\nAcum, c\u00e2nd profesorul universitar, criticul literar, romancierul \u0219i eseitul Adrian Dinu Rachieru \u00eempline\u0219te un rotund al v\u00e2rstei, cred c\u0103 e un moment propice pentru noi to\u021bi cei despre care a scris, care ne-am adunat sub cupola Ideii de unitate na\u021bional\u0103 \u0219i pre\u021buire a valorilor rom\u00e2ne\u0219ti, evident \u00een context european, de a-i \u00eentoarce gestul de pre\u021buire, pe care, din varii motive, nu l-am f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum \u00een scris. L-am cunoscut \u00een 1998 \u2013 de\u0219i \u00eel \u0219tiam din Orizontul lecturii , cartea sa de debut editorial, spectaculoas\u0103, pe care o parcursesem la vremea ei cu profund interes \u2013 la Uzdin, la Festivalul de poezie organizat de inimosul poet Vasile Barbu, iar de atunci drumurile noastre culturale s-au inersectat deseori, acum av\u00e2nd d\u00e9j\u00e0 o istorie cultural\u0103 comun\u0103 \u00een spate. Iar \u00een aceast\u0103 istorie cultural\u0103 se \u00eenscriu to\u021bi minuna\u021bii scriitori rom\u00e2ni din Serbia, din Basarabia, Nordul Bucovinei, mul\u021bi dintre cei din \u021bar\u0103, universitari, academicieni, critici \u0219i istorici literari, oameni de cultur\u0103, fe\u021be biserice\u0219ti luminate, jurnali\u0219ti, arti\u0219ti, editori, traduc\u0103tori. Vremuri am spune pline de romantism, mustind de idei \u0219i fapte culturale, de efervescen\u021b\u0103 creatoare. Saloanele de Carte de la Ia\u0219i, Chi\u0219in\u0103u \u0219i Cern\u0103u\u021bi, festivalurile de poezie, sesiunile Academiei Rom\u00e2ne, Filiala Ia\u0219i, ale Academiei de \u0218tiin\u021be a Republicii Moldova, Zilele ,,Convorbirilor Literare\u201d, ,,S\u0103rb\u0103toarea Poeziei\u201d, de la Ia\u0219i, Colocviile revistei ,,Lumina\u201d de la Panciova etc, etc. sunt doar c\u00e2teva dintre momentele admirabile petrecute \u00een acest foarte larg cerc de prieteni, de scriitori implica\u021bi activ \u0219i cu entuziasm \u00een via\u021ba cultural\u0103.
\nBucovinean de origine, stabilit la Timi\u0219oara, nici nu se putea s\u0103 fie altfel dec\u00e2t av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba unei misiuni pe care trebuie s\u0103 o duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it. \u0218i anume, de a face cunoscut\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, crea\u021bia literar\u0103 a scriitorilor rom\u00e2ni care nu au privilegiul de a locui \u00een interiorul patriei istorice, \u0219i care au fost \u2013 \u0219i sunt \u00eenc\u0103 din p\u0103cate \u2013 marginaliza\u021bi de critica literar\u0103 din Rom\u00e2nia, de a intra \u00een polemic\u0103 \u0219i a aduce argumente serioase, temeinic documentate \u0219i riguros redate, atunci c\u00e2nd un mare scriitor rom\u00e2n a fost supus malaxorului orb al revizuirilor celor autointitula\u021bi ,,eliti\u0219ti\u201d.
\nFigur\u0103 academic\u0103 sobr\u0103, calm \u0219i echilibrat, riguros \u0219i deschis dialogului, cu un profund \u0219i sincer sentiment patriotic dublat de frenezia de a fi acolo pe baricadele culturii cu arcul gata \u00eentins, cu lecturi proaspete \u0219i abilitate de a p\u0103trunde \u00een ad\u00e2ncimea lucrurilor, de a emite judec\u0103\u021bi axiologice clare, de a realiza analize pertinente, incursiuni teoretice, de a lansa \u0219i impune idei provocatoare, el a fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie un ferment al vie\u021bii culturale, un sus\u021bin\u0103tor al ,,coexisten\u021bei valorilor\u201d, prezen\u021ba sa, cuvintele rostite \u00een multele deplas\u0103ri prin \u021bar\u0103 \u0219i provinciile istorice rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een zonele transfrontaliere, ad\u0103ug\u00e2nd la prestigiul c\u00e2\u0219tigat cu trud\u0103 \u00een acest sfert de secol postdecembrist. C\u0103ci Adrian Dinu Racheru este o voce autorizat\u0103, unul dintre cei mai competen\u021bi, mai buni cunosc\u0103tori din \u021bar\u0103 ai fenomenului literar \u0219i cultural, ai realit\u0103\u0163ilor istorice \u0219i social-politice din spa\u021biile de rom\u00e2nitate amintite, av\u00e2nd avantajul cunoa\u0219terii lor acas\u0103.
\nConsecvent \u0219i meticulos, \u0219i-a impus un program de cercetare strict, de unde \u0219i uimitoarea ritmicitate \u00een editare. Discursul s\u0103u critic, remarcabil prin modernitate, aduce ca noutate perspectiva pozitivist\u0103 a abord\u0103rii\/ clarific\u0103rii unor problematici spinoase, o viziune unitar\u0103 asupra fenomenului literar, pertinen\u021ba analizelor, a opiniilor critice r\u0103spicat formulate \u0219i argumentate temeinic (\u0219i prin apelul la p\u0103reri cosacrate \u00een domeniu), echilibrul \u0219i maturitatea, limpeditatea judec\u0103\u021bilor de valoare, limbajul artistic pres\u0103rat de inova\u021bii lingvistice, cuvinte \u0219i sintagme unice create. Stilul preponderant eseistic, dezinvolt, dezinhibat, subtil, cu largi \u0219i elegante volute desf\u0103\u0219urate pe mai multe paliere, nuan\u021bat academic sau polemic alert, excel\u00e2nd printr-un verbiaj de ,,un extraordinar magnetism\u201d , poart\u0103 amprenta modernit\u0103\u021bii \u0219i originalit\u0103\u021bii, fiind inconfundabil.
\nMerg\u00e2nd pe ideea sus\u021binut\u0103 de Eugen Co\u015feriu, \u0219i anume c\u0103 poe\u0163ii sunt con\u015ftiin\u0163a moral\u0103 a na\u0163iunii, el se opre\u0219te, de preferin\u021b\u0103, asupra liricii. Masivele antologii Poe\u0163i din Bucovina: select\u0327ie, studiu introductiv s\u0327i profiluri critice\u201d (1996); Poe\u0163i din Basarabia. Un veac de poezie rom\u00e2neasc\u0103 sunt dou\u0103 lucr\u0103ri de propor\u021bii temerare, foarte necesare \u0219i importante, \u00een fapt istorii critice, la care autorul a depus o munc\u0103 asidu\u0103 de peste dou\u0103 decenii. Prima, ,,o panoram\u0103 vast\u0103 a poeziei rom\u00e2ne din Bucovina \u015fi sentimentul certitudinii c\u0103 ea exist\u0103\u201d \u2013 cum apreciaz\u0103 acad. Mihai Cimpoi . A doua, o carte de aproape 700 de pagini, o radiografiere a fenomenului literar \u0219i cultural din Basarabia, reflect\u00e2nd ,,drumul cunoa\u0219terii de ad\u00e2ncime a unei bune p\u0103r\u021bi a liricii scrise rom\u00e2ne\u0219te dincolo de Prut, \u00een ultima sut\u0103 de ani.\u201d- \u00een opinia prof. univ. dr. Dan M\u0103nuc\u0103 . A\u0219a cum m\u0103rturise\u0219te \u00een Argument, a trudit la aceste antologice volume av\u00e2nd sentimentul acut al nedrept\u0103\u021bii f\u0103cute spa\u021biilor literare mai sus men\u021bionate, de c\u0103tre unii criticii importan\u021bi sau mai pu\u021bin importan\u021bi din \u021bar\u0103, care le trateaz\u0103 ca rud\u0103 s\u0103rac\u0103, marginaliz\u00e2ndu-le, neincluz\u00e2ndu-le \u00een ierarhii axiologice. Dorin\u021ba m\u0103rturisit\u0103 a fost aceea de a le oferiri o \u0219ans\u0103 pentru o receptare just\u0103 de c\u0103tre lectorul din \u021bar\u0103, atenu\u00e2nd astfel o parte din neajunsurile reintegr\u0103rii lor fire\u0219ti \u00een literatura general\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00een condi\u021biile derutei axiologice postdecembriste. ,,Cultura rom\u00e2neasc\u0103 autentic\u0103 a continuat s\u0103 se dezvolte, impulsul \u015fi pav\u0103za acesteia fiind stindardul eminescian, sub care a rezistat tentativelor agresive de scindare prin promovarea, \u00een primul r\u00e2nd, a tezei aberante a existen\u0163ei a dou\u0103 limbi distincte, limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d \u2013 sus\u021bine argumentat autorul. Radiografierea unui perioade foarte largi de poezie pune \u00een lumin\u0103 adev\u0103rul admirabil c\u0103 \u201eliteratura basarabean\u0103 nu e un obiect friabil\u201d \u0219i c\u0103 \u201escriitorii din acel spa\u0163iu s-au b\u0103tut pentru limb\u0103 \u015fi neam \u015fi se bat pentru un spa\u0163iu cultural comun.\u201dAnaliza lucid\u0103, cu armele eseitului \u00een general, profilurile critice realizate, modernitatea abord\u0103rii \u00een ,,serii decenale\u201d, distinc\u021bia \u00eentre cultural \u0219i literar, \u00eentre scrierile valoroase \u0219i produc\u021biile realist-socialiste, trimiterile comparatiste, obiectivitatea aprecierilor critice, vastitatea informa\u021biilor fac din aceste dou\u0103 volume lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 \u00een domeniu.
\nPreocupat de tematica a ceea ce s-a numit ,,recuperarea critic\u0103\u201d, el dedic\u0103 (dup\u0103 1990) volume incitante lui Liviu Rebreanu, Sorin Titel, Marin Preda, Nichita St\u0103nescu, Mihai Eminescu , Ion Creang\u0103, ineditul abord\u0103rii acestora const\u00e2nd tocmai \u00een pespectiva sociologic\u0103 vie, actual\u0103, neosificat\u0103, foarte modern\u0103 a cercet\u0103rii literare \u00eentreprinse, \u00een tonul polemic, uneori jovial, alteori ironic, grav, foarte accesibil lecturii, \u00een documenta\u021bia exhaustiv\u0103 \u0219i argumenta\u021bia solid\u0103, \u00een trimiterile culturale, critice, ame\u021bitoare, mozaicale. \u201eImpresionant c\u00e2t\u0103 informa\u0163ie util\u0103 vehiculeaz\u0103 \u015fi c\u00e2t\u0103 via\u0163\u0103 con\u0163ine aceast\u0103 recent\u0103 carte despre Liviu Rebreanu!\u201d- apreciaz\u0103 Teodor Tanco .
\nCele cinci c\u0103r\u021bi consacrate poetului na\u021bional vorbesc d\u00e9j\u00e0 de o preocupare serioas\u0103 \u00een direc\u021bia recept\u0103rii critice a vie\u0163ii \u015fi operei lui, autorul \u00eenscriindu-se prin aceasta \u00een r\u00e2ndul reputa\u021bilor cercet\u0103tori \u015fi exege\u0163i din ultimul sfert de veac, unul din volume ap\u0103r\u00e2nd chiar \u00een renumita \u0219i longeviva (din fericire!) colec\u021bie ,,Eminesciana\u201d. ,,Avem obliga\u0163ia de a ajunge la Eminescu eliberat din cli\u015fee\u201d, care \u201ecre\u015fte din el \u00eensu\u015fi\u201d este mesajul pe care-l transmite, referindu-se la receptarea eminescian\u0103 azi \u00een condi\u021biile unor atacuri reluate la adresa mitului nostru na\u021bional.
\nVolumul dedicat marelui povestitor se dore\u0219te a fi ,,o sintez\u0103 critic\u0103\u201d, o replic\u0103 la prejudec\u0103\u021bile, aprecierile \u00eenchistate gen ,,Despre Creang\u0103 totul s-a spus, lucruri absolute noi nu mai sunt cu putin\u021b\u0103\u201d(Nicolae Manolescu), argument\u00e2nd c\u0103 nu este ,,un subiect epuizat\u201d. El ne propune relectura operei crengiene prin gril\u0103 filozofic\u0103, mai pu\u021bin observat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum.
\nDin aceea\u0219i dorin\u021b\u0103 de recuperare cultural\u0103 a unor scriitori cu notorietate unanim acceptat\u0103 de critica literar\u0103 serioas\u0103, unii clasiciza\u021bi, umbri\u021bi \u00eens\u0103 dup\u0103 1990 \u0219i reevalua\u021bi, suspecta\u0163i de \u201eintegrare ideologic\u0103\u201d, public\u0103 volumul 13 prozatori de ieri (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, George C\u0103linescu, Zaharia Stancu, Petru Dumitriu, Marin Preda, Titus Popovici, Eugen Barbu, F\u0103nu\u015f Neagu, Paul Anghel, Ion L\u0103ncr\u0103njan, Sorin Titel \u015fi Alexandru Ivasiuc), care este o invita\u021bie la o recitire prin alte grile, obiective, la o receptare corect\u0103 a acestora. \u201eO astfel de investiga\u0163ie (\u2026) va eviden\u0163ia bruiajul ideologic al epocii, constr\u00e2ngerile \u015fi umilin\u0163ele, eforturile de a proteja autonomia esteticului, jocurile duplicitare, compromisurile morale, angajamentul, negocierile cu cenzura \u015fi, negre\u015fit, rezisten\u0163a axiologic\u0103, demonstr\u00e2nd c\u0103 segmentul postbelic, \u00een pofida condi\u0163iilor vitrege, impun\u00e2nd servilismul ideologic \u015fi alinierea, nu a fost un de\u015fert cultural!\u201d- men\u021bioneaz\u0103 criticul \u00een Argument. Volumul face parte dintr-un proiect foarte ambi\u021bios, anun\u021bat de autor: o voluminoas\u0103 lucrare intitulat\u0103 Istoria politic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne postbelice.
\nTot \u00een acest ambi\u021bios proiect intr\u0103 \u0219i recentul volum, Genera\u0163ia orfelin\u0103 , care readuce \u00een prim plan ,,profiluri sintetizatoare\u201d ale unei genera\u021bii de ilu\u0219tri scriitori , azi \u201eaproape ocultat\u0103\u201d(Al. Cistelecan). Este a\u0219a numita ,,genera\u021bie Labi\u0219\u201d, afirmat\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de interdic\u0163ii (cu lecturi clandestine, scriitori interzi\u0219i, opere epurate), devenit\u0103 ,,o genera\u0163ie auroral\u0103\u201d, genera\u021bia care a re\u00eennodat firul cu perioada interbelic\u0103, cu tradi\u021bia, opun\u00e2nd ,,proletcultismului\u201d devastator exprimarea estetic\u0103, o nou\u0103 matrice stilistic\u0103, care a avut un rol fundamental \u00een asigurarea continuit\u0103\u021bii. Apel\u00e2nd la opinii critice statuate, baz\u00e2ndu-se pe propriile acumul\u0103ri \u0219i pe unitatea viziunii sale de ansamblu, el reevalueaz\u0103, retextualizeaz\u0103 cu luciditate \u0219i dorin\u021ba de restaurare a adev\u0103rului istoric, argument\u00e2nd c\u0103 perioada postbelic\u0103 nu a fost un ,,de\u015fert cultural\u201d(Mircea C\u0103rt\u0103rescu), nu a fost ilustrat\u0103 de scriitori \u201eexpira\u0163i\u201d. \u201eNu e vorba de un r\u0103zboi cu estetismul, reamintind fantoma lui Gherea, ci de reevalu\u0103ri pe temei estetic, la mai multe m\u00eeini, folosind achizi\u0163iile criticii literare; \u015fi, fire\u015fte, de recontextualiz\u0103ri (interog\u00eend epoca), \u0163in\u00eend cont, \u00eens\u0103, de fluctua\u0163iile recep\u0163iei \u015fi de capricioasa meteorologie politic\u0103\u201d \u2013 \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 autorul demersul critic \u00een ,,Cuv\u00eent prevenitor\u201d.
\nInteresat de fenomenele care marcheaz\u0103 cultura rom\u00e2n\u0103, el abordeaz\u0103 chestiuni de teorie literar\u0103 foarte actuale, concentr\u00e2ndu-\u0219i efortul pe tematica modernismului \u015fi a postmodernismului. Volumul Postmodernism \u015fi elitism. Postmodernismul rom\u00e2nesc \u015fi circula\u0163ia elitelor \u00een context postdecembrist (1999) \u2013 teza de doctorat . \u2013 este o lucrare temerar\u0103, dens\u0103 \u00een informa\u021bii, cuceritoare ca scriitur\u0103, ici-colo cu o fin\u0103 ironie, o hermeneutic\u0103 ce vizeaz\u0103 un adev\u0103rat fenomen culturalo-literar (\u0219i nu numai) instalat \u00een spa\u021biul larg euro-atlantic printr-un mozaic exegetic foarte dinamic, sus\u021binut \u0219i cultivat asiduu, cu emfaz\u0103 \u0219i vanit\u0103\u021bi, \u00een \u021bar\u0103. Motiva\u021bia demersului s\u0103u eseistic este de a ,,risipi cea\u0163a terminologic\u0103\u201d din domeniul respectiv, subliniind \u201econfuzia care b\u00e2ntuie sfera modernului, invadat\u0103 de luxurianta vegeta\u0163ie a aproxim\u0103rilor\u201d ce porne\u0219te ,,de la eseistica vesel\u0103 \u015fi lipsa de rigoare a multor comentatori\u201d. Privindu-l ca pe \u201eo recapitulare recuperatorie\u201d a modernismului, el sus\u021bine, printr-o larg\u0103 palet\u0103 de abord\u0103ri sociologice \u0219i o iscusit\u0103 logistic\u0103, c\u0103 no\u021biunea de ,,postmodernism nu rezoneaz\u0103 cu aceea de postmo\u00acdernitate\u201d, concluzion\u00e2nd c\u0103 este un ,,concept nebulos\u201d, ce ,,\u00eentre\u0163ine ambiguitatea c\u0103z\u00e2nd \u00eentr-un gol istoric\u201d, momentul desprinderii de modernism \u0219i trecerii spre postmodernism fiind demitizarea.
\nCultiv\u0103 cu aceea\u0219i verv\u0103 eseul politic (volumele: Cele dou\u0103 Rom\u00e2nii 1993; B\u0103t\u0103lia pentru Basarabia, 2000, 2002), dar mai ales eseul cultural (Voca\u021bia sintezei. Eseu asupra spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, 1985; Elitism \u0219i postmodernism, 1999, 2000; Literatur\u0103 \u0219i ideologie, 2013). O parte din aceste c\u0103r\u021bi sunt g\u00e2ndite de autor a fi incluse \u00een temerarul proiect enun\u021bat \u2013 Istoria politic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne postbelice -, o prim\u0103 lucrare de acest fel din spa\u021biul cultural rom\u00e2nesc.
\nOchiul sociologului nu las\u0103 neobservate \u0219i interpretate fenomene ale societ\u0103\u021bii contemporane globale ce \u021bin de muta\u021biile fundamentale produse sub impactul informatiz\u0103rii. Volumele Globalizare \u015fi cultur\u0103 media (2003), McLumea \u015fi cultura publicitar\u0103 (2008) vorbesc despre aceast\u0103 revolu\u021bionare din spa\u021biul comunica\u021bional, despre coexisten\u021ba celor dou\u0103 lumi \u00een care tr\u0103im, \u00een condi\u021biile create de fenomenul globaliz\u0103rii economice, socio-culturale \u015fi politice. Cele zece eseuri din McLumea \u015fi Cultura Publicitar\u0103 abordeaz\u0103 psihosociologia publicit\u0103\u0163ii, viz\u00e2nd \u201efierberea cultural\u0103\u201d, destinul literaturii, autorul insist\u00e2nd asupra pericolului ce-l reprezint\u0103 ,,alungarea de c\u0103tre TV a spiritului critic \u015fi a celui reflexiv\u201d, consumismul \u2013 \u201enevroz\u0103 a secolului\u201d, ma\u015fina mediatic\u0103. El aduce \u00een discu\u021bie idei foarte interesante \u0219i inedite, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00een condi\u021biile ,,prolifer\u0103rii haotice a comunic\u0103rii mediate, noi purt\u0103m o dubl\u0103 identitate, codul cultural fiind, cum observa c\u00e2ndva E. Morin, echivalentul sociologic al codului genetic\u201d.
\nSurpriza vine odat\u0103 cu publicarea romanului Vina(2002), primul din trilogia romanesc\u0103 anun\u021bat\u0103 intitulat\u0103 sugestiv Legea conserv\u0103rii scaunului, urmat la scurt timp de un al doilea volum \u2013Frica (2004), ultimul, \u00een preg\u0103tire, purt\u00e2nd titlul Revolu\u021bia S.R.L. O scriitur\u0103 modern\u0103, scris\u0103 cu nerv, uneori \u00een registru ludic dar cu un dramatism nu greu de deslu\u0219it \u00een subteran, cu apelul la tehnici transgresive, primul volum abord\u00e2nd perioada celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, al doilea, anii dictaturii ceau\u0219iste, lumea real\u0103 a Bucure\u0219tiului. ,, Am vrut s\u0103 ofer un document onest despre o epoc\u0103 tulbure (\u2026); o radiografie a patologiei puterii, ante \u015fi postdecembriste. Sper s\u0103 c\u00e2\u015ftig acest pariu romanesc\u201d- a m\u0103rturisit autorul. \u00cen jurul eroului principal, Alex, ce-\u0219i deap\u0103n\u0103 firul reflec\u021biilor filozofice, prind via\u021b\u0103 celelalte personaje, personaje-idei. \u201eLocuind \u00een fic\u0163iunea mea, sunt un mediator. M\u0103 transfer \u00een alt\u0103 via\u0163\u0103\u201d- este una din reflec\u021biile acestuia. \u201eAdev\u0103rul e neverosimil\u201d, \u201eadev\u0103rul e primejdie\u201d, \u201eadev\u0103rurile se \u00eenvechesc, nu toate r\u0103m\u00e2n adev\u0103ruri\u201d, \u201eAsta-i istoria: cimitirul fostelor adev\u0103ruri. O colec\u0163ie de fapte. \u015ei-apoi fiecare cu adev\u0103rul lui\u201d4 \u2013 sunt c\u00e2teva dintre enun\u021burile aforistice , concluzii la care ajunge eroul epic.
\nLa aceste serii de c\u0103r\u021bi editate se adaug\u0103 volume de publicistic\u0103 sportiv\u0103 \u2013 Biblioteca din iarb\u0103 (2002), Via\u0163\u0103 de microbist (2004), Mutumania (2005), Cei doi Hagi (2007) \u2013 ce pun \u00een eviden\u021b\u0103 o nea\u0219teptat\u0103 latur\u0103 a personalit\u0103\u021bii universitarului timi\u0219orean.
\nOm de larg\u0103 respira\u021bie cultural\u0103, imun la la verdictele venite dinspre ,,feudele\u201d literare, Adrian Dinu Rachieru a edificat o viziune proprie, modern\u0103 \u0219i actual\u0103, asupra fenomenului cultural \u0219i literar general rom\u00e2nesc, asupra societ\u0103\u021bii contemporane \u00een contextul globaliz\u0103rii, al ,,seismelor\u201d posttotalitate, proiectele sale ambi\u021bioase, larga palet\u0103 de c\u0103r\u021bi ilustr\u00e2nd o mare pre\u021buire pentru \u00eenainta\u0219i \u0219i mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 posterit\u0103\u021bii, pentru cultura \u0219i istoria acestui neam, o responsabilitate asumat\u0103 fa\u021b\u0103 de genera\u021biile de azi. Cultura \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, care curge ca apele r\u00e2ului de munte d\u00e2nd la o parte balastul spre a-\u0219i p\u0103stra unedele limpezi, cristaline, are nevoie de asemenea temerari f\u0103ptuitori.<\/p>\n