{"id":25322,"date":"2015-12-19T06:47:30","date_gmt":"2015-12-19T06:47:30","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25322"},"modified":"2015-12-19T06:49:59","modified_gmt":"2015-12-19T06:49:59","slug":"vavila-popovici-blaise-pascal-si-credinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2015\/12\/19\/vavila-popovici-blaise-pascal-si-credinta\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Blaise Pascal \u0219i Credin\u021ba"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Se spune c\u0103 durerea de din\u021bi \u00eel exaspera pe Pascal<\/em><\/p>\n

\u0219i-atunci desena cele mai regulate figuri geometrice.<\/em><\/p>\n

Pe noi, c\u00e2nd via\u021ba ne doare,<\/em><\/p>\n

ce putem face dec\u00e2t s\u0103 ne refugiem <\/em><\/p>\n

\u00een geometria cuvintelor.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemi exprimam c\u00e2ndva opinia cum c\u0103, foamea exagerat\u0103 de concret \u00een detrimentul misterului acestei lumi va disp\u0103rea cur\u00e2nd \u0219i un nou umanism se va \u00eentrez\u0103ri la orizont, c\u0103 lumea va reveni la anumite sentimente \u0219i valori fundamentale, precum Credin\u021ba \u0219i Iubirea. Ar putea spune cineva c\u0103 este g\u00e2ndirea unui om naiv, dar s-ar \u00een\u0219ela total, \u00eentruc\u00e2t se simte o satura\u021bie a concretului. Este adev\u0103rat c\u0103 oamenii \u00ee\u0219i pun mereu \u00eentreb\u0103ri \u0219i caut\u0103 r\u0103spunsuri, \u0219i tot at\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 cei credincio\u0219i \u0219tiu unde s\u0103 le g\u0103seasc\u0103, iar ateii se zbat \u00een necredin\u021b\u0103 toat\u0103 via\u021ba \u0219i mai r\u0103u, unii tineri, f\u0103r\u0103 o cultur\u0103 dob\u00e2ndit\u0103, ader\u0103 la concepte pe care uneori nici nu le \u00een\u021beleg, dar care au la baz\u0103 setea de violen\u021b\u0103, pervertirea sentimentului religios, o dorin\u021b\u0103 de a dovedi for\u021ba imoralit\u0103\u021bii \u0219i cea machiavelic\u0103 a antisocialului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exprimam p\u0103rerea, convins\u0103 fiind c\u0103 etica religioas\u0103 \u00ee\u0219i are valoarea sa de net\u0103g\u0103duit pentru om \u0219i c\u0103 ea este util\u0103 umanit\u0103\u021bii. Omul religios este acela care crede \u00een originea sacr\u0103 a lumii \u0219i a vie\u021bii; fiin\u021ba uman\u0103 descoper\u0103 existen\u021ba unei realit\u0103\u021bi absolute care transcende lumea, prin aceasta f\u0103c\u00e2nd-o real\u0103. \u00cen cadrul culturii \u0219i spiritualit\u0103\u021bii umane, sacrul \u0219i profanul, via\u021ba religioas\u0103 \u0219i cea laic\u0103 se opun, dar coexist\u0103. Faptul c\u0103 sacrul nu apar\u021bine universului experien\u021bei naturale, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el nu exist\u0103, c\u0103 nu este real, doar c\u0103 el apar\u021bine unui alt plan al realit\u0103\u021bii. Mircea Eliade (1907-1986), istoric al religiilor, scriitor \u0219i filosof afirma c\u0103 \u00een absen\u021ba sacrului, omul ajunge s\u0103 perceap\u0103 doar curgerea haotic\u0103 \u0219i periculoas\u0103 a lucrurilor, apari\u021biile \u0219i dispari\u021biile lor \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u0219i lipsite de sens; pentru omul lipsit de religie, sacrul este un real obstacol \u00een calea libert\u0103\u021bii sale. Conform ideilor lui, sacrul este un element \u00een structura con\u0219tiin\u021bei umane, ca atare omul nereligios constituie un accident \u00een ordinea spiritului. Renun\u021b\u00e2nd la sacru, la religie, spune Mircea Eliade, omul modern \u00ee\u0219i asum\u0103 o existen\u021b\u0103 tragic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Limbajul \u0219i ac\u021biunile noastre zilnice demonstreaz\u0103 c\u0103 mul\u021bi nu-l mai venereaz\u0103 pe Dumnezeu, \u00eentruc\u00e2t am ajuns s\u0103 vener\u0103m via\u021ba \u0219i, \u201enu numai sacrul se camufleaz\u0103 \u00een profan, dar, adeseori, la r\u00e2ndul lui profanul \u00ee\u0219i arog\u0103 posturile \u0219i m\u0103\u0219tile sacrului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Desigur c\u0103, reinterpretarea unor fenomene poate conduce cu u\u0219urin\u021b\u0103 la revolu\u021bii culturale majore \u0219i la modalit\u0103\u021bi noi de a percepe lumea, \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna va exista ceva care se p\u0103streaz\u0103 cu sfin\u021benie, \u00een ciuda oric\u0103ror modific\u0103ri. Spre exemplu, profunzimea detaliilor biblice ne dezv\u0103luie semnifica\u021bii \u0219i transmit o \u00een\u021belepciune sacr\u0103 prin imagini, simboluri, istorisiri. Menirea C\u0103r\u021bii C\u0103r\u021bilor (Bibliei) este aceea de a revela voia lui Dumnezeu \u0219i de a ne c\u0103l\u0103uzi \u00een aventura cunoa\u0219terii divine. C\u0103r\u021bile biblice sunt scrise sub inspira\u021bie divin\u0103, autorul lor ultim nu este omul, ci Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politicieni, scriitori, poe\u021bi \u0219i filosofi, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din lumea \u00eentreag\u0103 au valorificat din plin referin\u021bele culturale cre\u0219tine. Francis Bacon (sec. XVI) \u2013 filozof englez – a afirmat c\u0103 \u201ePu\u021bin\u0103 filozofie duce mintea omului c\u0103tre ateism, dar o aprofundare a filozofiei duce mintea omului c\u0103tre religie\u201d, <\/em>\u00eentruc\u00e2t numai prin cunoa\u0219tere omul devine liber! Au fost matematicieni, fizicieni, chimi\u0219ti, astronomi care au crezut \u00een existen\u021ba unui Creator, \u00een existen\u021ba lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) – astronom polonez;\u00a0 Italianul Galileo Galilei (sec. XVII); Ren\u00e9 Descartes (sec. XVII) \u2013 matematician, filozof, om de \u0219tiin\u021b\u0103 francez c\u0103l\u0103uzit de lumina ra\u021biunii; Blaise Pascal, contemporanul lui Descartes; filozoful german Gottfried Leibniz (sec. XVII-XVIII); matematicianul Isaac Newton (sec. XVII-XVIII); James Clark Maxwell (sec. XIX) – fizician \u0219i matematician sco\u021bian; Francezul Louis Pasteur (sec. XIX) \u2013 chimist, microbiolog;\u00a0 Michael Faraday (sec. XIX) \u2013 mare fizician \u0219i chimist englez; fizicieni ca Kelvin, Max Planck (sec. XX) \u0219i lista ar putea continua.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Au fost unii care s-au \u00eendep\u0103rtat de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura religioas\u0103 pe care au primit-o \u00een copil\u0103rie, tinere\u021be, pentru a-\u0219i c\u0103uta mai t\u00e2rziu calea \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura religioas\u0103 ar fi o piedic\u0103 \u00een calea cunoa\u0219terii, iar c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, dup\u0103 dob\u00e2ndirea at\u00e2tor cuno\u0219tin\u021be din domeniul \u0219tiin\u021bei, au ajuns exact \u00een punctul de la care au plecat, cel al cunoa\u0219terii spirituale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biblia a fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie un model de a privi, de a percepe \u0219i de a exprima omul \u0219i lumea. Ea continu\u0103 s\u0103 fie considerat\u0103 Sf\u00e2nt\u0103, iar lectura \u0219i interpretarea ei sunt mediate liturgic, locul preferat pentru citirea C\u0103r\u021bii C\u0103r\u021bilor fiind biserica. Teologia este parte a culturii \u0219i, ca atare, trebuie cunoscut\u0103. Dezvoltarea culturii implic\u0103 dezvoltarea tuturor p\u0103r\u021bilor ei componente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zilele noastre, c\u00e2nd confuzia este at\u00e2t de mare, ar trebui s\u0103 pornim de la convingerea c\u0103\u00a0 informa\u021biile nu con\u021bine adev\u0103rul sut\u0103 la sut\u0103, c\u0103 ele pot con\u021bine erori, iar pentru a fi imuni la dezinform\u0103ri, trebuie s\u0103 le privim cu o oarecare rezerv\u0103 \u0219i s\u0103 ne str\u0103duim de a examina atent con\u021binutul, momentul, adic\u0103 contextul \u00een care au fost lansate \u0219i s\u0103 le raport\u0103m la realitate. Cu alte cuvinte s\u0103 nu d\u0103m dovad\u0103 de superficialitate, ci s\u0103 ad\u00e2ncim problemele prin cunoa\u0219tere. Scriitorului irlandez George Bernard Shaw (1856-1950) spunea: \u201eUn om informat este mai dificil de manipulat dec\u00e2t un om neinformat\u201d, <\/em>deci va fi greu ca un om informat s\u0103 devin\u0103 o victim\u0103 a dezinform\u0103rii. Unii cunosc\u0103tori ne avertizeaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 fim aten\u021bi \u0219i la Internet care este o cale prin care se influen\u021beaz\u0103, orienteaz\u0103 \u0219i dirijeaz\u0103 opinia public\u0103, chiar \u201edincolo de grani\u021bele voin\u021bei \u0219i a sim\u021birii\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centruc\u00e2t ne afl\u0103m \u00een preajma Sfintelor S\u0103rb\u0103tori ale Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, am ales s\u0103 fac o scurt\u0103 trecere prin via\u021ba unuia dintre oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, Blaise Pascal (1623\u20131662), matematicianul, fizicianul \u0219i filozoful francez care s-a remarcat \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie prin inteligen\u021b\u0103 deosebit\u0103 \u0219i prin pasiunea sa pentru matematic\u0103, cel care \u00een final s-a apropiat de credin\u021b\u0103, pe care a venerat-o.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Blaise, din copil\u0103rie a f\u0103cut cercet\u0103ri \u00een matematic\u0103, la v\u00e2rsta de doisprezece ani a demonstrat c\u0103 suma unghiurilor unui triunghi este de 180 de grade, afirm\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 a g\u0103sit o eroare \u00een geometria lui Ren\u00e9 Descartes, cu care fusese contemporan. A uimit pe mul\u021bi cu aceast\u0103 afirma\u021bie f\u0103cut\u0103 la\u00a0 v\u00e2rsta c\u00e2nd al\u021bi copii nici m\u0103car nu aveau idee cine era Ren\u00e9 Descartes. \u00cencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de paisprezece ani a participat la \u00eent\u00e2lnirile organizate de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 francezi. Mai t\u00e2rziu, Blaise a scris o lucrare despre conice, \u00een care enun\u021b\u0103 \u00ee\u0219i enun\u021b\u0103 Teorema<\/em>: \u201eDac\u0103 un hexagon poate fi \u00eenscris \u00eentr-o conic\u0103, atunci punctele de intersec\u021bie ale laturilor opuse vor fi coliniare\u201d.<\/em> La v\u00e2rsta de optsprezece ani, Pascal vine cu o prim\u0103 solu\u021bie la problema calculelor numerice extenuante, pe care tat\u0103l s\u0103u le efectua – o ma\u0219in\u0103 de calculat, perfec\u021bion\u00e2nd-o \u0219i devenind util\u0103 mai ales celui c\u0103ruia i-a fost dedicat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Starea sa de s\u0103n\u0103tate s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit considerabil, la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103. Suferea de dureri aproape continue, la v\u00e2rsta de 24 de ani paralizeaz\u0103 par\u021bial, put\u00e2ndu-se mi\u0219ca doar cu ajutorul c\u00e2rjelor. Dizabilit\u0103\u021bile sale nu l-au \u00eempiedicat totu\u0219i s\u0103-\u0219i continue cariera \u0219tiin\u021bific\u0103, Blaise f\u0103c\u00e2nd tot felul de descoperiri\u00a0 \u00een matematic\u0103, precum \u201eTriunghiul lui Pascal\u201d<\/em>, ori \u201eTeoria Probabilit\u0103\u021bilor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 Blaise excela \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, sora sa avea geniul perfec\u021biunii morale. Exemplul surorii lui, Jacqueline, \u00eel determin\u0103 pe Pascal ca, \u00eentre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i perfec\u021biune interioar\u0103, s\u0103 dea \u00eent\u00e2ietate acesteia din urm\u0103. Problema doctrinei cre\u0219tine l-a preocupat intens, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii. \u00cen cea mai cunoscut\u0103 lucrare filosofic\u0103 Les pens<\/em>\u00e9<\/em>es<\/em> (Cuget\u0103ri), o colec\u021bie de g\u00e2nduri asupra suferin\u021bei umane \u0219i a \u00eencrederii \u00een Dumnezeu, lucrare apologetic\u0103 cre\u0219tin\u0103 adresat\u0103 noii lumi desacralizate, este cuprins \u0219i celebrul pariu al lui Pascal, prin care se demonstreaz\u0103 existen\u021ba lui Dumnezeu, folosind teoria probabilit\u0103\u021bilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu se cunoa\u0219te forma definitiv\u0103 pe care Pascal ar fi dat-o apologiei sale, cu toate acestea se disting dou\u0103 teme mari: \u201eMizeria omului f\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201d<\/em> \u0219i \u201eFericirea omului cu Dumnezeu\u201d<\/em>. Om practic fiind \u0219i extrem de ra\u021bional, Pascal arat\u0103 limitele intelectului uman, afirm\u00e2nd c\u0103 omul este \u00een\u0219elat: \u201eimagina\u021bia ne \u00een\u0219al\u0103, sim\u021burile \u00een\u0219el\u0103 ra\u021biunea, ra\u021biunea duce \u00een eroare sim\u021burile\u201d<\/em>. \u00cen fa\u021ba ra\u021biunii limitate situeaz\u0103 infinitatea cosmosului, omul afl\u00e2ndu-se \u00eentre dou\u0103 infinituri, \u0219i av\u00e2nd convingerea c\u0103 omul nu va ajunge niciodat\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103 infinitul mare, dar nici pe cel mic. Omul se zbate \u00eentre pasiune \u0219i ra\u021biune, prima \u00eel apropie de condi\u021bia animalelor, ra\u021biunea \u00eel face con\u0219tient de superioritatea sa \u00een lume, dar \u0219i de inferioritatea \u00een raport cu divinitatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interesant este faptul c\u0103, pentru el, o cuno\u0219tin\u021b\u0103 a omului are o mai mare importan\u021b\u0103 dec\u00e2t \u0219tiin\u021ba abstract\u0103, adic\u0103, este mai important s\u0103 ajungi la o des\u0103v\u00e2r\u0219ire moral\u0103, dec\u00e2t s\u0103 ajungi la rezultate \u00een \u201e\u0219tiin\u021bele exterioare\u201d: \u201eConteaz\u0103 mai mult s\u0103 fii om onest, dec\u00e2t s\u0103 fii geometru\u201d<\/em>, \u0219i aceast\u0103 concluzie este tras\u0103 de el dup\u0103 ani de studii \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei. \u00a0Fizicianul Pascal ne-a \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 MORALA trece \u00eenaintea \u0219tiin\u021bei: \u201eS\u0103 ne str\u0103duim s\u0103 g\u00e2ndim curat, iat\u0103 principiul moralei!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 O alt\u0103 tem\u0103 este cea a Naturii duale a omului; fa\u021b\u0103 de natur\u0103 omul este mizerabil, natura \u00eel strive\u0219te: \u201eOmul este un rege, dar un rege deposedat\u201d. <\/em>Con\u0219tientiz\u00e2nd <\/em>acest fapt, omul \u00ee\u0219i dovede\u0219te superioritatea. P\u0103rerea lui Blaise este c\u0103 \u201eomul ar trebui s\u0103 se piard\u0103<\/em> (\u00een sensul de a acorda aten\u021bie) \u00een mici minuni ale lumii, omul fiind un mijloc \u00eentre nimic \u0219i tot\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Folosind alt\u0103 tem\u0103, aceea a condi\u021biei modeste a omului, exprim\u0103: \u201eOmul nu este dec\u00e2t o trestie, cea mai slab\u0103 din natur\u0103, dar o trestie care g\u00e2nde\u0219te\u201d. <\/em>M\u0103re\u021bia \u0219i demnitatea omului const\u0103 \u00een g\u00e2ndire, \u00een ra\u021biune: \u201eDemnitatea nu trebuie s\u0103 mi-o caut nicidecum prin \u00eentindere, ci prin buna r\u00e2nduial\u0103 a g\u00e2ndirii mele. [\u2026] \u00cen \u00eentindere universul m\u0103 cuprinde \u0219i m\u0103 \u00eenghite ca pe o nimica toat\u0103, prin g\u00e2ndire, eu \u00eel cuprind\u201d.<\/em> Blaise sus\u021binea c\u0103 nu este nevoie ca universul s\u0103 fie \u00eenarmat \u00een \u00eentregime ca s\u0103-l poat\u0103 distruge; o pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103 ar ajunge \u0219i chiar dac\u0103 l-ar omor\u00ee, omul ar fi cel care ar \u0219ti c\u0103 moare, \u00eentruc\u00e2t: \u201eG\u00e2ndirea face m\u0103re\u021bia omului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u00e2rsta la care \u00eencepe s\u0103 studieze religia or, folosind cuvintele sale, \u201es\u0103 contemple m\u0103re\u021bia \u0219i misterul omului\u201d,<\/em> este cea de 27 ani.<\/em> A fost o schimbare, de la o perioad\u0103 de dezinteres fa\u021b\u0103 de religie la un devotament total. Nu a fost, a\u0219a cum unii au interpretat c\u0103 datorit\u0103 bolii a recurs \u00eentr-un mod disperat\u00a0la unica solu\u021bie r\u0103mas\u0103 – religia. Odat\u0103 interesul rec\u0103p\u0103tat pentru religie, el public\u0103 diverse lucr\u0103ri cu teme religioase \u0219i sus\u021bine existen\u021ba miracolelor. \u00cenainte de moartea sa\u00a0\u00eencepe o lucrare teologic\u0103 important\u0103 cu titlul original \u201eApologie de la religion Chr\u00e9tienne\u201d (Elogiul religiei cre\u0219tine), dar pe care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 o termine. \u201eNimic nu-\u021bi d\u0103 siguran\u021b\u0103 dec\u00e2t adev\u0103rul; nimic nu aduce tihna dec\u00e2t cercetarea sincer\u0103 a adev\u0103rului\u201d,<\/em> afirma, printre altele, \u00een lucrare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rerea lui era c\u0103 \u201eoamenii de r\u00e2nd sunt \u00een mirare fa\u021b\u0103 de filosofi, filosofii sunt pu\u0219i \u00een mirare de cre\u0219tini\u201d, fiindc\u0103 un act de mil\u0103 presupune o cuno\u0219tin\u021b\u0103 mai ad\u00e2nc\u0103 dec\u00e2t o face chiar teoria filosofic\u0103 a naturii omului\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Considera c\u0103 toat\u0103 demnitatea noastr\u0103 const\u0103 \u00een ra\u021biune, dar admitea \u0219i cuno\u0219tin\u021ba intuitiv\u0103 a inimii. Aceast\u0103 concep\u021bie l-a apropiat de episcopul, filosoful, doctor al Bisericii n\u0103scut \u00een nordul Africii – Fericitul Augustin (354-430), cel care spunea c\u0103 istoria este \u201et\u0103m\u0103duitoare\u201d, \u00een sensul drumului c\u0103tre binele omenirii. Referitor la cuno\u0219tin\u021ba inimii, Pascal afirma: \u201eLe coeur a ses raisons que la raison ne conna\u00eet pas\u201d<\/em> (Inima are ra\u021biuni pe care ra\u021biunea nu le cunoa\u0219te<\/em>). D\u00e2nd importan\u021b\u0103 inimii, a putut cunoa\u0219te ad\u00e2nc natura omului \u0219i a putut ajunge la convingerea c\u0103 perfec\u021biunea moral\u0103 interioar\u0103, valoreaz\u0103 mai mult ca orice \u0219tiin\u021b\u0103, Religia cre\u0219tin\u0103 corespunz\u00e2nd inimii, \u00een viziunea sa. Credin\u021ba apar\u021bine inimii, \u0219i pentru a-l cunoa\u0219te pe Dumnezeu este nevoie de un mediator, acesta fiind Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pascal nu era ostil ra\u021biunii, ci doar excesului ei. Pentru el, religia cre\u0219tin\u0103 corespundea inimii \u0219i pentru a convinge pe al\u021bii, Pascal s-a folosit de un procedeu ra\u021bional: \u201eEste mai bine s\u0103 pariezi c\u0103 exist\u0103 Dumnezeu, dec\u00e2t c\u0103 nu exist\u0103: dac\u0103 nu exist\u0103 \u0219i ai pariat c\u0103 exist\u0103, nu pierzi nimic, dac\u0103 exist\u0103 \u0219i ai pariat c\u0103 nu exist\u0103, ai pierdut totul\u201d, <\/em>pariul fiind de fapt o demonstra\u021bie pentru cei ce nu pot fi convin\u0219i altfel dec\u00e2t prin ra\u021biune, neav\u00e2nd \u00een\u021belegerea inimii pe care o poart\u0103 \u00een trup. Aprofund\u00e2nd g\u00e2ndurile \u0219i cuvintele acestui filosof, ne d\u0103m seama c\u0103 el nu poate fi privit doar ca om al trecutului, ci mai degrab\u0103 al viitorului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Credem sau nu credem, \u00eentrebarea existen\u021bei lui Dumnezeu este necesar a fi pus\u0103, pentru c\u0103 \u201e\u00een joc se afl\u0103 soarta sufletelor noastre, pe care totu\u0219i ar fi de preferat s\u0103 nu o risc\u0103m\u201d, <\/em>ne aminte\u0219te autorul unui articol din ziarul \u201eLumina\u201d. Tot Pascal ne deschide ochii, spun\u00e2nd:<\/p>\n

\u00a0\u201eDumnezeul cre\u0219tinilor este un Dumnezeu al iubirii \u0219i al consol\u0103rii, este un Dumnezeu care umple sufletul \u0219i inima celor care-L au \u00een ei\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eCuget\u0103ri\u201d mai g\u0103sim celebra-i aser\u021biune: \u201eNu M-ai fi c\u0103utat dac\u0103 nu M-ai fi g\u0103sit. A\u0219a c\u0103 nu fi nelini\u0219tit\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exprim\u00e2nd \u00een alt mod: Dac\u0103 M-ai c\u0103utat, M-ai g\u0103sit \u0219i dac\u0103 m-ai g\u0103sit, po\u021bi fii lini\u0219tit!<\/p>\n

S\u0102RB\u0102TORI FERICITE CU CREDIN\u021a\u0102 \u00ceN SUFLETE!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se spune c\u0103 durerea de din\u021bi \u00eel exaspera pe Pascal \u0219i-atunci desena cele mai regulate figuri geometrice. Pe noi, c\u00e2nd [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25322","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25322"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25322\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25325,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25322\/revisions\/25325"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}