{"id":25278,"date":"2015-12-03T13:25:56","date_gmt":"2015-12-03T13:25:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25278"},"modified":"2015-12-03T13:30:25","modified_gmt":"2015-12-03T13:30:25","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-radu-preda-jurnal-cu-petre-tutea-editura-lumea-credintei-bucuresti-2015","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/12\/03\/gheorghe-constantin-nistoroiu-radu-preda-jurnal-cu-petre-tutea-editura-lumea-credintei-bucuresti-2015\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Radu Preda-Jurnal cu Petre \u021au\u021bea, Editura Lumea Credin\u0163ei, Bucure\u015fti, 2015"},"content":{"rendered":"

\"\"\u201e\u0102sta-i voievod absolut, Vlad \u0162epe\u015f. P\u0103i f\u0103r\u0103 \u0103sta istoria rom\u00e2nilor e o paji\u015fte cu miei!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>)<\/p>\n

\u201ePetre \u0162u\u0163ea este singura minte genial\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 de mine \u00een Balcani.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>(Emil Cioran)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Radu Preda<\/strong> s-a n\u0103scut la Gala\u0163i, \u00een anul 1972. Dup\u0103 studii str\u0103lucite \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Teologie Ortodox\u0103 Bucure\u015fti, continu\u0103 jurnalistica la Academia Evanghelic\u0103 de Pres\u0103 de la Frankfurt pe Main, iar la Heidelberg, Paris \u015fi Roma studii doctorale. Devine conferen\u0163iar la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f Bolyai\u201d, <\/em>Cluj-Napoca, apoi fondator \u015fi director al Institutului Rom\u00e2n de Studii Interortodoxe, Interconfesionale \u015fi Interreligioase (INTER) \u015fi pre\u015fedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER). A publicat: Jurnal cu Petre \u0162u\u0163ea <\/em>(1992) \u015fi a condus revista Rena\u015fterea <\/em>a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului \u015fi Clujului, iar al\u0103turi de scriitorul cre\u015ftin Costion Nicolescu<\/strong>, editeaz\u0103 revista DEISIS<\/em><\/strong> a Mitropoliei Ortodoxe Rom\u00e2ne pentru Germania \u015fi Europa Central\u0103; Biserica \u00een Stat. O invita\u0163ie la dezbatere <\/em>(1999); Comunismul. O modernitate e\u015fuat\u0103 <\/em>(2009); Ortodoxia \u015fi ortodoxiile. Studii social-teologice<\/em> (2010).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jurnalul cu \u015fi despre Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>este scris la 18 ani de adolescentul Radu Preda \u015fi, devenit 2 ani mai t\u00e2rziu Cartea <\/em>sa de debut, poate chiar \u015fi de referin\u0163\u0103. Sub \u00eendrumarea \u015fi binecuv\u00e2ntarea p\u0103rintelui Anania, <\/strong>Radu Preda <\/strong>are \u015fansa <\/strong>de a deveni ucenicul- intermediar al nelini\u015ftilor metafizice ale Zorilor mistici ortodoc\u015fi, <\/em>asumate de marele G\u00e2nditor cre\u015ftin Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, adunate apoi sub forma unui scenariu ini\u0163iatic, numit \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura prin \u00eenvecinare.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scenariul propriu-zis se desf\u0103\u015foar\u0103 pe dou\u0103 c\u0103i:\u00a0 una a dialogului, cea a unui fluviu imens, \u00eenzestrat cu o multitudine de aflue\u0163i, curg\u00e2nd ba limpede \u015fi tumultos, ba lin \u015fi armonios; cealalt\u0103 cale, \u00eentins\u0103 peste sim\u0163irea ucenicului ca o culme tainic\u0103 a t\u0103cerii, a medita\u0163iei, str\u0103fulgerat\u0103 de uimire, amplificat\u0103 de fascina\u0163ie, de bucurie, de iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jurnalul cu Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>a\u015feaz\u0103 Ucenicul \u015fi Maestrul, autorul \u015fi G\u00e2nditorul-autor \u00eentr-o lumin\u0103 pur\u0103, filocalic\u0103, rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate visele, n\u0103zuin\u0163ele, crezurile \u015fi \u00eemplinirile lui \u0162u\u0163ea<\/strong> erau \u00eentru des\u0103v\u00e2r\u015firea cre\u015ftin\u0103 a Na\u0163iei sale. Iat\u0103 unul din visele sale rare:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e-Visam o republic\u0103 religioas\u0103, ceea ce era o absurditate. Religia este legat\u0103 de aceste dou\u0103 mari principii: <\/em>principiul monarhiei \u015fi principiul ierarhiei. C\u0103lcate acestea, realizeaz\u0103 spiritul de ciread\u0103 uman\u0103. Eu raportez religia \u015fi la cantitatea de ordine etico-social\u0103 posibil\u0103 prin prezen\u0163a ei…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Religia cre\u015ftin\u0103 are o virtute pe care n-a avut-o nici un sistem filosofic \u00een istorie: egalitatea absolut\u0103, nedemagogic\u0103, a oamenilor \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu. To\u0163i sunt oameni. Cre\u015ftinismul nu e dep\u0103\u015fit \u00een istorie de nimic… E mai m\u00e2ntuitoare o rug\u0103ciune \u00eentr-o biseric\u0103 din G\u0103ie\u015fti dec\u00e2t Platon…<\/em><\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Toat\u0103 via\u0163a am dorit s\u0103 ajung \u00een clanul conduc\u0103tor, pentru a face oamenilor binele cu carul… Am proiectat forme de r\u00e2nduire social\u0103. Uite, \u00een republica lui Cicero poate tr\u0103i oricine. \u00cen a lui Platon, mai mult el. C\u0103 oamenii pot tr\u0103i \u015fi \u00een state anapoda, vezi Uniunea Sovietic\u0103… P\u00e2n\u0103 acum, \u00een Europa geniul politic nu l-au avut dec\u00e2t latinii \u015fi geniul filosofic grecii, iar germanii au fost copii\u015fti zelo\u015fi. Platon, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi sie\u015fi republic\u0103, a ar\u0103tat c\u0103 a avut numai geniu filosofic, iar nu \u015fi politic. Dovad\u0103 c\u0103 drept grecesc nu exist\u0103, \u00een timp ce drept roman e o perfec\u0163iune a ordinii.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. p. 25, 70,30)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Creat dup\u0103 chipul lui Dumnezeu, omul prime\u015fte existen\u0163a ca dar divin, dar \u00eemplinirea vie\u0163ii, des\u0103v\u00e2r\u015firea ei se atinge doar prin fascina\u0163ia \u015fi sfin\u0163enia d\u0103ruirii de sine<\/strong> c\u0103tre semeni<\/strong>, astfel, ca \u00een reciprocitatea d\u0103ruirii s\u0103 redevenim Daruri<\/strong> \u00eentru dragostea de Dumnezeu \u015fi de Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 D\u0103ruirea de sine<\/strong> cu bucurie curat\u0103 este o aleas\u0103 \u00eemplinire de sine<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea este Fiul risipitor<\/em> al Cerului, care a d\u0103ruit tuturor celor chema\u0163i, lumina Harului lui Dumnezeu, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 prin mireasma sufletului s\u0103u aprins.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Plin\u0103tatea vie\u0163ii cre\u015ftine este o permanent\u0103 d\u0103ruire de sine, jertf\u0103 care \u00eenmugure\u015fte, \u00eenflore\u015fte \u015fi rode\u015fte \u00een taina Crucii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Puterea Crucii \u00ee\u015fi trage seva din iubirea lui Hristos \u015fi din susurul de credin\u0163\u0103 \u015fi tezaurul de virtu\u0163i al Str\u0103mo\u015filor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>este expresia binecuv\u00e2ntat\u0103 a d\u0103ruirii de sine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>este unitatea <\/strong>de m\u0103sur\u0103 apologetic\u0103 <\/strong>a Rom\u00e2nismului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>G\u00e2ndirea lui Petre \u0162u\u0163ea<\/strong> prin varietatea expresiilor, a\u015feaz\u0103 unitatea cugetului s\u0103u cre\u015ftin \u00eentr-o pluralitate \u015fi diversitate de fenomen mistic ce fascineaz\u0103 permanent. Iubirea sa pentru Dumnezeu \u015fi Neam transcende \u00eentr-o varietate de daruri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exprimarea sa cald\u0103, profund\u0103, autoritar\u0103, atr\u0103g\u0103toare \u0163ese o varietate de forme asem\u0103n\u0103toare instrumentelor \u015fi sunetelor lor, care propag\u0103 vie\u0163ii o simfonie unitar\u0103, uluitoare, a c\u0103rei not\u0103 fundamental\u0103 irupe \u00een suflet ca o liturghie a tr\u0103irii minunate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centreaga sa cultur\u0103 ortodox\u0103, izvor\u00e2t\u0103 din for\u0163a vital\u0103 a Tradi\u0163iei, pus\u0103 \u00eentr-un raport existen\u0163ial cu Creatorul este transmis\u0103 cu o fine\u0163e interpretativ\u0103 ce reflect\u0103 ad\u00e2ncimea mistic\u0103 a sufletului s\u0103u dogoritor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Datinile, tradi\u0163iile religioase, obiceiurile \u015fi folclorul circumscrise Credin\u0163ei ortodoxe au dat for\u0163a moral-spiritual\u0103 a identit\u0103\u0163ii noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea nu este doar Mitropolit de Aiud,<\/em> ci \u015fi Patriarh al spiritualit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionaliste.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Medita\u0163iile sale vibrante, str\u0103fulgerate de focul mistic, ad\u00e2ncimea smereniei, \u00eei contureaz\u0103 aura unei noi dimensiuni a con\u015ftiin\u0163ei sale \u00eentru devo\u0163iunea ei ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>este prin ad\u00e2ncimea luminii sale teologice, prin senin\u0103tatea, calmul, cinstirea \u015fi supracinstirea pe care le aduce Neamului \u015fi lui Dumnezeu, un Model, un Pedagog, o Icoan\u0103 ortodox\u0103: \u201eIisus Hristos este eternitatea care puncteaz\u0103 istoria.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. p. 20)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vorbind despre Genera\u0163ia sa de V\u00e2rf, desprins\u0103 din \u015fcoala inegalabilului filosof cre\u015ftin Nae<\/strong> Ionescu<\/strong>, la r\u00e2ndul lui\u00a0 \u0163\u00e2\u015fnit din profunda \u015fi multimilenar\u0103 \u00een\u0163elepciune a poporului dacorom\u00e2n, musceleanul de aur, Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>se justifica liturgic: \u201eni s-a f\u0103cut onoarea de a muri pentru poporul rom\u00e2n.\u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea este \u015fi r\u0103m\u00e2ne pentru noi un Apostol al spiritului na\u0163ionalist-ortodox.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00censemn\u0103tatea culturii sale cre\u015ftine expus\u0103 intrinsec filosofic, coreleaz\u0103 perfec\u0163iunea G\u00e2nditorului cre\u015ftin prin excelen\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea este un Tratat de pedagogie cre\u015ftin\u0103, un M\u0103rturisitor mistic al Teologiei ortodoxe, o C\u0103l\u0103uz\u0103 filocalic\u0103 a Filosofiei hristice, o Lumin\u0103 sofianic\u0103 a Cuv\u00e2ntului divin.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, fiind un imediat<\/em><\/strong>, <\/strong>nu devine o posteritate legendar\u0103, el r\u0103m\u00e2ne o flac\u0103r\u0103 mistic\u0103 ce arde filocalic \u015fi ve\u015fnic \u00een Candela ortodoxiei dumnezeie\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura sa vie, profund\u0103, brodat\u0103 pe un caracter de autoritate, specific doar Adev\u0103rului, \u00eei confer\u0103 genialitatea ortodox\u0103 f\u0103r\u0103 egal ca lumin\u0103tor al g\u00e2ndirii filosofice a Religiei cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin-ortodox Petre \u0162u\u0163ea este g\u00e2nditorul mistic \u015fi teologul fundamental prin excelen\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Erudi\u0163ia sa alimentat\u0103 din seva Hristic\u0103, prin suferin\u0163a mistic\u0103 acumulat\u0103 \u00een \u00eenchisori, actualizeaz\u0103 Ethosul, re\u00eennoindu-l \u015fi \u00eemplinindu-i fiin\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea este filosoful cre\u015ftin fundamental al Culturii Ortodoxe a Duhului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultura sa p\u0103trunz\u0103toare \u00eel situeaz\u0103 \u00eentr-o unitate de spirit, \u00eentr-o sobornicitate ortodox\u0103, manifestat\u0103 deplin \u015fi d\u0103ruit\u0103 aproape tuturor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCre\u015ftin, \u0162u\u0163ea realizeaz\u0103 o punte de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre dialogul platonic \u015fi dialogul apologetic… Dialogurile cu \u0162u\u0163ea au o construc\u0163ie liric\u0103 \u015fi cromatic\u0103. \u0162u\u0163ea \u00eemi d\u0103ruie\u015fte o <\/em>summa poetic\u0103 a pove\u015ftilor lumii.\u201d <\/em><\/strong>(ibid. p.50)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultura sa enciclopedic\u0103 \u015fi suferin\u0163a \u00eentru Hristos \u015fi Patrie asumat\u0103 \u00een temni\u0163ele atee, poart\u0103 pecetea \u015fi m\u0103rturia transfigur\u0103rii sale pe calea cre\u015ftinului autentic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultura spiritului autentic trebuie s\u0103 se fundamenteze doar pe premise teologico-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul sistemului s\u0103u filosofic, \u0162u\u0163ea a pogor\u00e2t Cerul peste nelini\u015ftile sale metafizice.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Esen\u0163a sa filosofic\u0103 este de fapt o teologie ortodox\u0103 a chintesen\u0163ei ancorat\u0103 \u00een specificul ei plenar, sofianic \u015fi filocalic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea este Suma Sofianic\u0103 a Filocaliei rom\u00e2ne\u015fti. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Premisele g\u00e2ndirii sale cre\u015ftine, provoac\u0103 uimirea, declan\u015feaz\u0103 lumina \u015fi devin atitudini r\u0103sfr\u00e2nte \u00een concluzii eminente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cultura Duhului care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een el, \u00eei \u00eentrege\u015fte Opera g\u00e2ndirii pe care o expune ca pe o simfonie de mare virtuozitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosofii cre\u015ftini de talia lui \u0162u\u0163ea sunt ni\u015fte Vulcani ai g\u00e2ndirii ortodoxe, a c\u0103ror erup\u0163ie din plin\u0103tatea focului tr\u0103irii lor mistice, fascineaz\u0103 o lume care-i vede \u00een magnifica lor str\u0103lucire.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La r\u00e2ndul s\u0103u, g\u00e2nditorul cre\u015ftin Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>este fascinat de aura Sf\u00e2ntului-str\u0103vechi ideal de via\u0163\u0103 hristic-ortodox\u0103, \u00een context general, iar \u00een mod expres \u00een persoana Marelui Apostol Pavel: Pavel este c\u00e2t toat\u0103 Mediterana.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 lumea \u00een cursul ei istoric s-a \u00eenchinat Idealului ca \u00eentrupare: \u00een\u0163elepciunea antic\u0103 prin prooroci \u015fi profe\u0163i, chipului martiric, icoanei sf\u00e2ntului, ipostazei de erou-semizeu, de cavaler trac sau medieval, de erudit-enciclopedic, de pedagog cre\u015ftin, de duhovnic mistic, de \u00eenalt\u0103 demnitate aristocrat\u0103, Sfin\u0163enia<\/strong> <\/em>\u00eens\u0103 a r\u0103mas \u00een toate ipostasurile ei doar sub chipul umano-divin, ca ideal al viitorului transcendent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate modelele sunt c\u0103l\u0103uzitoare cre\u015ftinilor, dar de urmat trebuie s\u0103-i urmeze doar pe Sfin\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCu c\u00e2t suntem mai avansa\u0163i, mecanic \u015fi material, cu at\u00e2t suntem mai departe de esen\u0163a real\u0103 a lumii, de sfin\u0163enie. Un sf\u00e2nt poate fi \u015fi analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc\u0103 ideea de sfin\u0163enie e legat\u0103 de ideea de minune. Un sf\u00e2nt poate face o minune. E posibil\u0103 minunea ca o fapt\u0103 a lui, dar la geniu nu. Geniul face ispr\u0103vi, nu minuni… Dac\u0103 un preot din B\u0103r\u0103gan, c\u00e2nd se roag\u0103, este Dumnezeu cu el, atunci preotul \u0103la \u00eenlocuie\u015fte toat\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103…\u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 75)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Drumul lui Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>pe p\u0103m\u00e2ntul dacorom\u00e2n a fost cel al unui Rom\u00e2n<\/strong>, cel al unui Cre\u015ftin ortodox<\/strong>, cel al unui Model<\/strong> de C\u0103l\u0103uz\u0103 spiritual\u0103 <\/strong>\u015fi Pedagog cre\u015ftin<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCalitatea de model<\/em><\/strong>, spune t\u00e2n\u0103rul autor, dar destul de matur \u00een g\u00e2ndirea sa cre\u015ftin\u0103, Radu Preda<\/strong>, poate fi atribuit\u0103 unei existen\u0163e atunci c\u00e2nd omul, \u00een loc s\u0103 fie reflexul luptei pentru existen\u0163\u0103, este reflexul luptei mai \u00eenalte: acea pentru m\u00e2ntuire… Or, \u00een planul credin\u0163ei, al iconomiei biserice\u015fti, modelele, c\u0103ile prin excelen\u0163\u0103 ale transcenden\u0163ei, sunt sfin\u0163ii; iar printre noi, \u015fi la scara noastr\u0103 laic\u0103, modele sunt <\/em>m\u0103rturisitorii, cei care fac leg\u0103tura, \u00een con\u015ftiin\u0163a teoretic\u0103, \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103rturisitor, \u0162u\u0163ea este un exemplu de <<c\u0103lug\u0103rie alb\u0103>>: deprins cu o existen\u0163\u0103 minim\u0103 \u00een \u00eenchisoare, \u0162u\u0163ea a continuat \u015fi \u00een libertate, p\u00e2n\u0103 la moarte, felul acesta de via\u0163\u0103, \u00een care nu de pu\u0163ine ori asceza se intersecta cu s\u0103r\u0103cia, iar aceasta comunica cu mizeria \u015fi nevoia. \u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 55)\u00a0 <\/em>\u00a0<\/strong>\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenfrumuse\u0163at cu un vibrant foc na\u0163ionalist cre\u015ftin, st\u00e2rne\u015fte emo\u0163ie serafic\u0103 \u00een cei care-l cunosc direct sau indirect, prinz\u00e2ndu-ne pe to\u0163i \u00eentr-o real\u0103 admira\u0163ie \u015fi medita\u0163ie mistic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea nuan\u0163eaz\u0103 filocalic mistica Adev\u0103rului, esen\u0163ele spiritului: Dumnezeu, Omul, Via\u0163a \u015fi M\u00e2ntuirea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 via\u0163a \u015fi \u00eentreaga sa cultur\u0103 alc\u0103tuiesc un Tratat al nelini\u015ftilor<\/em> matafizice<\/em> \u00eenmugurite \u00een Zorii purpurii ai Ortodoxiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103l\u0103uza lui Petre \u0162u\u0163ea a fost \u00eentotdeauna Adev\u0103rul revelat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centreaga sa tr\u0103ire este un prinos adus Str\u0103bunilor, prin independen\u0163a milenar\u0103 a spiritului lor str\u0103mo\u015fesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea, nu numai c\u0103 a fost, dar el este \u015fi va fi pururea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>F\u0103r\u0103 asentimentul din l\u0103untru al fiin\u0163ei noastre, ca persoane sau Neam, nu poate \u00eencol\u0163i nici o marginalizare ori profanare din afar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lupta \u00eempotriva \u00eengenuncherii ca na\u0163ie \u015fi urcu\u015ful spiritual pentru devenirea ca fiin\u0163\u0103 mistic\u0103 a Neamului este stindardul sub care s-a \u00eenrolat filosoful Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>\u015fi Genera\u0163ia sa de aur. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Aceast\u0103 \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 lupt\u0103 patriotic\u0103 este anticipat\u0103 \u015fi admirabil versificat\u0103 de poetul britanico-indian Rudyard Kipling <\/strong>(1835-1936), care a primit \u00een anul 1907, premiul Nobel, cu poezia <<Dac\u0103>><\/strong>, poezie \u00een care se reg\u0103se\u015fte crezul mistic al Genera\u0163iei<\/strong> lui Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>\u00een v\u00e2rtejul du\u015fmanilor din l\u0103untru \u015fi din afar\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe po\u0163i s\u0103 nu-\u0163i pierzi capul c\u00e2nd to\u0163i \u00een jurul t\u0103u\/ \u015ei l-au pierdut pe-al lor, g\u0103sindu-\u0163i \u0163ie vine…\/ De po\u0163i, atunci c\u00e2nd to\u0163i te cred nebun \u015fi r\u0103u\/ s\u0103 nu-\u0163i pierzi nici o clip\u0103 \u00eencrederea \u00een tine;\/ De po\u0163i s-a\u015ftep\u0163i oric\u00e2t f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i pierzi r\u0103bdarea,\/ De rabzi s\u0103 fii min\u0163it, f\u0103r\u0103 ca tu s\u0103 min\u0163i,\/ Sau c\u00e2nd, hulit de oameni, tu nu cu r\u0103zbunarea\/ S\u0103 vrei a le r\u0103spunde, dar nici cu rug\u0103min\u0163i;\/ De po\u0163i visa, f\u0103r\u0103 s\u0103 te robe\u015fti vis\u0103rii,\/ De po\u0163i g\u00e2ndi, f\u0103r\u0103 s\u0103 faci din asta un \u0163el,\/ De po\u0163i s\u0103 nu cazi prad\u0103 nicic\u00e2nd dezesper\u0103rii,\/ Succesul \u015fi dezastrul privindu-le la fel;\/ De rabzi s-auzi cuv\u00e2ntul rostit c\u00e2ndva de tine,\/ R\u0103st\u0103lm\u0103cit de oameni, ciuntit \u015fi pref\u0103cut,\/ De po\u0163i s\u0103-\u0163i vezi idealul distrus \u015fi din ruine\/ S\u0103-l recl\u0103de\u015fti cu-ardoarea fierbinte din trecut;\/ De po\u0163i risca pe-o carte \u00eentreaga ta avere,\/ Iar tot ce-ai str\u00e2ns \u00een via\u0163\u0103 s\u0103 pierzi \u00eentr-un minut\/ \u015ei-atuncea f\u0103r-a scoate vreo vorb\u0103 de durere\/ S\u0103-ncepi agoniseala cu calm de la-nceput.\/ \u015ei dac\u0103 trupul t\u0103u, sl\u0103bit \u015fi obosit,\/ \u00cel vei putea sili s\u0103-\u0163i mai slujeasc\u0103 \u00eenc\u0103\/ Numai cu str\u0103\u015fnicia voin\u0163ei tale-nc\u00e2t\/ S\u0103 steie peste vreme a\u015fa cum st\u0103 o st\u00e2nc\u0103,\/ De po\u0163i vorbi mul\u0163imii f\u0103r\u0103 s\u0103 min\u0163i \u015fi dac\u0103\/ Te po\u0163i plimba cu regii f\u0103r\u0103 a te-ng\u00e2mfa,\/ De nici amicii, nici du\u015fmanii nu pot vreun r\u0103u s\u0103-\u0163i fac\u0103,\/ Pentru c\u0103 doar dreptatea e c\u0103l\u0103uza ta;\/ \u015ei dac\u0103 po\u0163i s\u0103 umpli clipa trec\u0103toare\/ S\u0103 nu pierzi nici o fil\u0103 din al vie\u0163ii tom:<\/em><\/strong><\/p>\n

Al t\u0103u va fi p\u0103m\u00e2ntul, cu darurile-i toate\/ \u015ei ceea ce-i mai mult, s\u0103 \u015ftii, vei fi un OM!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P.S. \u00cemi exprim m\u00e2hnirea \u015fi indignarea pentru ilustra\u0163ia copertei, n\u0103scut\u0103 de Vasile Gorduz, care consider ca profaneaz\u0103 Icoana M\u0103rturisitorului ortodox cu chipul s\u0103u minunat Petre \u0162u\u0163ea, culmea sub privirile pretin\u015filor prieteni: Codrescu \u015fi Bucuroiu.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Autorul, Radu Preda, la r\u00e2ndul s\u0103u trebuie s\u0103 fie mai atent pe viitor privind editurile care-l solicit\u0103, pentru a nu se mai repeta o astfel de blasfemie care se r\u0103sfr\u00e2nge asupra Chipului sfin\u0163eniei \u015fi implicit asupra lui Dumnezeu<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u0102sta-i voievod absolut, Vlad \u0162epe\u015f. P\u0103i f\u0103r\u0103 \u0103sta istoria rom\u00e2nilor e o paji\u015fte cu miei!\u201d (Petre \u0162u\u0163ea) \u201ePetre \u0162u\u0163ea este [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25278"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25278\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25280,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25278\/revisions\/25280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}