{"id":24885,"date":"2015-09-03T18:14:47","date_gmt":"2015-09-03T18:14:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24885"},"modified":"2015-09-03T18:14:47","modified_gmt":"2015-09-03T18:14:47","slug":"vavila-popovici-despre-gandirea-lui-giovanni-gentile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/09\/03\/vavila-popovici-despre-gandirea-lui-giovanni-gentile\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre g\u00e2ndirea lui Giovanni Gentile"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eDubleaz\u0103-\u021bi dorin\u021bele, nu \u021bi le stinge!\u201d<\/em><\/strong> <\/strong><\/p>\n

\u2013 Constantin Noica<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0 Sicilianul Giovanni Gentile (1875- 1944), filosoful temperamental, idealistul absolut pe care mi-a pl\u0103cut s\u0103-l citez deseori \u00een scrierile mele, afirma c\u0103 profesorul s\u0103u de filozofie Donato Jaja, pe care-l considera tat\u0103l spiritual, i-a dat \u201ep\u00e2inea spiritului\u201d din care s-a putut hr\u0103ni toat\u0103 via\u021ba. Sistemul s\u0103u filosofic este idealist, \u00eentruc\u00e2t pentru el ideea – crea\u021biunea spiritului nostru – este singura noastr\u0103 mare valoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O prietenie rodnic\u0103 a existat \u00eentre el \u0219i Benedetto Croce, filosof de aceea\u0219i structur\u0103, despre care voi vorbi alt\u0103 dat\u0103. \u00cen\u021belepciunea filosofic\u0103 a lui Giovanni Gentile, dob\u00e2ndit\u0103 printr-o ad\u00e2nc\u0103 analiz\u0103 a sufletului omenesc, se poate rezuma \u00een urm\u0103toarele reflec\u021bii: \u201eAdev\u0103rul e \u00een\u0103untrul omului, nu \u00een afar\u0103\u201d; \u201eOmul nu e om de la natur\u0103\u201d; \u201eOmul este om \u00eentruc\u00e2t se face om\u201d; \u201eOmul este o etern\u0103 f\u0103g\u0103duin\u021b\u0103\u201d.<\/em> Filosofia lui se bazeaz\u0103 pe \u00een\u021belepciunea filosofiei cre\u0219tine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin idealism<\/em> el reduce \u00eentreaga existen\u021b\u0103 spiritual\u0103 la un act viu spiritual, mereu altul \u00een timp \u0219i dincolo de care nu este nimic, astfel motiv\u00e2ndu-se atribuirea filosofiei lui idealismului absolut, prezent \u00een interiorul con\u0219tiin\u021bei noastre, con\u0219tiin\u021b\u0103 pe care o asemuie\u0219te unei sfere cu raz\u0103 infinit\u0103: \u201eAt\u00e2ta spirit, cu un cuv\u00e2nt, at\u00e2ta bog\u0103\u021bie spiritual\u0103, c\u00e2t\u0103 via\u021b\u0103 spiritual\u0103 \u00een act\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este foarte interesant cum explic\u0103 locul adev\u0103rului. Adev\u0103rul este l\u0103untric \u0219i numai privind \u00een acest \u00eenl\u0103untru se poate cunoa\u0219te adev\u0103rata natur\u0103 omeneasc\u0103, contrar celor care sunt convin\u0219i c\u0103 adev\u0103rul este complet \u00een afara omului \u0219i c\u0103 omul se afl\u0103 \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 c\u0103utare a lui. \u00cen interiorul omului este nu numai adev\u0103rul omului ci \u0219i adev\u0103rul tuturor lucrurilor, dar mintea noastr\u0103 nu poate cunoa\u0219te \u00eentru totul, \u00een\u021belegerea fiindu-ne, la unii mai mult, la al\u021bii mai pu\u021bin, limitat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cred, dup\u0103 umila mea p\u0103rere, c\u0103 acest adev\u0103r este oglindit \u00een om, ca o f\u0103r\u00e2m\u0103 din marele Adev\u0103r, pe considerentul, observa\u021bia dac\u0103 vre\u021bi, c\u0103 lumea toat\u0103 este o oglind\u0103 \u0219i fiecare dintre noi este o mic\u0103 parte din oglinda lumii, \u0219i oglinda lumii este reflec\u021bia oglinzii cosmosului. Se poate g\u00e2ndi, ca atare, un sistem de oglinzi.\u00a0 \u00cen mijlocul acestei naturi ce ne \u00eenconjoar\u0103 \u0219i care ocup\u0103 spa\u021biul \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een timp \u0219i pe care o numim de cele mai multe ori realitate, omul este o lucrare \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 transformare: \u201eOpera \u0219i teatru a h\u0103rniciei umane\u201d<\/em>, dup\u0103 cum consider\u0103 Giovanni Gentile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 \u00eens\u0103 o realitate ideal\u0103, a-spa\u021bial\u0103, a-temporal\u0103, etern\u0103 \u0219i care s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een spirit. \u201eO realitate unde nu mai domin\u0103 legea mecanismului sau a cauzalit\u0103\u021bii, proprie naturii, ci aceea a libert\u0103\u021bii \u0219i a scopului\u201d,<\/em> spune filosoful, unde toate se fac cu un scop \u0219i unde precedentele nu conteaz\u0103, omul fiind instauratorul binelui sau al r\u0103ului, dup\u0103 alegerea sa, definind o lume determinat\u0103 de voin\u021ba uman\u0103. Deci, omul determin\u0103 un act spiritual at\u00e2ta timp c\u00e2t arde acea flac\u0103r\u0103 \u00een sufletul s\u0103u, p\u00e2n\u0103 la stingerea ei definitiv\u0103, sau mai corect spus, p\u00e2n\u0103 la reaprinderea ei de c\u0103tre Creator. A opri actul spiritual \u00eenseamn\u0103 a refuza s\u0103 mai privim, a ceda energia cu care am fost \u00eenzestra\u021bi. Dar, pentru continuarea actului spiritual avem nevoie de energie \u0219i de voin\u021b\u0103, precum \u0219i de inteligen\u021b\u0103. Este ca \u0219i cum ai sc\u0103p\u0103ra sc\u00e2nteia prin lovirea cremenii cu amnarul\u2026<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen drumul nostru l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 ignoran\u021ba fa\u021b\u0103 de realit\u0103\u021bile din fa\u021ba noastr\u0103, ignoran\u021b\u0103 de care de cele mai multe ori ne ru\u0219in\u0103m, alteori nu ne pas\u0103, dar faptul c\u0103 o recunoa\u0219tem, ori ne-o recunosc al\u021bii, denot\u0103 ca avem cu to\u021bii o con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u021ba moral\u0103, \u00eentreaga via\u021b\u0103 spiritual\u0103 a omului este actul care se \u00eempline\u0219te continuu \u0219i niciodat\u0103 nu este dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, fiindc\u0103 nu are un cap\u0103t, este, cum am spus, ceva etern. Dup\u0103 credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 exist\u0103 o lege moral\u0103 fireasc\u0103, lege \u00eentip\u0103rit\u0103 de Dumnezeu \u00een inima omului odat\u0103 cu crearea lui, pe care o descoper\u0103 mintea, de \u00eendat\u0103 ce omul \u00eencepe a g\u00e2ndi. \u00cen acest mod omul poate deosebi binele de r\u0103u, virtutea de p\u0103cat, dreptatea de nedreptate, ceea ce trebuie f\u0103cut de ceea ce nu trebuie f\u0103cut. Legea aceasta se poate \u00eentuneca prin p\u0103cate, ne spun Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi, dar nu se \u0219terge niciodat\u0103 din con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Giovanni Gentile spune at\u00e2t de frumos \u0219i adev\u0103rat c\u0103 omul devine om \u00een mod progresiv: \u201eOmul este propriul s\u0103u me\u0219ter\u201d.<\/em> Lumea moral\u0103 este creat\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 de vigoarea spiritual\u0103 a fiec\u0103ruia dintre noi. Ne supunem disciplinei intime a spiritului nostru, determinat\u0103 de con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103, care are \u00een vedere \u00een primul r\u00e2nd legea moral\u0103 fireasc\u0103. Omul fiind liber \u00een activitatea sa spiritual\u0103 poate s\u0103-\u0219i fr\u00e2ng\u0103 un trecut bun \u00eentr-o clip\u0103, dup\u0103 cum poate s\u0103-\u0219i redreseze trecutul, tot \u00eentr-o clip\u0103 de hot\u0103r\u00e2re. <\/em>\u00cen viziunea lui Giovanni Gentile\u00a0 trecutul este considerat un fapt \u00eemplinit, nu mai are valoare \u00een aprecierea spiritual\u0103 a omului, \u00een sensul c\u0103 oric\u00e2t de bogat ar fi trecutul, nu mai prezint\u0103 nici o garan\u021bie pentru viitorul moral al individului, omul put\u00e2nd \u00een\u0219ela a\u0219tept\u0103rile datorit\u0103 libert\u0103\u021bilor sale, a op\u021biunilor sale; el va trebui s\u0103 lucreze \u00een continuare pentru salvarea sa, pentru spiritualizarea sa \u0219i a lumii. Astfel, valoarea important\u0103 este a ceea ce va putea face, omul fiind o etern\u0103 promisiune.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lipsa de experien\u021b\u0103, imperfec\u021biunea vie\u021bii spirituale, imaturitatea, de care ne d\u0103m seama \u00eentorc\u00e2nd privirea spre trecut, eventualul dispre\u021b ce se poate na\u0219te \u00een sufletul nostru pentru valoarea vie\u021bii, nu trebuie s\u0103 umbreasc\u0103 efortul necesar \u00een continuarea vie\u021bii. Omul este cel care g\u00e2nde\u0219te, filosofeaz\u0103 de unul singur \u0219i \u00een acele momente iese din via\u021b\u0103 pentru a se reintegra rapid \u00een ea, \u00eembog\u0103\u021bit de idei, ac\u021bion\u00e2nd cu for\u021be noi, spre binele lui, al societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te. \u00cen mod normal omul lucreaz\u0103 pentru spiritualizarea progresiv\u0103 a sa, \u0219i deci a lumii, ad\u0103ug\u00e2nd c\u00e2te ceva acestei lumi. Poetul- filosof Lucian Blaga scria: \u201e\u2026eu cu lumina mea sporesc a lumii tain\u0103\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Giovanni Gentile concepea societatea ca un sistem de sfere concentrice, sfera cea mai apropiat\u0103 de centru cu raza cea mai scurt\u0103 fiind familia, apoi comuna, na\u021biunea, omenirea \u0219i mai apoi universul. \u00cen cazul \u00een care s-ar stinge lumina centrului, \u00eentreg sistemul s-ar pr\u0103bu\u0219i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din nefericire, constat\u0103m ast\u0103zi cobor\u00e2rea standardelor morale ale societ\u0103\u021bii noastre, asalta\u021bi fiind de judec\u0103\u021bi morale perfide \u0219i uit\u0103m a ne aminti adev\u0103ratele legi morale. Asist\u0103m la transform\u0103ri uluitoare! Oamenii care erau normali, ra\u021bionali, cu comportament moral, dintr-o dat\u0103 au devenit sceptici, au intrat \u00een derut\u0103, parc\u0103 li s-au \u00eentunecat min\u021bile, nu mai g\u0103sesc solu\u021bii la problemele noi ivite, ac\u021bioneaz\u0103 gre\u0219it.<\/p>\n

\u00a0\u00a0Tr\u0103im \u00eentr-o lume \u00een care familia a \u00eenceput s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103, lumea e impregnat\u0103 de materialism, consumism \u0219i individualism, o lume a r\u0103zboaielor, amenin\u021b\u0103rilor, urii, crimelor, a agresivit\u0103\u021bii unor conduc\u0103tori sadici sau grandomani care sunt \u00een stare de orice pentru a-\u0219i p\u0103stra puterea, chiar a declan\u0219a un r\u0103zboi nuclear, pentru a distruge \u0219i nu pentru a salva omenirea, \u0219i, paralel cu ea o lume a dezastrului geopolitic, cu oameni izgoni\u021bi din propria lor \u021bar\u0103, valuri de refugia\u021bi care n\u0103v\u0103lesc \u00een Europa, fugind de r\u0103zboiul din Siria \u0219i din alte \u021b\u0103ri ale Orientului Mijlociu. Momentul critic i-a luat pe nepreg\u0103tite pe conduc\u0103torii \u021b\u0103rile europene, care nu \u0219tiu cum s\u0103 rezolve problema: s\u0103-i accepte risc\u00e2nd p\u0103trunderea unor terori\u0219ti \u0219i neav\u00e2nd posibilit\u0103\u021bi de integrare civilizat\u0103 – se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 se vor putea integra cu religia lor \u0219i cultura lor -, sau s\u0103-i resping\u0103, ceea ce este inuman \u0219i contrazice chiar principiile Uniunii Europene, de toleran\u021b\u0103 \u0219i solidaritate. Este cu adev\u0103rat dramatic ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Refugia\u021bii constituie o mas\u0103 de oameni dispera\u021bi, ei \u00ee\u0219i asum\u0103 un risc uria\u0219, pe care noi ca spectatori nu-l putem cu adev\u0103rat \u00een\u021belege. \u0218i-au pierdut membri de familie, au fost maltrata\u021bi, amenin\u021ba\u021bi, \u0219i-au fracturat cursul vie\u021bii, ace\u0219ti bie\u021bi oameni care mai sper\u0103 ceva de la via\u021b\u0103, pentru ei \u0219i pentru copiii lor. Istoria ne-a dat at\u00e2tea exemple dureroase pe care mul\u021bi dintre noi le-au tr\u0103it! Nici ast\u0103zi, dup\u0103 aproximativ opt zeci de ani de la refugiile din Basarabia \u0219i Bucovina, nu se \u0219tie c\u00e2\u021bi \u0219i unde au pierit, dar rom\u00e2nii i-au primit cu bra\u021bele deschise. Am scris despre acest refugiu \u00eentr-una din c\u0103r\u021bile mele.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Este adev\u0103rat \u0219i ceea ce afirma filosoful rom\u00e2n Constantin Noica, anume c\u0103: \u201espiritul nu trebuie s\u0103 fie sufocat de suflet, infectat de bun\u0103tate, de lacrimi. [\u2026] Cine nu simte tot ce este aspru, egoist, crud \u00een spirit, nu tr\u0103ie\u0219te la nivelul lui\u201d. <\/em>\u0218i din nou tragem concluzia necesit\u0103\u021bii echilibrului, \u00een\u021belegerii, \u00een ac\u021biunile spiritului, pentru binele vie\u021bii noastre, a tuturor. \u00cen acest sens, ne amintim de cuvintele lui Giovanni Gentile: \u201eL\u2019uomo si giudica dopo morto!\u201d<\/em> (Omul este judecat dup\u0103 moarte!).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 ne mai amintim\u00a0 cum \u00eentr-o perioad\u0103 asem\u0103n\u0103toare, c\u00e2nd luxul, setea de putere \u0219i dec\u0103derea moral\u0103 \u0219i-a f\u0103cut apari\u021bia, mu\u0219c\u00e2nd din binefacerile lumii, s-a ridicat din r\u00e2ndul credincio\u0219ilor un mare sf\u00e2nt care, prin via\u021ba sa tr\u0103it\u0103 \u00een conformitate cu evanghelia lui Cristos, a trezit \u00een contemporanii s\u0103i remu\u0219carea fa\u021b\u0103 de p\u0103cate \u0219i o dorin\u021b\u0103 de re\u00eennoire a vie\u021bii – \u00a0Sf\u00e2ntul Francisc de Assisi (1182-1226) – om al armoniei \u0219i al p\u0103cii, \u0219i care a ar\u0103tat c\u0103 \u00eentreaga realitate a lumii trebuie iubit\u0103, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103, invoc\u00e2nd altruismul prin bun\u0103tatea \u0219i \u00een\u021belegerea fa\u021b\u0103 de aproapele nostru \u0219i nicidecum a \u00eencerca a-l separa, a fi indiferen\u021bi sau a-l distruge. El m\u0103rturisea c\u0103 omul este chemat s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103 pe om, c\u0103 omul este \u00een centrul crea\u021biei, \u00een locul \u00een care Dumnezeu- Creatorul \u2013 l-a voit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-a amintit \u0219i Giovanni Gentile pe acest sf\u00e2nt \u201ecu suflet cosmic\u201d,<\/em> care a influen\u021bat via\u021ba spiritual\u0103 a Evului Mediu. El a fost cel care a \u00een\u021beles prea bine cuvintele M\u00e2ntuitorului : \u201eCe-i va folosi omului dac\u0103 va c\u00e2\u0219tiga lumea \u00eentreag\u0103, iar sufletul s\u0103u \u00eel va pierde?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\n

Vavila Popovici – Carolina de Nord<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDubleaz\u0103-\u021bi dorin\u021bele, nu \u021bi le stinge!\u201d \u2013 Constantin Noica \u00a0\u00a0 Sicilianul Giovanni Gentile (1875- 1944), filosoful temperamental, idealistul absolut pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24885","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24885","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24885"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24885\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24888,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24885\/revisions\/24888"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24885"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24885"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24885"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}