{"id":25187,"date":"2015-10-27T20:46:19","date_gmt":"2015-10-27T20:46:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25187"},"modified":"2015-10-27T22:12:56","modified_gmt":"2015-10-27T22:12:56","slug":"vavila-popovici-lipsa-dragostei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/10\/27\/vavila-popovici-lipsa-dragostei\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Lipsa dragostei"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u201eNu exist\u0103 orb mai mare dec\u00e2t cel care nu vrea s\u0103 vad\u0103. <\/em><\/p>\n

Nu exist\u0103 surd mai mare dec\u00e2t cel care nu vrea s\u0103 vad\u0103. <\/em><\/p>\n

\u0218i nu exist\u0103 nebun mai mare dec\u00e2t cel care nu vrea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

– <\/em>Profetul<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful german Georg Wilhelm Hegel (1770-1831), reprezentantul idealismului \u00een filosofia secolului XIX-lea, av\u00e2nd o natur\u0103 profund\u0103 \u0219i sistematic\u0103,\u00a0 a denumit frumosul – idee a frumosului. Cu alte cuvinte, frumosul trebuie conceput ca idee sub form\u0103 de ideal. Frumosul fiind idee, este \u0219i adev\u0103r. Difer\u0103 prin faptul c\u0103 adev\u0103rul ca atare exist\u0103, iar \u201eideea trebuie s\u0103 se realizeze \u0219i exterior, \u0219i s\u0103 c\u00e2\u0219tige o anumit\u0103 existen\u021b\u0103 prezent\u0103, ca o obiectivitate natural\u0103 \u0219i spiritual\u0103\u201d, <\/em>frumosul afirm\u00e2ndu-se prin aceasta ca aparen\u021b\u0103 sensibil\u0103 a ideii. Ra\u021biunea nu poate cuprinde frumosul, sensibilul fiind cu totul altceva dec\u00e2t conceptul \u2013 specific ra\u021biunii. Ra\u021biunea are caracterul ei finit, pe c\u00e2nd frumosul este infinit \u0219i liber. Conceptul nu permite existen\u021bei exterioare a frumosului s\u0103 urmeze propriile-i legi, ci hot\u0103r\u0103\u0219te din sine \u00eentruparea \u0219i forma \u00een care apare \u2013 realiz\u00e2nd sensul propriu al frumosului. Leg\u0103tura \u00eens\u0103 exist\u0103 prin subiectivitate, unitate, suflet, individualitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Platon, pre\u021biosul filosof grec, considera c\u0103 mul\u021bi tineri poart\u0103 \u00een suflet, ca o fiin\u021b\u0103 divin\u0103, s\u0103m\u00e2n\u021ba crea\u021biei \u0219i c\u00e2nd ajung \u00een floarea v\u00e2rstei, dintr-o dat\u0103 sunt cuprin\u0219i de dorin\u021ba z\u0103mislirii \u0219i na\u0219terii,\u00a0 caut\u0103 frumuse\u021bea \u00een care ar putea procrea \u0219i de \u00eendat\u0103 ce \u00eent\u00e2lnesc un suflet frumos, \u00eei st\u0103p\u00e2ne\u0219te dragostea. Din copil\u0103rie, este de p\u0103rere Platon, c\u0103 este bine a c\u0103uta frumosul: \u201eDup\u0103 aceea va pre\u021bui frumosul s\u0103l\u0103\u0219luit \u00een suflete, mai mult dec\u00e2t frumuse\u021bea ce \u021bine de corp\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Frumuse\u021bea este o calitate a corpurilor, sufletul fiind acela care o simte \u0219i inteligen\u021ba noastr\u0103 o recunoa\u0219te, iar\u00a0 dragostea \u00eei \u00eentinde bra\u021bele. Frumuse\u021bea se leag\u0103 de dragoste \u0219i invers, dragostea se leag\u0103 \u00een mod firesc de frumuse\u021be.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful grec Plotin (205-270) afirma c\u0103 \u201eun lucru lipsit de form\u0103 r\u0103m\u00e2ne ur\u00e2t at\u00e2t timp c\u00e2t el nu este p\u0103rta\u0219ul unei idei sau unei forme\u201d.<\/em> Deci ideea pune \u00een ordine p\u0103r\u021bile, combin\u00e2ndu-le pentru a realiza un \u00eentreg frumos: \u201eeste ca \u0219i cum o putere natural\u0103, proced\u00e2nd \u00een felul artei, ar da frumuse\u021bea\u2026\u201d<\/em>. Ne pronun\u021b\u0103m asupra frumuse\u021bii numai dup\u0103 ce am primit-o cu dragoste. C\u00e2nd descoperim o frumuse\u021be a corpurilor, ne putem servi de ea ca de un reper pentru celelalte frumuse\u021bi. Frumuse\u021bea se bazeaz\u0103 pe simetrie, o simetrie a p\u0103r\u021bilor una fa\u021b\u0103 de cealalt\u0103 \u0219i \u00een raport cu \u00eentregul. Deci fiin\u021ba frumoas\u0103 nu va fi ceva simplu, ci ea se va compune din mai multe p\u0103r\u021bi, care combin\u00e2ndu-se, vor da un frumos general. Dar, frumuse\u021bea nu este numai cea a vederii, ci \u0219i a sunetului, a mirosului, sunt \u0219i activit\u0103\u021bi frumoase, legiuiri frumoase etc. Sufletul are \u0219i el frumuse\u021bile sale, cum ar fi virtutea, o frumuse\u021be mult mai real\u0103 dec\u00e2t toate cele trupe\u0219ti. Emo\u021bia produs\u0103 la frumos este \u00eenso\u021bit\u0103 de \u00eenm\u0103rmurire, mirare fericit\u0103, dorin\u021b\u0103, precum \u0219i \u2013 \u00eentotdeauna – de dragoste. Aceste sim\u021b\u0103minte pot privi \u0219i lucrurile invizibile. Plotin descrie \u0219i ur\u00e2\u021benia: \u201eEste ca \u0219i cum un om v\u00e2r\u00e2t \u00een noroiul unei mocirle, nu ar mai ar\u0103ta frumuse\u021bea sa \u0219i nu s-ar mai vedea din el dec\u00e2t noroiul cu care este uns; ur\u00e2\u021benia a ajuns prin el, prin ad\u0103ugarea unui element str\u0103in \u0219i, dac\u0103 el trebuie s\u0103 redevin\u0103 frumos, lucrul lui va fi de a sp\u0103la \u0219i a se cur\u0103\u021ba pentru a fi ceea ce este. Vom avea dreptate s\u0103 spunem, deci, c\u0103 ur\u00e2\u021benia sufletului vine din acest amestec, din aceast\u0103 fuziune \u0219i din aceast\u0103 \u00eenclinare c\u0103tre corp \u0219i materie\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dragostea, spun unii, \u00eenal\u021b\u0103 spiritul. Ea are nevoie de muze care s\u0103-i inspire pe creatori. Sunt \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care includ d\u0103ruirea total\u0103 \u0219i multe au sf\u00e2r\u0219it tragic, dar indivizii au tr\u0103it un timp fericit, \u00een\u0103l\u021b\u0103tor. Literatura a consemnat multe povestiri de iubiri exemplare. Leg\u0103turile de dragoste au fost puternice, au dus la amplificarea for\u021bei creatoare de frumos. Inspira\u021bi de aceste iubiri, creatorii au dat lumii frumuse\u021bi d\u0103inuitoare; sacrificiul lor a fost de multe ori \u2013 suferin\u021ba.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eSimpozion\u201d Platon surprinde \u0219i define\u0219te caracterul obiectiv \u0219i nu subiectiv al frumosului atunci c\u00e2nd afirm\u0103: \u201eun frumos ce tr\u0103ie\u0219te de-a pururea, ce nu se na\u0219te \u0219i piere, ce nu cre\u0219te \u0219i scade; ce nu-i \u00eentr-o privin\u021b\u0103 frumos, \u00eentru alta ur\u00e2t; c\u00e2teodat\u0103 da, alteori nu; pentru unii da, pentru al\u021bii nu. Frumos ce nu se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 cu fa\u021ba, cu bra\u021be sau cu alte \u00eentruchip\u0103ri trupe\u0219ti, frumos ce nu-i cutare g\u00e2nd, cutare \u0219tiin\u021b\u0103; ce nu s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te \u00een alte fiin\u021be dec\u00e2t sine; nu rezid\u0103 \u00eentr-un vie\u021buitor, \u00een p\u0103m\u00e2nt, \u00een cer, sau oriunde aiurea; frumos ce r\u0103m\u00e2ne el \u00eensu\u0219i pentru sine, pururea identic sie\u0219i ca fiind un singur chip; frumos din care se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te tot ce-i pe lume frumos, f\u0103r\u0103 ca prin apari\u021bia \u0219i dispari\u021bia obiectelor frumoase, el s\u0103 sporeasc\u0103, s\u0103 se mic\u0219oreze ori s\u0103 \u00eendure o c\u00e2t de mic\u0103 \u0219tirbire\u201d<\/em>. \u00censeamn\u0103 c\u0103 astfel definit, ceea ce e frumos nu e frumos \u00een func\u021bie de altceva, ci este frumos \u00een eternitate \u0219i pentru sine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103 g\u00e2ndesc de multe ori la b\u0103rba\u021bii sau femeile care se \u00eendr\u0103gostesc de partenerii lor, fiec\u0103ruia pl\u0103c\u00e2ndu-i altceva, dar la baz\u0103 av\u00e2nd totu\u0219i principii estetice. Ele men\u021bin normalitatea. Este poate revela\u021bia de care pomenea poetul Lucian Blaga, de faptul c\u0103 po\u021bi privi \u0219i te po\u021bi \u00eendr\u0103gosti dintr-o dat\u0103 de o persoan\u0103 sau de o oper\u0103 de art\u0103, po\u021bi privi dar ochiul l\u0103untric nu se deschide pentru primire dec\u00e2t \u00eentr-o bun\u0103 \u201ezi\u201d, c\u00e2nd \u201erevela\u021bia \u00ee\u021bi cade \u00een poal\u0103 ca o minune\u201d,<\/em> \u00eentruc\u00e2t materia este p\u0103truns\u0103 de spiritul nostru. Natura pe care o privim, se bucur\u0103 de st\u0103rile noastre suflete\u0219ti pe care i le oferim cu dragoste. De multe ori ea, natura, ne ofer\u0103 exemple uimitoare de dragoste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sunt oameni care \u0219tiu ce \u00eenseamn\u0103 dragostea! Unii nu o pot explica, fiindc\u0103 este un sentiment \u00a0puternic, pe care \u00eel tr\u0103iesc mul\u021bi dintre noi, adev\u0103rat, cu intensit\u0103\u021bi diferite, dar nu suntem lipsi\u021bi de el. Via\u021ba nu poate fi conceput\u0103 f\u0103r\u0103 dragoste. Este o atrac\u021bie a sufletelor, a ceva din apropierea noastr\u0103 sau chiar poate exista de la dep\u0103rtare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dragostea este o form\u0103, o form\u0103 de adev\u0103r, iar adev\u0103rul se afl\u0103 \u00een acela\u0219i plan emotiv cu frumosul. Cu c\u00e2t o fiin\u021b\u0103 evolueaz\u0103, cu at\u00e2t mai mult ea caut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i manifeste dragostea \u00een frumuse\u021be, \u00eentr-o form\u0103 spiritual\u0103. Simbolul dragostei este inima \u0219i acest simbol dateaz\u0103 dinaintea epocii de ghea\u021b\u0103, reprezent\u00e2nd un semn al apropierii, afec\u021biunii \u0219i iubirii. Sf\u00e2ntul Apostol Pavel vorbind despre dragoste, spunea: \u201e\u2026credin\u021ba, n\u0103dejdea \u0219i dragostea. Dar mai mare dintre acestea este dragostea\u201d<\/em> (1 Corinteni 13:13).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un om adev\u0103rat este un om care genereaz\u0103 dragoste asemenea unui generator de putere. El este un om bun, corect, politicos, manierat, avid de cultur\u0103, acord\u0103 respect celui de l\u00e2ng\u0103 el, societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te, prin respectarea legilor ei. \u00cen acest mod omul tr\u0103ie\u0219te bucuria de \u201eA fi\u201d \u0219i iat\u0103 cum sunt toate, unele de altele legate!\u00a0 Biblia ne \u00eenva\u021b\u0103: \u201eS\u0103 ne iubim unii pe al\u021bii, c\u0103ci dragostea vine de la Dumnezeu\u2026\u201d<\/em> (1 Ioan 4:7).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful german Arthur Schopenhauer (1788-1860) credea c\u0103 putem afla ad\u00e2ncurile fiin\u021bei noastre prin voin\u021b\u0103. La el voin\u021ba=lupt\u0103 =suferin\u021b\u0103, aceasta fiindu-ne via\u021ba\u00a0! Suferin\u021ba de multe ori \u00eenseamn\u0103 sacrificiu \u0219i sacrific\u00e2ndu-te ai ajutat pe altul, \u021bi-ai \u00een\u0103l\u021bat fiin\u021ba. Toat\u0103 scara \u00een\u0103l\u021b\u0103rii, adic\u0103 evolu\u021bia se datoreaz\u0103 voin\u021bei, iar fermentul voin\u021bei este dragostea. S\u0103 fim convin\u0219i c\u0103 nu ne na\u0219tem \u00een zadar, c\u0103 nu suferim \u00een zadar, c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 fim mai buni, mai mode\u0219ti, mai iubitori unii fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, s\u0103 d\u0103m orgoliul la o parte, con\u0219tientiz\u00e2nd, \u00een primul r\u00e2nd, scurtimea acestei vie\u021bi. Dar, tot el, referitor la politicieni, afirma c\u0103 \u201epoliticianul are exacerbat impulsul \u00eenn\u0103scut omului de a domina, de a supune pe al\u021bii, impuls prezent \u00een toat\u0103 lumea animal\u0103\u201d.<\/em> Politiz\u00e2nd, Hegel a concluzionat diferen\u021bierea: \u201eToate artele au produs minunile lor, doar arta de a guverna nu a produs dec\u00e2t mon\u0219tri\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Mai sunt fiin\u021be care tr\u0103iesc cu dragoste \u00een suflete, cu respect \u0219i bl\u00e2nde\u021be pentru cei din jur, oameni care \u0219tiu s\u0103 se st\u0103p\u00e2neasc\u0103, induc echilibrul \u00een societate, v\u0103d clar \u0219i judec\u0103 lucid. C\u00e2nd comportamentul nostru este moral, sufletul este plin de dragoste, r\u0103zboiul din interiorul nostru precum \u0219i cel din afara noastr\u0103, se potolesc. Este necesar, dumnezeiesc s\u0103 cau\u021bi lini\u0219tea, \u0219i s\u0103 te po\u021bi odihni \u00een cel\u0103lalt, adic\u0103 \u00een omul de l\u00e2ng\u0103 tine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucian Blaga spunea: \u201eOrice col\u021b sufletesc din noi are at\u00e2ta rezonan\u021b\u0103 pentru tot ce se petrece \u00een noi, \u00eenc\u00e2t de multe ori mi se pare c\u0103 fiecare idee are o inim\u0103 care bate pentru ceva \u0219i fiecare sim\u021b\u0103m\u00e2nt un cap care cuget\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Uneori totu\u0219i ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 mai tr\u0103im \u00eentr-o lume cu oameni care iubesc \u0219i care sunt iubi\u021bi. Lumea a devenit din ce \u00een ce mai pu\u021bin doritoare de dragoste. Lipsa de dragoste \u021bine de zona \u00eentunericului. Din p\u0103cate am intrat \u00een aceast\u0103 zon\u0103 care se tot \u00eentinde, cuprinz\u00e2nd tot mai multe suflete. Dragostea nu poate sta al\u0103turi de ur\u0103, indiferen\u021b\u0103 sau dispre\u021b. Nep\u0103sarea fa\u021b\u0103 de cei din jur, fa\u021b\u0103 de via\u021ba lor, este mai rea dec\u00e2t starea de p\u0103cat, fiindc\u0103 p\u0103catul poate avea remu\u0219c\u0103ri pentru faptele comise \u0219i omul se poate \u00eentoarce la Dumnezeu, dar omul nep\u0103s\u0103tor este un om f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri, f\u0103r\u0103 repere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai exist\u0103 dragoste la oamenii ale\u0219i s\u0103 reprezinte acest popor a\u0219ezat \u0219i cu bun sim\u021b, sau doar interes, egoism, grandomanie \u0219i pref\u0103c\u0103torie? Ce-i \u00eempiedic\u0103 s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul, de ce folosesc minciuna?, m-am \u00eentrebat \u0219i tot eu mi-am r\u0103spuns: Urm\u0103rile! Musca aceea de pe c\u0103ciula lor! Unde mai este picul de onoare pentru a p\u0103r\u0103si func\u021bia din cauza gre\u0219elilor, nerespect\u0103rii legilor? Iat\u0103 r\u0103spunsul dat la propunerea demisiei, preluat din Jurnalul. ro <\/em>: \u00a0\u201eO demisie la acest nivel de responsabilitate \u0219i implicit, asumarea unei vinov\u0103\u021bii, care nu exist\u0103 nu pot fi nici monede de schimb politic, nici artificii mediatice\u201d. <\/em>M\u0103i, s\u0103 fie! Unde mai exist\u0103 respectul c\u00e2nd pronun\u021bi : \u201es-a dus ca surda \u00een hor\u0103\u2026<\/em>\u201d – expresie jignitoare la adresa \u0219efului statului. Talentatul jurnalist Dan Cristian Turturic\u0103 calific\u0103 aceste r\u0103spunsuri drept \u201eamestec de prostie \u0219i vanitate grobian\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Da, este adev\u0103rat se poate st\u0103p\u00e2ni prin lege sau prin for\u021b\u0103 (Manu Militari!), iar for\u021bei \u00eei lipsesc \u00een totalitate virtu\u021bile. Zidul de beton al cumetriei politice av\u00e2nd la baz\u0103 interesul propriu, \u00eenfumurarea, corup\u021bia de grad \u00eenalt, separ\u0103 func\u021bional conduc\u0103torii, de popor. Cine v\u0103 sus\u021bine, domnilor?<\/p>\n

\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNu exist\u0103 orb mai mare dec\u00e2t cel care nu vrea s\u0103 vad\u0103. Nu exist\u0103 surd mai mare dec\u00e2t cel care [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25187","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25187","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25187"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25187\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25189,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25187\/revisions\/25189"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25187"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25187"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25187"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}