{"id":25385,"date":"2016-01-07T15:52:57","date_gmt":"2016-01-07T15:52:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25385"},"modified":"2016-01-07T15:52:57","modified_gmt":"2016-01-07T15:52:57","slug":"vavila-popovici-frica-problema-omenirii-de-astazi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/01\/07\/vavila-popovici-frica-problema-omenirii-de-astazi\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Frica, problema omenirii de ast\u0103zi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eCurajul este rezisten\u021ba \u00een fa\u021ba fricii, me\u0219te\u0219ugul de a domina frica, \u0219i nu absen\u021ba fricii.\u201d<\/em><\/p>\n

– Mark Twain<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen 2011 ap\u0103ruse \u00een mai multe reviste eseul \u201eTeama sau curaj\u201d pe care l-am inserat \u00een cartea \u201eArticole \u0219i eseuri vol. II\u201d, \u00een anul 2012. Spuneam, pe atunci, c\u0103 teama <\/em>st\u0103 ca o marc\u0103 \u00een fa\u021ba tabloului vie\u021bii noastre de ast\u0103zi \u0219i c\u0103 temerile sunt de dou\u0103 feluri: temeri mai mici care sunt aproape \u00a0inevitabile \u0219i se manifest\u0103 mai mult la oamenii cu firea modest\u0103, lipsit\u0103 de trufie, la oamenii cu bun sim\u021b, cu motiva\u021bia cauzelor c\u0103 le lipse\u0219te ceva de care au nevoie \u0219i nu pot ob\u021bine: serviciul, banii, anumite lucruri, situa\u021bii, pozi\u021bii de via\u021b\u0103, simpatii sau aprecieri ale oamenilor, dragostea, femeia sau b\u0103rbatul la care viseaz\u0103 etc. \u0219i temerile mari accentuate \u00een ultima vreme: de terorism, de cataclisme, de s\u0103r\u0103cie, de sf\u00e2r\u0219itul acestei lumi. Mai g\u00e2ndeam c\u0103 ele sunt temeri ciclice \u00een via\u021ba omului, dup\u0103 cum \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile s-au dovedit a avea ciclicitatea lor, \u00eentruc\u00e2t \u201eceea ce a mai fost, aceea va mai fi, \u0219i ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat se va mai petrece, c\u0103ci nu este nimic nou sub soare\u201d<\/em> (Eclesiastul, cap 1,9), chiar dac\u0103 acum \u00eembrac\u0103 alt\u0103 hain\u0103; iar ceea ce va fi \u2013 nu putem \u0219ti! Dar, suntem obliga\u021bi a \u00eentrevedea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Provoca\u021bi de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile vie\u021bii pe care o tr\u0103im, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care ne mi\u0219c\u0103 fiin\u021ba \u0219i care nu permit lovirea demnit\u0103\u021bii ei, vorbim din nou despre fric\u0103, nuan\u021bat diferit\u0103 de team\u0103, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021belegem provoc\u0103rile fiin\u021bei omene\u0219ti. Filosoful german Martin Heidegger (1889-1976), spunea \u00een cartea sa \u201eIntroducere \u00een metafizic\u0103\u201d, c\u0103 fiin\u021ba omeneasc\u0103 este necesar a fi \u00een\u021beleas\u0103: \u201eF\u0103r\u0103 o atare deschidere a fiin\u021bei, noi nu am putea de fapt s\u0103 fim oameni\u201d<\/em>. Dac\u0103 teama este emo\u021bia specific\u0103 presim\u021birii primejdiei sau percep\u021bia ei, frica este o emo\u021bie motivat\u0103, cu un mare impact psihologic. Este o senza\u021bie de gol \u0219i de nelini\u0219te care nu ne permite s\u0103 tr\u0103im clipa prezent\u0103 ca pe o normalitate; necesit\u0103 sau chiar declan\u0219eaz\u0103 o reac\u021bie de ap\u0103rare \u00een prezen\u021ba pericolului care atenteaz\u0103 la integritatea, demnitatea noastr\u0103. Prin urmare, este firesc s\u0103 ne fie team\u0103 sau fric\u0103 c\u00e2nd sim\u021bim o primejdie, pentru c\u0103 altfel n-am reu\u0219i s\u0103 supravie\u021buim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aristotel, filosof al Greciei Antice, avea dreptate c\u00e2nd spunea c\u0103 teama este anticiparea unei suferin\u021be. Cred c\u0103 teama fiind o stare de nelini\u0219te \u0219i de tulburare provocat\u0103 de un pericol care ne amenin\u021b\u0103, este un sentiment ce apare \u00eentr-un moment al vie\u021bii, are o cauz\u0103 pe care sufletul nostru o percepe mai mult prin sim\u021buri \u0219i mai pu\u021bin prin logic\u0103 \u0219i g\u00e2ndire, adic\u0103 nu este pus\u0103 \u00een ecua\u021bie, pe c\u00e2nd frica este o continu\u0103 stare de nelini\u0219te, tulburare, un sim\u021b\u0103m\u00e2nt mai puternic, mai extins, mai ad\u00e2nc, perceput \u0219i ra\u021bional, motivat puternic \u0219i clar, care necesit\u0103 redresarea sim\u021burilor prin luarea de m\u0103suri \u00eentru ap\u0103rarea fiin\u021bei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Curajul de care d\u0103m dovad\u0103 uneori nu este de ajuns pentru a \u00eenl\u0103tura aceast\u0103 povar\u0103, dar, oricum, frica ce ne \u00eencarc\u0103 organismul cu energie negativ\u0103, trebuie transformat\u0103 \u00eentr-o energie pozitiv\u0103, pentru a putea avea o via\u021b\u0103 echilibrat\u0103, lini\u0219tit\u0103. Numai cu ajutorul \u00een\u021belepciunii putem ie\u0219i de sub tirania ira\u021bionalului \u0219i merge cu speran\u021b\u0103 \u0219i iubire spre \u00eenf\u0103ptuirea unei vie\u021bi fericite. Prin c\u00e2te st\u0103ri de cumplit\u0103 fric\u0103 am trecut \u0219i mai avem a trece! Despre Rom\u00e2nia, laureatul premiului Nobel pentru literatura – Aleksandr Soljeni\u021b\u00een scria, f\u0103c\u00e2nd referire la frica pe care o inoculau cei din monstruoasa Securitate din vremea comunismului: \u201eTratamentul \u00een penitenciarul de la Pite\u0219ti a fost cea mai teribil\u0103 barbarie a lumii contemporane\u201d, <\/em>el fiind <\/em>locul terorii absolute, acolo unde s-a \u00eencercat crearea omului nou folosindu-se reeducarea prin tortur\u0103, despre care speciali\u0219tii \u0219i istoricii aveau s\u0103 declare mai t\u00e2rziu, c\u0103 a fost unic \u00een lume \u0219i a fost denumit \u201eexperimentul Pite\u0219ti\u201d. Despre el am semnalat \u00een cartea scris\u0103 intitulat\u0103 \u201ePreaplinul t\u0103cerilor\u201d, editat\u0103 \u00een anul 2010. Te po\u021bi \u00eengrozi \u0219i po\u021bi pl\u00e2nge citind despre sistemul de reeducare \u0219i te \u00eentrebi cum de au putut supravie\u021bui oamenii unei asemenea terori? Te mai \u00eentrebi \u0219i cau\u021bi s\u0103 \u00een\u021belegi cum de a fost posibil s\u0103 existe oameni: securi\u0219ti, gardieni sau de\u021binu\u021bi capabili s\u0103 se poarte \u00een a\u0219a hal cu semenii lor. Este de ne\u00eenchipuit ca un om s\u0103 se comporte \u00een acel mod cu oricare creatur\u0103, dar mi-te cu un om! \u0218i ajungi la concluzia c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r omul este cel care poate inocula semenului frica cea mai puternic\u0103, c\u0103 este \u00een stare s\u0103 te urm\u0103reasc\u0103, s\u0103 te v\u00e2neze ca pe o prad\u0103 pentru care nu are nici un sentiment de mil\u0103, de respect, de iubire, ci doar crudul sentiment al distrugerii. Metodele folosite de regimul comunist au inoculat frica pe termen lung, au cronicizat-o cum s-ar spune, unii oameni r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pentru toat\u0103 via\u021ba sub influen\u021ba ei paralizant\u0103. Nu se putea protesta, nu puteai s\u0103 ai opinia ta! \u0218i aici \u00eemi amintesc de poezia lui Adrian P\u0103unescu \u201eOpinia mea\u201d, episod despre care am scris \u00een \u201ePreaplinul t\u0103cerilor\u201d… Cei care \u0219i-au exprimat-o cu adev\u0103rat, au pl\u0103tit cu via\u021ba, al\u021bii cu compromisuri degradante. Frica \u0219i-a ar\u0103tat col\u021bii \u00een acea \u00eenchisoare, ca \u0219i \u00een celelalte \u00eenchisori din \u021bara mea, \u00een vremea terorii comuniste; \u00eentreaga popula\u021bie trebuia s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een modul impus, nepermi\u021b\u00e2ndu-se a critica imoralitatea comunist\u0103. Inducerea fricii a fost folosit\u0103 \u0219i mai este \u0219i ast\u0103zi, \u00een mod con\u0219tient, ca un \u201evampirism energetic\u201d, oamenii stresa\u021bi \u0219i speria\u021bi fiind mai u\u0219or manipulabili put\u00e2ndu-li-se urm\u0103ri, prevedea inten\u021biile \u0219i ac\u021biunile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eFrica ar putea reprezenta cea mai mare problem\u0103 de pe planet\u0103\u201d<\/em>, scria cineva cu ani \u00een urm\u0103 – poate \u0219i pentru c\u0103 se cuno\u0219tea de-acum c\u0103 fusese experimentat\u0103 \u0219i reu\u0219ise -, at\u00e2t la nivel colectiv c\u00e2t \u0219i la nivel individual. Frica determin\u0103 alegerile, deciziile faptele noastre \u0219i dac\u0103 am putea s\u0103 ne debarasam de fric\u0103, am reu\u0219i s\u0103 ne transform\u0103m pe noi \u00een\u0219ine \u0219i chiar am reu\u0219i s\u0103 transform\u0103m lumea. \u00a0\u00a0\u00a0Solu\u021bia de a sc\u0103pa de fric\u0103, dac\u0103 ea are un suport real \u0219i nu este inventat\u0103, este ca de c\u00e2te ori ne cuprinde, s\u0103 analizam: ce anume credem c\u0103 determin\u0103 acea fric\u0103, dac\u0103 putem s-o \u00eenl\u0103tur\u0103m \u00a0sau dac\u0103 ne putem eschiva \u0219i cum ar putea ar\u0103ta via\u021ba noastr\u0103 \u00een continuare, \u00een cazul unui mod de ac\u021biune sau inac\u021biune, ales. \u00cen acest punct intervine curajul omului. Fiindc\u0103, \u00een lipsa curajului, admitem c\u0103 putem fi uci\u0219i, c\u0103 nu ne pas\u0103 de via\u021b\u0103 sau de moarte. Este forma la\u0219it\u0103\u021bii din noi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fa\u021ba unui pericol iminent, sim\u021burile \u0219i ra\u021biunea intr\u0103 \u00een ac\u021biune, se declan\u0219eaz\u0103 mi\u0219carea ce poate fi: defensiv\u0103, adic\u0103 fuga din fa\u021ba pericolului, sau ofensiv\u0103, adic\u0103 punerea \u00een gard\u0103 \u0219i preg\u0103tirea de lupt\u0103. Trebuie s\u0103 spunem c\u0103 de multe ori frica ascunde tensiuni \u0219i conflicte acumulate \u00een timp \u0219i care este normal s\u0103 ias\u0103 din ascunzi\u0219, moment \u00een care se treze\u0219te \u00een noi instinctul de ap\u0103rare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frica determin\u0103 suferin\u021ba \u0219i de cele mai multe ori – moartea. Via\u021ba adev\u0103rat\u0103 \u00eenseamn\u0103 satisfac\u021bia \u0219i lini\u0219tea sufleteasc\u0103 pe care o avem \u00een rela\u021biile cu al\u021bi oameni, mai important fiind confortul emo\u021bional dec\u00e2t cel material.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 afirma\u021bia cum c\u0103 frica ar putea reprezenta cea mai mare problem\u0103 de pe planet\u0103, este plauzibil\u0103. Ast\u0103zi, extremismul religios, \u00een special cel care invoc\u0103 Islamul, se dovede\u0219te a fi sursa principal\u0103 de conflicte din secolul XXI. Ap\u0103rarea, combaterea sa presupune o alian\u021b\u0103 puternic\u0103 \u00eentre toate \u021b\u0103rile occidentale \u0219i aplicarea unei strategii globale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Teoria \u201eciocnirii dintre civiliza\u021bii\u201d a devenit cunoscut\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een anul 1993, fiind popularizat\u0103 de reputatul politologul american, analist \u0219i expert \u00een probleme de securitate Samuel Huntington (1927-2008), supranumit \u201eun Machiavelli al vremurilor noastre\u201d.<\/strong> Acesta sus\u021binea, \u00eenc\u0103 de pe atunci, c\u0103 lumea occidental\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre un conflict inevitabil cu alte culturi, \u00een special cu cele fundamentate pe credin\u021ba musulman\u0103; occidentul, pe de o parte, \u0219i civiliza\u021bia bazat\u0103 pe preceptele Islamului de cealalt\u0103 parte, sunt at\u00e2t de diferite, \u00eenc\u00e2t e imposibil s\u0103 interac\u021bioneze f\u0103r\u0103 a provoca sc\u00e2ntei, spunea Huntington. Premoni\u021biile lui au fost privite ini\u021bial cu scepticism \u00een cercurile politice, academice \u0219i diplomatice. A fost nevoie de momentul 11 septembrie 2001<\/em> pentru ca lumea \u0219i liderii s\u0103i s\u0103 ia \u00een serios fenomenul globaliz\u0103rii extremismului religios \u0219i teoria ciocnirii civiliza\u021biilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u0219i exist\u0103 uneori motive diferite aflate \u00een spatele violen\u021belor din fiecare \u021bar\u0103 (exemplul impertinen\u021bei \u0219i vicleniei cu care conduc\u0103torul rus acapareaz\u0103 spa\u021bii, tulbur\u00e2nd lini\u0219tea unor \u021b\u0103ri \u0219i modific\u00e2nd grani\u021be), toate conflictele de azi par s\u0103 aib\u0103 \u00een comun faptul c\u0103 actele de violen\u021b\u0103 sunt comise de indivizi motiva\u021bi religios, dar care denatureaz\u0103 credin\u021ba. Prim ministrul al Regatului Unit, la \u00eenceputul acestui an, \u00eentr-un articol redactat pentru ziarul britanic The Observer<\/em>, a afirmat c\u0103 \u201er\u0103zboaiele acestui secol vor fi provocate mai pu\u021bin de ideologiile politice extremiste, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een secolul 20, \u0219i mai mult de diferen\u021bele culturale \u0219i religioase\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poetul \u0219i dramaturgul rom\u00e2n – Matei Vi\u0219niec (n.1956), tr\u0103itor \u00een acest moment \u00een Fran\u021ba argumenta, dup\u0103 momentul atentatului terorist al sediului publica\u021biei Charlie Hebdo: \u201eFran\u021ba a tr\u0103it de fapt un \u0219oc de tip 11 septembrie, \u0219i probabil c\u0103 multe lucruri vor evolua \u00een mod diferit dup\u0103 aceast\u0103 fatidic\u0103 zi de 7 ianuarie 2015. Acest seism va trezi, poate, din angelism \u0219i o parte a clasei politice \u0219i chiar a intelectualilor francezi tenta\u021bi s\u0103 minimalizeze pericolul islamismului radical \u00een Europa\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Extremismul religios \u0219i pericolele pe care le implic\u0103 a atins un nou maxim \u00een ultimele luni ale anului care tocmai a trecut (2015), odat\u0103 cu expansiunea grup\u0103rii ultra radicale ISIS. Aceasta pretinde c\u0103 a instaurat un Califat Islamic \u00een Siria \u0219i \u00een nordul Irakului \u0219i amenin\u021b\u0103 s\u0103 se extind\u0103. Amenin\u021barea a devenit global\u0103 iar pre\u0219edintele american a precizat ca ISIS s-a desprins din Al Qaida \u0219i a prezentat recent un plan menit s\u0103 combat\u0103 \u0219i s\u0103 distrug\u0103 ISIS, declar\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 \u201eo mi\u0219care cu complexitatea \u0219i ferocitatea de care a dat dovad\u0103 ISIS nu poate fi izolat\u0103 \u00eentr-o \u201earie de carantin\u0103\u201d regional\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u201eCalifatul Islamic\u201d preconizat, a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 contur \u00een Siria, o \u021bar\u0103 transformat\u0103 \u00een mare parte \u00een ruine, sf\u00e2\u0219iat\u0103 de un r\u0103zboi civil \u00eenceput de mai bine de trei ani, \u00een care lupt\u0103 mai multe grup\u0103ri armate, \u021bar\u0103 din care fug mii de oameni, pentru a-\u0219i salva vie\u021bile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cum a relatat un ziar rom\u00e2nesc, \u00eentr-un ora\u0219 sirian aflat \u00een m\u00e2inile islami\u0219tilor, obiceiurile considerate \u201eoccidentale\u201d au fost interzise, pentru astfel de \u201ep\u0103cate\u201d precum ascultatul muzicii de pe CD, fumatul, consumul de alcool, localnicii pot ajunge \u00eentr-o camer\u0103 de tortur\u0103 sau pot fi biciui\u021bi \u00een pia\u021b\u0103, ca ni\u0219te animale. Cei care se opun sunt \u00eempu\u0219ca\u021bi, iar trupurile ne\u00eensufle\u021bite sunt l\u0103sate pe \u0219osele zile \u00eentregi, spre a le ar\u0103ta civililor pre\u021bul r\u0103zvr\u0103tirii. \u0218colile din ora\u0219 \u00een care \u00eenv\u0103\u021bau fete au fost \u00eenchise, sub pretextul c\u0103 institu\u021biile respective r\u0103sp\u00e2ndesc p\u0103catele Vestului; femeile din localit\u0103\u021bile unde ISIS face legea nu mai au voie s\u0103 ias\u0103 pe str\u0103zi dec\u00e2t \u00eenso\u021bite de un b\u0103rbat \u0219i acoperite din cap p\u00e2n\u0103 \u00een picioare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O publica\u021bie francez\u0103 a scris despre islami\u0219tii apar\u021bin\u00e2nd filialei din Yemen a re\u021belei Al-Qaida dintr-un ora\u0219 pe care \u00eel controleaz\u0103, c\u0103 au lovit zilele trecute o femeie cu pietre p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceasta a decedat, dup\u0103 ce au acuzat-o de \u201eadulter\u201d \u0219i \u201eprostitu\u021bie\u201d: \u201ePotrivit unui martor, b\u0103rba\u021bi \u00eenarma\u021bi au lovit femeia cu pietre \u00een mijlocul cur\u021bii unei cl\u0103diri militare \u00een prezen\u021ba a zeci de locuitori, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceasta a decedat\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frica de amenin\u021b\u0103ri exist\u0103 at\u00e2t \u00een exteriorul Americii, c\u00e2t \u0219i \u00een interiorul ei. Pre\u0219edintele Statelor Unite a anun\u021bat ac\u021biuni executive destinate s\u0103 extind\u0103 verificarea antecedentelor pentru unele achizi\u021bii de arme de foc \u0219i s\u0103 intensifice punerea \u00een aplicare a legilor federale ale na\u021biunii. M\u0103surile modeste vor constitui un scurt pentru comer\u021bul cu arme, legisla\u021bia limit\u00e2nd permisiunea a milioane de arme care urmeaz\u0103 s\u0103 fie v\u00e2ndute f\u0103r\u0103 control eficient, cu instituirea unor sanc\u021biuni penale pentru \u00eenc\u0103lcarea acestor legi. Legile r\u0103pesc o parte din libertate, dar, mai important este s\u0103 protejeze oamenii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai citesc \u00een ziarul de ast\u0103zi o \u0219tire \u0219i m\u0103 \u00eentreb: putem fi ne\u00eenfrica\u021bi \u00een urma anun\u021bului recent al Coreii de Nord privind succesul test\u0103rii bombei cu Hidrogen, gest care nu poate fi calificat dec\u00e2t dement \u0219i sfid\u0103tor? Revin la aten\u021bionarea psihiatrului elve\u021bian Carl Gustav Jung (1875-1961) referitor la puterea tot mai distructiv\u0103 a armelor, c\u0103 aceast\u0103 realizare oblig\u0103 omenirea\u00a0 s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 starea spiritual\u0103 \u0219i moral\u0103 a oamenilor care decid folosirea acestor arme este corespunz\u0103toare responsabilit\u0103\u021bii pentru urm\u0103rile pe care le-ar avea folosirea lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frica este inoculat\u0103 multor locuitori din multe \u021b\u0103ri considerate a fi du\u0219manii cuceririlor islamice. Putem spune c\u0103 este un altfel de r\u0103zboi, un r\u0103zboi emo\u021bional, la care trebuie c\u0103utate \u0219i g\u0103site metode de ap\u0103rare \u0219i chiar de \u00eenfr\u00e2ngere adecvate, fiindc\u0103, spunea filosoful german Arthur Schopenhauer (1778-1860): \u201evoin\u021ba de a tr\u0103i este singura expresie a existen\u021bei \u00eens\u0103\u0219i a universului\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103im \u00eentr-o lume a fricii \u0219i singura posibil\u0103 protec\u021bie, pe care \u0219i-o doresc oamenii, pentru alt\u0103 cale consider\u00e2nd c\u0103 este prea t\u00e2rziu, este pedepsirea du\u0219manilor ce folosesc cele mai crude metode de distrugere. P\u0103cat! \u00cen\u021belegerea \u0219i iubirea de semeni ar fi putut s\u0103 ne salveze. Mai este timp pentru trezirea con\u0219tiin\u021bei celor care ur\u0103sc lumea \u0219i nu pre\u021buiesc via\u021ba?<\/p>\n

\n

\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCurajul este rezisten\u021ba \u00een fa\u021ba fricii, me\u0219te\u0219ugul de a domina frica, \u0219i nu absen\u021ba fricii.\u201d – Mark Twain \u00a0\u00a0 \u00cen [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25385","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25385","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25385"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25385\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25388,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25385\/revisions\/25388"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25385"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25385"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25385"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}