{"id":25085,"date":"2015-10-11T16:31:47","date_gmt":"2015-10-11T16:31:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25085"},"modified":"2015-10-11T16:32:34","modified_gmt":"2015-10-11T16:32:34","slug":"vavila-popovici-despre-minciuna-si-perfidie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/10\/11\/vavila-popovici-despre-minciuna-si-perfidie\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre minciun\u0103 \u0219i perfidie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNimeni nu este a\u0219a de nebun \u00eenc\u00e2t, pus s\u0103 aleag\u0103, va alege r\u0103zboiul, nu pacea.
\n\u00cen timp de pace, copiii \u00ee\u0219i \u00eengroap\u0103 p\u0103rin\u021bii.
\n\u00cen r\u0103zboi, p\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i \u00eengroap\u0103 copiii.\u201d\u00a0<\/em><\/p>\n

<\/em>Herodot<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

\u201eNe sc\u0103ld\u0103m to\u0163i \u00een minciuni;\/ cu minciuni \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne salv\u0103m din \u00eencreng\u0103tura altor minciuni.\/ Adev\u0103rul nu ne mai este demult prieten!… \u201d <\/em>A\u0219a \u00eemi \u00eencepeam c\u00e2ndva un poem\u2026
\n\u00a0\u00a0 <\/em>Dac\u0103 exist\u0103 termenul de <\/em>Diploma\u0163ie<\/em> ca fiind \u201earta \u015fi practica de a purta negocieri \u00eentre reprezentan\u0163i \u00eemputernici\u0163i ai unor na\u0163iuni sau grupuri diverse\u201d<\/em>, ajut\u00e2nd la stabilirea unui climat lini\u0219tit, trist este c\u0103 nu totdeauna partenerii respect\u0103 conven\u021biile. \u00cen diploma\u021bie intervine deseori minciuna, ca o afirma\u021bie contrazis\u0103 de observa\u021bie, realitate, sau de bun sim\u021b. Iar minciuna produce de cele mai multe ori confuzie, ofer\u0103 false speran\u021be \u0219i este, p\u00e2n\u0103 la demascarea ei, \u00een favoarea celui care o practic\u0103. Exist\u0103 diferite feluri de minciuni, printre care putem enumera: minciuna individual\u0103 politic\u0103, orientat\u0103 c\u0103tre schimbarea opiniei \u0219i convingerilor unui individ sau a unei mul\u021bimi, cu posibilitatea manipul\u0103rii inten\u021biilor \u0219i comportamentelor altora \u00een favoarea unui singur individ; minciuna contextual\u0103 \u00een care se afirm\u0103 doar o parte a adev\u0103rului, \u0219tiind c\u0103 sunt necesare unele informa\u021bii, dar \u0219i faptul c\u0103 far\u0103 informa\u021bii, nu poate fi crezut cel ce minte. Cei care primesc aceste date mincinoase nu le \u00een\u021beleg, alteori le accept\u0103 pentru a cunoa\u0219te in extenso<\/em> problemele, baz\u00e2ndu-se pe spusele elve\u021bianului Carl Gustav Jung<\/a> (1875-1961): \u201eCunoa\u015fterea nu se bazeaz\u0103 doar pe adev\u0103r, ci \u015fi pe eroare\u201d, <\/em>urm\u00e2nd a se face ulterior o analiz\u0103 am\u0103nun\u021bit\u0103 \u0219i eficient\u0103, \u00eentruc\u00e2t eroarea este rezultanta unei judec\u0103\u021bi str\u00e2mbe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru filosoful englez Thomas Hobbes (1588-1679) cunoa\u0219terea \u00eencepe cu senza\u021bia care trebuie \u00een\u021beleas\u0103, prelucrat\u0103, g\u00e2ndit\u0103, calculat\u0103, judecat\u0103, aceasta duc\u00e2nd \u00een final la un calcul aritmetic, cel de a aduna \u0219i sc\u0103dea, a c\u00e2nt\u0103ri pierderile \u0219i c\u00e2\u0219tigul. Multe gre\u0219eli \u2013 p\u0103cate \u2013 sunt date \u00een vileag, unele de natur\u0103 fizic\u0103, dar \u0219i multe de natur\u0103 spiritual\u0103, precum: du\u0219m\u0103nia, cearta, egoismul, invidia, orgoliul, minciuna. G\u00e2ndul r\u0103u, se spune, vine sub diferite feluri de patimi, printre care g\u00e2ndul de slav\u0103, de putere care include m\u00e2nia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Hobbes consider\u0103 binele \u0219i r\u0103ul no\u021biuni relative, ele fiind \u00een fun\u021bie de persoan\u0103, loc, \u00eemprejur\u0103ri, bine fiind \u00een final ceea ce folose\u0219te vie\u021bii \u00een comun, r\u0103ul – ceea ce stric\u0103 acestei vieti. Politica o consider\u0103 a fi o \u0219tiin\u021b\u0103 ra\u021bional\u0103, la fel cu geometria; datorit\u0103 faptului c\u0103 oamenii s-au n\u0103scut egali, ei se bucur\u0103 de acea egalitate a \u015fansei de a-\u015fi atinge scopul, de regul\u0103, propria conservare. Totu\u015fi, pentru a-\u015fi atinge acest scop, ei caut\u0103 s\u0103-i distrug\u0103 \u0219i s\u0103-i supun\u0103 pe ceilal\u021bi, domnind astfel un r\u0103zboi al fiec\u0103ruia cu ceilal\u021bi, pe baza adev\u0103rului brutal \u2013 \u201eHomo homini lupus<\/em>\u201d – l\u0103comia s\u0103lbatic\u0103, nepotolit\u0103, ce transform\u0103 pe unii oameni \u00een fiare \u2013 \u0219i care, cum am mai spus, na\u0219te pasiuni, concuren\u021b\u0103, dorin\u021b\u0103 de glorie. \u0218i interesant\u0103 este afirma\u021bia: \u201e<\/em>din moment ce nu dispun de o putere comun\u0103 care s\u0103-i \u021bin\u0103 la respect, ei continu\u0103 s\u0103 se afle \u00eentr-o stare de r\u0103zboi<\/em>\u201d<\/em>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen\u0219elate pot fi masele \u00een istorie, afirma filosoful nostru Petre \u021au\u021bea (1902-1991) \u00een cartea sa \u201e\u00centre Dumnezeu \u0219i neamul meu\u201d, specific\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 concep\u021bii asupra istoriei, una c\u0103 oamenii mari fac istorie, \u0219i alta c\u0103 masele fac istorie, \u00een democra\u021bie personalit\u0103\u021bile fiind desemnate de mul\u021bimi. \u201ePopoarele sunt ca p\u0103durile \u00een care g\u0103se\u0219ti copaci viguro\u0219i, cioturi, plante chircite \u0219i hoituri. Privit\u0103 din afar\u0103 p\u0103durea este grandioas\u0103. Popoarele nu sunt suma indivizilor care le compun la un moment dat. Ele trebuie privite ca \u00eentreguri \u021besute din trecut, prezent \u0219i viitor.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 g\u00e2ndirea filosofului german G.W.F. Hegel (1770-1831) ra\u021biunea guverneaz\u0103 lumea \u0219i ea se realizeaz\u0103 \u00een istorie; obiectivul istoriei nu \u00eel constituie indivizii \u00een existen\u021ba lor singular\u0103, ci totalitatea poporului \u0219i spiritul s\u0103u \u0219i, \u00een concluzie, afirm\u0103 c\u0103 Dumnezeu face istoria: \u201eIstoria este dezvoltarea naturii lui Dumnzeu \u00eentr-un anumit element particular [\u2026] Trebuie s\u0103 vin\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it timpul ca produc\u021bia bogat\u0103 a ra\u021biunii creatoare, care este istoria universal\u0103, s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103. \u00cen\u021belegerea noastr\u0103 c\u0103uta s\u0103 g\u0103seasc\u0103 teza central\u0103, dup\u0103 care ceea ce este inten\u021bionat de \u00een\u021belepciunea ve\u0219nic\u0103, a ap\u0103rut pe terenul spiritului real \u0219i \u00een aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 studiul nostru este o teodicee\u201d- <\/em>(existen\u021ba r\u0103ului, a nedrept\u0103\u021bii \u00een lume, nu infirm\u0103 bun\u0103tatea divin\u0103).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul \u0219i publicistul austriac Stefan Zweig (1881-1942), \u00een cartea \u201eLumea de ieri: Amintirile unui eupopean\u201d – (memorii postume) – are observa\u021bii foarte interesante: \u201e\u2026reflect\u00e2nd \u00een lini\u0219te, te-ntrebi de ce a intrat Europa \u00een 1914 \u00een r\u0103zboi, nu g\u0103se\u0219ti nici un argument de origine ra\u021bional\u0103, \u0219i nici m\u0103car un motiv. Nu era vorba de nici un fel de idei, erau \u00een discu\u021bie doar micile probleme de frontier\u0103; nu pot explica fenomenul dec\u00e2t prin acest surplus de for\u021b\u0103, urmarea tragic\u0103 a acelei energii interne care se acumulase \u00een ace\u0219ti patruzeci de ani de pace, \u0219i care voia s\u0103 se descarce cu violen\u021b\u0103. Fiecare stat se trezise peste noapte c\u0103 este puternic, fiecare voia \u0219i mai mult, \u0219i fiecare voia ceva de la cel\u0103lalte. [\u2026] fiecare credea c\u0103 \u00een ultimul minut cel\u0103lalt va bate \u00een retragere; a\u0219a \u00ee\u0219i \u00eencepur\u0103 diploma\u021bii jocul lor de reciproc\u0103 tragere pe sfoar\u0103 [\u2026] \u00cenc\u0103 nu izbucnise panica, dar mocnea o permanent\u0103 nelini\u0219te [\u2026] Era oare posibil ca r\u0103zboiul s\u0103 se abat\u0103 asupra noastr\u0103 f\u0103r\u0103 ca noi s\u0103 \u0219tim de ce \u0219i pentru ce?\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Orice am spune, situa\u021biile se repet\u0103 \u00een via\u021ba oamenilor, dar \u0219i a na\u021biunilor – \u201evoite de Dumnezeu\u201d. Sunt acele \u201ecli\u0219ee\u201d de care vorbea \u0219i Petre \u021au\u021bea, datorate confuziilor din cauza neputin\u021bei spirituale \u00een gereral \u0219i a prostiei. Mihail Kog\u00e2lniceanu (1817-1891), omul politic rom\u00e2n de orientare liberal\u0103, ne aminte\u0219te tot Petre \u021au\u021bea, recomanda m\u0103sura \u00een actele spiritului \u00eennoitor: \u201eNici \u00eencremenire \u00een tiparele trecutului, nici anularea lor\u201d,<\/em> \u00eenvr\u0103jbirea \u00eens\u0103, fiind \u201ecalea sigur\u0103 c\u0103tre cimitirul istoriei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen afara minciunei, \u00een politic\u0103, ca \u0219i \u00een via\u021ba curent\u0103 a oamenilor, intervine perfidia<\/em>, definit\u0103 \u00een dic\u021bionar ca fiind \u201eo tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter, fapt\u0103<\/a>, manifestare care denot\u0103 r\u0103utate, viclenie<\/a>, necinste<\/a>, \u00een ciuda aparen\u021belor binevoitoare\u201d.<\/em> Am citat c\u00e2ndva cuvintele lui Lenin, spuse la vremea sa, pentru exemplificarea defini\u021biei din dic\u021bionar: \u201eTrebuie s\u0103 folosim orice \u015firetlic, truc, perfidie, ilegalitate, minciun\u0103. Regula de baz\u0103 este de a specula tot timpul conflictele de interese dintre statele capitaliste\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Foarte apropiat\u0103 acestui defect al caracterului este perversitatea,<\/em> termen provenit de la cuv\u00e2ntul latin \u201eperverto\u201d, care \u00eenseamn\u0103 a ruina, a distruge, a face r\u0103u. Conform unui dic\u021bionar – \u201eCaracter<\/a> pervers<\/a>; imoralitate<\/a>; depravare<\/a>; corup\u021bie<\/a>\u201d.<\/em> \u00a0C\u00e2nd s-a apelat la mai multe dic\u021bionare, s-a ajuns la concluzia c\u0103 perversiunea<\/em>\u00a0reprezint\u0103 schimbarea binelui \u00een r\u0103u, cu scopul de a corupe, pentru a-\u0219i putea satisface interesele. Schimbarea convingerilor \u0219i purt\u0103rii este favorizat\u0103 de falsele valori ale societ\u0103\u021bii moderne, comportamentul a\u0219a-zis \u201epervers\u201d a devenit tot mai r\u0103sp\u00e2ndit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este un fapt recunoscut c\u0103 via\u021ba social\u0103 modeleaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile de caracter individuale. Dac\u0103 secolele trecute, puritane \u0219i moraliste, cuno\u0219teau sentimente<\/a> de ru\u0219ine \u0219i vinov\u0103\u021bie, iat\u0103 c\u0103 societatea actual\u0103, prin permisivitate \u0219i egoism, favorizeaz\u0103 perversitatea. Se ridic\u0103 oamenii f\u0103r\u0103 caracter, imorali, vanito\u0219i care odat\u0103 intra\u021bi \u00een politic\u0103, fac orice pentru a se men\u021bine, a nu ajunge a fi judeca\u021bi, lu\u00e2nd \u00een bra\u021be o idee care perturb\u0103 lini\u0219tea omenirii, \u0219i invoc\u00e2nd o fals\u0103 aducere de bine. Ar fi necesar s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi c\u0103 exist\u0103 o parte de vin\u0103 \u00een tolerarea unor astfel de caractere \u0219i mai ales trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 avem dreptul s\u0103 ne opunem acestor perversit\u0103\u021bi politice, celor care \u00eencearc\u0103 minciuna, manipularea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219 rezuma \u00een modul urm\u0103tor g\u00e2ndirea ra\u021bional\u0103, diplomatic\u0103 a Fericitului Augustin (354-430): Dac\u0103 observi totul cu r\u0103bdare, \u00eencepi \u0219i termini prin a suporta; dac\u0103 supor\u021bi, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 tolerezi; dac\u0103 tolerezi \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i accep\u021bi, \u0219i dac\u0103 accep\u021bi ceea ce ai v\u0103zut, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 vei fi, \u00een cele din urm\u0103, de acord (\u00ee\u021bi vei exprima acordul!).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Tr\u0103im \u00eentr-un climat haotic. Nu se mai \u021bine cont de legi, de conven\u021bii, se ac\u021bioneaz\u0103 cu o total\u0103 ignorare a lor, cu motiva\u021bii false, perfide. Dac\u0103 un lider \u00ee\u0219i permite o atfel de atitudine, ce s\u0103 mai vorbim de efectul asupra celorlal\u021bi membri ai societ\u0103\u021bii? Care este cauza, ce \u00eel determin\u0103 la o astfel de ac\u021biune, premeditat\u0103, camuflat\u0103 \u0219i prea pu\u021bin plauzibil\u0103? Competi\u021bia exagerat\u0103 din zilele noastre predispune la lipsa de scrupule, urm\u0103rindu-se avantaje care au o baz\u0103 material\u0103 \u0219i totodat\u0103 satisfacerea unor orgolii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sigur c\u0103 nu trebuie s\u0103 devenim obseda\u021bi \u0219i s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 suntem \u00eenconjura\u021bi numai de oameni care ne vor r\u0103ul. Sunt \u0219i oameni bine inten\u021biona\u021bi, pu\u0219i \u00een fa\u021ba unor probleme noi pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le rezolve spre binele \u0219i lini\u0219tirea oamenilor, \u00eens\u0103 situa\u021bia la care s-a ajuns trebuie s\u0103 fac\u0103 pe fiecare s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 mai atent fa\u021b\u0103 de conduita pervers\u0103 a unora, deoarece perver\u0219ii fac r\u0103u voluntar pentru a-\u0219i atinge scopurile, iar suferin\u021ba celorlal\u021bi le este indiferent\u0103. Perver\u0219ii nu sunt capabili de sentimente asemenea unui om obi\u0219nuit. \u00centrebarea este: pot fi numi\u021bi nebuni dac\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 fac r\u0103u? Oricum, ei nu au remu\u0219c\u0103ri. A-i \u021bine la distan\u021b\u0103 este cea mai \u00een\u021beleapt\u0103 metod\u0103. Dar c\u00e2t timp pot fi \u021binu\u021bi la distan\u021b\u0103? Aici instinctul, judecata, inteligen\u021ba, cred c\u0103 trebuie s\u0103 ac\u021bioneze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful francez Henry Bergson (1859-1941) a analizat instinctul, inteligen\u021ba \u0219i intui\u021bia, spun\u00e2nd c\u0103 inteligen\u021ba prin intermediul \u0219tiin\u021bei care este opera ei, ne va oferi din ce \u00een ce mai complet secretul opera\u021biilor fizice. Ea se \u00eenv\u00e2rte imprejurul vie\u021bii, lu\u00e2nd din afar\u0103, cel mai mare num\u0103r posibil de vederi asupra acestui obiect pe care \u00eel atrage la sine, \u00een loc de a intra \u00een el. Dar \u00een interiorul vie\u021bii ne-ar putea conduce intui\u021bia, instinct devenit dezinteresat, capabil de a reflecta asupra obiectului s\u0103u \u0219i de a-l extinde \u00een mod indefinit. Dac\u0103 ea dep\u0103\u0219e\u0219te inteligen\u021ba, \u201e<\/em>totu\u0219i de la inteligen\u021b\u0103 \u00eei va veni zguduitura ce o va fi f\u0103cut s\u0103 urce la punctul care este. F\u0103r\u0103 inteligen\u021b\u0103, ea va fi r\u0103mas, sub forma de instinct, m\u0103rginit\u0103 la obiectul special care o intereseaz\u0103 \u00een mod practic, \u0219i exteriorizat\u0103 de el \u00een mi\u0219c\u0103ri de locomo\u021bie<\/em>\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu putem s\u0103 nu sim\u021bim violen\u021ba, cruzimea, egoismul, minciuna \u0219i perfidia \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2nem pasivi \u00een fa\u021ba acestei realit\u0103\u021bi. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Deocamdat\u0103 unui r\u0103u i s-a r\u0103spuns cu un alt r\u0103u \u0219i acestui alt r\u0103u urmeaz\u0103 s\u0103 i se r\u0103spund\u0103 cu un r\u0103u \u0219i mai mare. Deie Domnul s\u0103 nu fie a\u0219a!<\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNimeni nu este a\u0219a de nebun \u00eenc\u00e2t, pus s\u0103 aleag\u0103, va alege r\u0103zboiul, nu pacea. \u00cen timp de pace, copiii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25085","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25085","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25085"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25085\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25089,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25085\/revisions\/25089"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25085"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}