{"id":25250,"date":"2015-11-28T16:00:10","date_gmt":"2015-11-28T16:00:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25250"},"modified":"2015-11-28T16:01:23","modified_gmt":"2015-11-28T16:01:23","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-mercenarii-apocalipsei-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/11\/28\/gheorghe-constantin-nistoroiu-mercenarii-apocalipsei-romanesti\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Mercenarii Apocalipsei Rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em><img decoding=\"async\" class=\"alignleft\" src=\"https:\/\/encrypted-tbn3.gstatic.com\/images?q=tbn:ANd9GcSEqCxbDhFj5g1LrU87J2g4mq7tlbodtNAWhjM9HO0IVrUpl0t_BQ\" alt=\"Imagini pentru GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU\" name=\"yDW3gJgj_sUYUM:\" data-src=\"https:\/\/encrypted-tbn3.gstatic.com\/images?q=tbn:ANd9GcSEqCxbDhFj5g1LrU87J2g4mq7tlbodtNAWhjM9HO0IVrUpl0t_BQ\" data-sz=\"f\" \/>\u201eConduc\u0103torii de ast\u0103zi ai \u0163\u0103rii vor fi condamna\u0163i la \u015eTERGEREA din ISTORIE&#8230;<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0 Nu se poate s\u0103 se scoat\u0103 legi noaptea \u00eempotriva propriului popor.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0Nu se poate s\u0103 se condamne intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103, [cei] care au p\u0103timit at\u00e2t de mult&#8230; <\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Nu putem s\u0103 repet\u0103m istoria pentru ni\u015fte epigoni&#8230;\u201d<\/em><\/strong><strong> (P. S. Ambrozie-Episcopul Giurgiului)<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 <em>&lt;&lt;Este, cumva, Legea 217\/2015 o lege mar\u0163ial\u0103?&gt;&gt;<\/em><\/strong> (<strong>Marius Oprea<\/strong>)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een fiecare na\u0163ie, <strong>prezen\u0163a unor oameni<\/strong> care nu ia sf\u00e2r\u015fit.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dincolo de epocile \u015fi genera\u0163iile \u00een care au vie\u0163uit, ei continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0Prezen\u0163a lor se simte la fel de vie, gra\u0163ie str\u0103lucirii demnit\u0103\u0163ii care i-a caracterizat. C\u00e2nd p\u0103\u015fe\u015fc \u00een lumea transcendent\u0103 a luminii, \u00eemplinind finalitatea vie\u0163ii p\u0103m\u00e2nte\u015fti, chipul lor luminos se reflect\u0103 \u00een sufletele noastre c\u0103l\u0103uzindu-ne cu aura harului \u015fi iubirii lor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Mamele<\/strong> (p\u0103rin\u0163ii), <strong>Eroii<\/strong>, <strong>Geniile<\/strong>, <strong>M\u0103rturisitorii<\/strong>, <strong>Martirii<\/strong> \u015fi <strong>Sfin\u0163ii<\/strong> sunt astfel de <strong>prezen\u0163e minunate<\/strong> l\u0103sate de <strong>Dumnezeu<\/strong> s\u0103 ne traseze calea cre\u015ftin\u0103, de onoare spre m\u00e2ntuire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Voca\u0163ia acestor <strong>prezen\u0163e<\/strong> este jertfa ca \u00eemplinire mistic\u0103, mesianic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0D\u00e2ra <strong>lor<\/strong> de lumin\u0103 l\u0103sat\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, p\u0103trunde \u00een inimile celor drep\u0163i ca un nou impuls de via\u0163\u0103 \u00een duh, nemuritoare, susur\u00e2nd de o parte \u015fi de alta a con\u015ftiin\u0163ei noastre, ca efervescen\u0163a unei simpatii entuziaste, depline, ca o simfonie divin\u0103, dar \u015fi ca o profund\u0103 cutremurare serafic\u0103 sufleteasc\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Prezen\u0163a<\/strong> <strong>lor <\/strong>presar\u0103 \u00een noi sentimentul divinului, al omului curat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Ei <\/strong>fac parte dintr-o <strong><em>Rom\u00e2nie Tainic\u0103<\/em><\/strong> ca <strong><em>Danie<\/em><\/strong>,<strong><em> loc<\/em><\/strong> \u015fi <strong><em>bun\u0103voire<\/em><\/strong>, cum spunea filosoful culturii cre\u015ftine <strong>Artur Gabriel Silvestri<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Ei <\/strong>declan\u015feaz\u0103 \u00een noi, cre\u015ftinii tr\u0103itori de azi, o emo\u0163ie mistic\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun, cu o profund\u0103 rezonan\u0163\u0103 spiritual\u0103, care tot urc\u0103 spre amplitudinea unui fenomen ceresc continuu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Inimile noastre tr\u0103iesc \u00een lumina sufletelor <strong>lor <\/strong>prin care respir\u0103 celest \u00eentreg Neamul nostru nemuritor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Potrivit exigen\u0163elor m\u00e2ntuirii, <strong>Ei<\/strong>,<strong> <\/strong>aceste <strong>prezen\u0163e <\/strong>au schimbat realitatea rom\u00e2neasc\u0103 printr-o \u00eennoire a spiritului, devenind astfel tipare de conduit\u0103 moral-religioas\u0103 puse \u00een slujba Neamului dacorom\u00e2n \u00een Calea lui spre des\u0103v\u00e2r\u015fire, spre dumnezeire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Devenirea <strong>lor<\/strong> \u00eentru fiin\u0163a cereasc\u0103 a Neamului prin triada mesianic\u0103: <strong>Individ-Neam-Dumnezeu, <\/strong>confer\u0103 tuturor genera\u0163iilor cre\u015ftine demnitatea \u00a0<strong>m\u0103rturisirii<\/strong>,<strong> a martirajului, a sfin\u0163eniei.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Ei <\/strong>ne<strong>&#8211;<\/strong>au aprins flac\u0103ra sufleteasc\u0103 \u00eentr-o angajare mistic\u0103, nu cu pretinse argumente sau silogisme rare, ci cu emo\u0163iile profunde ale tr\u0103irilor lor tainice \u00eentru dimensiunea etosului cre\u015ftin na\u0163ionalist.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Aceste <strong>prezen\u0163e divine<\/strong> p\u0103\u015fesc \u00een ve\u015fnicie, fiindc\u0103: <strong><em>\u201eVe\u015fnicia este continuarea \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 a vie\u0163ii.\u201d<\/em><\/strong>(Aleka Ritsou-Maxim, M\u0103rturisitor \u015fi Sf\u00e2nt. Trad.din lb. geac\u0103 de Cristian Sp\u0103t\u0103relu. Ed. Egumeni\u0163a, Gala\u0163i, 2015, pp. 15)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Aceste <strong>minunate prezen\u0163e <\/strong>sunt <strong>chipul divin <\/strong>sau <strong>interfa\u0163a dintre Icoana realit\u0103\u0163ii dacorom\u00e2ne \u015fi Aura lumii dumnezeie\u015fti.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Aceste <strong>prezen\u0163e harice <\/strong>au parcurs Calea lui Hristos netezit\u0103 de \u00eenainta\u015fi prin Tradi\u0163ia patristic\u0103, sub lumina <em>Rugului Aprins <\/em>al sfin\u0163eniei, sub autoritatea demnit\u0103\u0163ii Voievodale, a Vl\u0103dicilor de <em>cuget \u015fi sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, sub vrednica cinstire a Dasc\u0103lilor, a Poe\u0163ilor, a Preo\u0163ilor, care n-au neglijat nici o clip\u0103 ob\u015ftea Cet\u0103\u0163ii lor, sacre.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Cu pu\u0163in \u00eenainte de zorii Cre\u015ftinismului, marele orator roman <strong>Cicero<\/strong>, apropiat de Octavian August, \u00eel sf\u0103tuie\u015fte s\u0103 fac\u0103 din <strong>via\u0163a sa<\/strong> &#8211;<strong>lege<\/strong> <strong>pentru concet\u0103\u0163enii s\u0103i<\/strong>, subliniind astfel calit\u0103\u0163ile alese ale Conduc\u0103torului politic, care: <strong><em>\u201e &#8230;trebuie s\u0103 nu \u00eenceteze niciodat\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 se studieze pe sine <\/em>( a seipso instituendo contemplandoque)<em>, s\u0103 le inspire celorlal\u0163i dorin\u0163a de a-l imita <\/em>(ad imitationem sui vocet alios)<em> \u015fi, prin str\u0103lucirea <\/em>(splendore)<em> sufletului \u015fi vie\u0163ii sale, s\u0103 se ofere pe sine ca oglind\u0103 <\/em>(sicut speculum)<em> concet\u0103\u0163enilor s\u0103i.\u201d<\/em><\/strong> (<em>De republica, II, 42, 69, pp. 46<\/em>)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Acest \u00eendem l-a propus \u015fi marele nostru dac <strong>Seneca, <\/strong>dementului Nero, care a ales \u00eens\u0103 varianta <em>artistului prin \u00eenchipuire<\/em>: <strong><em>\u00cen nimeni s\u0103 nu-\u0163i cau\u0163i vreun model \u00een afar\u0103 de tine \u00eensu\u0163i.<\/em><\/strong> D\u00e2nd foc Romei la \u00eendemnul <strong>c\u0103m\u0103tarilor iudei<\/strong>,<strong> <\/strong>care l-au sf\u0103tuit apoi s\u0103 de-a vina pe cre\u015ftini, Nero a arestat cca. 60 000 de cre\u015ftini, i-a dezbr\u0103cat, i-a legat de cruci, noaptea \u015fi le-a dat foc, organiz\u00e2nd la lumina focului de pe trupurile lor arz\u00e2nde \u00eentrecerile bezmetice ale curselor cu cai.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0M\u00e2nia fiind a\u015fadar ur\u00e2\u0163enia sufletului p\u0103c\u0103tos schimonose\u015fte chipul, mai ales al celui pus \u00eentr-o demnitate pe care n-o merit\u0103, d\u00e2ndu-i astfel o fa\u0163\u0103 monstruoas\u0103 de bestie ordinar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Trei secole mai t\u00e2rziu, pe la anul 362, <strong>Sf\u00e2ntul Grigore de Nazianz<\/strong>, sublinia rolul eminent de pedagog pe care trebuie s\u0103 \u015fi-l \u00eensu\u015feasc\u0103 o Elit\u0103 spiritual\u0103, definindu-l \u00eentr-un mod magistral: <strong><em>\u201e [&#8230;] \u00centr-adev\u0103r, mi se pare c\u0103 a c\u0103l\u0103uzi omul (<\/em><\/strong><em>anthropon agein<strong>), cea mai divers\u0103 \u015fi complex\u0103 dintre fiin\u0163e, este arta artelor (<\/strong>techne technon) <strong>\u015fi \u015ftiin\u0163a \u015ftiin\u0163elor.\u201d<\/strong><\/em> (<em>Discours, pp. 110-1119<\/em>).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Colegul \u015fi prietenul s\u0103u, tracul capadochian, Sf\u00e2ntul <strong>Grigorie de Nyssa <\/strong>arat\u0103 demnitatea pe care i-a conferit-o Dumnezeu omului, astfel c\u0103 minunea Crea\u0163iei a avut drept scop f\u0103urirea tronului pe care s\u0103 domneasc\u0103 omul ca un Rege al ei: <strong><em>\u201e[&#8230;] [ Dumnezeu a r\u00e2nduit<\/em><\/strong> <strong><em>lucrurile astfel \u00eenc\u00e2t omul s\u0103 fie capabil de putere regal\u0103. Acest caracter regal, care, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eel ridic\u0103 mult deasupra condi\u0163iilor particulare, sufletul \u00eel manifest\u0103 \u00een mod spontan prin autonomia \u015fi independen\u0163a sa <\/em>(adespoton kai autexousion) <em>\u015fi prin faptul c\u0103 \u00een conduita sa e st\u0103p\u00e2n pe propria-i voin\u0163\u0103. Cui \u00eei apar\u0163in acestea, dac\u0103 nu unui rege?\u201d<\/em><\/strong> (<em>La Creation\u00a0 de l\u2019homme, IV, 136 b-c, pp. 90-91, 94-95<\/em>)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Adev\u0103ratul izvor al pedagogiei \u015fi al al didacticii regale a Omului este <strong>Biblia<\/strong> \u015fi \u00een mod expres \u015fi divin <strong>Evanghelia lui Hristos.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Prima abdicare monarhic\u0103 de pe tronul regalit\u0103\u0163ii instituite de Atotcreatorul o face chiar primul om, <strong>Adam<\/strong>, atunci c\u00e2nd rupe ascultarea de Dumnezeu, devenind autonom, adic\u0103 risipit \u00a0sie\u015fi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Aproape toate manualele-\u00eendrum\u0103toare de instruire a Principilor din perioada Evului Mediu (excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd <strong>Principele lui Machiavelli<\/strong>) au ca surs\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, iar ca modele tracii ale\u015fi: regele <strong>David <\/strong>(smerenia c\u0103p\u0103tat\u0103 ulterior, devenind primul \u015fi cel mai mare poet al lumii din toate timpurile prin <strong>Psaltira sa dumnezeiesc\u0103<\/strong>, \u00eemp\u0103ratul <strong>Solomon<\/strong>, prin \u00een\u0163elepciuna proverbial\u0103, nemuritoare, patriarhul suferin\u0163ei, dreptul <strong>Iov<\/strong>, care a devenit: <strong>m\u0103sur\u0103 a jertfei, a iubirii, a cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii<\/strong> \u015fi <strong>regul\u0103 a guvern\u0103rii<\/strong>, \u00eentrecut doar de <strong>M\u00e2ntuitorul Hristos-ca Arhetip suprem \u015fi absolut al Iubirii,<\/strong> profetul <strong>Zamolxis<\/strong>, prin monoteismul precre\u015ftin \u015fi perfec\u0163iunea <strong>Legilor belangine<\/strong>, \u015f.a.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 <em>\u201eCuvintele lui Iov ne arat\u0103 cum \u015fi-a \u00eendrumat supu\u015fii cu aceea\u015fi grij\u0103 <\/em>(arte)<em> cu care \u015fi-a condus propria via\u0163\u0103. Ars regendi subjectos, <\/em>arta dirij\u0103rii supu\u015filor, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een Iov: <em>&lt;&lt;ochii celui orb \u015fi piciorul celui \u015fchiop.&gt;&gt;<\/em><\/strong> (Carmen de Timone comite, v. 23-24; citat de Hans Hubert Anton, <em>Furstenspiegel und Herrscherethos in der Karolinger-zeit, Bonn, L. Rohrscheid, 1968, p. 433)<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Pasajul din <strong>I Regi<\/strong> (8, 11-20) descrie legea privind alegerea regelui, dat\u0103 de Dumnezeu, la ie\u015firea din robia egiptean\u0103, poporului lui Israel. Este de fapt drumul spre primul <strong>Cod regal \u015fi divin <\/strong>din istoria omenirii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Era o vreme dup\u0103 captivitate c\u00e2nd poporul palestinian, semin\u0163ie traco-pelasg\u0103 era condus de Judec\u0103tori, dar \u00een mare parte via\u0163a poporului a uitat de recuno\u015ftiin\u0163\u0103 pentru Salvator \u015fi s-a intensificat cu violen\u0163e, cu \u00eenc\u0103lc\u0103ri repetate a legii divine, cu apostazieri de la credin\u0163\u0103, cu \u00eempr\u0103\u015ftieri de triburi, astfel c\u0103 sub b\u0103tr\u00e2nul judec\u0103tor Samuel, poporul a ajuns s\u0103 cear\u0103 rege. \u00cen\u0163eleptul i-a cerut sfat lui Dumnezeu \u015fi a \u00een\u015ftiin\u0163at poporul de avertizarea Domnului:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>\u201e\u015ei a zis Domnul c\u0103tre Samuel: <em>Ascult\u0103 glasul poporului \u00een toate c\u00e2te \u00ee\u0163i gr\u0103ie\u015fte; c\u0103ci nu pe tine te-a lep\u0103dat, ci M-au lep\u0103dat pe Mine, ca s\u0103 nu mai domnesc<\/em> (regnem) <em>Eu peste ei. Cum s-au purtat ei cu Mine din ziua aceea, c\u00e2nd i-am scos din Egipt p\u00e2n\u0103 azi, p\u0103r\u0103sindu-M\u0103 \u015fi slujind la dumnezei str\u0103ini, a\u015fa se poart\u0103 \u015fi cu tine.\u201d<\/em><\/strong> (I Regi 8, 7-8)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Vis-a-vis de acest text se cuvine s\u0103 facem urm\u0103toarele preciz\u0103ri:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cel care cere rege este poporul;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 nu Dumnezeu este Cel care li-l alege \u015fi li-l pune;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cererea marcheaz\u0103 \u00eentr-un fel uzurparea Teocra\u0163iei, uzurparea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi a\u015fezarea \u00een r\u00e2nd cu celelalte popoare politeiste;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dorin\u0163a expres\u0103 a poporului se traduce ca o mare nerecuno\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi totodat\u0103 ca o revolt\u0103 de neimaginat \u00eempotriva lui Dumnezeu: <strong><em>\u201eca s\u0103 nu mai domnesc Eu peste ei.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dup\u0103 ce a avertizat poporul prin gura \u00een\u0163eleptului, asupra <strong>drepturilor regelui <\/strong>care va domni peste el, Dumnezeu accept\u0103:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u201eIat\u0103 care vor fi drepturile regelui care va domni peste voi: <em>pe fiii vo\u015ftri \u00eei va lua \u015fi-i va pune la carele sale \u015fi va face din ei c\u0103l\u0103re\u0163ii s\u0103i \u015fi vor fugi pe l\u00e2ng\u0103 carele lui. Va pune din ei c\u0103petenii peste mii, c\u0103petenii peste sute, c\u0103petenii peste cincizeci; s\u0103 lucreze \u0163arinile sale, s\u0103-i secere\u00a0 p\u00e2inea sa, s\u0103-i fac\u0103 arme de r\u0103zboi \u015fi unelte la carele lui. Fetele voastre le va lua, ca s\u0103 fac\u0103 mirese, s\u0103 g\u0103teasc\u0103 m\u00e2ncare \u015fi s\u0103 coac\u0103 p\u00e2ine. \u0162arinile, viile \u015fi gr\u0103dinile de m\u0103slini cele mai bune ale voastre le va lua \u015fi le va da slugilor sale. Din sem\u0103n\u0103turile voastre \u015fi din viile voastre va lua zeciuial\u0103 \u015fi va da oamenilor s\u0103i \u015fi slugilor sale. Din robii vo\u015ftri, din roabele voastre, din cei mai buni feciori ai vo\u015ftri \u015fi din asinii vo\u015ftri va lua \u015fi-i va \u00eentrebuin\u0163a la treburile sale. Din oile voastre va lua a zecea parte \u015fi chiar voi ve\u0163i fi robii lui. Ve\u0163i suspina atunci sub regele vostru, pe care vi l-a\u0163i ales, \u015fi atunci nu v\u0103 va r\u0103spunde Domnul.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Poporul \u00eens\u0103 nu s-a \u00eenvoit s\u0103 asculte pe Samuel, ei au zis: <em>&lt;&lt; Nu, las\u0103 s\u0103 fie rege peste noi, \u015fi vom fi \u015fi noi ca celelalte popoare, ne va judeca regele nostru.&gt;&gt;<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Regalitatea <\/strong>are deci ca temei nu voin\u0163a divin\u0103, ci o concesie f\u0103cut\u0103 de Dumnezeu poporului nerecunosc\u0103tor \u015fi neascult\u0103tor de Pronia dumnezeiasc\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Drepturile regelui se reg\u0103sesc \u00een orice form\u0103 de despotism politic de-a lungul istoriei.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>\u00cen esen\u0163\u0103 nu s-a ob\u0163inut un rege, ci un <strong>st\u0103p\u00e2n. <\/strong>Dorin\u0163a devenind mai puternic\u0103 dec\u00e2t legea a deschis <strong>calea constr\u00e2ngerii<\/strong> \u015fi <strong>drumul sclaviei<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dup\u0103 dispensa acordat\u0103 poporului de c\u0103tre Dumnezeu, le-a enun\u0163at \u015fi primul <strong>Cod istoric \u00eendrum\u0103tor pentru rege<\/strong>:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong><em>\u201eC\u0103ci, c\u00e2nd se va sui pe scaunul regatului s\u0103u, trebuie s\u0103-\u015fi scrie pentru sine cartea legii acesteia din cartea care se afl\u0103 la preo\u0163ii levi\u0163ilor. \u015ei s\u0103 fie aceasta la el \u015fi el s\u0103 o citeasc\u0103 \u00een toate zilele vie\u0163ii sale, ca s\u0103 \u00eenve\u0163e a se teme de Domnul Dumnezeul s\u0103u \u015fi s\u0103 se sileasc\u0103 a \u00eemplini toate cuvintele legii acesteia \u015fi toate hot\u0103r\u00e2rile acestea.\u201d<\/em><\/strong> (Deuteronomul 17, 18)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Codul divin av\u00e2nd caracter universal trebuie respectat \u00eentocmai.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Textul biblic este o repetare adesea \u00een istoria omenirii \u015fi chiar o prefigurare, o profe\u0163ie la istoria dacorom\u00e2n\u0103 dup\u0103 uciderea <em>Voievozilor<\/em> <em>ale\u015fi, <\/em><\/strong>(Radu de la Afuma\u0163i, Vlad \u0162epe\u015f, Mihai Viteazul, Grigore III-Ghica, Tudor Vladimirescu \u015fi cei mai de pe urm\u0103&#8230;) <strong>\u015fi mai ales dup\u0103 momentul 1989<\/strong>, c\u00e2nd trebuia s\u0103 se revin\u0103 la dinastia Voievodal\u0103 a Neamului ales dacorom\u00e2n.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Dup\u0103 detronarea lui Cuza (ales de masoni \u015fi dobor\u00e2t tot de masoni), scenariul se repet\u0103, dar cu alt\u0103 distribu\u0163ie: <strong>nu poporul cere rege str\u0103in, ci boierii masoni.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Dup\u0103 evenimentele fierbin\u0163i \u015fi lovitura de stat din Decembrie 1989, <strong>nu poporul cere pre\u015fedinte<\/strong>&#8211;<strong>democrat<\/strong>,<strong> <\/strong>ci securitatea tr\u0103d\u0103toare \u015fi <em>agenturile str\u0103ine<\/em>-oculte: <strong><em>\u201eDemocrat \u00eenseamn\u0103<\/em> <em>cineva care vrea s\u0103 \u00eenal\u0163e poporul pe umerii s\u0103i, nu cineva care vrea s\u0103 se \u00eenal\u0163e el pe umerii poporului.\u201d<\/em><\/strong>, spunea Nicolae Iorga.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zorii Cre\u015ftinismului, \u00eenlocuiesc vechea concep\u0163ie <em>hierocratic\u0103 <\/em>(\u00ee.d.Hr) cu dogma evanghelic\u0103, restaur\u00e2nd monarhul dup\u0103 <em>Chipul <\/em>\u015fi <em>asem\u0103narea <\/em><strong>\u00cemp\u0103ratului Dumnezeu<\/strong>&#8211;<strong>Iisus Hristos<\/strong>, prin formularea unei teologii politice cre\u015ftine evidente.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Primul \u00cemp\u0103rat cre\u015ftin, <strong>Constantin cel Mare <\/strong>(306-337) este considerat divin. Iat\u0103 cum ni-l prezint\u0103 episcopul Eusebiu de Cezareea:<strong><em> \u201e\u00cemp\u0103ratul, mult iubit de Dumnezeu, prime\u015fte [de la Logosul divin] \u015fi prin El chipul supremei regalit\u0103\u0163i \u015fi se \u00eenve\u015fm\u00e2nteaz\u0103 \u00een acesta \u015fi astfel guverneaz\u0103 \u015fi \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103, asemenea St\u0103p\u00e2nului s\u0103u, c\u00e2rma tuturor treburilor lumii acesteia [&#8230;] Dumnezeu este modelul puterii regale.\u201d <\/em><\/strong>(<em>Triakontaerikos, <\/em>discurs rostit \u00een cinstea lui Constantin cel Mare, \u00een 336, la a 30-a aniversare a urc\u0103rii sale pe tron, 1-6, III-4-5; trad. \u015fi citat de CL. LEPELLEY, L\u2019Empire romain et le Christianisme, pp. 104-105)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Chipul <strong><em>Pantokratorului<\/em><\/strong><em> <\/em>pe p\u0103m\u00e2nt a mai str\u0103lucit \u015fi \u00een al\u0163i Ale\u015fi: Zamolxes, Burebista, Decebal, \u00eemp\u0103ra\u0163ii cre\u015ftini: Theodosie cel Mare (379-395), Iustinian cel Mare (527-565), Heraclius cel Mare (610-641), Ioni\u0163\u0103 Caloian Asan (1197-1207), Ludovic cel Sf\u00e2nt \u015fi mai t\u00e2rziu \u00een Voievozii no\u015ftri; Basarab I (1310-1352), Mircea cel B\u0103tr\u00e2n (1386-1418), Alexandru cel Bun (1400-1432), \u015etefan cel Mare (1457-1504), Neagoe Basarab (1512-1521), Mihai Viteazul (1593-1601), poate \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Teza Sf. Grigorie de Nazianz despre \u00eensu\u015firile C\u0103l\u0103uzitorului este reluat\u0103 de Fericitul Augustin \u015fi dezvoltat\u0103 dou\u0103 secole mai t\u00e2rziu (cca 590) de papa <strong>Grigorie cel Mare<\/strong>, \u00eentr-un \u00cendrum\u0103tor al P\u0103storului, respectiv al Conduc\u0103torului, \u00een celebra sa lucrare <em>Regula pastoral\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen <em>Songe du vieil pelerin<\/em>, <strong>Philippe de Mezieres <\/strong>(1327-1405), \u00eencrope\u015fte la r\u00e2ndul s\u0103u o veritabil\u0103 coregrafie solar\u0103 privind curtea Conduc\u0103torului, a Monarhului, cu: <em>Regina Adev\u0103r \u015fi Doamnele sale de onoare<\/em> (Pacea, Mila \u015fi Dreptatea). (<em>Cf. D.M. BELL, Etude sur &lt;&lt;Le songe du vieil pelerin, pp. 121<\/em>)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Modelul Regelui, Ierarhului, Conduc\u0103torului a fost trasat de Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos, tuturor suveranilor p\u0103m\u00e2ntului \u00een toate timpurile: <strong>rex imago Dei.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Pu\u0163ini suverani \u00een istorie au urmat prototipul Hristic.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Unii in\u015fi, precum <strong>ateii<\/strong> din <strong>Rom\u00e2nia<\/strong>, <strong>politicienii pu-terii<\/strong> sau <strong>mercenarii Apocalipsei Rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>, ne amintesc de faptul c\u0103 s-au n\u0103scut undeva&#8230; \u015fi au crescut cumva \u00een lumea sinelui lor, adic\u0103 a tenebrelor. Ei nu vor dob\u00e2ndi niciodat\u0103 cunoa\u015fterea luminii, a adev\u0103rului, a binelui, a drept\u0103\u0163ii, fiindc\u0103 sunt \u00eendruma\u0163i de propria umbr\u0103, de umbra altora \u015fi \u00eempiedica\u0163i de vacarmul malefic.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Chipurile lor p\u00e2lp\u00eeie apatic pe trupurile <em>gargantuelnice <\/em>sau <em>pantangruelnice<\/em>, cu ochi holba\u0163i, \u00eence\u0163o\u015fa\u0163i, nesinceri, \u00eenro\u015fi\u0163i de turbare, \u00een str\u0103dania de a ascunde adev\u0103rul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Mercenarii Apocalipsei<\/strong>, <strong>politicienii pu-terii<\/strong>,<strong> ateii<\/strong> din <strong>Rom\u00e2nia <\/strong>tr\u0103iesc permanent o continu\u0103 nelini\u015fte: \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd temerile din <em>Lojele<\/em> <em>fra\u0163ilor<\/em> din l\u0103untru cu constr\u00e2ngerile <em>confra\u0163ilor <\/em>din <em>Lojele<\/em> de afar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0P\u00e2cla urii \u015fi \u00eenv\u00e2rto\u015farea cugetului lor nu vor permite niciodat\u0103 p\u0103trunderea zorilor str\u0103lucitoare ale vie\u0163ii harice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen pustiul sufletelor <strong>lor<\/strong> bate doar criv\u0103\u0163ul pierzaniei \u00een nuan\u0163e sterpe cu r\u0103bufniri cernite de gri, negru ori sinistru.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0<strong>Ei <\/strong>\u015fi-au agonisit ni\u015fte scrupule bizare pe care le chivernisesc exclusiv prin ignoran\u0163\u0103, prin rea voin\u0163\u0103, prin m\u00e2nie, refuz\u00e2nd exorcizarea nebuniei lor tiranice care le \u00eentunec\u0103 identitatea uman\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Tiranul este politicianul care prin privilegiile func\u0163iei sale \u00ee\u015fi substitue \u00eendatoririle fa\u0163\u0103 de Adev\u0103r, de credin\u0163\u0103, de lege cu efectele violen\u0163ei, corup\u0163iei \u015fi demagogiei sale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Ace\u015fti <strong>mercenari <\/strong>\u00eendrum\u0103 politica lor, nu doctrinei de partid ori binelui ob\u015ftesc, care s-ar putea constitui \u00eentr-o pragmatic\u0103 <em>art\u0103 a guvern\u0103rii<\/em>, ci calculelor meschine \u015fi ma\u015fina\u0163iilor baroniene scrupuloase, fardate ca <em>ra\u0163iuni de Stat<\/em>: <strong><em>\u201eAstfel,<\/em> <\/strong>spune Michel Senellart, <strong><em>arta guvern\u0103rii apare asociat\u0103 cu calculul \u015fi ma\u015fina\u0163ia, cu practicile complicate \u015fi oculte<\/em><\/strong><em>: <strong>arcana imperii, mistere sau secrete de Stat&#8230; Se \u00een\u0163elege de la sine c\u0103 arta de a guverna este identificat\u0103 cu machiavelismul practicat de c\u0103tre State \u00een secolul al XVII-lea sub<\/strong> <strong>denumirea de ra\u0163iune de Stat.\u201d<\/strong><\/em> ( <em>Michel Senellart, Les arts de gouverner. Du regimen medieval au concept de gouvernement. Editions\u00a0 du Seuil, mars 1995, pp. 8<\/em>)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Este adev\u0103rat c\u0103 Statul apare ca o reac\u0163ie\u00a0 \u015fi ca uzurpare a modelului imperial absolutist, r\u0103sturn\u00e2nd fundamentele lui doctrinare, dar \u00een loc s\u0103-\u015fi asume dimensiunea \u015fi coordonatele cre\u015ftin-na\u0163ionaliste, Statul p\u0103streaz\u0103 metodele absolutiste, devenind monarhie sau republic\u0103 totalitar\u0103 cu acelea\u015fi r\u00e2vniri hegemonice, expansioniste sau profanarea tezaurului spiritual cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Este foarte \u00eendrept\u0103\u0163it, a\u015fadar <strong>Saint-Just<\/strong> s\u0103 afirme c\u0103: <strong><em>\u201eToate artele au produs lucruri minunate, numai arta guvern\u0103rii a produs doar mon\u015ftri.\u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 9)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Mercenarii politici <\/strong>contemporani utilizeaz\u0103 exclusiv toate resursele de care dispun prin stratagemele puterii lor lipsite de scrupule.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Sub pretextul &lt;&lt;ra\u0163iunii de Stat&gt;&gt;, <strong>ei<\/strong> \u00eencalc\u0103 flagrant legea natural\u0103, bunul sim\u0163 \u015fi legea moral\u0103 divin\u0103. La aceast\u0103 <em>trud\u0103<\/em>, desigur pune um\u0103rul<em> <\/em>\u015fi <em>recomand\u0103rile<\/em>, precum \u015fi <em>\u00eenc\u00e2lceala studiilor<\/em>, care transpir\u0103 \u015fi ele <strong><em>pas cu pas&#8230;<\/em><\/strong>, prin ei \u015fi prin <strong>tehnocra\u0163ii<\/strong> \u00een\u015fi\u015fi<em>. <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em>A\u015fadar, preocuparea de c\u0103petenie a <strong>lor <\/strong>este subliniat\u0103 prin tupeul \u015fi mojicia de a p\u0103stra cu orice pre\u0163 <strong>pute-rea<\/strong>, chiar dac\u0103 miroase de la mare distan\u0163\u0103&#8230; Despre exercitarea puteri, a guvern\u0103rii nemai fiind vorba, <strong>politica<\/strong> <strong>lor<\/strong> \u00eei situeaz\u0103 doar la nivelul concuren\u0163ei, corup\u0163iei \u015fi patimilor de proprietate (vezi: <em>N\u0103stase-4 case; Johanes-6 case, <\/em>pardon mai pu\u0163in cu 2 deocamdat\u0103, \u015f.a.), patimilor de domina\u0163ie,\u00a0 patimilor de orgoliu stupid.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Statul \u00een ordinea lui fireasc\u0103, moral\u0103, ar trebui s\u0103 slujeasc\u0103 Na\u0163iunii cre\u015ftine, ocrotind poporul \u00eendrumat de Biseric\u0103 pe Calea Neamului, pe Calea lui Hristos. Pentru aceasta \u00eens\u0103 ale\u015fii ar trebui s\u0103 fie cre\u015ftini drept m\u0103ritori, c\u0103l\u0103uzitori, m\u0103rturisitori ai Adev\u0103rului \u015fi jertfitori \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam, apropiindu-se sau identific\u00e2ndu-se cu lunga noastr\u0103 <strong>perioad\u0103 de aur, voievodal\u0103<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Politicienii democra\u0163i nu sunt interesa\u0163i de modele, de responsabilit\u0103\u0163i, de \u00eendatoriri, de popor, de arta \u015fi regula Conduc\u0103torului, ci de o anume psihologie care-i face subtili \u00een munca abilit\u0103\u0163ilor lor str\u00e2nse \u00een jocul ambi\u0163iilor, antren\u00e2ndu-i \u00eentr-un conflict interindividual cu cei care i-au ales, dar ne\u00eencet\u00e2nd s\u0103 instituie <strong><em>domnia celui ce-\u015fi este suficient sie\u015fi.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Mistificarea conceptului moral-cre\u015ftin de guvernare, paralizeaz\u0103 Statul \u00een urcu\u015ful s\u0103u spre devenire <strong>na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103<\/strong>, care ar eradica din temelii: f\u0103r\u0103-de-legea, prostia, mi\u015felia, grotescul, gogom\u0103nia, mitoc\u0103nia, la\u015fitatea, tr\u0103darea, perversitatea, fariseismul, imoralitatea, disimularea, manipularea, \u015farlatania, ciocoismul, mercenarismul, ocultismul, sectarismul, etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Conducerea Statului revenit la forma tradi\u0163ioanal\u0103, voievodal\u0103, na\u0163ionalist\u0103, precum \u015fi politica guvernamental\u0103 trebuie asumat\u0103 pe dimensiunea spiritualit\u0103\u0163ii monoteiste, pe m\u0103sura jertfei \u015fi voca\u0163iei mistice a Neamului dacorom\u00e2n, cre\u015ftin-ortodox.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Tocmai de aceea, <strong><em>conducerii<\/em> <\/strong>se impune \u00eensu\u015firi, calit\u0103\u0163i \u015fi virtu\u0163i speciale, care s\u0103-i confere o demnitate distinct\u0103, aleas\u0103, deosebit\u0103. aristocrat\u0103. Altfel, vorba lui Aristotel, uzurp\u0103m: <strong>formele s\u0103n\u0103toase de regim politic (<em>monarhie, aristocra\u0163ie, plutocra\u0163ie<\/em>), \u00eentroniz\u00e2nd formele degenerate (<em>tiranie, oligarhie, democra\u0163ie<\/em>).<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0<\/strong>\u00cen viziunea \u015fi concep\u0163ia sa, <strong><em>Politeia<\/em><\/strong><em> <\/em>lui Aristotel a\u015feaz\u0103 Statul \u015fi guvernarea al\u0103turi, f\u0103r\u0103 a mai desemna forma de guvernare a Statului, fiindc\u0103 oricum ele se \u00eenrudesc mai devreme sau mai t\u00e2rziu, nemai \u0163in\u00e2nd cont de maxima roman\u0103, reiterat\u0103 de <strong>Hobbes<\/strong>, \u00een <strong>De corpore politico: <em>Salus populi suprema lex<\/em><\/strong><em>, salvarea poporului este legea suprem\u0103.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Teoreticianul <strong>Bodin<\/strong>, identific\u0103 guvernarea ca pe un fel de <strong>reglementare poli\u0163ieneasc\u0103<\/strong>, care \u00een concordan\u0163\u0103 cu uzan\u0163ele istorice ce urmeaz\u0103, urc\u0103 spre mult r\u00e2vnita pozi\u0163ie de <strong><em>poli\u0163ie-regulament<\/em><\/strong>, nefiind\u00a0 alceva dec\u00e2t oficialul <strong>act de guvern\u0103m\u00e2nt<\/strong>, care la noi s-a intensificat mai ales sub forma ei <em>superioar\u0103&#8230; <\/em>de <strong>represiune<\/strong> de cca. 7 decenii \u00eencoace.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Schimb\u0103rile politice prin gust acru \u015fi rafinament opac conduc bezmetic spre acutele schimb\u0103ri constitu\u0163ionale, dup\u0103 modelul <strong>Medeei<\/strong>, care sf\u0103tuie\u015fte fiicele lui Pelias, s\u0103-\u015fi taie tat\u0103l \u00een buc\u0103\u0163i \u015fi s\u0103-l pun\u0103 la foc pentru a-\u015fi rec\u0103p\u0103ta tinere\u0163ea. (Ovidius, Metamorfozele, VII, 3-4)\u00a0 Cu alte cuvinte, ca la noi: s\u0103 mutilezi spiritual poporul pentru a-i observa regenerarea biologic\u0103, fiind capabil de munc\u0103 \u015fi asuprire fizic-spiritual\u0103 f\u0103r\u0103 limite, la infinit.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Exist\u0103 o simetrie comun\u0103 tuturor Statelor, conform c\u0103reia politica \u00ee\u015fi are aproape acelea\u015fi principii, dar <em>ra\u0163iunea de Stat<\/em> este specific\u0103 fiec\u0103rui Stat, exist\u00e2nd tendin\u0163a ca Statul \u015fi guvernarea s\u0103 devin\u0103 dac\u0103 nu identice, cel pu\u0163in sinonime, din punctul de vedere al <strong>utiliz\u0103rii intensive a ansamblului for\u0163elor de asalt disponibile<\/strong>, trec\u00e2ndu-se astfel de la <strong>for\u0163a Dreptului <\/strong>la<strong> <em>dreptul For\u0163ei<\/em><\/strong>, ce se desf\u0103\u015foar\u0103 cu o stupoare \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, instal\u00e2nd violen\u0163a \u00een urzeala \u0163es\u0103turilor lor \u00a0microdespotice.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Ra\u0163ionalismul statal \u00eentr-o Na\u0163iune cre\u015ftin\u0103 nu trebuie s\u0103 fie contrar misticii ortodoxe a acesteia, ci s\u0103 se asume ca \u00eentrupare a demnit\u0103\u0163ii spirituale, publice, na\u0163ionale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dup\u0103 mistica sf\u00e2ntului <strong>Dionisie Areopagitul<\/strong>, <strong>Guibert de Tournai<\/strong>, ilustreaz\u0103 celebrul tratat <em>Eruditio regnum et principium<\/em>, la 1259, \u00een care orice organizare p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 trebuie s\u0103 urmeze modelul cerului, de <strong>comuniune al Sfintei Treimi<\/strong>: <strong><em>principiul ordinii la toate nivelurile crea\u0163iunii.<\/em><\/strong> (Cf. E. Gilson, La Philosophie de saint Bonaventure, Paris, Vrin, 1924, nota 1, p. 199. No\u0163iunea <strong><em>imago Dei<\/em><\/strong> aplicat\u0103 regelui \u0163inea clar de similitudinea prin imita\u0163ie; cf. W. Berges, <em>Die Furstenspiegel des hohen und sp\u0103ten Mittelalters, <\/em>Leipzig, 1938, MGH, 2; ed. a II-a, Stuttgart, 1952, pp. 303-306)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<strong>Ludovic al IX-lea<\/strong>, <strong>cel Sf\u00e2nt<\/strong> (1226-1270) \u00een persoana c\u0103ruia s-a configurat o uimitoare conjunc\u0163ie de majestate regal\u0103 \u015fi smerenie cre\u015ftin\u0103 \u015fi-a manifestat dorin\u0163a de a \u00eentemeia o <strong>Academie<\/strong> cu misiunea de a constitui o vast\u0103 enciclopedie politic\u0103, apt\u0103 s\u0103 stea la baza exercit\u0103rii guvern\u0103rii, conducerii. \u00cen demersul s\u0103u este ajutat de Abatele <strong>Vincent de Beauvais<\/strong> \u015fi lector regal. \u00cen monumentala sa lucrare <em>Speculum majus<\/em> (1256-1259), Abatele cristalizeaz\u0103 imaginea principelui printr-o sintez\u0103 remarcabil\u0103 \u00een <em>De morali principis institutione <\/em>(1260-1263). (Ipoteza formulat\u0103 de Berges, op. cit, p.80, sprijinindu-se pe prologul la <em>De morali principis institutione de <\/em>Vicent de Beauvais, analiza pe care o face la p. 307, Cf. J. L. Goff, <em>&lt;&lt;Portrait du roi ideal&gt;&gt;, pp.72-73.<\/em> <strong>Academia Sf\u00e2ntului Ludovic <\/strong>func\u0163iona \u00een celebra m\u0103n\u0103stire <strong>Saint-Jacques<\/strong>, la cererea expres\u0103 a marelui maestru al Ordinului dominican <strong>Humbert de Romans<\/strong> (1254-1263).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0La noi, <strong><em>Academia ne-rom\u00e2n\u0103 din Rom\u00e2nia&#8230;, prin aproape to\u0163i baronii \u015ftiin\u0163ifici\u015fti, supraaglomera\u0163i de onoruri, salarii \u015fi idemniza\u0163ii au ca manifestare un virulent \u015fi permanent atac la adresa rom\u00e2nismului \u015fi cre\u015ftinismului ortodox dacorom\u00e2n.<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 -Ce sunt tehnocra\u0163ii? \u00eentreab\u0103 un cet\u0103\u0163ean turmentat de legi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 -Ni\u015fte st\u00e2rpituri academice! r\u0103spunde Agami\u0163\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 -Dar Academia, atunci ce este?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 -O paternitate de tehnocra\u0163i! r\u0103spunde Dandanache.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Rectitudinea Academiei Rom\u00e2ne<\/strong> trebuie fundamentat\u0103 triadic: pe o baz\u0103 a moralei cre\u015ftine, pe o dimensiune spiritual\u0103 a culturii ortodoxe \u015fi pe o profund\u0103 demnitate rom\u00e2neasc\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t la r\u00e2ndul ei, al\u0103turi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Na\u0163ionale, asumate acelora\u015fi caracteristici \u015fi sensuri fundamental-hristice, s\u0103 poat\u0103 impune ca principiu \u00eensu\u015fi al Elitei politice, al artei guvern\u0103rii: <strong>rectitudinea cre\u015ftin\u0103 <\/strong>ca form\u0103 de<strong> corectitudine<\/strong> moral\u0103, mistic\u0103, social\u0103, pedagogic\u0103 \u015fi politic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Cresc\u00e2nd num\u0103rul \u015fi incapacitatea celor ce guverneaz\u0103, cresc\u00e2nd conflictul de interese din s\u00e2nul unei oligarhii, \u00eendulcindu-se setea de privilegii gra\u0163ie func\u0163iilor, plus virusul corup\u0163iei tot mai extins, se ajunge la un exces de tiranie, cresc\u00e2nd astfel \u015fi pericolul discordiei \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Pe guvernan\u0163ii de azi, de orice natur\u0103, fie <em>democra\u0163i, republicani, tehnocra\u0163i, baroni<\/em>, \u00eentr-un cuv\u00e2nt: <em>impostori omnipoten\u0163i \u015fi omniprezen\u0163i, <\/em>nu-i intereseaz\u0103 cunoa\u015fterea finalit\u0103\u0163ii unui sistem politic, de folos na\u0163iei pentru a guverna moral, ci cariera lor \u015fi asigurarea ultraprosper\u0103 \u015fi secular\u0103 a familiei scoas\u0103 \u015fi salvat\u0103, din v\u00e2ltoarea nenorocirilor publice cotidiene.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Salvgardarea unui Stat nu const\u0103 \u00eentr-o multitudine de legi, ci \u00een guvernarea sub aura Adev\u0103rului unic ce se reflect\u0103 \u015fi sub forma unei drept\u0103\u0163i sociale \u015fi a binelui ob\u015ftesc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Corectarea legilor se face numai \u00een lumina Adev\u0103rului dumnezeiesc, de c\u0103tre persoane autentic cre\u015ftine, (conduc\u0103tor, lider, legislator, executor, consilier, etc.), astfel \u00eenc\u00e2t <em>arta guvern\u0103rii <\/em>s\u0103 fascineze deplin ca un exemplu de dreptate moral\u0103, \u00eenlesnindu-se armonia, spiritul \u015fi netezindu-se Calea spre m\u00e2ntuire a poporului cre\u015ftin.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Elita spiritual-politic\u0103 identific\u00e2ndu-se cu Icoana neamului, creaz\u0103 premizele identific\u0103rii \u015fi ale comunit\u0103\u0163ii cu Elita.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen comuniune cu Dumnezeu, cu crezul Bisericii lui Hristos, nu este de loc cu neputin\u0163\u0103 a se ajunge la o astfel de guvernare care s\u0103 imite Cerul, a\u015fa cum a fost domnia <strong>Marelui Constantin<\/strong> \u015fi a altora.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<em>Arta politic\u0103 <\/em>jucat\u0103 ca un <em>teatru seminar cre\u015ftin<\/em>, cum \u00ee\u015fi dorea marele g\u00e2nditor cre\u015ftin <strong>Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, poate avea o \u00eenr\u00e2urire pedagogic-ortodox\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00een formarea ethos-ului na\u0163ional.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Politicianul de azi, care se crede uneori \u015fi rom\u00e2n \u015fi cre\u015ftin nu poate substitui la nesf\u00e2r\u015fit chipul divin, hristic, cu masca lui Machiavelli, care subordoneaz\u0103 morala, bunul sim\u0163, cu necesitatea, fariseismul, justific\u00e2nd guvernarea ca norm\u0103 a ac\u0163iunii politice prin minciun\u0103, pref\u0103c\u0103torie, viclenie, ur\u0103, corup\u0163ie: <strong><em>\u201es\u0103 fii vulpe pentru ca s\u0103 recuno\u015fti cursele care \u0163i se \u00eentind \u015fi s\u0103 fii leu ca s\u0103-i sperii pe lupi.\u201d<\/em> <\/strong>(Machiavelli, <em>Il Principe e Discorsi. <\/em>Milano, Feltrinelli, 1984, cap. 15, p. 90)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0La fel se situa \u015fi optica lui <strong>Jean Calvin<\/strong>, care confunda represiunea statal\u0103 de tip poli\u0163ienesc (cel creat de el&#8230;) cu: <strong><em>\u201eprima treapt\u0103 a unui sistem politic cre\u015ftin.\u201d<\/em><\/strong> (M. Walzer, <em>Le Revolution des saints. Paris, Belin, col.\u201e Literature et politique, 1987, p. 63, Cf. Theodore de Beze:&lt;&lt;Adev\u0103ratul scop al poli\u0163iilor bine instruite nu e lini\u015ftea \u00een via\u0163a aceasta [&#8230;], ci slava lui Dumnezeu, spre care trebuie s\u0103 tind\u0103 chiar \u00eentreaga via\u0163\u0103 prezent\u0103.\u201d) <\/em>(ibid. p. 108)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen toate na\u0163iile p\u0103m\u00e2ntului sunt <strong>mercenari ai Apocalipsei<\/strong>, <strong>ateii<\/strong>-slujitori ai Statului-ateu,<strong> <\/strong>dar cu preponderen\u0163\u0103 cei mai \u00eend\u00e2rji\u0163i \u00een r\u0103u, \u00een ur\u0103, \u00een distrugerea armoniei cre\u015ftine, \u00een profanarea crezul na\u0163ionalist, \u00een declan\u015farea conflictului du\u015fm\u0103nos \u015fi deschis dintre Na\u0163iunea-cre\u015ftin\u0103 \u015fi Statul-ateu sunt <strong>ateii-cre\u015ftini<\/strong>, slujba\u015fii ateilor-necre\u015ftini din Na\u0163iunile cre\u015ftin-ortodoxe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen aproape toate na\u0163iile p\u0103m\u00e2ntului au existat c\u00e2te un <strong>Nero <\/strong>s\u00e2ngeros, c\u00e2te un <strong>Iorod <\/strong>uciga\u015f, c\u00e2te un <strong>Iuda<\/strong> tr\u0103d\u0103tor \u015fi v\u00e2nz\u0103tor de <strong>Hristos.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>\u00a0Paradoxal, oamenii politici ai statelor respective (\u00een afar\u0103 de statul rom\u00e2n modern \u015fi contemporan) au minimalizat \u00eensu\u015firile nefaste ale personalit\u0103\u0163ilor lor negative, au c\u0103utat s\u0103 nu pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 faptele lor cele rele, crude, reprobabile, uciga\u015fe, antina\u0163ionale, anticre\u015ftine, antiumane, pe c\u00e2nd la noi s-a \u00eent\u00e2mplat exact invers: <strong><em>interlopi cu nume de politicieni, politicieni cu nume de interlopi<\/em><\/strong>, (dup\u0103 <strong>Dr<\/strong>. <strong>Mircea<\/strong> <strong>Mihordea<\/strong>), a\u015fadar politicieni \u00een majoritate cov\u00e2r\u015fitoare obedien\u0163i ai Ocultei Ecumeniste interne \u015fi interna\u0163ionale, cu girul \u015fi binecuv\u00e2ntarea Ierarhilor Bisericii Ortodoxe, cu acordul tacit al marilor ofi\u0163eri ai Armatei Rom\u00e2ne, cu indiferen\u0163a altor Lideri religio\u015fi-confesionali sau a oamenilor de cultur\u0103, cu pasivitatea Dasc\u0103lilor \u015fi cu mu\u0163enia quasigeneral\u0103 a poporului, <strong><em>au pornit prigoana tocmai \u00eempotriva celor mai Ale\u015fi \u015fi mai Bravi Fii ai Neamului Dacorom\u00e2n:<\/em> Eroi, Dasc\u0103li, Clerici, Genii, Martiri, M\u0103rturisitori, Cuvio\u015fi \u015fi Sfin\u0163i.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Mercenarii Apocalipsei<\/strong>, <strong>politicienii pu-terii <\/strong>uit\u0103 c\u0103 toate persecu\u0163iile pornite \u00eempotriva celor drep\u0163i sfarm\u0103 temelia urii pe care se sprijin\u0103 ei, c\u0103l\u0103ii, declan\u015f\u00e2nd efectul invers, de bumerang, cel al solidariz\u0103rii poporului cu cei ce sunt prigoni\u0163i. \u00cencrederea poporului cre\u015fte a\u015fadar propor\u0163ional cu truda autorit\u0103\u0163ilor politice de a-i reprima pe cei <em>Chema\u0163i <\/em>\u015fi <em>Ale\u015fi <\/em>spre a fi Elita Spiritual\u0103 Na\u0163ionalist-Cre\u015ftin\u0103, C\u0103l\u0103uzitoare spre m\u00e2ntuire a Neamului nemuritor Dacorom\u00e2n.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Preocuparea lor <em>machiavelic\u0103<\/em> este aceea de a se men\u0163ine c\u00e2t mai puternici \u00een func\u0163ie de for\u0163a ca amploare a manipul\u0103rii poporului \u015fi de valeit\u0103\u0163ile lor de cucerire, de concuren\u0163\u0103, de corup\u0163ie, de patimi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Scopul permanent urm\u0103rit de <strong>ei<\/strong> nu este unul doctrinar al unei teleologii guvernamentale, ci cel practic, tautologic al puterii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong>Discipoli <\/strong>ai lui <strong>Machiavelli<\/strong>, care a substiruit prin doctrina sa \u00een ilustrul \u015fi funestul: <strong><em>Il Principe<\/em><\/strong>, problema clasic\u0103 a scopurilor comunit\u0103\u0163ii cu mijloacele exercit\u0103rii puterii, <strong>ciocoii ale\u015fi<\/strong>, <strong>politicienii pu-terii <\/strong>alias <strong>mercenarii Apocalipsei<\/strong>, au ciop\u00e2r\u0163it turma, au sf\u00e2\u015fiat familia, au pus tirul pe \u015fcoal\u0103, au dinamitat biserica, au \u00eempro\u015fcat armata, au dezonorat justi\u0163ia, au mocirlit s\u0103n\u0103tatea poporului \u015fi \u00een loc de c\u0103l\u0103uz\u0103 au instaurat o permanent\u0103 amenin\u0163are \u00een comunitate stabilind un raport de ostilitate continuu, c\u0103ci spunea acela\u015fi p\u0103rinte al lor Machiavelli: <strong>&lt;&lt; Uno guverno non e altro che tenere in modo i sudditi che non ti possono o debbano offendere&gt;&gt; (<\/strong><em>\u201eA guverna, \u00eenseamn\u0103 a-i pune pe supu\u015fii t\u0103i \u00een incapacitatea de a\u0163i face vreun r\u0103u.\u201d<\/em>)( Michel Senellart, Les arts de gouverner. Du regimen medieval au concept de gouvernement. Editions\u00a0 du Seuil, mars 1995, p.16)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Gra\u0163ie raporturilor de for\u0163\u0103, gra\u0163ie transform\u0103rii politicii \u00eentr-o tehnic\u0103 dominant\u0103 a guvern\u0103rii oculte, din l\u0103untru \u015fi din afar\u0103, se atenteaz\u0103 permanent la spiritualitatea cre\u015ftin\u0103 a Neamului, prin urma\u015fii odio\u015filor doctrinari comuni\u015fti: <strong><em>pentru c\u0103 \u015ftim sigur c\u0103 tancurile au fost \u00eenso\u0163ite, \u00een Rom\u00e2nia, de: <\/em>Istvan Foris, Jakob Roitman, Pantelei Bodnarenko, Sandor Magyarosi, Boris Grumberg, Dimitar Colev, Mihail Roller, Dome Adler, Sorin Moscovici, Iordan Dragan Rusev, Lev Oigenstein, Saul Bruckner, Ernest Neulander, Andrei Ianurievici Visinski, Serghei Nikonov, Moise Dulberger, Serghei Kavtaradze&#8230; <em>Oare nu spuma<\/em> <em>politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a fost distrus\u0103 inten\u0163ionat datorit\u0103 purit\u0103\u0163ii codului genetic?&#8230; Vreau s\u0103 spun, \u015fi nu parafrazez pe nimeni dar le amintesc nepo\u0163ilor cita\u0163i anterior, c\u0103 str\u0103bunii lor <\/em>AU UCIS, AU UCIS, AU UCIS.\u201d <\/strong>(Dr. Mircea Mihordea-Aerisirea, \u00een Valahia-Dacia Nemuritoare, Nr. 25-Septembrie 2015, p. 16)<strong> <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Politicienii pu-terii, ateii-statului ateu, mercenarii Apocalipsei Rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>, domnesc peste un popor lipsit de sensuri, lipsit de scopuri, degener\u00e2ndu-l, turment\u00e2ndu-l, amput\u00e2ndu-i demnitatea cre\u015ftin\u0103 voievodal\u0103, paraliz\u00e2ndu-i autoritatea tradi\u0163iei ortodox-patristice na\u0163ionale \u015fi universale, mistific\u00e2ndu-i martirajul, sfin\u0163enia, prin <strong>legi-f\u0103r\u0103-de-legi<\/strong>, precum <strong>217\/2015<\/strong>: <strong><em>Din ce noapte a min\u0163ii unora<\/em><\/strong> se \u00eentreab\u0103 scriitorul <strong>Laz\u0103r L\u0103dariu <em>s-au n\u0103scut unele prevederi de legi? Cine, de fapt, se afl\u0103 \u00een spatele f\u0103c\u0103turii penibile? Ce ascunde aceast\u0103 lege, f\u0103cut\u0103 pe genunchi, supervizat\u0103 de Alexandru Florian, pre\u015fedintele Institutului Na\u0163ional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u201eElie Wiesel\u201d, pentru neacceptarea acelei fire\u015fti \u00een\u0163elegeri \u015fi recept\u0103ri corecte, generale? Se \u015ftie c\u0103 legea aceasta mustind de stupidit\u0103\u0163i \u015fi interpret\u0103ri, a fost n\u0103\u015fit\u0103 \u015fi propus\u0103 de trei liberali: Crin Antonescu, cel mai somnoros parlamentar din istoria Senatului, el fiind cu n\u0103stru\u015fnica idee, \u00eenso\u0163it de George Scutaru \u015fi Andrei Gerea, na\u015ful gugum\u0103niei.\u201d<\/em><\/strong> (Valahia-Dacia Nemuritoare, Nr. 25-Septembrie 2015, p. 7)<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<strong>Legea 217<\/strong> \/2015, solemn <strong>proscris\u0103 <\/strong>din Constitu\u0163ie \u015fi din Carta Drepturilor Omului este un atentat la adresa Libert\u0103\u0163ii con\u015ftiin\u0163ei, ap\u0103rat\u0103 \u015fi garantat\u0103 de art. <strong>29,<\/strong> al. <strong>1<\/strong>&#8211;<strong>2<\/strong>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 De fapt, <strong>LEGEA-F\u0102R\u0102-DE-LEGE 217\/2015, LEGIFEREAZ\u0102 GENOCIDUL CONTRA UMANIT\u0102\u0162II \u015fi \u00een mod expres CONTRA CRE\u015eTINISMULUI \u015fi ROM\u00c2NISMULUI ORTODOX.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 <strong>Legea-antilege: Antonescu-Johannis legitimeaz\u0103 f\u0103r\u0103-de-legea sentin\u0163elor judec\u0103tore\u015fti programate de dictatura stalinist\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Faptul c\u0103 nimeni nu a tras la r\u0103spundere nici m\u0103car moral pe p\u0103rin\u0163ii lor biologici sau ideologico-doctrinar privind <em>HOLOCAUSTUL RO\u015eU<\/em> care l-au declan\u015fat asupra Na\u0163iunii rom\u00e2ne, respectiv asupra Bisericii Ortodoxe, fiindc\u0103 to\u0163i care au fost uci\u015fi \u015fi-au iertat c\u0103l\u0103ii \u015fi pe cei care au programat GENOCIDUL NA\u0162IONAL, iar cei care au supravie\u0163uit demni \u015fi d\u00e2rji, dar \u00een c\u00e2rje, \u00een spitale, \u00een suferin\u0163e ne\u00eentrerupte, \u00een continu\u0103 supraveghere, \u00eentr-o total\u0103 izolare \u015fi desconsiderare, ba unii chiar caterisi\u0163i de bl\u00e2ndul Sinod, le-au pl\u00e2ns de mil\u0103 uciga\u015filor \u015fi s-au rugat pentru ei la Bunul Dumnezeu pentru c\u0103: <em>n-au \u015ftiut ce fac&#8230;, <\/em>c\u00e2nd i-au acuzat, i-au condamnat, i-au profanat, i-au torturat, i-au denigrat, i-au omor\u00e2t, i-au fr\u00e2nt, i-au ciop\u00e2r\u0163it, i-au mutilat, i-au ars de vii, i-au violat, i-au aruncat \u00een gropi comune, i-au smuls din c\u0103r\u0163i, din cultur\u0103, i-au dat jos din icoane, din ctitorii, i-au alungat din \u0163ar\u0103, de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi se c\u0103znesc ast\u0103zi progeniturile lor prin ordonan\u0163\u0103 ori prin lege s\u0103-i zv\u00e2rle chiar \u015fi din Cer&#8230;<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 Astfel c\u0103, progeniturile lor de orice natur\u0103: bio-psiho-politico-ocult\u0103 s-au n\u0103pustit cu o ur\u0103 visceral\u0103, \u00eenveninat\u0103, diabolic\u0103 asupra demnit\u0103\u0163ii spiritului lor mistic-ortodox, asupra sacrificiului jertfelnic f\u0103r\u0103 egal \u00een istoria prigonirilor \u015fi persecu\u0163iilor Bisericii lui Hristos, asupra noastr\u0103 ca fii cre\u015ftini, pedagogici, spirituali \u015fi duhovnice\u015fti, asupra genera\u0163iilor viitoare care vor avea tendin\u0163a s\u0103 se scuture de mi\u015felia, mojicia, la\u015fitatea \u015fi tr\u0103darea acestor mercenari ai v\u00e2nz\u0103rii, care au transformat arta guvern\u0103rii \u00eentr-o conspira\u0163ie a puterii lor.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Am avut o istorie na\u0163ional\u0103<strong> <\/strong>multimilenar\u0103 <strong>a Demnit\u0103\u0163ii <\/strong>\u00een care<strong> C\u00e2nejii, Boierii, Voievozii, Domnitorii, nu s-au plecat niciunei semin\u0163ii.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Voievozi care au murit pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 ap\u0103r\u00e2nd cu via\u0163a lor \u0163ara.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Vl\u0103dici binecuv\u00e2nta\u0163i de Dumnezeu, care au<\/strong> <strong>ctitorit l\u0103ca\u015furi, \u015fcoli, limba \u015fi cultura spiritual\u0103 a Neamului.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Poe\u0163i geniali care au c\u00e2ntat Patria \u00een poemele lor de aur \u015fi de suferin\u0163\u0103, fie pe meleaguri de basm, fie la Canal, Aiud, \u00een toate temni\u0163ele comuniste.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Scriitori \u015fi M\u0103rturisitori care au brodat cu g\u00e2ndul, cu dorul \u015fi cu jertfa frumuse\u0163ea Na\u0163iei \u015fi sacrificiul ei.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pedagogi \u015fi Dasc\u0103li care au format al\u0163i dasc\u0103li \u015fi pedagogi ilu\u015ftri, eroi, genii, arti\u015fti, preo\u0163i, conduc\u0103tori, ierarhi de seam\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Oameni politici de stat care nu s-au \u00eenconvoiat, n-au \u00eengenuncheat, n-au tr\u0103dat, n-au v\u00e2ndut \u015fi n-au cer\u015fit pe la por\u0163i str\u0103ine, du\u015fmane \u015fi r\u00e2vnitoare la Mo\u015fia noastr\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Mame care \u015fi-a crescut odoarele dragi \u00een dragostea de Dumnezeu \u015fi de Neam, \u015fi care la r\u00e2ndu-le multe s-au jertfit pentru Adev\u0103r.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Elevi, Studen\u0163i \u015fi Fecioare care au luptat pe front, \u00een mun\u0163i, \u00een c\u00e2mpii, \u00een codrii<em>, <\/em>pe z\u0103pezi<em> <\/em>sau \u00een mla\u015ftini, l\u0103s\u00e2nd fie o m\u00e2n\u0103, fie un picior, fie un ochi, fie un trup, fie o logodn\u0103, fie o con\u015ftiin\u0163\u0103 arestat\u0103 \u00een temni\u0163ele ateo-totalitare, ca Danie pentru Glia str\u0103mo\u015feasc\u0103.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Monahi \u015fi Monahii care au sfin\u0163it p\u0103durile, pe\u015fterile, pustiurile ori l\u0103ca\u015furile cu con\u015ftiin\u0163a, cu credin\u0163a, cu fapta sau cu pana, slova, cazania \u015fi liturghia tr\u0103irii lor.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Osta\u015fi \u015fi Ofi\u0163eri care au f\u0103cut din curaj \u015fi onoare stindar libert\u0103\u0163ii \u015fi biruin\u0163ei drept\u0103\u0163ii na\u0163iei, iar cei mai mul\u0163i sunt Sfinte Moa\u015fte \u00eentregului nostru p\u0103m\u00e2nt sacru \u015fi binecuv\u00e2ntat de Dumnezeu.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u0162\u0103rani care au b\u0103t\u0103torit cu dor Vatra Str\u0103mo\u015feasc\u0103\u00a0 prin cugetul lor curat de \u00een\u0163elepciune, cu dreapta credin\u0163\u0103 nezdruncinat\u0103, cu omenia proverbial\u0103, cu bra\u0163ul \u00eenarmat \u015fi t\u00e2mpla de veghe la hotare.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Oameni de cultur\u0103, de \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Academicieni Rom\u00e2ni care au adus un omagiu ales \u015fi repetat lui Dumnezeu \u015fi Neamului dacorom\u00e2n prin operele lor nemuritoare&#8230;<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Dar, azi&#8230; azi aproape c\u0103 ni s-a luat<strong> DARUL <\/strong>\u015fi<strong> HARUL !<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Dac\u0103,<strong> <em>Rom\u00e2nia Tainic\u0103<\/em><\/strong>, nu este a voastr\u0103, <strong>mercenarilor<\/strong>, ci a lui <strong>Dumenezeu<\/strong>, a <strong>Neamului <\/strong>\u015fi a <strong>NOASTR\u0102<\/strong>, a c\u00e2torva care am mai r\u0103mas ai Ei, atunci de ce v\u0103 ridica\u0163i \u00eempotriva a cea ce nu v\u0103 apar\u0163ine, legiuitori nelegiui\u0163i?<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eConduc\u0103torii de ast\u0103zi ai \u0163\u0103rii vor fi condamna\u0163i la \u015eTERGEREA din ISTORIE&#8230; \u00a0 Nu se poate s\u0103 se scoat\u0103 legi [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25250","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25250","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25250"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25250\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25252,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25250\/revisions\/25252"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25250"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25250"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25250"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}