{"id":24815,"date":"2015-08-21T12:58:41","date_gmt":"2015-08-21T12:58:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24815"},"modified":"2015-08-21T13:01:26","modified_gmt":"2015-08-21T13:01:26","slug":"ion-rosioru-prefata-sau-actul-de-nastere-a-unui-nou-exeget-buzoian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/08\/21\/ion-rosioru-prefata-sau-actul-de-nastere-a-unui-nou-exeget-buzoian\/","title":{"rendered":"Ion Ro\u0219ioru: Prefa\u0163\u0103 sau actul de na\u015ftere a unui nou exeget buzoian"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Orice conduc\u0103tor de cenaclu oficiaz\u0103 implicit \u015fi un ritual critic cu predilec\u0163ie de \u00eent\u00e2mpinare. Este \u015fi cazul lui Teo Cabel, mentorul cenaclului literar AntePortas<\/strong> din Buz\u0103u. T\u00e2n\u0103rul literat \u00ee\u015fi adun\u0103 \u00eentr-un volum exegetic o parte din cronicile pe care i le-au prilejuit o serie de scriitori de dincoace \u015fi de dincolo de Prut.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cartea sa, Prezen\u021be \u00een Agora literar\u0103<\/strong>, se deschide cu impresiile declan\u015fate de volumul de dialoguri cu 6o de confra\u0163i care s-au \u00eentre\u0163inut colocvial \u015fi civilitar cu Culi\u0163\u0103 Ioan U\u015furelu, Scriitori contemporani din Vrancea<\/strong>, prin interviuri<\/strong>, o carte despre orgolii autoriale, caracter, implicarea \u00een Agora (nu neap\u0103rat politic\u0103), afirmarea \u015fi impunerea unor valori spirituale perene, conflictele \u00eentre genera\u0163ii literare, circula\u0163ia c\u0103r\u0163ilor \u00een zilele noastre tot mai precare \u015f.a.m.d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe Dan Manciulea, autor al c\u0103r\u0163ii de proze scurte, Mici apocalipse de adormit omenirea,<\/strong> \u00eel a\u015faz\u0103, din punctul de vedere al limbii artistice folosite, \u00een sillage<\/em>-ul lui P.Ispirescu, Slavici, Galaction \u015fi Ag\u00e2rbiceanu. Teo Cabel exceleaz\u0103 \u00een analizele pe text unde uziteaz\u0103 de inserarea unor citate judicios alese a\u015fa \u00eenc\u00e2t cititorului c\u0103ruia nu-i va c\u0103dea \u00een m\u00e2n\u0103 cartea comentat\u0103 s\u0103-i fie \u00eenlesnit\u0103 familiarizarea cu stilul \u015fi cu tematica operei (c\u0103r\u0163ii) celui comentat. De acest tratament adecvat \u015fi binevenit se bucur\u0103 nuvelele C\u0103lu\u015farii<\/strong> \u015fi Norocel<\/strong> unde exegetul abordeaz\u0103 en ma\u00eetre<\/em> \u00eempletirea elementelor realiste cu cele fantastice. Procedeul se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u015fi-n prezentarea a dou\u0103 romane scrise de Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103: Robul zarului<\/strong> \u015fi \u00cen c\u0103utarea paradisului pierdut<\/strong>, \u201ecarte mai groas\u0103 dec\u00e2t pare\u201d. Cronicarul-eseist e cu predilec\u0163ie preocupat de intruziunea politicului \u015fi ideologicului agresiv \u00een existen\u0163a oamenilor \u00eengenunchea\u0163i de vremuri \u015fi sub vremuri. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 e abordat (bildungs)romanul profesorului r\u00e2mnicean Traian Gh.Cristea, Iubire f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit<\/strong>, carte \u00een care e adus\u0103 \u00een prim plan figura mamei, excel\u00e2nd prin credin\u0163\u0103 \u015fi spirit de sacrificiu. \u00cen aceast\u0103 mam\u0103 cu nume de sf\u00e2nt\u0103 (o chema Ecaterina), copilul g\u0103se\u015fte \u201eharul febrei sale de a cunoa\u015fte\u201d. Prozatorul cu acerb nerv memorialistic e plasat \u00een decindea marilor no\u015ftri clasici Creang\u0103 \u015fi Slavici, primul cu portretul inubliabil al Smarandei din Humule\u015fti, cel de al doilea cu a sa d\u00e2rz\u0103 \u015fi neobosit\u0103 Mara din romanul omonim. Problema rezisten\u0163ei prin cultur\u0103 \u00een anii comunismului feroce care promova cu neru\u015finare delatorul de profesie e reliefat\u0103 cu prilejul recenz\u0103rii c\u0103r\u0163ii \u00een cheie pamfletar\u0103 a lui Marin Ifrim: Cartelul metaforelor<\/strong>, carte de la care acela\u015fi neobosit spirit catalizator al literaturii buzoiene \u015fi al ecourilor acesteia \u00een \u0163ar\u0103, ca \u015fi \u00een afar\u0103 \u0163\u0103rii, va fi \u00eemprumutat anul trecut unei reviste literare \u015fi de cultur\u0103, care apare \u00een ora\u015ful de la Curbura Carpa\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Criticul \u00ee\u015fi \u00eencepe cronicile prin aser\u0163iuni de ordin teoretic \u015fi nu uit\u0103 niciodat\u0103 c\u0103 \u015fi el e poet. Iat\u0103, de pild\u0103 cum demareaz\u0103 recenzia pe care i-o ocazioneaz\u0103 Pareidolia<\/strong> lui Lauren\u0163iu Belizan, unul dintre cei mai dota\u0163i \u015fi mai profunzi poe\u0163i ai genera\u0163iei tinere:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eVolumul lui Lauren\u021biu Belizan\u00a0 Pareidolia<\/strong> se deschide, ca o poart\u0103, \u00eentr-un univers \u00een care nu \u0219tii ce \u00ee\u021bi este solicitat mai mult: sufletul sau ra\u021biunea? \u00ce\u021bi d\u0103\u00a0 impresia de stamp\u0103, de fluviu pe care \u00eel vezi din dep\u0103rtare, ca pe un \u0219arpe uria\u0219 adormit. Abia apropiindu-te ceea ce credeai c\u0103 este domol, te treze\u0219te \u00eentr-un asurzitor \u0219i puternic debit de sensuri, de imagini. \u201eTimpul lichefiat\u201d (via\u021ba \u00eendirect<\/em>) \u00ee\u021bi d\u0103 senza\u021bia c\u0103 nu mai curge, ci te \u021bine la suprafa\u021b\u0103, s\u0103 ai libertatea de a aprecia, \u0219i a face diferen\u021ba, \u00eentre starea\u00a0 din v\u00e2ltoare \u015fi ceea ce este pe maluri, ori forfote\u0219te \u00een aer \u0219i ceea ce sim\u021bi tu ca cititor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Realitatea, prin ochii poetului, devine frustrant\u0103: tr\u0103irile, acumul\u0103rile, sentimentele contradictorii, nelini\u0219tea, nemul\u021bumirea con\u0219tiin\u021bei limitei umanului sunt echilibrate, sau a\u0219a se inten\u021bioneaz\u0103, \u00een balan\u021ba viziunii cu valorile perene, devenite comori ale existen\u021bei, r\u0103d\u0103cini, de unde se extrag proaspete decocturi energizante: copil\u0103ria, dragostea, speran\u021ba\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lauren\u0163iu Belizan e fascinat, ca \u015fi Nichita St\u0103nescu, de Orient, \u201ede m\u0103rea\u0163a \u015fi nebuloasa Indie\u201d, ca \u015fi de \u201edelicata \u015fi mar\u0163iala Japonie\u201d. Evadarea, \u00een sillage<\/em> parnasian, merge m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103, la extrem de ingeniosul poet, cu dragostea, tem\u0103 peren\u0103 \u015fi cum nu se poate mai generoas\u0103 \u00een textul lumii dintotdeauna.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Critica de tip genetic pare s\u0103-l fascineze pe neobositul exeget atunci c\u00e2nd deap\u0103n\u0103 povestea venirii pe lume a c\u0103r\u0163ii S\u0103pt\u0103m\u00e2na de sare<\/strong> a lui Marin Ifrim, poet care, pe urmele unor Mallarm\u00e9, Paul Val\u00e9ry sau Ion Barbu, a adaptat, pre\u0163 de trei lustri, a\u015fa-zisa estetic\u0103 a t\u0103cerii. De cur\u00e2nd, se pare c\u0103 glon\u0163ul poemului a \u015fuierat din nou pe la urechea poetului. Dovada: volumul Blocat \u00een lift spre cer<\/strong>, cu subtitlul Puzzle lirico est-etic<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Criticul \u015ftie s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u015fi s\u0103 ne pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri inteligente care devin, de \u00eendat\u0103, teoreme demonstrate cu acribie. Astfel, vorbind de volumul de poezii al Elenei Radu, Poeme pentru acces provizoriu<\/strong>, exegetul porne\u015fte de la urm\u0103toarea interoga\u0163ie mai mult sau mai pu\u0163in retoric\u0103: \u201eReu\u0219im, pe termen scurt sau lung, acest \u201eacces provizoriu\u201d \u00een ipostaz\u0103 de muritori\u00a0 preg\u0103tindu-ne pentru un alt \u201eacces\u201d, definitiv, dup\u0103 trecerea Stixului, ori facem numai o deplasare pe planul sincretismului sau al sinergiei?\u201d Nu \u00eendeajuns de cunoscut\u0103 pe c\u00e2t ar merita, Elena Radu are con\u015ftiin\u0163a poeziei autentice pe care o \u00eennobileaz\u0103 \u015fi de la care pentru nimic \u00een lume nu ar face rabat. De o con\u015ftiin\u0163\u0103 a valorii poetice proprii se poate vorbi \u015fi \u00een cazul Manuelei Camelia Sava, autoare doctoral\u0103 a unei c\u0103r\u0163i de poeme incitante, de \u00eenalt\u0103 \u015fi sobr\u0103 \u0163inut\u0103 intelectual\u0103: Taina Supremelor Ceasuri<\/strong>.<\/p>\n

Eseistul e mereu precipitat, gata s\u0103 spun\u0103 totul \u00een c\u00e2t mai pu\u0163ine cuvinte ca atunci c\u00e2nd scrie despre hiperlucida Oana \u015eerban care \u00eentr-o carte a ei \u201esparge tabuurile false\u201d \u015fi \u201ereabiliteaz\u0103 unele sentimente nesigure, la momentul adev\u0103rului\u201d. Judec\u0103\u0163ile sale de valoare coabiteaz\u0103 fericit cu informa\u0163iile de factur\u0103 statistic\u0103: A\u0219a a fost, se-nt\u00e2mpl\u0103-n via\u021b\u0103<\/strong>\u00a0 \u201eeste radiografia\u00a0 unui moment important din via\u021b\u0103. Semneaz\u0103 regia \u0219i distribu\u021bia,<\/em> Oana Camelia \u0218erban. O spovedanie estetic\u0103 cu efect de infuzie spiritual\u0103. Spun radiografie pentru c\u0103 are acest ipostas, fiind structurat\u0103 \u00een trei p\u0103r\u021bi: Cartea I M\u0103rturii \u00een 12 zile<\/em><\/strong>. Se face tot mai t\u00e2rziu; Cartea a II-a Dou\u0103 sprezece rostiri<\/em><\/strong>; Cartea a treia Orfeu s-a \u00eentors.<\/em><\/strong> Primele dou\u0103 c\u0103r\u021bi au 12 fascicole cu nume diferite;\u00a0 prima, zile,\u00a0 a doua, chem\u0103ri. Ultima, cinci poezii. Numerele 12 \u0219i 5 nu sunt de loc aleatorii. Simbolistica lor degaj\u0103\u00a0 energie spiritual\u0103.<\/p>\n

Momentul se refer\u0103 la o aniversare. Aceast\u0103 aniversare nu are \u00eenc\u0103rc\u0103tura unei nelini\u0219ti de ciut\u0103 v\u00e2nat\u0103, ci impune nevoia unei a\u0219ez\u0103ri. A\u0219ezarea cu sinele.<\/p>\n

Oric\u00e2t de mare ar fi frapiera ra\u021biunii, sentimentele ne dezv\u0103luie un om sensibil, cu sufletul mustind de iubire, cu afecte normale\u201d.<\/p>\n

\u00cen romanul \u00centre dou\u0103 iubiri<\/strong> al prozatorului Corneliu Diaconu, criticul eviden\u0163iaz\u0103 rolul scenelor dialogate \u00een sondarea trecutului celor doi protagoni\u015fti, Radu \u015fi Silvia, ca \u015fi \u00een salvarea de la acutizare a conflictelor dintre oameni. Revolu\u0163ia din \u201999 aduce \u015fi sf\u0103r\u00e2marea pove\u015ftii de iubire dintre cei doi so\u0163i \u00eendr\u0103gosti\u0163i. Silvia moare, dar Radu continu\u0103 s-o venereze. Romanul este unul despre provoc\u0103rile destinului, despre (non)comunicare la nivel intrafamilial, despre debarasarea de trecut etc. Tot despre sf\u0103r\u00e2marea nucleului familial e vorba \u015fi \u00een romanul autobiografic al tinerei Dana Giorgiana Bi\u0163eanu, Tragedia \u015fi via\u0163a dup\u0103<\/strong>. De data aceasta, pierderea ireparabil\u0103 a mamei e v\u0103zut\u0103 din perspectiva copilului care \u00een\u0163elege c\u0103 golul l\u0103sat de cea care l-a adus pe lume e abisal \u015fi definitiv.<\/p>\n

Foarte drag\u0103 \u00eei e criticului metafora altoirii. O folose\u015fte ori de c\u00e2te ori vrea s\u0103 stabileasc\u0103 anumite filia\u0163ii literare. Astfel, discursul poetei Tania Dabija e grefat pe cel al lui Lucian Blaga. \u015ei exemplele ar putea continua.<\/p>\n

Cele mai multe cronici sunt dedicate c\u0103r\u0163ilor de poezie, dat fiind c\u0103 apari\u0163iile editoriale de acest tip sunt \u015fi ele cu mult mai frecvente. Lumini\u0163a Zaharia, \u00een Singularia tantum<\/strong>, \u201eare curaj \u00een developarea sinelui prin poezie\u201d, iar pentru ea \u201epoezia este un element al aerului\u201d. Poeta \u00een al c\u0103rei discurs \u201eflutur\u0103 un sentiment ca un steag\u201d e tot mai curajoas\u0103 \u015fi mai inconfundabil\u0103 de la un volum la altul. Ana Maria G\u00eebu e adolescenta teribil\u0103 a poeziei buzoiene \u015fi nu numai. Volumul Regala<\/strong> e scris \u00een tandem cu poetul George Filip din Canada. O carte personalizat\u0103 e, \u00een schimb, Umeri de flori<\/strong>. Despre Traian Vasilc\u0103u, autor, printre altele, al volumului E at\u00e2ta criz\u0103de Cuv\u00e2nt<\/strong>, afirm\u0103: \u201eTraian Vasilc\u0103u a altoit, \u00een copacul poeziei, fr\u0103m\u00e2ntarea omului \u201esub vremi\u201d, care refuz\u0103 s\u0103 se lase cople\u0219it de disperare. Nu alege disiparea \u00een bucuriile efemere, le folose\u0219te, dar vrea mai mult. Cugetul s\u0103u simte \u0219i caut\u0103 asta.\u00a0 Are \u0219i curajul m\u0103rturisirii\u201d. Debutul poetic al lui Costel Suditu, Sub gutui<\/strong>, e \u201emai mult un dialog cu lumea\u201d dec\u00e2t un dialog interior, iar satul r\u0103m\u00e2ne o tem\u0103 constant\u0103 a discursului s\u0103u poetic. Volumul Ginei Zaharia,e o invita\u0163ie \u201ela hoin\u0103real\u0103 prin st\u0103ri\u201d. \u00a0 Scriind despre poezia av\u00e2ntat\u0103 a Ginei Zaharia din Ecou de rubin<\/strong>, discursul critic se contamineaz\u0103. Criticul se las\u0103 transpus \u00een lumi paralele unde realul \u015fi irealul se contopesc \u00een be\u0163ii platonice \u015fi totul \u201ecurge ca \u00eentr-o poveste”, poeta analizat\u0103 construind pe o structur\u0103 orximoronic\u0103, ludicul fiind una dintre dimensiunile poeziei practicate de Gina Zaharia.<\/p>\n

O men\u0163iune special\u0103 o merit\u0103 \u015fi o ocup\u0103 \u00een cartea de debut exegetic a lui Teo Cabel cea a lui Stelian Grigore, Morile v\u0103zduhului<\/strong>, carte izvor\u00e2t\u0103 din \u00een\u0163elepciunea pe care o cap\u0103t\u0103 intelectualul ce a r\u0103mas neclintit \u00een lumea satului. Amintirile din copil\u0103rie dau tr\u0103inicie \u015fi autenticitate discursului poetic \u00eentru totul glorificator de ve\u015fnicie z\u0103mislit\u0103 \u00een acest spa\u0163iu. Cartea Puterea voin\u0163ei<\/strong>, a lui George Bratu, este o medita\u0163ie despre vederea interioar\u0103 pe care, \u00eentru fericirea \u015fi bog\u0103\u0163ia spiritual\u0103 a lumii de dou\u0103 mii \u015fi ceva de ani \u00eencoace, a avut-o \u015fi nemuritorul Homer.<\/p>\n

La Daniela \u015eontic\u0103, \u00een Iubita cu nume de profet<\/strong> (2014), subliniaz\u0103 amplitudinea imagistic\u0103 mai mult dec\u00e2t seduc\u0103toare, plurivalen\u0163a sensurilor \u015fi harul, zeiesc, de a transforma totul \u00een poezie de bun\u0103 calitate: “Poezia este a cincea c\u0103mar\u0103 a inimii, unde s\u00e2ngele este purificat \u015fi transformat \u00eentr-o variant\u0103 spiritual\u0103” (108). Nu poate neglija nici discretul filon reliogios, “piatra de temelie pe care se construie\u015fte o poezie original\u0103” (p.109). Volumul al treilea al acestei poete de mare for\u0163\u0103 \u015fi de un timbru poetic inconfundabil este din toate punctele de vedere o izb\u00e2nd\u0103 “\u00een poezia feminin\u0103 de calitate” (idem).<\/p>\n

O born\u0103 pe itinerariul poetic al Florinei Isache i se pare volumul\/poemul de”dragoste pe \u015faptezeci \u015fi \u015fapte de pagini”, Ploi \u00een oglinzi<\/strong> (2014). Criticul eviden\u0163iaz\u0103 “sinceritatea cople\u015fitoare” a discursului poetic care-i ocazioneaz\u0103 impresii de lectur\u0103 despre o autoare aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een c\u0103utatea graalului fiin\u0163ei. La poeta \u00een discu\u0163ie, “dragostea nu se joac\u0103, ca un rol, nu este o virtute, dar se dore\u015fte, este un sentiment puternic care se manifest\u0103 \u015fi uneori este suficient c\u0103 exist\u0103”. Eroticul este aici unul incendiar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ioan Culi\u0163\u0103 U\u015furelu e abordat nu doar \u00een ipostazele de eseist \u015fi de critic de \u00eent\u00e2mpinare, ci \u015fi \u00een aceea de romancier realist ce semneaz\u0103 Jurnalul unuisinguratic<\/strong> (2014), comparabil cu Via\u0163a ca o prad\u0103<\/strong> al lui Marin Preda. Este romanul nu doar al unui e\u015fec politic \u015fi erotic, ci \u015fi o radiografie incisiv\u0103 a lumii literare din spa\u0163iul vr\u00e2ncean. Concluziile sunt tran\u015fante de fiecare dat\u0103 \u015fi nu lipsite de un anumit fior cu b\u0103taie gnomic\u0103: “Omul, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Creatorul, \u00ee\u015fi regleaz\u0103 distan\u0163ele reale \u00eentre cunoa\u015ftere \u015fi necunoa\u015ftere, \u00eentre credin\u0163\u0103 \u015fi necredin\u0163\u0103, \u00eentre devenire \u015fi r\u0103t\u0103cire”.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Adunarea impresiilor de lectur\u0103 de c\u0103tre Teo Cabel \u00eentr-o carte de profil face din autorul ei un urma\u015f de n\u0103dejde al celor ce \u00een Buz\u0103ului au oficiat decenii \u00een \u015fir actul critic: Marin Ifrim, Dumitru Ion Dinc\u0103, Valeria Manta-T\u0103icu\u0163u, Stan Brebenel, Vasile Ghinea, Gheorghe Postelnicu \u015fi al\u0163ii c\u00e2\u0163iva grupa\u0163i \u00een jurul unor reviste precum Fereastra<\/strong>, Spa\u0163ii culturale<\/strong>, Rena\u015fterea cultural\u0103, \u00centrez\u0103riri<\/strong> \u015fi, mai nou, Cartelul metaforelor<\/strong>. Exegetului nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 se ia \u00een serios \u015fi \u00een aceast\u0103 ipostaz\u0103 destul de spinoas\u0103 \u015fi de ingrat\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

ION RO\u0218IORU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Orice conduc\u0103tor de cenaclu oficiaz\u0103 implicit \u015fi un ritual critic cu predilec\u0163ie de \u00eent\u00e2mpinare. Este \u015fi cazul lui Teo Cabel, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24815","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24815","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24815"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24815\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24819,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24815\/revisions\/24819"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}