{"id":25006,"date":"2015-09-24T13:51:14","date_gmt":"2015-09-24T13:51:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25006"},"modified":"2015-09-24T13:53:23","modified_gmt":"2015-09-24T13:53:23","slug":"vavila-popovici-a-vedea-pentru-a-prevedea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/09\/24\/vavila-popovici-a-vedea-pentru-a-prevedea\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: A vedea pentru a prevedea"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eVoir pour pr\u00e9voir, pr\u00e9voir pour pr\u00e9venir.\u201d<\/em><\/p>\n

( A vedea pentru a prevedea, a prevedea pentru a preveni)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 <\/em>Auguste Comte<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sociologul \u0219i filosoful francez Auguste Comte (1798-1857) a fost fondatorul filosofiei pozitivismului, filosofie care nu mai c\u0103uta explicarea cauzelor ascunse ale fenomenelor, ci se mul\u021bumea cu studiul datelor experien\u021bei, \u201ea vedea pentru a prevedea\u201d<\/em> fiind scopul \u0219tiin\u021belor pozitive, \u0219tiin\u021be pe care Comte le or\u00e2nduia astfel: matematica, astronomia, fizica, chimia \u0219i biologia social\u0103. Scopul ultim al filosofiei pozitive ar fi cel de natur\u0103 practic\u0103 – progresul umanit\u0103\u021bii -, umanitate pe care el o iubea cu pasiune mistic\u0103. Progresul, \u00een concep\u021bia lui, se poate realiza prin educa\u021bie care, duce la o reform\u0103 sufleteasc\u0103, \u00een sensul spiritului pozitiv dorit. Comte punea accent pe sentimentul social prin care altruismul trebuie s\u0103 ia locul egoismului, pe ordine \u0219i progres, progresul urm\u0103rind \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a propriei noastre naturi, a diferen\u021bierii umanit\u0103\u021bii noastre de simpla animalitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru a face o c\u00e2t de succint\u0103 analiz\u0103 a termenilor folosi\u021bi de filosof, vom spune c\u0103 a vedea \u00eenseamn\u0103 a percepe imaginile cu ajutorul sim\u021bului vederii. Din punct de vedere anatomic, cu organul vederii care este ochiul, noi vedem lumea din jurul nostru. Imaginile sunt captate de c\u0103tre ochi \u0219i sunt transmise pe c\u0103i optice la creier. C\u00e2ndva, multe dintre creaturile lumii aveau, pe l\u00e2ng\u0103 perechea de ochi pe care ne-am obi\u0219nuit s-o vedem la animale, un al treilea ochi, a\u0219ezat \u00een cre\u0219tet. Acest ochi exist\u0103 \u00eenc\u0103, sub diferite forme, la mai multe specii de vertebrate \u0219i chiar omul are ascuns ad\u00e2nc \u00een creier un organ special, \u00eenc\u0103 prea pu\u021bin cunoscut, care era c\u00e2ndva asociat acestui ochi. El nu percepe imagini, cum fac ochii laterali, dar prezint\u0103 fotosensibilitate, put\u00e2nd deosebi lumina de \u00eentuneric. Perceperea cantit\u0103\u021bii de lumin\u0103 are un rol \u00een modularea comportamentului legat de ritmul circadian (zi-noapte) \u0219i sezonier. Este vorba despre glanda pineal\u0103, sau epifiz\u0103, un mic organ a\u0219ezat aproape \u00een centrul creierului, un rest al celui de-al treilea ochi, o parte foarte enigmatic\u0103 a corpului nostru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se spune c\u0103 un conduc\u0103tor trebuie s\u0103 aib\u0103 func\u021bional cel de al treilea ochi. Nu ar fi chiar o figur\u0103 de stil! Un poet scrie frumos: \u201eAl treilea ochi ascuns e ve\u0219nic deschis. Nu are pleoapa care s\u0103-l odihneasc\u0103 sub aripa sa.\u201d <\/em>Metafizic \u0219i esoteric este conceput ca ochi interior, \u00een anumite tradi\u021bii spirituale. Se crede c\u0103 ar fi poarta care conduce spre \u021binutul interior al omului, c\u0103tre locurile con\u0219tiin\u021bei superioare. \u00cen spiritualitatea modern\u0103 simbolizeaz\u0103 starea de iluminare, o semnifica\u021bie spiritual\u0103 sau psihologic\u0103 intens personal\u0103. Lui i se atribuie de c\u0103tre unii viziunea, clarviziunea, visele, presim\u021birile etc, iar oamenii care pretind sau dovedesc c\u0103 au dezvoltat capacitatea de a-\u0219i folosi al treilea ochi sunt deseori numi\u021bi profe\u021bi. S\u0103 nu mergem at\u00e2t de departe, s\u0103 nu avem preten\u021bia unor oameni capabili de a profe\u021bi, dar a unor oameni cu un intelect superior, care s\u0103 poat\u0103 c\u00e2nt\u0103ri \u0219i aprecia deciziile necesare. Poate este necesar a ne racorda mai \u00eent\u00e2i la energia iubirii, urm\u0103rind schimb\u0103rile ce se produc \u00een noi; vom sim\u021bi ce este bine de f\u0103cut \u0219i atunci ne vom da seama c\u00e2t poate c\u00e2nt\u0103ri valoarea acestui ochi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A prevedea, spune dic\u021bionarul, \u00eenseamn\u0103 a deduce din fapte care preced\u0103, evolu\u021bia evenimentelor viitoare, a avea intui\u021bia celor ce urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, a presim\u021bi, chiar a reflecta asupra unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. \u00cen activitatea previzional\u0103 exist\u0103 ast\u0103zi metode \u0219i tehnici de diferite tipuri, ele fiind un mod de cercetare \u0219i cunoa\u0219tere a realit\u0103\u021bii pentru a anticipa o ac\u021biune viitoare pe baza unor criterii de ra\u021bionalitate. Aceste metode au fost bine puse la punct, ca atare exist\u0103 un \u00eentreg studiu matematic \u0219i logic \u00een ceea ce le prive\u0219te.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Nu intr\u0103m \u00een aceste am\u0103nunte, dar este necesar s\u0103 accentu\u0103m faptul c\u0103 a te str\u0103dui<\/em> a cunoa\u0219te \u0219i a \u0219ti, pentru a ajunge cu adev\u0103rat a cunoa\u0219te \u0219i a \u0219ti<\/em>, este caracterul principal al \u0219tiin\u021bei, al celei mai \u00eenalte cuno\u0219tin\u021be. Ceea ce poate fi cunoscut \u00een felul cel mai \u00eenalt, sunt principiile \u0219i cauzele, prin ele \u0219i plec\u00e2nd de la ele, ne sunt cunoscute celelalte lucruri, \u0219i nu invers. \u0218tiin\u021ba cea mai \u00eenalt\u0103 \u0219i care este superioar\u0103 oric\u0103rei \u0219tiin\u021be subordonate, este aceea care cunoa\u0219te \u00een vederea c\u0103rui scop trebuie s\u0103 ac\u021bionezi, s\u0103 faci ceva. \u0218i acest scop este binele fiec\u0103rei fiin\u021be, binele societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im, binele \u00eentregii naturi. De la acest principiu este necesar s\u0103 se porneasc\u0103. Teologul \u0219i filosoful umanist italian Giordano Bruno (1548-1600), ars pe rug pentru convingerea sa asupra infinit\u0103\u021bii lumii, spunea c\u0103 \u201eMizeria, durerea \u0219i moartea privesc numai p\u0103r\u021bi ale universului, nu \u00eentregul lui\u201d<\/em>, ca atare, asupra acestor p\u0103r\u021bi trebuie s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m privirea, g\u00e2ndirea, judecata. Filosoful ra\u021bionalist francez Nicolas Malebranche (1638-1715), cel care spunea\u00a0 c\u0103 suntem f\u0103cu\u021bi pentru a-l cunoa\u0219te \u0219i a-l iubi pe Dumnezeu, afirma c\u0103 eroarea este cauza mizeriei oamenilor, este r\u0103ul adus pe lume \u0219i trebuie f\u0103cut totul pentru evitarea lui. Numai astfel putem n\u0103d\u0103jdui \u00eentr-o via\u021b\u0103 fericit\u0103. Suntem cu to\u021bii fiin\u021be \u0219i este necesar s\u0103 lupt\u0103m pentru o existen\u021b\u0103 demn\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Orice fenomen are o cauz\u0103 extern\u0103. Cauza trebuie bine cunoscut\u0103, pentru a nu se comite alte erori. Mul\u021bi speciali\u0219ti au f\u0103cut studii privind erorile umane, provenien\u021ba \u0219i cauzele lor. Cert este faptul c\u0103 erorile produc at\u00e2t prejudicii umane c\u00e2t \u0219i costuri economice. Ele pot fi f\u0103cute din mai multe cauze, de exemplu poate fi o devia\u021bie a codului sau a comportamentului, o devia\u021bie neinten\u021bionat\u0103 de la adev\u0103r, ignoran\u021ba, dar \u0219i orgoliul nem\u0103surat, un accident care face s\u0103 e\u0219ueze buna inten\u021bie etc. Erorile apar numai \u00een ac\u021biunea orientat\u0103 \u00eenspre un scop care poate fi bun sau r\u0103u. Normal, dac\u0103 nu exist\u0103 un scop al ac\u021biunii, atunci nu se poate vorbi de criterii de judecare a unei ac\u021biuni ca fiind corect\u0103 sau eronat\u0103. Problema ar fi dac\u0103 se uzeaz\u0103 de aceste criterii de judecat\u0103 \u0219i se iau m\u0103suri, sau sunt l\u0103sate la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, fiind greu de judecat sau periculos de intervenit, de ac\u021bionat. Cert este c\u0103 o cauz\u0103 a erorii exist\u0103 \u00eentotdeauna. \u0218i erorile pot forma un lan\u021b. Poate de aceea este bine a vedea din timp, pentru a putea prevedea efectele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eroarea este definit\u0103 de mul\u021bi ca fiind o ac\u021biune \u00een afara toleran\u021bei, o deviere de la normalitate. Se gre\u0219e\u0219te din rigiditate, din egoism, din vanitate etc. Eroarea, se mai spune c\u0103, poate fi poten\u021bial evitat\u0103 dac\u0103 \u201ecircumstan\u021bele apari\u021biei ei se afl\u0103 sub controlul utilizatorului (autorul erorii)\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0 Important este ca \u00eenainte de a se lua o hot\u0103r\u00e2re c\u00e2nd am sesizat o eroare, s\u0103 r\u0103m\u00e2nem relativi fa\u021b\u0103 de o situa\u021bie. Dar, aceast\u0103 relativitate are un timp limitat, \u00eentruc\u00e2t am\u00e2narea, precum \u0219i o hot\u0103r\u00e2re precipitat\u0103, pot duce la alte erori \u0219i mai grave \u0219i erorile se r\u0103sfr\u00e2ng asupra mul\u021bimii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen societate apar st\u0103ri noi, \u00een lume apar puncte critice ale istoriei determinate fiecare de c\u0103tre o cauz\u0103, \u00a0\u00a0\u201ecauza fiind principiul schimb\u0103rii sau al repaosului\u201d<\/em>, dup\u0103 g\u00e2ndirea lui Aristotel, urm\u00e2nd efectul, care trebuie g\u00e2ndit, studiat \u0219i urm\u0103rit cu interes. Matematicianul, fizicianul, filosoful francez Blaise Pascal (1623-1662) considera g\u00e2ndirea a fi m\u0103re\u021bia omului. Toat\u0103 demnitatea omului ar consta \u00een g\u00e2ndire \u0219i \u201ede la acest punct trebuie s\u0103 ne \u00een\u0103l\u021b\u0103m \u0219i nu de la spa\u021biu sau timp\u201d.<\/em> S\u0103 ne str\u0103duim a g\u00e2ndi bine, fiindc\u0103 \u201eomul poate fi monstru, dar poate fi \u0219i sf\u00e2nt\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 Divinitatea – Inteligen\u021ba suprem\u0103 <\/em>\u2013 testeaz\u0103 dragostea noastr\u0103, respectarea sau respingerea legilor divine, conform libert\u0103\u021bii date nou\u0103. Universul este constituit armonic, mi\u0219carea sa este ritmic\u0103 f\u0103c\u00e2ndu-se dup\u0103 o curb\u0103 sinusoidal\u0103 \u00een care alterneaz\u0103 repausul cu activitatea, respectiv regresul cu progresul. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se schimb\u0103 lumea \u0219i trebuie, cred, s\u0103 accept\u0103m acest fapt, s\u0103 ne str\u0103duim ca schimbarea s\u0103 se fac\u0103 \u00een scopul binelui. S\u0103 deschidem ochii larg \u0219i s\u0103 vedem pentru a prevedea \u0219i ac\u021biona \u00een sensul bun al vie\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toleran\u021ba este respectul, acceptarea unei situa\u021bii, aprecierea celor de l\u00e2ng\u0103 noi, este o exprimare a calit\u0103\u021bii noastre de fiin\u021be umane. Ea se face cu deschiderea spiritului, comunicare \u0219i libertate de g\u00e2ndire, cu credin\u021ba \u00een bine. Toleran\u021ba este considerat\u0103 ca o necesitate politic\u0103 \u0219i juridic\u0103, o virtute care face ca pacea s\u0103 fie posibil\u0103 \u0219i care evit\u0103 confrunt\u0103ri, r\u0103zboaie. Unii o consider\u0103 sl\u0103biciune, indulgen\u021b\u0103, desigur din egoism, din pofta de ap\u0103rare a bunurilor pe care le au. Omului trebuie s\u0103-i g\u0103se\u0219ti \u0219i s\u0103-i ar\u0103\u021bi calea spre fericire \u0219i s\u0103 nu accep\u021bi ca el s\u0103 sufere. De aceea trebuie v\u0103zute, cunoscute cauzele, a prevedea efectele \u0219i a lua \u00een considera\u021bie interesul cu caracter uman, logic \u0219i ra\u021bional.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 religii sunt multe \u0219i ele trebuie respectate, c\u0103 Divinitatea este una singur\u0103 pentru noi to\u021bi, c\u0103 aria religioas\u0103 face parte din umanitatea fiin\u021bei noastre. \u0218i totul revine la Iubire<\/em>. Gesturile de iubire rezolv\u0103 problemele \u0219i transform\u0103 totul \u00een bine. Albert Einstein scria \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 fiicei lui: \u201e<\/em>Exist\u0103 o for\u021b\u0103 extrem de puternic\u0103, pentru care, cel putin p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u0219tiin\u021ba nu a g\u0103sit o explica\u021bie formal\u0103. Este for\u021ba care include \u0219i guverneaz\u0103 totul, este chiar \u00een spatele oric\u0103rui fenomen care are loc \u00een univers \u0219i \u00eenc\u0103 nu a fost identificat\u0103 de noi. Aceast\u0103 for\u021b\u0103\u00a0universal\u0103 este Iubirea\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Sim\u021burile ne ajut\u0103 \u00een a detecta lucrurile exterioare, fenomenele care au loc. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i ra\u021biunea, \u00eentruc\u00e2t lucrurile exterioare sunt definite prin intermediul ra\u021biunii care examineaz\u0103 \u0219i alege, hot\u0103r\u0103\u0219te, \u00eenclinat\u0103 fiind spre alegerea binelui. Se face, \u00een acest sens, o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre liber arbitru \u0219i libertate. A avea liber arbitru \u00eenseamn\u0103 a de\u021bine facultatea de a alege, \u00een timp ce libertatea este o stare a voin\u021bei ce \u00eenclin\u0103 spre bine adic\u0103 spre legile divine. Dac\u0103 omul nu are \u00eenclina\u021bie spre bine, el pierde libertatea dar \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 liberul arbitru. Th\u00e9odule-Armand Ribot (1839-1916), considerat drept p\u0103rintele psihologiei \u0219tiin\u021bifice franceze, este cunoscut pentru studiul psihologiei sentimentelor. El a demonstrat \u00a0existen\u021ba la om a unei logici de o cu totul alt\u0103 structur\u0103 dec\u00e2t logica ra\u021bional\u0103 \u0219i pe care o numea logic\u0103 sentimental\u0103, \u00eentre logica ra\u021bional\u0103 \u0219i logica sentimentelor neexist\u00e2nd ruptur\u0103, deoarece am\u00e2ndou\u0103 sunt produse ale naturii umane \u0219i au o utilitate comun\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Ajung\u00e2nd la situa\u021bia actual\u0103, la realitatea \u00een fa\u021ba c\u0103reia ne g\u0103sim, o realitate grea \u0219i \u00eencurcat\u0103, c\u00e2nd\u00a0 mii de oameni fug de pe un p\u0103m\u00e2nt spre altul, pentru salvarea vie\u021bii lor \u0219i a copiilor, ne d\u0103m seama c\u0103 nu de bine fug, ci din calea r\u0103ului, oamenii \u00ee\u0219i risc\u0103 via\u021ba, iar noi url\u0103m c\u0103 nu-i vrem, \u00eei umilim, \u00eei brusc\u0103m, le facem garduri, ziduri, ne ap\u0103r\u0103m \u00een acest mod p\u0103m\u00e2ntul, \u021bara. Amintesc ce spunea Giordano Bruno: \u201eOmenirea este \u00eenconjurat\u0103 cu ziduri de fric\u0103, de aceea este meschin\u0103, m\u0103runt\u0103 \u0219i tr\u0103d\u0103toare\u201d. <\/em>Nu mai conteaz\u0103 nici ra\u021biunea, nici sentimentul, compasiunea, omenia din noi a plecat, binele este \u0219i el alungat. Nu ne g\u00e2ndim c\u0103 facem un r\u0103u care poate aduce unul \u0219i mai mare, adic\u0103 lipsa total\u0103 a echilibrului acestei lumi? Mul\u021bi dintre noi sunt \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, comitem judec\u0103\u021bi egoiste, r\u0103ut\u0103\u021bi. Erori s-au f\u0103cut, cred, tocmai prin faptul c\u0103 nu s-a v\u0103zut bine cine a destabilizat lumea, nu s-a prev\u0103zut, sau poate s-a omis cauza \u0219i nu s-a ac\u021bionat asupra ei de teama unui dezechilibru \u0219i mai mare, dar cum spun \u0219i filosofii: \u201eEroarea poate fi poten\u021bial evitat\u0103, dac\u0103 circumstan\u021bele apari\u021biei ei se afl\u0103 sub controlul utilizatorului (autorul erorii)\u201d<\/em>. Se poate g\u00e2ndi \u0219i acum la solu\u021bionarea \u00een bune condi\u021biuni a acestei migra\u021bii, o adev\u0103rat\u0103 criz\u0103 a\u00a0 refugia\u021bilor, a se corecta ni\u0219te gre\u0219eli, neprevederi. Niciodat\u0103 nu este t\u00e2rziu pentru a face bine \u0219i a aduce picul de fericire \u00een sufletele oamenilor. Construc\u021bia binelui de abia de aici \u00eenainte va putea fi f\u0103cut\u0103. \u0218i este mult de lucru! Dar trebuie s\u0103 accept\u0103m c\u0103 odat\u0103 produs un r\u0103u, lumea s-a mi\u0219cat \u0219i nu putem sta indiferen\u021bi, s\u0103 ne facem c\u0103 nu vedem!\u00a0 \u201ePl\u0103cerea oamenilor cu adev\u0103rat mari\u00a0 e s\u0103 fac\u0103 oamenii ferici\u021bi\u201d, <\/em>spunea tot Pascal. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eVoir pour pr\u00e9voir, pr\u00e9voir pour pr\u00e9venir.\u201d ( A vedea pentru a prevedea, a prevedea pentru a preveni) \u00a0\u2013 Auguste Comte [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25006","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25006","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25006"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25009,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25006\/revisions\/25009"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25006"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25006"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}