{"id":24915,"date":"2015-09-08T07:43:31","date_gmt":"2015-09-08T07:43:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24915"},"modified":"2015-09-08T07:43:31","modified_gmt":"2015-09-08T07:43:31","slug":"valeriu-dulgheru-despre-istoria-neamului-doar-pietrele-vorbesc-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/09\/08\/valeriu-dulgheru-despre-istoria-neamului-doar-pietrele-vorbesc-1\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: Despre Istoria Neamului doar pietrele vorbesc (1)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201c\u00censcrisele cuvinte \u00een pietrele de aici \/ Niciun puhoi pr\u0103dalnic trecut \u00een goan\u0103\/ nici fulgerul, nici timpul nu le-au putut distruge\u201d<\/em><\/p>\n

(Martin Opitz. Zlatna \u2013 cump\u0103na dorului) <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Istoria unui neam este reconstituit\u0103, de obicei, \u00een baza diverselor documente scrise de istoricii timpurilor. Nu putem spune acela\u015fi lucru despre Istoria Neamului nostru. Av\u00e2nd o istorie multimilenar\u0103, cum nu au multe alte popoare, suntem nevoi\u0163i s-o str\u00e2ngem \u201edin cioburi\u201d.<\/em> Din varii cauze foarte pu\u0163ine documente scrise despre istoria Neamului s-au p\u0103strat. \u015ei asta \u00een pofida faptului c\u0103 mai mul\u0163i savan\u0163i str\u0103ini au demonstrat c\u0103 primul scris din lume a ap\u0103rut \u00een spa\u0163iul carpato-balcano-pontic, spa\u0163iul vital al str\u0103mo\u015filor no\u015ftri. Cunoscutele t\u0103bli\u0163e de la T\u0103rt\u0103ria cu primele semne cuneiforme dateaz\u0103 cu 2000 de ani \u00eenaintea celor din Sumer. \u201eOasele ca \u015fi pl\u0103cu\u0163ele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este r\u00e2ndul nostru s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103 scrierea a \u00eenceput \u00een Europa cu 2000 de ani \u00eenaintea scrierii sumeriene. \u00cen Rom\u00e2nia avem o comoar\u0103 imens\u0103, dar ea nu apar\u0163ine numai Rom\u00e2niei, ci \u00eentregii Europe<\/em>\u201d declar\u0103 Marco Merlini, arheolog italian referitor la pl\u0103cu\u0163ele de la T\u0103rt\u0103ria. \u201eStr\u0103mo\u015fii rum\u00e2nilor au exercitat o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra \u00eentregii lumi antice, respectiv, a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului \u015fi chiar a Chinei<\/em>\u201d scrie sumerologul rus A. Kifisim. Se spune c\u0103 dacii nu au dezvoltat un limbaj scris \u015fi nu aveau alfabet, dar, oarecum paradoxal, aveau unul dintre cele mai evoluate calendare din Europa acelor vremuri. Explica\u0163ia acestui paradox nu a fost g\u0103sit\u0103 \u00een niciuna dintre pu\u0163inele lucr\u0103ri despre daci.<\/p>\n

Despre str\u0103mo\u015fii no\u015ftri traci se vorbe\u015fte c\u0103 s-ar fi r\u0103sp\u00e2ndit\u00a0 pe un teritoriu imens de la Marea Mediteran\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea Baltic\u0103, \u00eens\u0103 despre ei vorbesc foarte pu\u0163ine documente scrise. Una din pu\u0163inele surse scrise despre str\u0103-str\u0103mo\u015fii no\u015ftri traci a fost Eneida (autor: Vergiliu), care vorbe\u015fte despre conduc\u0103torul tracilor, care dup\u0103 c\u0103derea Troiei \u015fi-a \u00eembarcat cons\u00e2ngenii r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103 pe 40 de cor\u0103bii \u015fi ia condus spre apus p\u00e2n\u0103 la peninsula Apenin\u0103, unde \u00eempreun\u0103 cu etruscii, sabinii au format poporul latin. De fapt tracii erau deja latini fiind urma\u015fii pelasgilor care au fondat limba latin\u0103. Aceasta a fost una din pu\u0163inele lucr\u0103ri cunoscute. Mai este o lucrare recent descoperit\u0103 cu titlul \u201eTratatul Rochonzi\u201d<\/em> cu o vechime de peste 1000 de ani, care vorbe\u015fte despre prezen\u0163a masiv\u0103 a dacilor \u00een Transilvania \u015fi Panonia la momentul apari\u0163iei ungurilor, lucru contestat de falsul istoric ungur D. Darrel. Cum atunci se explic\u0103 faptul c\u0103 \u00een sec. 15-16 \u00een Transilvania 70% din popula\u0163ie erau rom\u00e2ni? Acest lucru \u00eel confirm\u0103 \u015fi cunoscutul scriitor \u015fi istoric Gheorghe \u015eincai.<\/p>\n

Cato cel B\u0103tr\u00een <\/strong>(234-149 \u00ee.Hr.) scrie \u00een lucrarea\u00a0\u201eOrigines\u201d,<\/em>\u00a0din care s-au p\u0103strat numai c\u00e2teva r\u00e2nduri, despre\u00a0neamul get<\/strong>\u00a0c\u0103 ,,<\/strong>aveau o scriere cu mult mai \u00eenainte de \u00eentemeierea Romei<\/em><\/strong>\u00a0<\/em>c\u0103ci ei c\u00e2ntau faptele de vitejie ale eroilor lor \u00een ode scrise \u0219i acompania\u021bi la fluier, a\u0219a ceva s-a \u00eenf\u0103ptuit de romani la mult\u0103 vreme dup\u0103 ei<\/em>\u201d. Filozoful grec Platon <\/strong>(427-347 \u00ee.Hr.) \u00een lucrarea\u00a0\u201e<\/em>Axiocho<\/em>s\u201d<\/em> a pus \u00een gura lui Socrate o poveste despre\u00a0ni\u015fte table triunghiulare de aram\u0103 aduse la Delos de fecioarele hiperboreene Opis \u015fi Hekaerge<\/strong>, cu un con\u0163inut religios,\u00a0adic\u0103 scrierea a fost adus\u0103 la greci din nordul Istrului prin secolele XVI-VIII \u00ee.Hr.<\/strong>\u00a0<\/strong>acolo unde locuiau hiperboreenii sau mai t\u00e2rziu neamul ge\u021bilor cum au fost numi\u021bi b\u0103\u0219tina\u0219ii de c\u0103tre aceea\u0219i vechi greci \u0219i nu a fost preluat\u0103 de la ,,semi\u021bii fenicieni<\/em>\u201d.<\/p>\n

Sunt foarte importante aceste documente \u00eens\u0103 prea pu\u0163ine pentru a reconstitui Istoria neamului. De ce sunt at\u00e2t de pu\u0163ine documente scrise? Care ar fi cauzele acestui \u201egol \u00een istorie\u201d?<\/em> Sunt posibile mai multe cauze, printre care pot fi eviden\u0163iate:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Perioada r\u0103sp\u00e2ndirii scrisului pe suport de h\u00e2rtie coincide aproximativ cu interminabilele invazii din est de peste 1000 de ani care, pe de o parte, au condus la distrugerea \u015fi dispari\u0163ia pu\u0163inelor documente scrise, iar pe de alt\u0103 parte au fr\u00e2nat apari\u0163ia noilor documente scrise. Acest fapt le-au permis unor reprezentan\u0163i ai unor popoare ap\u0103rute \u00een acest spa\u0163iu mult mai t\u00e2rziu (slavii prin sec. V, bulgarii \u2013 VII-VIII, ungurii \u2013 IX-X) s\u0103 declare (de ex. istoricul de provenien\u0163\u0103 ungur D. Darrel) c\u0103 la momentul apari\u0163iei lor (a celor 12 triburi!) acest spa\u0163iu era virgin, gol. De parc\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri, traci, apoi daci au disp\u0103rut la acel moment, s-au evaporat. Nonsens. Despre aceast\u0103 lung\u0103 perioad\u0103 de interminabile invazii din est M. Opitz scrie: \u201e\u2026Cu biciul nici Atila cu hoardele-i de sci\u0163i. \/ Nu poate fr\u00e2nge Neamul nepieritoarei gin\u0163i\/\u2026Iar slavii s\u0103-nconjoar\u0103 ca marea \u00eentr-un cle\u015fte\u201d.<\/em> Cu toate acestea acest neam nu a putut fi \u00eenvins, limba latin\u0103 neput\u00e2nd fi mistuit\u0103 \u00een interminabilele fl\u0103c\u0103ri. \u201e\u015ei totu\u015fi limba voastr\u0103 prin timp a str\u0103b\u0103tut\/ E dulce cum e miere \u015fi-mi place s-o ascult.\/ Prin ce miracol \u00eens\u0103 \u015fi cum a biruit. \/ Aevea limba voastr\u0103, pe drept r\u0103m\u00e2n uimit\u201d;<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gra\u0163ie leg\u0103turilor str\u00e2nse cu Egiptul din cele mai vechi timpuri (drept dovad\u0103 este c\u0103 conform unor istorici o mare parte a aurului din Egipt era de origine trac\u0103!) \u00een biblioteca din Alexandria se acumulase mai multe documente despre traci \u2013 daci, care \u00eens\u0103 au disp\u0103rut dup\u0103 ce romanii au ars biblioteca;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului o bun\u0103 parte din documentele acumulate, \u00een special, dup\u0103 marea scism\u0103 a bisericii, au fost distruse, \u00eempreun\u0103 cu ele fiind distruse \u015fi documentele despre traci – daci;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unele dintre pu\u0163inele surse scrise despre str\u0103mo\u015fii no\u015ftri au disp\u0103rut \u00een mod misterios. Cum au fost pierdute sau au disp\u0103rut c\u0103r\u0163i importante despre istoria daco-ge\u0163ilor. Un exemplu este o carte intitulat\u0103 \u201eGetica\u201d<\/em>, scris\u0103 de Dion din Prusa, un mare istoric grec care a tr\u0103it \u00een secolul I \u015fi s-a ocupat \u00een mare parte de istoria Imperiului Roman;<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00censu\u015fi \u00eemp\u0103ratul Traian, dup\u0103 cele dou\u0103 r\u0103zboaie duse \u00eempotriva lui Decebal, ar fi scris o lucrare despre poporul dac, \u00eentitulat\u0103 \u201eDacica<\/em>\u201d sau \u201eDe Bello Dacico<\/em>\u201d (Despre R\u0103zboiul Dacic),\u00a0arat\u0103 unele m\u0103rturii.<\/p>\n

Revenind la c\u0103r\u0163ile disp\u0103rute, sunt demne de prezentat alte dou\u0103 exemple. Mai \u00eent\u00e2i, lucrarea \u201eGetica\u201d<\/em> scris\u0103 de medicul personal al lui Traian, care a c\u0103l\u0103torit \u00eempreun\u0103 cu \u00eemp\u0103ratul roman inclusiv \u00een campania din Dacia. Doar c\u00e2teva fragmente au fost p\u0103strate, \u00eentr-un lexicon din secolul al X-lea<\/sup>.\u00a0Ultimul exemplu este pierderea, \u00een \u00eentregime, a c\u0103r\u0163ii a XIII-a<\/sup> din \u201eIstoria Romei<\/em>\u201d a lui Appianus, unul dintre cei mai importan\u0163i istorici ai secolului al II-lea<\/sup>. Este tocmai cartea care se refer\u0103 la luptele cu dacii. Lucrarea lui Martin Opitz \u201eDacica<\/em>\u201d a ars pe rug \u00eempreun\u0103 cu autorul ei mort de cium\u0103 \u00eentr-un ora\u015f din Polonia. Dar c\u00e2te alte importante artefacte au disp\u0103rut f\u0103r\u0103 urm\u0103 din rea voin\u0163\u0103 a cotropitorilor. De exemplu, \u00een a. 1803 din tezaurul g\u0103sit 1000 monede de aur Coson \u015fi Lisimaches au ajuns la monet\u0103ria din Fejervar (Alba Iulia) unde a fost topit\u0103 \u00eentreaga cantitate.<\/p>\n

Dac\u0103 aceast\u0103 cale de reconstituire a Istoriei Neamului este serios compromis\u0103 din lipsa documentelor scrise atunci trebuie folosite alte c\u0103i \u2013 a o str\u00e2nge din cioburi cum scrie Gr. Vieru \u201eIstoria noastr\u0103 este str\u00e2ns\u0103 din cioburi!\u201d.<\/em> Se poate face la direct \u015fi figurat. Din cioburile ceramicii Cucuteni, Boian, Gumelni\u0163a, Vinca, Petreni au fost reconstituite par\u0163ial aceste minunate culturi. Muzeul din Cucuteni este plin de cioburi de ceramica, iar Muzeul Istoriei din Ia\u015fi \u2013 de diverse vase, figurine reconstituite din aceste cioburi. O alt\u0103 form\u0103 de reconstituire a istoriei unui neam sunt inscrip\u0163iile s\u0103pate \u00een pietrele de morm\u00e2nt, \u00een pietrele zidurilor cet\u0103\u0163ilor vechi. Astfel de pietre sunt g\u0103site at\u00e2t pe imensul teritoriu, pe care au tr\u0103it str\u0103mo\u015fii traci \u015fi daci, dar \u015fi pe teritorii str\u0103ine, unde au fost du\u015fi, de ex. pe insulele britanice, unde legiunile romane au fost completate cu solda\u0163i traci \u015fi daci. Un interes deosebit reprezint\u0103 o serie de inscrip\u0163ii \u00een piatr\u0103 descoperite \u00een Zidul lui Hadrian, pe pietre de morm\u00e2nt \u015fi zidurile forturilor Birdoswald, Vindolanda \u015f.a. Din zecile fragmente de piatr\u0103 descoperim c\u0103 \u00een unele momente istorice, prezen\u0163a cohortelor dacice era important\u0103. Analiza vestigiilor arat\u0103 c\u0103 din cele 20 de cohorte enumerate \u00een documentul AE <\/em>1997.1779a, care se aflau \u00een Britania sub comanda lui Trebius Germanus, 4 din ele (Cohors Primae Aelia Dacorum milliaria<\/em>; Cohors Secundae Pannoniorum<\/em>; Cohors Secundae Dalmatarum<\/em>; Cohors Septimae Thracum<\/em>) erau dacice, chiar dac\u0103 numai una din ele era numit\u0103 Dacic\u0103.<\/p>\n

O a treia form\u0103 ar fi studiul atent al obiectelor din aur traco-dacice. Ele ar fi un izvor nesecat pentru cei care doresc reconstituirea Istoriei Neamului. \u201eDup\u0103 p\u0103rerea mea, sunte\u0163i singura \u0163ar\u0103 din Europa care are istoria scris\u0103 \u00een propriul ei aur. Ave\u0163i peste 6000 de ani de istorie a aurului! Este istoria voastr\u0103 \u015fi numai cine nu vrea nu o prive\u015fte la adev\u0103rata ei valoare\u2026Civiliza\u0163ia dacic\u0103 este magnific\u0103, iar eu sunt m\u00e2ndr\u0103 c\u0103 m\u0103 lupt pentru daci, aici, \u00een \u021bara dumneavoastr\u0103… Este regretabil ca voi, romanii, nu ati profitat de aceasta istorie scrisa in aur, a\u0219a cum a\u021bi fi meritat.<\/em> Voi, poporul roman, pute\u021bi s\u0103 v\u0103 m\u00e2ndri\u021bi cu originea voastr\u0103 \u015fi s\u0103 v\u0103 considera\u021bi cel pu\u021bin egalii celorlalte popoare care au r\u0103d\u0103cini \u00een b\u0103tr\u00e2na Europ\u0103\u201d<\/em> declar\u0103 Barbara Lippitz, cel mai mare expert \u00een aur din Europa.<\/p>\n

Lucruri anapoda se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la noi. Se lupt\u0103 str\u0103inii s\u0103 demonstreze lumii \u00eentregi cine sunt str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri, care este istoria adev\u0103rat\u0103 a Neamului, iar istoricilor no\u0219tri parc\u0103 le-ar fi ru\u0219ine de acest tezaur. Vine neam\u021bul Hubert \u015emidt \u015fi descoper\u0103 pentru cultura european\u0103 civiliza\u0163ia Cucuteni! Marija Gimbutas, profesor la Universitatea California din Los Angeles, declar\u0103 \u015fi ea: \u201eRom\u00e2nia este vatra a ceea ce am numit Vechea Europ\u0103, o entitate cultural\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 6500-3500 \u00ee.H., axat\u0103 pe o societate matriarhal\u0103, teocrat\u0103, pa\u015fnic\u0103, iubitoare \u015fi creatoare de art\u0103, care a precedat societ\u0103\u0163ile indo-europenizate, patriarhale, de lupt\u0103tori din epoca bronzului \u015fi epoca fierului. A devenit de asemenea evident c\u0103 aceast\u0103 str\u0103veche civiliza\u0163ie european\u0103 precede cu c\u00e2teva milenii pe cea sumerian\u0103<\/em>\u201d. William Schiller, arheolog american spune c\u0103 \u201eCiviliza\u0163ia s-a n\u0103scut acolo unde tr\u0103ie\u015fte ast\u0103zi poporul rumun, r\u0103sp\u00e2ndindu-se apoi spre r\u0103s\u0103rit \u015fi apus<\/em>\u201d. John Mandis: \u201eRom\u00e2nia e vatra a ceea ce numim Vechea Europ\u0103, o entitate cultural\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre anii 6500-3500 \u00ee.Hr.\u2026 cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost f\u0103cute la Turda\u015f \u015fi T\u0103rt\u0103ria<\/em>\u201d. Iar istoricul francez Jules Michelet ne \u00eendemna, \u00eenc\u0103 \u00een anul 1859, s\u0103 \u201eNu invidia\u021bi vechile popoare, ci privi\u0163i-l pe al vostru. Cu c\u00e2t ve\u021bi s\u0103pa mai ad\u00e2nc, cu at\u00e2t ve\u021bi vedea \u021b\u00e2\u0219nind viat\u0103!\u201d.<\/em><\/p>\n

\u015ei marele Eminescu spunea cu \u00eencredere c\u0103 \u201eVa veni ziua c\u00e2nd \u015fi pietrele vor vorbi adev\u0103rul, \u00een care CARTEA faptelor petrecute va sta deschis\u0103 \u015fi se va citi at\u00e2t de l\u0103murit, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 doctrina paralogismelor nu va fi \u00een stare s\u0103-i \u00eentunece \u00een\u021belesul<\/em>\u201d. Aceasta vine \u00een completare a ceea ce a zis evanghelistul Marcu (4:22): \u201eC\u0103ci nu este nimic ascuns care s\u0103 nu fie descoperit \u015fi nimic t\u0103inuit care nu va ie\u015fi la lumin\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0Este absolut clar c\u0103 a venit timpul c\u00e2nd \u015fi pietrele vorbesc adev\u0103rul. Numai cine nu are urechi de auzit \u015fi ochi de v\u0103zut nu simt acest lucru. Acest lucru \u00eel spune \u015fi clasicul \u015fi cunoscutul specialist american \u00een reconstituirea culturilor Paul Mac Kendrick (1975) \u00een lucrarea sa \u201eDacian stones speak (Pietrele dacilor vorbesc\u201d.<\/em> Un studiu extrem de important al pietrelor descoperite l-a f\u0103cut poetul \u015fi istoricul german Martin Opitz (1597-1639). A fost primul str\u0103in care a scris at\u00e2t de frumos despre str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri, despre rom\u00e2ni. \u201eEu peste tot pe unde din drum mai poposesc \/ Despre str\u0103mo\u0219ii vo\u015ftri \u015fi pietrele vorbesc\u2026Numele voastre scumpe ce zac pe lespezi reci \/ Drept pild\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u021bi urma\u015filor pe veci\u201d<\/em>. Aceste pietre cu litere \u015fi poezie spune A.D. Xenopol \u201edovedesc \u015ftiin\u0163a de carte ce era obi\u0219nuit\u0103 \u00een Dacia\u201d.<\/em> S\u0103 s\u0103p\u0103m c\u00e2t mai ad\u00e2nc pentru a scoate la suprafa\u0163\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n

\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Valeriu Dulgheru<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201c\u00censcrisele cuvinte \u00een pietrele de aici \/ Niciun puhoi pr\u0103dalnic trecut \u00een goan\u0103\/ nici fulgerul, nici timpul nu le-au putut [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24915"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24915\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24918,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24915\/revisions\/24918"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}