{"id":24946,"date":"2015-09-12T15:17:02","date_gmt":"2015-09-12T15:17:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=24946"},"modified":"2015-09-12T15:31:12","modified_gmt":"2015-09-12T15:31:12","slug":"valeriu-dulgheru-despre-stramosii-nostri-doar-pietrele-vorbesc-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/09\/12\/valeriu-dulgheru-despre-stramosii-nostri-doar-pietrele-vorbesc-2\/","title":{"rendered":"Valeriu Dulgheru: Despre str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri doar pietrele vorbesc (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eVa veni ziua c\u00e2nd \u015fi pietrele vor vorbi adev\u0103rul, \u00een care CARTEA faptelor petrecute va sta deschis\u0103 \u015fi se va citi at\u00e2t de l\u0103murit, \u00eenc\u00e2t toat\u0103 doctrina paralogismelor nu va fi \u00een stare s\u0103-i \u00eentunece \u00een\u0163elesul\u201d.<\/em><\/p>\n

(Mihai Eminescu)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eC\u0103ci nu este nimic ascuns care s\u0103 nu fie descoperit \u015fi nimic t\u0103inuit care nu va ie\u015fi la lumin\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

(Evanghelistul Marcu (4:22)).<\/strong><\/em><\/p>\n

Ar trebui ca \u201e\u2026tainele s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103<\/em>\u201d, s\u0103 vin\u0103 acea zi \u201e\u2026c\u00e2nd pietrele vor vorbi adev\u0103rul\u201d.<\/em> Ce ne-ar \u00eencurca s\u0103 facem acest lucru? Imperiile turc, austro-ungar \u015fi rus nu mai sunt sau nu mai pot \u00eempiedica acest lucru. De ce atunci suntem at\u00e2t de reci fa\u0163\u0103 aceste mari capodopere mo\u015ftenite de la str\u0103-str\u0103mo\u015fii no\u015ftri? Cineva spunea c\u0103 \u201e\u2026nu trebuie s\u0103 ur\u0103\u015fti du\u0219manul fiindc\u0103 el cel mult te poate ucide, s\u0103 nu ur\u0103\u015fti prietenul fiindc\u0103 el cel mult te poate tr\u0103da, trebuie s\u0103 ur\u0103\u015fti indiferen\u021ba fiindc\u0103 tocmai \u00een prezen\u021ba ei au loc celelalte dou\u0103<\/em>\u201d. S\u0103 nu fim indiferen\u0163i fa\u0163\u0103 de inestimabilele comori ale Neamului, care \u00een multe cazuri au fost descoperite de str\u0103ini. S\u0103 ne reconstituim ciob cu ciob\u00a0 adev\u0103rata istorie \u015fi adev\u0103rata cultur\u0103 identitar\u0103. S\u0103 fim m\u00e2ndri de originea noastr\u0103 \u015fi s\u0103 ne comport\u0103m \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fim demni de aceast\u0103 mo\u0219tenire, precum ne \u00eendemna, \u00eenc\u0103 \u00een anul 1859, istoricul francez Jules Michelet: \u201eNu invidia\u0163i vechile popoare, ci privi\u0163i-l pe al vostru\u2026\u201d. <\/em>Cel mai mare istoric \u015fi savant al Rom\u00e2niei din toate timpurile N. Iorga (1003 volume, 12755 articole \u015fi studii) spunea la 1929 \u201eIndependen\u0163a nu este un dar, pe care ni-l face Europa, ci o recunoa\u015ftere a drepturilor str\u0103bune ale rom\u00e2nilor, \u00een conformitate cu sacrificiile lor<\/em>\u201d. Acela\u015fi lucru am putea spune \u015fi ast\u0103zi. \u201ePrimirea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 nu este un dar ci o recunoa\u015ftere a drepturilor str\u0103bune ale rom\u00e2nilor, care a fost matca civiliza\u0163iei europene (argument adus de str\u0103ini!), \u00een conformitate cu sacrificiile ei, care a stat straj\u0103 la hotarul de est al Europei, st\u0103vilind interminabilele puhoaie\u201d.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a>Analiz\u00e2nd cele dou\u0103 h\u0103r\u0163i ata\u015fate \u2013 harta zonelor de formare a neamului rom\u00e2nesc dup\u0103 N. Iorga \u015fi de r\u0103sp\u00e2ndire a celor \u015fase culturi, care au stat la baza Neamului, putem observa u\u015for o similitudine. Cu alte cuvinte harta lui N. Iorga cuprinde toate cele \u015fase culturi str\u0103vechi. Numite dup\u0103 localit\u0103\u0163ile unde au fost descoperite urmele aceste culturi au foarte multe \u00een comun, lucru demonstrat de descoperirile f\u0103cute de savan\u0163i. \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a>De exemplu, fratele G\u00e2nditorului de Hamangia a fost descoperit la T\u00e2rpe\u015fti (cultura Cucuteni). Dou\u0103 t\u0103bli\u0163e din piatr\u0103 descoperite \u00een localitatea M\u00e2ndre\u015fti, comuna O\u0163eleni, jud. Ia\u015fi (cultura Cucuteni) au cu semne identice cu cele de pe t\u0103bli\u0163ele de la Sinaia\u00a0 \u015fi de la \u015einca Veche (cultura Petre\u015fti). Analiza celor 13 semne fonetice de pe t\u0103bli\u0163ele descoperite la O\u0163eleni \u2013 Ia\u015fi sunt foarte asem\u0103n\u0103toare cu literele folosite pe t\u0103bli\u0163ele de la Sinaia, recunoscute de speciali\u015ftii str\u0103ini drept primul scris pictografic din lume (cu 2000 de ani \u00eenaintea celui sumerian!). Placa de piatr\u0103 descoperit\u0103 \u00een c. \u015earu-Dornei, jude\u0163ul Suceava, de asemenea, con\u0163ine simboluri identice de pe t\u0103bli\u0163ele de la Sinaia, descifrate cu at\u00e2ta migal\u0103 de inginerul explorator prof.dr.ing. V. Ungureanu. Simboluri similare au fost descoperite \u015fi pe t\u0103bli\u0163ele sumeriene, conform c\u0103rora \u201edivinit\u0103\u0163ile eme\u015f veneau de pe \u00een\u0103l\u0163imile mun\u0163ilor\u201d,<\/em> iar la ei \u00een Mesopotamia de atunci nu erau mun\u0163i. Simbolul \u0219arpelui ceresc, care \u201ereprezenta \u00een\u0163elepciunea \u015fi cunoa\u015fterea Ziditorului ceresc\u201d,<\/em> descoperit la Vin\u010da (mileniul Vlll \u00ee.Hr.) este identic simbolului \u015farpelui de pe un vas apar\u021bin\u00e2nd culturii Cucuteni (mileniul lV \u00ee.Hr.).<\/p>\n

\"\"<\/a>Iar descoperirea, f\u0103cut\u0103 \u00een pe\u0219tera Coliboaia din jude\u021bul Bihor<\/strong> de un grup de speologi rom\u00e2ni \u00een urma mai multor expedi\u021bii din anii 2009 \u0219i 2010 \u015fi confirmat\u0103 de speciali\u0219ti francezi pe t\u0103r\u00e2mul picturilor rupestre \u00een preistorie \u015fi paleontologie, uimesc prin semnifica\u021bia \u0219i informa\u021biile lor. Analiz\u00e2nd c\u0103rbunele, cu care au fost desenate figurile de pe pere\u021bii pe\u0219terii, ace\u0219tia au ajuns la concluzia c\u0103 au o vechime de peste 35000 de ani \u00ee.Hr. <\/strong>Numite \u0219i picturi negre ele reprezint\u0103 mai multe animale, precum cinci taurine mari, trei mai mici \u0219i un vi\u021bel. C\u00e2rdul de animale este m\u00e2nat de un om, iar \u00een spatele lui se joac\u0103 doi copii. \u00cen partea central-dreapta a imaginii sunt dou\u0103 persoane: una \u0219ez\u00e2nd parc\u0103 alege ceva l\u00e2ng\u0103 ea, iar cealalt\u0103 st\u0103 \u00een pozi\u021bia aplecat\u0103 specific\u0103 r\u00e2\u0219nitului cu piatra prin frecare. Aceast\u0103 important\u0103 imagine din aceste picturi rupestre arat\u0103 c\u0103 \u00een acele vremuri, omul mileniului XXXV \u00ee.Hr., care tr\u0103ia pe plaiurile noastre\u00a0reu\u0219ise, s\u0103 domesticeasc\u0103 vitele,<\/strong>\u00a0<\/strong>act economic \u0219i social de o importan\u021b\u0103 capital\u0103 \u00een evolu\u021bia speciei umane.<\/strong>\u00a0Dar asta ne poate \u00eendrept\u0103\u021bi s\u0103 credem c\u0103\u00a0erau domesticite \u0219i oile<\/strong>\u00a0\u00een acele vremuri, fiindc\u0103 ele sunt mai bl\u00e2nde dec\u00e2t taurinele, iar ca paznici poate aveau c\u00e2ini, adic\u0103 ni\u0219te lupi obi\u0219nui\u021bi pe l\u00e2ng\u0103 om. Mai amintim aici de complexul din apropierea Hotinului de peste 45000 de ani, de amuletele de la Br\u00e2zeni, Basarabia de 36000 de ani, de cea de la Mitoc, Rom\u00e2nia de 25000 de ani, de cea de la Cos\u0103u\u0163i, Soroca, Basarabia. \u00centr-adev\u0103r, pietrele ne vorbesc tot mai mult, dar ele trebuie \u201epuse s\u0103 vorbeasc\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Scrierile care exist\u0103 pe pere\u0163ii unor pe\u015fteri, pe unele st\u00e2nci sau pe unele pietre aflate \u00een locuri cu semnifica\u0163ie aparte\u00a0 dovedesc continuitatea Neamului de-a lungul mileniilor. Acestea sunt doar c\u00e2teva din multitudinea de similitudini ale culturilor din spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Deci, se poate spune cu un mare grad de autenticitate c\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc este vorba \u00een mare parte de o singur\u0103 cultur\u0103, divizat\u0103 \u00eens\u0103 artificial \u00een mai multe culturi cu un anumit specific dup\u0103 denumirea locurilor unde au fost descoperite (De parc\u0103 ast\u0103zi nu exist\u0103 anumite deosebiri \u00eentre rom\u00e2nii din Ardeal, Moldova \u015fi Muntenia, dar ei to\u0163i sunt parte component\u0103 a Neamului rom\u00e2nesc), care \u00ee\u015fi pierde r\u0103d\u0103cinile \u00een ad\u00e2ncurile mileniilor.<\/p>\n

Aceste argumente, dar \u015fi unele descoperite \u00een pe\u015fterile din Fran\u0163a, r\u0103stoarn\u0103 stereotipurile precum c\u0103 \u201eciviliza\u0163ia european\u0103 a fost adus\u0103 din India pe la a. 9000 \u00ee.Hr.<\/em>\u201d, c\u0103 sedentarismul \u015fi \u00eembl\u00e2nzirea animalelor ar fi ap\u0103rut 10000 de ani \u00een urm\u0103. \u201eCum civiliza\u0163ia neolitic\u0103 este crea\u0163ia oamenilor de aici, celelalte elemente nefiind dec\u00e2t o suprapunere \u015fi o completare\u201d<\/em> men\u0163ioneaz\u0103 N. Iorga despre indo-europenizarea autohtonilor. Iar arheologii americani W. Shiller, G. Wiklie, O. Schrader \u015fi H. Hensen declar\u0103 c\u0103 \u201e\u2026Patria originar\u0103 a indo-europenilor sunt teritoriile carpato-danubiano-pontice\u00a0 (Dacia Mare)\u201d.<\/em><\/p>\n

La \u00eentrebarea dat\u0103 de Ion Diaconescu filosofului Emil Cioran \u201e\u015ei totu\u015fi ce ar trebui f\u0103cut ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu cad\u0103 din timp acum, la \u00eentret\u0103irea de milenii\u201d<\/em> r\u0103spunsul a fost\u00a0 \u201eS\u0103 nu mai fim parazi\u0163ii unor glorii de\u015fuete. S\u0103\u00a0 nu mai vorbim de idealuri , ci s\u0103 edific\u0103m istoria propriei noastre identit\u0103\u0163i\u201d. <\/em><\/p>\n

E cel mai bun \u00eendemn. S\u0103 str\u00e2ngem r\u00e2ndurile si s\u0103 ne redescoperim istoria. A\u015fa va afla \u015fi Europa unde \u00eei sunt o parte din r\u0103d\u0103cini!<\/p>\n

 <\/p>\n

Valeriu Dulgheru<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eVa veni ziua c\u00e2nd \u015fi pietrele vor vorbi adev\u0103rul, \u00een care CARTEA faptelor petrecute va sta deschis\u0103 \u015fi se va [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24946","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24946"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24946\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24950,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24946\/revisions\/24950"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}