{"id":24842,"date":"2015-08-24T05:13:15","date_gmt":"2015-08-24T05:13:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24842"},"modified":"2015-08-24T05:13:15","modified_gmt":"2015-08-24T05:13:15","slug":"vavila-popovici-gustul-amar-al-razbunarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/08\/24\/vavila-popovici-gustul-amar-al-razbunarii\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Gustul amar al r\u0103zbun\u0103rii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0\u201eNu ne r\u0103zbuna\u021bi!\u201d- <\/em>Mircea Vulc\u0103nescu<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 R\u0103zbunarea \u00eenseamn\u0103 a-\u0219i face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit un r\u0103u, o nedreptate; a-\u0219i v\u0103rsa focul, m\u00e2nia, necazul pe cineva. R\u0103zbunarea este semnul existen\u021bei spiritului demonic \u00een om \u0219i el se manifest\u0103 uneori cu putere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mul\u021bi oameni confund\u0103 dorin\u021ba de dreptate cu dorin\u021ba de r\u0103zbunare, fiindc\u0103 este pentru unii greu s\u0103 discearn\u0103 pornirile suflete\u0219ti. Dac\u0103 omul nu are bun\u0103tate \u00een suflet \u0219i nu cuget\u0103 suficient, dorin\u021ba de r\u0103zbunare r\u0103bufne\u0219te, motivat\u0103 sau disimulat\u0103 ca dorin\u021b\u0103 de dreptate. Exist\u0103 o rela\u021bie str\u00e2ns\u0103 \u00eentre r\u0103zbunare \u0219i m\u00e2nie, m\u00e2nia fiind o patim\u0103 care p\u0103trunde ad\u00e2nc \u00een sufletul omului; este o anumit\u0103 \u201eorbire\u201d a ra\u021bionalit\u0103\u021bii \u2013 care duce la dorin\u021ba de r\u0103zbunare. M\u00e2nia poate fi \u00eenl\u0103turat\u0103 doar cu bl\u00e2nde\u021bea sufletului, care este ascuns\u0103 \u00een fiecare dintre noi, dar de cele mai multe ori, orgoliul propriei noastre persoane nu o las\u0103 s\u0103 ias\u0103 la suprafa\u021b\u0103. G\u00e2ndim prost, suntem orgolio\u0219i, vrem s\u0103 ne r\u0103zbun\u0103m c\u00e2nd prindem momentul, confund\u0103m dreptatea cu r\u0103zbunarea \u0219i trecem la facerea de legi care s\u0103 \u00eenl\u0103n\u021buie libertatea mult visat\u0103 a oamenilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultura \u0219i tradi\u021bia unui popor, v\u00e2rfurile culturii unui popor trebuie respectate. A adopta o atitudine contar\u0103 \u00eenseamn\u0103 a lovi \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103. Putem vorbi despre gre\u0219elile unor oameni reprezentativi, dar nu-i putem pedepsi, nu putem anihila contribu\u021bia lor cultural\u0103 la tezaurul cultural al neamului. Sun\u0103 a r\u0103zbunare, ur\u0103, o nou\u0103 condamnare! Seam\u0103n\u0103 cu acea m\u00e2nie proletar\u0103 de care am avut parte \u00een vie\u021bile noastre. Nu putem admite deculturalizarea; interzic\u00e2nd v\u00e2rfurile culturii rom\u00e2ne\u0219ti, lovim \u00een cultura \u021b\u0103rii!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, c\u00e2nd comunicarea s-a l\u0103rgit, c\u00e2nd universul s-a deschis pentru noi, c\u00e2nd \u00een sf\u00e2r\u0219it putem face, dac\u0103 ne str\u0103duim, cunoscut\u0103 cultura noastr\u0103 \u00een toat\u0103 lumea, ideile reprezentan\u021bilor culturii noastre, c\u00e2nd universul deschis ne-a creat aceast\u0103 posibilitate, se g\u0103sesc unii s\u0103 dea legi (legea 217\/ 2015) care s\u0103 adauge \u00eengr\u0103direa libert\u0103\u021bii, s\u0103 demitizeze, def\u0103imeze reprezentan\u021bi ai culturii – \u0219i a\u0219a pu\u021bini, mul\u021bi dintre ei fiind uci\u0219i \u00een \u00eenchisorile comuniste sau distru\u0219i suflete\u0219te -, \u0219i aceasta petrec\u00e2ndu-se \u00eentr-un stat democratic. \u201eO lege care pedepse\u0219te anumite opinii \u2013 opinii, nu fapte \u2013 cu \u00eenchisoarea este \u00een esen\u021ba ei stalinist\u0103 \u0219i nu poate fi acceptat\u0103 de o societate democratic\u0103\u201d,<\/em> scrie clar criticul \u0219i istoricul literar Alex \u0218tef\u0103nescu \u00eentr-un recent articol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Legea a generat mai multe controverse, exist\u00e2nd opinii potrivit c\u0103rora, dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a legii, autorii interbelici cu afinit\u0103\u021bi legionare nu vor mai putea fi cita\u021bi. Scriitorul, eseistul Andrei Ple\u0219u, dar \u0219i alte personalit\u0103\u021bi, au comentat aceast\u0103 lege, vorbind despre ambiguitatea textului, dar \u0219i despre modul \u00een care ea urmeaz\u0103 s\u0103 se aplice. Crin Antonescu, \u00eentr-un interviu pentru \u201eG\u00e2ndul\u201d a r\u0103spuns: \u201e \u2026<\/em>Bine\u00een\u021beles c\u0103 atunci c\u00e2nd vorbim despre Cioran, Noica, Eliade, Vulc\u0103nescu nu putem s\u0103 consider\u0103m c\u0103 dominanta operei lor este legat\u0103 de afinitatea temporar\u0103 \u0219i destul de redus\u0103 \u00een timp cu mi\u0219carea legionar\u0103. To\u021bi ace\u0219ti colo\u0219i, pentru c\u0103 to\u021bi cred c\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 este vorba de v\u00e2rfuri intelectuale ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti au o oper\u0103 extrem de solid\u0103, apreciat\u0103 \u0219i intern \u0219i interna\u021bional \u0219i care nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu doctrina fascist\u0103 \u0219i activitatea, practica politic\u0103 legionar\u0103. Mi se pare, repet, un semn de precaritate intelectual\u0103 major\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi c\u0103 prin aceast\u0103 lege \u021bi se interzice s\u0103 cite\u0219ti Cioran. Prin aceast\u0103 lege nu \u021bi se interzice s\u0103 cite\u0219ti nimic, nu \u00eencalci cu nimic prevederile acestei legi dac\u0103 cite\u0219ti de la Mein Kampf la operele tovar\u0103\u0219ului Nicolae Ceau\u0219escu\u201d.<\/em> George Scutaru, fost consilier preziden\u021bial \u0219i deputat PNL, i-a criticat pe cei care se tem de aceast\u0103 lege\u00a0: \u201eNu asta a fost inten\u021bia legiuitorului de a-i pedepsi pe cei care pun citate din Cioran\u2026\u201d. <\/em>Da! S\u0103 le lu\u0103m drept scuze aceste r\u0103spunsuri exprimate tot ambiguu? Noi, cei mul\u021bi \u0219i m\u0103run\u021bi, \u0219tim una \u0219i bun\u0103, c\u0103 o lege odat\u0103 validat\u0103, nu se mai discut\u0103, ci se execut\u0103: \u201eUnde-i lege nu-i tocmeal\u0103!\u201d<\/em> spune un proverb rom\u00e2nesc. O lege poate fi explicat\u0103, discutat\u0103, \u00eenainte de a fi elaborat\u0103, dar nici de cum dup\u0103. Dac\u0103 ea necesit\u0103 aceste explica\u021bii t\u00e2rzii, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este lipsit\u0103 de claritate \u0219i adev\u0103r.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen\u021belegem c\u0103 s-a voit ceva, dar a se amesteca lucrurile implic\u00e2nd \u0219i v\u00e2rfurile culturii rom\u00e2ne\u0219ti, deci lovind \u00een cultura \u021b\u0103rii, este o gre\u0219eal\u0103 care putea fi omis\u0103. Ce ascunde aceasta atitudine? Se poate tolera atingerea verticalit\u0103\u021bii unor oameni ce au murit cu dragostea de \u021bara \u00een care s-au n\u0103scut, c\u0103rora le-a p\u0103sat de viitorul ei? Cum am permis \u0219i mai permitem s\u0103 fie ponegrit marele nostru poet-filosof Eminescu, marii no\u0219tri c\u0103rturari, filosofii neamului nostru? Fiecare \u021bar\u0103 \u00ee\u0219i are filosofii, geniile ei de care trebuie s\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103, nu s\u0103 le def\u0103imeze. \u00cen loc s\u0103 recunoa\u0219tem bog\u0103\u021bia extraordinar\u0103 din cultura noastr\u0103, ideile umaniste ale oamenilor de cultur\u0103 care au dezvoltat g\u00e2ndirea, au \u00eembog\u0103\u021bit sufletele, ne-au redat bucuria existen\u021bei \u0219i nu pe cea a luptei pentru existen\u021b\u0103, \u0219i s\u0103 le al\u0103turam valorilor celorlalte culturi, noi le \u00eengr\u0103dim, le blam\u0103m, suntem pe cale a nu le mai recunoa\u0219te. Limba, cultura, tradi\u021biile, con\u0219tiin\u021ba sunt valori ale na\u021biei noastre. Armonia spre care trebuie s\u0103 tindem nu poate avea \u00een vedere r\u0103zbunarea, \u00eengr\u0103direa, def\u0103imarea ori eliminarea valorilor culturale ale neamului. Nu este \u00een spiritul democra\u021biei! Este necesar\u0103 \u00een\u021belegerea, armonia \u00eentre oameni, \u00eentre na\u021biuni. Se pare c\u0103 se str\u00e2nge un arc. De cine este m\u00e2nuit \u0219i spre cine se \u00eendreapt\u0103 s\u0103geata? \u0218i-apoi este experimentat c\u0103 unele interdic\u021bii care \u00eengr\u0103desc \u00een mod ilogic libertatea, pot duce la ac\u021biuni extremiste. \u0218i mai cred c\u0103 o mam\u0103 poate avea copii mai buni, unii mai pu\u021bin buni care mai comit gre\u0219eli, dar ea niciodat\u0103 nu-\u0219i va \u00eenl\u0103tura fii, nu-i va oc\u0103r\u00ee. \u00cei va str\u00e2nge la piept \u0219i \u00eei va ap\u0103ra.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosofia, aceast\u0103 atitudine \u00een\u021beleapt\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile vie\u021bii, a ap\u0103rut \u00een sec. VII \u00ee.e.n. \u00een Orient, iar apoi, \u00een sec.VI \u00ee.e.n., \u00een Europa, \u00een Grecia. Sigur ca ea s-a dezvoltat pe parcursul timpului, g\u00e2ndirea a evoluat curajos. Au ap\u0103rut diferite sisteme filosofice, dar toate se centrau pe ideea de om, acesta fiind \u0219i scopul g\u00e2ndirii filosofice, \u00een mare. Elaborarea unei filosofii cere mult timp, mult mai mult dec\u00e2t pentru orice alta \u00eendeletnicire spiritual\u0103. Ea presupune reflec\u021bia, acumularea de cuno\u0219tin\u021be, a\u0219ezarea lor \u00eentr-o g\u00e2ndire sistematic\u0103, o matematic\u0103 a g\u00e2ndirii. Oamenii s-au raportat la lume mai \u00eent\u00e2i mitologic \u0219i numai apoi filosofic. Miturile apelau la imagini \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fantastice, iar filosofia la judec\u0103\u021bi \u0219i ra\u021bionamente. Unii mai gre\u0219eau, dar nu-\u0219i ascundeau judec\u0103\u021bile, pentru ca ele s\u0103 poat\u0103 fi c\u00e2nt\u0103rite \u0219i alese cele mai bune dintre ele. Filosofia a fost \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu religia \u0219i teologia, \u00eentruc\u00e2t religia s-a ocupat de \u201efacerea lumii\u201d \u0219i de sensul existen\u021bei umane, iar teologia a \u00eencercat s\u0103 argumenteze \u00een mod ra\u021bional credin\u021ba. Literatura \u0219i arta sunt \u0219i ele legate de filozofie, \u00eentruc\u00e2t ele se ocup\u0103 de via\u021ba interioar\u0103 a omului \u0219i de leg\u0103tura ei cu mediul exterior. De-a lungul timpului au existat mul\u021bi g\u00e2nditori, creatori de curente filosofice. \u00cen g\u00e2ndirea contemporan\u0103, influen\u021bat\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103, problematica omului \u0219i a istoriei ocup\u0103 un plan special. \u201eSpiritul de cugetare al unei anumite epoci e ceva comun, el se desprinde din operele cuget\u0103torilor\u201d<\/em>, ne spune Lucian Blaga \u00een lucrarea sa \u201e\u00cencerc\u0103ri filosofice\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Privitor la filosof, Aristotel spunea: \u201e\u00cen primul r\u00e2nd p\u0103rerea pe care ne-o facem despre un astfel de om e c\u0103 el, pe c\u00e2t cu putin\u021b\u0103, \u0219tie toate, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a poseda \u0219i \u0219tiin\u021ba fiec\u0103rui caz particular; apoi, el e \u00een stare s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i probleme mai grele, care nu-s u\u0219oare pentru priceperea omului de r\u00e2nd. Senza\u021bia nu intr\u0103 \u00een caracteristicile filosofiei, c\u0103ci ea e comun\u0103 tuturor \u0219i nu implic\u0103 nici un efort\u201d<\/em>. Cartea \u201eFilozofie, crestoma\u021bie \u0219i\u00a0 bibliografie\u201d, <\/em>editat\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul anului 1989 de Academia de studii sociale \u0219i politice a Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, \u00eencepe cu texte din K. Marx, Lenin, Engels, Ceau\u0219escu, urmeaz\u0103 pleiada filosofilor greci, filosofi din alte \u021b\u0103ri \u0219i apoi texte de Mircea Florean, citatele lui fiind primele din lista filosofilor rom\u00e2ni. La \u00eenceput deci, este textul semnat de Marx, inspirat din Aristotel, dar recompus \u00een spiritul concep\u021biei sale: \u201eFilosofia este nepopular\u0103, tainica ei \u00eendeletnicire a toarcerii unui fir interior apare ochiului profan ca o activitate pe c\u00e2t de exaltat\u0103, pe at\u00e2t de nepractic\u0103; ea este privit\u0103 ca un profesor de \u0219tiin\u021be oculte ale c\u0103rui formule magice au o rezonan\u021b\u0103 solemn\u0103 pentru c\u0103 nu sunt \u00een\u021belese de nimeni\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mul\u021bi oameni filosofeaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama. Se pot numi fr\u00e2nturi de filozofie pe care le aduc, uneori f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, la marea filozofie a vie\u021bii. L. Blaga, \u00een lucrarea \u201eDespre con\u0219tiin\u021ba filosofic\u0103\u201d afirm\u0103: \u201eFilosoful \u00ee\u0219i articuleaz\u0103 problematica \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un tot ce dep\u0103\u0219e\u0219te orice limit\u0103 inerent\u0103 experien\u021bei, \u0219i anume nu numai \u00eentr-un sens extensiv, ci \u0219i vertical, \u00een \u00eenalt \u0219i \u00een ad\u00e2ncime. [\u2026] Omul de \u0219tiin\u021b\u0103\u00a0 se mul\u021bume\u0219te s\u0103 stabileasc\u0103 unele principii, reguli sau legi \u0219i s\u0103 imagineze eventual unele metode de existen\u021b\u0103 [\u2026] Filosoful este prin inten\u021bie autor al unei lumi. [\u2026]\u00a0 Pentru filosof, experien\u021ba \u00een totalitatea ei este un pretext pentru o interpretare de extrem\u0103, superlativ\u0103 amploare, care r\u0103m\u00e2ne \u021binta demersurilor sale. [\u2026]\u00a0 Filosoful capteaz\u0103 experien\u021ba, ca s\u0103-\u0219i alimenteze cu ea viziunea, ale\u00a0 c\u0103rei semnifica\u021bii \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 totul existen\u021bei\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Constantin Noica \u00een \u201e\u00cencercarea asupra filosofiei tradi\u021bionale\u201d men\u021bioneaz\u0103: \u201eFilosofia arat\u0103 \u00eencotro trebuie orientat\u0103 ra\u021biunea. Ea singur\u0103 duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t mi\u0219carea ra\u021biunii, f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 simplu impuls ra\u021bional \u0219i simplu fanatism al consecven\u021bei, ci lumin\u00e2nd \u00eentreaga ei desf\u0103\u0219urare c\u0103tre \u00eemplinirea \u00eentregului ei rost. \u00cen sensul acesta, nu numai regii ar trebui s\u0103 fie filosofi, cum s-a spus, dar fiecare fiin\u021b\u0103 uman\u0103, purt\u0103toare de ra\u021biune cum este, nu se poate \u00eemplini dec\u00e2t prin filosofare\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 D.D. Ro\u0219ca \u00een \u201e\u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i filozofie\u201d: \u201eFilosofia, sprijinit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe \u0219tiin\u021b\u0103, dar \u0219i pe o ad\u00e2nc\u0103 experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 (experien\u021b\u0103 ce nu poate fi totdeauna tradus\u0103 \u00een date \u0219tiin\u021bifice), se str\u0103duie\u0219te s\u0103 arate nu numai ce este realitatea \u00een general \u0219i lumea omului \u00een special, ci ea tinde s\u0103 traseze \u0219i o imagine despre ceea ce trebuie s\u0103 fie omul \u0219i lumea lui uman\u0103. Propune, adic\u0103, un ideal de realizat\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Referitor la noua lege 217\/2015, Profesor, dr. Liviu Ornea scrie \u00eentr-un articol din \u201eObservator cultural\u201d: \u201eLegea condamn\u0103 \u00abcultul persoanelor care s-au f\u0103cut vinovate de apartenen\u021ba la mi\u0219carea legionar\u0103 \u0219i au fost condamnate\u00a0\u00bb\u00a0. De cine? Ne baz\u0103m pe sentin\u021bele tribunalelor din deceniile cinci \u0219i \u0219ase?\u201d. <\/em>S\u0103 exemplific\u0103m doar pe filosoful, economistul, filologul, publicistul, sociologul, spiritul enciclopedic – Mircea Vulc\u0103nescu (1904-1952) care a fost arestat \u00een lotul al doilea al fo\u0219tilor membri ai guvernului Antonescu, califica\u021bi \u201ecriminali de r\u0103zboi\u201d \u0219i \u00een 1946 a fost condamnat la opt ani temni\u021b\u0103 grea \u0219i al\u021bii. El a fost cel care a sus\u021binut cu argumente filosofia rom\u00e2neasc\u0103 a timpului s\u0103u, sistemele filosofice originale, unele recunoscute \u00een plan mondial.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am s\u0103 redau doar c\u00e2teva dintre amintirile celor care l-au cunoscut: \u201eUn om de o rar\u0103 probitate sufleteasc\u0103 \u0219i intelectual\u0103, f\u0103r\u0103 nici un compromis de ordin moral. O fire contemplativ\u0103 \u0219i obi\u0219nuit\u0103 \u00eendelung cu medita\u021bia\u201d<\/em> \u2013 scrie Ar\u0219avir Octavian. \u201ePe Mircea Vulc\u0103nescu l-am avut profesor de Etic\u0103, la Universitatea din Bucure\u0219ti, pe timpul studen\u021biei mele. Lec\u021biile sale erau pline de dinamism \u0219i originalitate\u201d,<\/em> scrie Ioan Halmaghi. \u201eR\u00e2nd pe r\u00e2nd, celulele se deschid \u0219i echipele, gata\u00a0 formate, sunt\u00a0 \u00eendrumate\u00a0 spre\u00a0 locul\u00a0 de\u00a0 \u00eembarcare. <\/em>Travers\u00e2nd culoarul etajului doi, unde ne aflam, \u00eemi arunc ochii la un\u00a0de\u021binut zdren\u021b\u0103ros, care freca cu terebentin\u0103 sc\u00e2ndurile. [\u2026] Am trecut chiar pe l\u00e2ng\u0103 el. Era\u00a0Mircea Vulc\u0103nescu\u201d,<\/em> poveste\u0219te ziaristul Gabriel B\u0103l\u0103nescu, fost coleg de suferin\u021b\u0103 la Aiud, \u00een cartea \u201eDin \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia mor\u021bii\u201d. Nicolae Cr\u0103cea poveste\u0219te despre un moment c\u00e2nd a fost scos pentru tortur\u0103 \u00een aceea\u0219i serie cu Mircea Vulc\u0103nescu. \u201eT<\/em>orturarea mea s-a terminat \u0219i acum z\u0103ceam aruncat \u00eentr-un col\u021b pe jos. La r\u00e2nd era Mircea Vulc\u0103nescu\u201d. <\/em>Poveste\u0219te \u00een continuare <\/em>cum a fost torturat p\u00e2n\u0103 \u0219i-a pierdut cuno\u0219tin\u021ba: \u00a0\u201ecapul i se<\/em> b\u0103l\u0103ng\u0103nea ca o minge legat\u0103 cu sfoar\u0103 c\u00e2nd a fost luat de picior \u0219i t\u00e2r\u00e2t pe pardosea\u201d<\/em>. \u0218i mai adaug\u0103 spusele lui Mircea Vulc\u0103nescu privitor la familie: \u201e<\/em>Dac\u0103 ve\u021bi avea \u0219ansa supravie\u021buirii \u0219i ve\u021bi ie\u0219i din acest infern, c\u0103uta\u021bi-mi familia\u2026 s\u0103 le spune\u021bi c\u0103 nu mi-am f\u0103cut dec\u00e2t datoria ca cet\u0103\u021bean al acestei \u021b\u0103ri oropsite\u201d. <\/em>Ion Constantinescu – M\u0103r\u0103cineanu, poveste\u0219te \u00een articolul \u201eUltimele clipe ale lui Mircea Vulc\u0103nescu\u201d publicat \u00een revista Memoria: \u201e<\/em>La Jilava a fost torturat, izolat \u0219i \u00eenfometat\u2026 Acolo a contractat pneumonia care nu l-a iertat. A stat la izolare \u00een camera neagr\u0103 din turel\u0103. Din c\u00e2te \u0219tii, nu are acoperi\u0219. Plou\u0103, ninge, bate v\u00e2ntul, te arde soarele. \u00cempreun\u0103 cu el era izolat un biet student cu o temperatur\u0103 de 40 grade. Au stat pe cimentul rece \u0219i umed. Ca s\u0103-l \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul care delira, Mircea l-a cuprins cu bra\u021bele lui \u0219i l-a \u021binut\u00a0deasupra, pe propriul trup. <\/em>(\u201eSaltea uman\u0103\u201d, cum a scris frumos cineva). Este de necrezut. (…) Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, Mircea Vulc\u0103nescu s-a stins f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare, \u00eemp\u0103cat suflete\u0219te c\u0103 nu mai avea dureri\u201d<\/em>. Cunosc mul\u021bi dintre noi gestul s\u0103u de sacrificiu? Nu avem dreptul de a vorbi despre el? Avea doar 48 de ani \u0219i a l\u0103sat un testament simplu, dar care arat\u0103 \u00eentreaga concep\u021bie cre\u0219tin\u0103 de via\u021b\u0103 a lui : \u201eS\u0103 nu ne r\u0103zbuna\u021bi!\u201d,<\/strong><\/em> <\/em>adic\u0103 s\u0103 nu r\u0103bufneasc\u0103 spiritul demonic din noi. Nu s-a g\u00e2ndit nici o clip\u0103 la posibilitatea unei noi culpabiliz\u0103ri!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conferen\u021biarul universitar Ciprian Mihali, \u00eentr-un articol scrie: \u201eRareori \u00een istoria ei (nu prea lung\u0103, ce-i drept), filosofia<\/em> rom\u00e2neasc\u0103 s-a aflat \u00eentr-o asemenea criz\u0103 de recunoa\u0219tere public\u0103, dar \u0219i de stim\u0103 de sine, cum se afl\u0103 azi. Rareori, ca acum, dup\u0103 imaginea nefericitei \u0219i dispre\u021buitoarei interven\u021bii preziden\u021biale, filosofia a putut fi asimilat\u0103 unei activit\u0103\u021bi complet inutile \u0219i \u00eendep\u0103rtate de lumea real\u0103, chiar d\u0103un\u0103toare celor din jur, care ar avea mai degrab\u0103 nevoie de repere precise, concrete \u0219i practice\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea de a g\u00e2ndi, se spune mai departe, nu dispare niciodat\u0103. \u00cen fa\u021ba absurdit\u0103\u021bii lumii, \u201ereflec\u021bia nu demisioneaz\u0103\u201d.<\/em> Filosofii caut\u0103 mereu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u2013 chiar erorile, impasurile \u0219i ororile noastre. \u00cen cel mai dezolant dintre peisaje, \u00een cea mai rea situa\u021bie posibil\u0103, filosofia \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 dorin\u021ba de a \u0219ti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00centruc\u00e2t filosofia a \u00eenceput cu mirarea omului, urm\u00e2nd \u00eentreb\u0103rile \u0219i \u00eencerc\u0103rile de r\u0103spuns, Heidegger era de p\u0103rere c\u0103 \u201etensiunea mir\u0103rii trebuie s\u0103 se men\u021bin\u0103, pentru ca \u00ab\u00a0filosofarea\u00a0\u00bb s\u0103 continue\u201d. <\/em>S\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: Poate continua filosofarea \u00een condi\u021bii de constr\u00e2ngere?<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201eNu ne r\u0103zbuna\u021bi!\u201d- Mircea Vulc\u0103nescu \u00a0\u00a0 R\u0103zbunarea \u00eenseamn\u0103 a-\u0219i face singur dreptate, pedepsind pe cel de la care a suferit [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24842","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24842","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24842"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24842\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24845,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24842\/revisions\/24845"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}