gospod\u0103rii amplasate \u00een centrul satului. Fiecare gospod\u0103rie \u00eencepea cu cunoscuta poart\u0103 de lemn (poart\u0103 de suflet cum o nume\u015fte maestrul C. Tudose \u00een cartea sa!) cu trei st\u00e2lpi \u015fi acoperi\u015f din Ca\u015fin \u015fi continua cu casa, \u00een care \u00een pofida tendin\u0163elor modernismului s-au p\u0103strat multe elemente tradi\u0163ionale ale locului. Eram \u00eent\u00e2mpina\u0163i de gazde \u00eembr\u0103cate \u00een haine na\u0163ionale, de copiii lor, de asemenea, \u00een haine na\u0163ionale (costum, opincu\u0163e) cu nelipsitul p\u0103h\u0103ru\u0163 de vin \u015fi dulciuri. Fiecare gospodar \u00eencerca s\u0103 prezinte ce are mai bun \u00een gospod\u0103ria sa. Desp\u0103r\u0163indu-ne cu greu de gazdele ospitaliere imediat eram \u00eendemna\u0163i s\u0103 degust\u0103m vinul de c\u0103tre vecini lor. Au urmat apoi \u015fi alte elemente ale Programului: pioase c\u00e2nturi \u00een biserica munteneasc\u0103 a comunei \u015fi predici ale celor 4 clerici cu un pronun\u0163at substrat filozofic; ceremonia de primire a localit\u0103\u0163ii Ca\u015fin \u00een Asocia\u0163ia \u201eCele mai frumoase sate din Rom\u00e2nia\u201d<\/em>; corul ad-hoc al nevestelor \u015fi fetelor din Ca\u015fin dup\u0103 care s-au integrat cu un scurt program artistic \u015fi membrii minunatei forma\u0163ii basarabene \u201eHaiducii\u201d<\/em> din Coste\u015fti; parada c\u0103ru\u0163elor cu coviltir \u2013 o manifestare unic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Dup\u0103 pr\u00e2nz participan\u0163ii \u015fi gazdele s-au deplasat spre poiana Zboina \u2013 singurul loc de pe harta Rom\u00e2niei, unde se \u00eent\u00e2lnesc \u0163inuturile celor trei personaje din balada popular\u0103 \u201eMiori\u0163a\u201d<\/em>, aflat\u0103 la 9 km de la cabana \u201e\u00cen\u0163\u0103rc\u0103toatrea\u201d<\/em> la \u00een\u0103l\u0163imea de 1383 m.<\/em> Ajun\u015fi la cabana \u201e\u00cen\u0163\u0103rc\u0103toarea\u201d,<\/em> aflat\u0103 la vreo 13 km de Ca\u015fin la poalele mun\u0163ilor Zboina \u015fi Cl\u0103buc, am trecut \u00een 8 autoturisme de teren \u015fi ne-am pornit pe un drum de munte spre Poiana Zboina, un drum cu istorie f\u0103cut \u00eenc\u0103 pe timpul domnitorului Moldovei Gheorghe \u015etefan \u015fi pietruit \u00een 1916 la comanda generalului de origine basarabean\u0103 Alexandru Averescu pentru a fi folosit de Armata Rom\u00e2n\u0103 ca drum de rezerv\u0103 \u00een Ardeal. La jum\u0103tate de cale am f\u0103cut un scurt popas la Masa lu\u2019 Vod\u0103<\/em> – o mas\u0103 de piatr\u0103 cu c\u00e2teva scaune tot de piatr\u0103, \u015fi \u201eF\u00e2nt\u00e2na lu\u2019 Ferdinand<\/em>\u201d, istoriile c\u0103rora (\u015fi a drumului) ni le-a povestit neobositul nostru ghid Constantin Tudose. Ajun\u015fi la Poiana Zboina am mers pe unul din cele trei drumuri spre monumentul \u201eOb\u00e2r\u015fia Miori\u0163ei\u201d <\/em>\u2013 o impresionant\u0103 sculptur\u0103 din lemn cu trei fe\u0163e (nelipsita trinitate la rom\u00e2ni!), pe fiecare dintre care fiind sculptate elemente din istoriile \u201ecelor trei ciob\u0103nei\u201d<\/em> executate de sculptorul c\u0103\u015funean I. Moraru.<\/em> Dup\u0103 o scurt\u0103 prezentare a locului \u015fi monumentului de c\u0103tre C. Tudose evenimentul a continuat \u00eentr-un mod deosebit de simtomatic prin lu\u0103rile de cuv\u00e2nt ale reprezentan\u0163ilor celor trei ciob\u0103nei prezen\u0163i: Constantin Tudose din Ca\u015fin (reprezentantul baciului moldovean), Constantin Macarie din Soveja (reprezentantul baciului muntean) \u015fi Adrian Seven din s. Dre\u0163cu (reprezentantul baciului ungurean).<\/p>\n

\u201e\u2026E o provocare! Bunul nostru coleg, prieten C. Tudose ne-a urcat aici s\u0103 ne arate adev\u0103ratul \u201epicior de plai gur\u0103 de rai\u201d. Aici \u00een\u0163elegem foarte bine aceast\u0103 metafor\u0103 a miori\u0163ei\u2026\u201d<\/em> a spus prof. C. Macarie. <\/em>Un scurt cuv\u00e2nt a avut \u015fi reprezentantul baciului ungurean care a men\u0163ionat c\u0103 \u00een s. Bre\u0163cu au mai r\u0103mas doar 25% de rom\u00e2ni care, ca \u015fi al\u0163i rom\u00e2ni din sate cu popula\u0163ie preponderent unguri au devenit ostatici \u00een propria lor \u0163ar\u0103. A urmat sfin\u0163irea monumentului de c\u0103tre preotul bisericii muntene\u015fti din sat, care a \u0163inut \u015fi un impresionant discurs despre necesitatea unific\u0103rii Neamului. \u201e…Balada Miori\u0163a, despre care Luis de Cortes, un mare romanist spaniol, spunea c\u0103 este cea mai frumoas\u0103 balad\u0103 p\u0103storeasc\u0103 a lumii\u2026Uita\u0163i-v\u0103 ce loc extraordinar ales pentru acest monument \u00eentre cele trei \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne\u015fti, care ar trebui s\u0103 fie de 300 m \u00een\u0103l\u0163ime s\u0103 se vad\u0103 din toate col\u0163urile p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc c\u0103 nu este balada care ne desparte pe noi cei care vorbim aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi sim\u0163im rom\u00e2ne\u015fte, dar este locul care ne une\u015fte\u2026\u201d<\/em> a declarat emo\u0163ionant maestrul N. Dabija.\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

Reveni\u0163i obosi\u0163i de drumul greu de munte dup\u0103 acest eveniment impresionant, \u00een Cabana \u201e\u00cen\u0163\u0103rc\u0103toarea\u201d<\/em> ne a\u015ftepta o cin\u0103 tradi\u0163ional\u0103 cu nelipsita m\u0103m\u0103ligu\u0163\u0103 \u015fi br\u00e2nz\u0103 de oi, completat\u0103 cu pe\u015fte pr\u0103jit \u2013 p\u0103str\u0103v crescut chiar \u00een p\u0103str\u0103v\u0103ria de al\u0103turi.<\/p>\n

A doua zi diminea\u0163\u0103 dup\u0103 ce s-a servit micul dejun ne-am deplasat spre Ca\u015fin, unde eram a\u015ftepta\u0163i la sesiunea de comunic\u0103ri \u201eOb\u00e2r\u015fia Miori\u0163ei\u201d.<\/em> La locuri de cinste au fost invita\u0163i acad. I. Bostan, rectorul Universit\u0103\u0163ii Tehnice a Moldovei, acad. N. Dabija \u015fi prof.univ. V. Puiu. Prezente au fost oficialit\u0103\u0163i precum primarul satului D. Coroiu, vice-pre\u015fedintele jude\u0163ului Bac\u0103u I. Floroiu,\u00a0 senatorul I. Avram. Printre lu\u0103rile de cuv\u00e2nt a\u015fi men\u0163iona urm\u0103toarele: \u201e\u2026Am asistat la ceremonia de sfin\u0163ire a unui foarte important monument. Dl primar trebuie s\u0103 fac\u0103 demersurile de includere a monumentului \u00een lista UNESCO\u201d<\/em> a propus V. Munteanu, poet din Ia\u015fi. \u201e\u2026Recunosc, subiectul \u00eemi era cunoscut la nivelul studiilor elementare. Percep\u0163ia mea \u00een calitate de parlamentar a Miori\u0163ei: unirea s\u0103 fie izvor\u00e2t\u0103 dintr-un punct de g\u00e2lceav\u0103\u2026\u201d<\/em> a declarat senatorul I. Avram.<\/p>\n

\u201eTr\u0103iesc sentimente de m\u00e2ndrie c\u0103 sunt printre Dstr\u0103. Acum 40 de ani am auzit pentru prima oar\u0103 Balada Miori\u0163a. \u00centreb\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea despre ob\u00e2r\u015fia Miori\u0163ei desigur nu mi s-a r\u0103spuns\u2026\u0162in s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 ziua de 15 august este \u015fi ziua martirilor br\u00e2ncovineni\u2026Vai de noi dac\u0103 vom pierde vreodat\u0103 satul\u2026Propun ca aceast\u0103 zon\u0103 s\u0103 fie numit\u0103 \u0162inutul Miori\u0163ei\u2026\u201d<\/em> a declarat emo\u0163ionant vice-pre\u015fedintele jude\u0163ului Bac\u0103u I. Floroiu.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 Ce am v\u0103zut \u00een aceste dou\u0103 zile pot spune c\u0103 nasc \u015fi la Ca\u015fin oameni\u2026Balada Miori\u0163a a devenit od\u0103 \u00een mediul antic\u2026\u201d<\/em>(C. P\u0103tr\u0103scoiu, prof. dr. Universitatea \u201eA. I. Cuza\u201d<\/em>, Ia\u015fi.<\/p>\n

\u201e\u00cei mul\u0163umim dlui C. Tudose \u015fi dlui primar. Sunte\u0163i la ob\u00e2r\u015fia Miori\u0163ei, pe care o consider \u00eentre Nistru \u015fi Tisa. Este un simbol din care se va na\u015fte o legend\u0103. \u201eMiori\u0163a este r\u0103spunsul, pe care l-au dat rom\u00e2nii \u00een fa\u0163a destinului tragic\u201d<\/em> (M. Eliade). Miori\u0163a n-are final\u2026\u201d<\/em> a declarat prof. de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Soveja C. Macarie.<\/p>\n

\u201e\u2026Au preten\u0163ii cei care nu pot \u00een\u0163elege sensul Miori\u0163ei. Nu avem nevoie de demitizarea Miori\u0163ei ci de demiticizarea miticilor. Baciul moldovean ar fi putut evita moartea sa dar n-a f\u0103cut-o. Precum \u015fi Dumnezeu ar fi putut evita r\u0103stignirea lui I. Hristos dar atunci am fi avut un alt destin, unul necre\u015ftin\u2026 S-a spus c\u0103 la Ca\u015fin s-a n\u0103scut rom\u00e2nismul. Dac\u0103 avem aici o delega\u0163ie at\u00e2t de important\u0103 din Basarabia atunci Tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia dodolo\u015fit\u0103 la Ca\u015fin. Dac\u0103 Rom\u00e2nia va merge pe calea desconsider\u0103rii trecutului ei Basarabia va prelua misiunea de p\u0103strare a vechilor tradi\u0163ii \u015fi a \u00eenainta\u015filor ei\u2026\u201d<\/em> a spus inspirat \u00een stilul s\u0103u maestrul N. Dabija.<\/p>\n

\u201eEvreii au perpetuat \u00een timp datorit\u0103 faptului c\u0103 au avut permanent \u00een grij\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163a na\u0163ional\u0103. \u0162in s\u0103 men\u0163ionez faptul c\u0103 un autodidact cum este dl C. Tudose a editat o bijuterie \u201eIstoria Ca\u015finului\u201d, a organizat acest impresionant eveniment. Este dumnezeiesc ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat ieri la r\u0103scruce. Am considerat strict necesar\u0103 prezen\u0163a dlui N. Dabija acolo\u2026\u00centr-un mod <\/em>similar acum 10 ani profesorul de la Ia\u015fi L.Cantemir a ini\u0163iat un impresionant simpozion \u201eCucuteni 5000 REDIVIVUS\u201d<\/em> care \u00een a.c. va fi la a 10-a<\/sup> edi\u0163ie. Maestrul T. Grigori\u0163\u0103 cu haiducii s\u0103i se va \u00eentoarce la Chi\u015fin\u0103u pe un pod Cucuteni\u201d<\/em> a declarat emo\u0163ionat prof. V. Puiu.<\/p>\n

\u201eDou\u0103 zile de neuitat<\/em>. Datorit\u0103 primarului am avut marea pl\u0103cere s\u0103 vizit\u0103m c\u00e2teva frumoase gospod\u0103rii c\u0103\u015funene, muzeul satului Ca\u015fin. Ceea ce am v\u0103zut m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 prin transhuman\u0163\u0103 a avut loc un transfer tehnologic pe \u00eentregul spa\u0163iu rom\u00e2nesc\u2026\u201d<\/em> a spus acad. Ion Bostan.<\/p>\n

\u201e\u2026M\u0103 onoreaz\u0103 prezen\u0163a at\u00e2tor somit\u0103\u0163i. N-am v\u0103zut a\u015fa ceva \u00een Ca\u015fin \u00een ultimii 80 de ani de c\u00e2nd m-am n\u0103scut. C. Ca\u015fin a contribuit la lansarea unui exponent de patriotism local \u2013 pe C. Tudose. Fra\u0163ilor din Basarabia! V\u0103 mul\u0163umim foarte mult pentru momentele extrem de sensibile pe care le-am retr\u0103it \u00eempreun\u0103\u201d<\/em> a declarat prof. Com\u00e2nici din Ca\u015fin.<\/p>\n

Dup\u0103 pr\u00e2nzul oferit de gazde noi basarabenii am pornit spre cas\u0103, \u00eentr-un fel cu inima \u00eemp\u0103cat\u0103. \u00cen pofida realit\u0103\u0163ii noastre crude am sim\u0163it la Ca\u015fin o apropiere de r\u0103d\u0103cini \u015fi \u00eencrederea \u00een continuarea acestui formidabil \u00eenceput. Pe parcursul comunic\u0103rilor s-a auzit o propunere de a organiza acest festival \u00een fiecare an pe r\u00e2nd \u00een cele trei sate de origine a bacilor Miori\u0163ei. Balada \u201eMiori\u0163a<\/em>\u201d este o capodoper\u0103 genial\u0103, \u00eembin\u00e2nd perfec\u0163iunea de giuvaer a limbajului \u015fi mesajul dragostei umane \u00eembr\u0103cate \u00een perfecte haine artistice. Din dragoste, <\/strong>baciul moldovean dore\u015fte, dac\u0103 o fi s\u0103 moar\u0103, s\u0103 fie \u00eengropat \u201eAici pe aproape, \/ \u00een strunga de oi, \/ S\u0103 fiu tot cu <\/strong>voi\u201d<\/em>. Vrei s\u0103 fii aproape doar de fiin\u0163ele pe care le iube\u015fti.<\/p>\n

Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u2026C\u0103 la nunta mea \/ A c\u0103zut o stea Soarele \u015fi luna \/ Mi-au \u0163inut cununa\u2026\u201d (Miori\u0163a) Un popor dispare [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24809","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24809","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24809"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24809\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24812,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24809\/revisions\/24812"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24809"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24809"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24809"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}