{"id":25402,"date":"2016-01-14T09:20:22","date_gmt":"2016-01-14T09:20:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25402"},"modified":"2016-01-14T09:21:36","modified_gmt":"2016-01-14T09:21:36","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-iv-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/01\/14\/gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-iv-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Profetismul lui Mihai Eminescu (partea a IV-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

\u201eEminescu ne-a \u00eenv\u0103\u0163at un grai al minunii, limba Eminescu!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(+ANTONIE PL\u0102M\u0102DEAL\u0102-Mitropolitul Ardealului)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAcum \u015ftiu de ce sunt cum sunt… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru c\u0103 am fost \u00eendr\u0103gostit\u0103 c\u00e2ndva de o stea.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei-n fiecare zi mi-e dor de ea. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acum \u015ftiu de ce sunt cum sunt… Nu, nu mai po\u0163i fi <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 niciodat\u0103 a ta dac\u0103 \u00eentr-o noapte, c\u00e2ndva, <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00een odaia ta a cobor\u00e2t un luceaf\u0103r.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Nu, nu mai po\u0163i fi niciodat\u0103 a altuia, <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 c\u00e2nd un luceaf\u0103r \u0163i-a \u015foptit s\u0103 vii.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu, nu mai po\u0163i fi niciodat\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 c\u00e2nd un luceaf\u0103r te-a chemat cu el.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu, nu mai ui\u0163i niciodat\u0103 de cer, <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 chiar dac\u0103 atunci nu ai avut curajul s\u0103 te duci<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 dup\u0103 el. Acum \u015ftiu de ce sunt cum sunt… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru c\u0103 am iubit c\u00e2ndva un luceaf\u0103r. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei \u00een fiecare zi mi-e dor de el.\u201d<\/em><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>( Rom\u00e2nca<\/strong> ALEXANDRA SVET<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

<<Eminescu e alfabetul literaturii rom\u00e2ne <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (c\u0103reia cronicarii \u00eei sunt ideogramele>><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (MIRCEA PLATON)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Pe m\u0103sur\u0103 ce calea\u015fca anilor mei zboar\u0103 tot mai departe, spre azurul serafic al Na\u0163iei, devin tot mai recunosc\u0103tor marilor no\u015ftri \u00cenainta\u015fi, pe umerii c\u0103rora s-a a\u015fezat destinul ortodox al Neamului nostru cre\u015ftin, \u00een inimile c\u0103rora a odr\u0103slit mireasma c\u00e2nt\u0103rii de Dumnezeu \u015fi de Plai dacorom\u00e2n, \u00een sufletele c\u0103rora s-au \u00een\u0103l\u0163at at\u00e2tea imne \u015fi poeme de dor, de dragoste \u015fi de mul\u0163umire pentru via\u0163a primit\u0103, \u00eentru taina \u015fi jertfa ei, \u00eentru iubirea \u015fi m\u0103rturisirea mai presus de sine.<\/p>\n

Poezia, c\u00e2ntarea, tr\u0103irea, asceza, suferin\u0163a, bucuria sunt jertfe mistice ale cugetului spre \u00eemplinire duhovniceasc\u0103 peste care se revars\u0103 harul lui Dumnezeu pentru a le \u00eentregi arhetipal, c\u0103p\u0103t\u00e2nd astfel, mireasm\u0103, culoare, expresie, misiune, voca\u0163ie, m\u0103rturisire, \u00eenchinare, atribute spirituale unei culturi cre\u015ftine autentice \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103toare spre transcendent, spre unire deplin\u0103 cu Inefabilul.<\/p>\n

Prin constitu\u0163ia ei teandric\u0103, divino-uman\u0103, Biserica lui Hristos tr\u0103ie\u015fte existen\u0163a \u015fi misiunea ei \u00een bipolaritatea dimensiunii: cea revelat\u0103, dumnezeiesc\u0103, circumscris\u0103 Sfintei Treimi, Cerului, dar \u015fi cea uman\u0103, centrat\u0103 pe spiritul Culturii, ca expresie natural\u0103, harismatic\u0103 a Omului inspirat, a Neamului, a p\u0103m\u00e2ntului sacralizat.<\/p>\n

A\u015fadar, Omul ales, religios este o dimensiune preponderent-cultural\u0103, iar prin conlucrare cu harul divin tinde spre des\u0103v\u00e2r\u015fire, spre geniu, spre cealalt\u0103 dimensiune dumnezeiasc\u0103.<\/p>\n

Omul ales, slujitorul, profetul h\u0103r\u0103zit de Dumnezeu \u00ee\u015fi a\u015feaz\u0103 temelia existen\u0163ial\u0103 pe Adev\u0103rul revelat de Duhul Sf\u00e2nt, iar st\u00e2lpul, coroana spiritual\u0103, pe Iubirea \u00eentru Atotcreator \u015fi Neamul s\u0103u.<\/p>\n

Cultura religioas\u0103, cea ortodox\u0103 devine pentru cel ales, poet, preot, pedagog, artist, profet, etc., o \u00eempreun\u0103 lucrare, o lucrare haric\u0103 a celui inspirat \u015fi Creator, pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea cre\u015ftin\u0103 a Neamului ortodox.<\/p>\n

Cel ales \u00ee\u015fi pune \u00een tr\u0103ire, \u00een jertfire cea mai profund\u0103 sim\u0163ire mistic\u0103 a ra\u0163iunii sufletului s\u0103u, cea de z\u0103mislire a culturii, cea de continuator al Crea\u0163iei divine.<\/p>\n

\n

Acesta este geniul<\/strong> ori sacerdotul<\/strong> cerului de pe p\u0103m\u00e2ntul Patriei sale.<\/p>\n

\n

Toate \u00eensu\u015firile spiritului s\u0103u sunt luminate, inspirate, \u00eendrumate de harul dumnezeiesc, care-i dau \u00a0total\u0103 str\u0103lucire aristocra\u0163iei sale traco-dace.<\/p>\n

Cel ales, Geniul, aristocratul spiritului este a\u015fadar, Sacerdotul mistic, slujitorul Cultului ortodox, ca via\u0163\u0103 \u015fi misiune a Bisericii lui Hristos, care se cuminec\u0103 culturii noastre cre\u015ftine, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-se apoi tuturor, afla\u0163i \u00een pantheonul spiritual universal.<\/p>\n

Gra\u0163ie Bisericii Ortodoxe na\u0163ionale se \u00eemplete\u015fte o leg\u0103tur\u0103 indestructibil\u0103, aproape consubstan\u0163ial\u0103 \u00eentre Revela\u0163ia evanghelic\u0103 \u015fi cultura spiritual\u0103 a poporului nostru geto-daco cre\u015ftin.<\/p>\n

Evanghelia lui Hristos tr\u0103ie\u015fte \u00een realit\u0103\u0163ile spirituale, sociale \u015fi naturale prin cultura fiec\u0103rui veac, ca un prezent continuu.<\/p>\n

Crea\u0163ia Tat\u0103lui ceresc prin Fiul S\u0103u, prin Duhul Sf\u00e2nt \u015fi Sensul \u00centrup\u0103rii Fiului lui Dumnezeu-M\u00e2ntuitorul lumii \u00een Om, au fost \u015fi sunt dovezile faptei de a sfin\u0163i \u015fi transfigura firea omului prin ascez\u0103, mistic\u0103, jertf\u0103 \u015fi cultur\u0103 spiritual\u0103 spre \u00eendumnezeire.<\/p>\n

Crea\u0163ia a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 prin Logosul-Fiul, prin Cuv\u00e2nt, deci, iar Omul a primit drept chip al s\u0103u, dumnezeirea Cuv\u00e2ntului str\u0103lucitor, \u00een g\u00e2nd, cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103.<\/p>\n

Evanghelia lui Iisus Hristos acela\u015fi rol divin \u00eel are: de a transfigura cultura prin Biseric\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015find-o apoi \u00een Cultura Duhului.<\/p>\n

Biserica Ortodox\u0103 este \u015fi r\u0103m\u00e2ne temelia \u015fi S\u00e2nul Culturii duhovnice\u015fti, izvorul continu\u0103rii Crea\u0163iei lui Dumnezeu, iar ce este \u00een afar\u0103 de Biseric\u0103 este iluzie,v\u00e2nare de v\u00e2nt, am\u0103gire, \u00eenchipuire.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la venirea Dumnezeului-Hristos pe p\u0103m\u00e2nt, omenirea, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd Neamul pelasgo-traco-daco-get, curgea doar \u00een vatra panteismului, f\u0103r\u0103 esen\u0163a tr\u0103irii \u00een mistica libert\u0103\u0163ii, adev\u0103rului, iubirii.<\/p>\n

Numai prin har, prin credin\u0163\u0103, prin d\u0103ruire Omul ales este capabil s\u0103 devin\u0103 cu adev\u0103rat f\u0103uritor de cultur\u0103 sub autoritatea Duhului Sf\u00e2nt.<\/p>\n

Biserica lui Hristos \u015fi Cultura cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103 nu se confund\u0103 \u015fi nu se substituie una alteia, ci sunt \u00eempreun\u0103 lucrare, \u00eempreun\u0103 slujire.<\/p>\n

Prin urmare, genialitatea mistic\u0103 spiritual-cre\u015ftin\u0103, fie a \u0163\u0103ranului dreptm\u0103ritor cre\u015ftin, a poetului, a dasc\u0103lului, a eseistului, a filosofului, a artistului, a teologului, a preotului, a monahului r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic-testamentar\u0103, a tezaurului na\u0163ional-universal.<\/p>\n

Cultura unui neam cre\u015ftin trebuie s\u0103 aib\u0103 totdeauna tr\u0103irea unui sens profund al tr\u0103irii sale mistic-ortodoxe, o ne\u00eencetat\u0103 prezen\u0163\u0103 a lui Dumnezeu \u00een Crea\u0163ie astfel \u00eenc\u00e2t omul artist-creator s\u0103 aib\u0103 emergen\u0163a numai spre transcendentul divin al nemuririi.<\/p>\n

Cultura unei na\u0163iuni care dezerteaz\u0103 din S\u00e2nul Cultului, al Bisericii, ajunge, subcultur\u0103 autonom\u0103, grea de sine, plin\u0103 de ifose.<\/p>\n

Niciodat\u0103 un stat, care nu este na\u0163ional-cre\u015ftin nu va sprijini Cultura \u015fi implicit Biserica. Statul, care poate fi ateu, liber-cuget\u0103tor, social-democrat, vasal intereselor str\u0103ine, st\u0103p\u00e2n propriilor interese, nu va avea aplecare spre Cultur\u0103, gra\u0163ie neputin\u0163ei sale spirituale.<\/p>\n

\u015ei tocmai de aceea el va percepe numai taxe, impozite, dob\u00e2nzi, crize, imixtiuni, \u00eemprumuturi, contracte, ordonan\u0163e, suspiciuni, tergivers\u0103ri, legifer\u0103ri, propagand\u0103, compromisuri, tr\u0103d\u0103ri, la\u015fit\u0103\u0163i, liberalit\u0103\u0163i, burghezii, inutilit\u0103\u0163i, \u00eengr\u0103diri, interziceri, persecu\u0163ii, prigoane, mistific\u0103ri, dezinform\u0103ri, subversiuni, demagogii, falsit\u0103\u0163i, \u00een\u015fel\u0103ciuni, ascult\u0103ri, supravegheri, interog\u0103ri, proscrip\u0163ii, etc.<\/p>\n

\n

Convin\u015fi fiind, c\u0103 adev\u0103rata cultur\u0103 ortodox\u0103 izvor\u0103\u015fte doar din \u015fi prin credin\u0163a cre\u015ftin\u0103, putem afirma cu certitudine c\u0103 Mihail Eminescu<\/strong> este geniul nostru religios, cre\u015ftin prin excelen\u0163\u0103, adic\u0103 Profetul Na\u0163iunii Dacorom\u00e2ne, profetice, pilduitoare.<\/p>\n

\n

Toat\u0103 preocuparea sa cultural\u0103 a c\u0103p\u0103tat str\u0103dania unui sens religios al cunoa\u015fterii, al viziunii cosmice care, sinergic fiind \u00eenf\u0103ptuit\u0103 prin credin\u0163\u0103 \u015fi har trebuie s\u0103 se reflecte \u00een Elita spiritual\u0103 a unui Neam spre a-i da sau reda, demnitatea aristocrat-na\u0163ionalist\u0103, con\u015ftiin\u0163a sensului divin, continuitatea mesianic\u0103, voca\u0163ia \u015fi dimensiunea sa mistic\u0103, \u00eennoitoare, m\u00e2ntuitoare.<\/p>\n

\n

A\u015fa cum credin\u0163a zugr\u0103ve\u015fte icoana sufletului cre\u015ftin, la fel cultura spiritual\u0103 a unui Neam, zugr\u0103ve\u015fte sufletul unui geniu religios, ales, surprins \u00een aura rug\u0103ciunii, \u00een nimbul frumuse\u0163ii angelice, \u00een candela adev\u0103rului revelat, \u00een amvonul binelui d\u0103ruit al azurului serafic, declan\u015f\u00e2nd sublimul divin, \u00een \u00eencercarea de a idealiza \u015fi de a investi sacru, FEMEIA<\/strong>, ca paradigm\u0103 a imperativului: cultul FECIOAREI MARIA<\/strong>-prototipul Frumosului dumnezeiesc.<\/p>\n

\n

Nu exist\u0103 geniu religios universal recunoscut, transcendent (cei care n-au aur\u0103 religioas\u0103, primesc doar confirmarea imanentului) s\u0103 nu fie sacerdot al rug\u0103ciunii, al Adev\u0103rului \u015fi s\u0103 nu c\u00e2nte, s\u0103 nu se \u00eenchine, s\u0103 nu se \u00eencline, s\u0103 nu \u00eengenuncheze, slujind cu d\u0103ruire sf\u00e2nt\u0103, jertfelnic\u0103 lui Dumnezeu, Fecioarei, Cerului, Neamului, Patriei, Femeii (Fecioara-Femeia-Mama), Naturii, P\u0103m\u00e2ntului…<\/p>\n

\n

Mihail Eminescu<\/strong>, fiind un geniu religios aduce adorare Atotcreatorului-Tat\u0103, \u00een viziunea sa cosmogonic\u0103: \u201e… P\u0103truns de sine \u00eensu\u015fi odihnea cel nep\u0103truns… Dar deodat un punct se mi\u015fc\u0103… cel dint\u00e2i \u015fi singur. Iat\u0103-l\/ Cum din haos face mum\u0103, iar\u0103 el devine Tat\u0103l\u201d<\/em><\/strong>…, <\/em><\/strong>Atotcreatorului-Fiu, ca sens al \u00centrup\u0103rii: << La steaua care-a r\u0103s\u0103rit\/ e-o cale at\u00e2t de lung\u0103\/ c\u0103 mii de ani i-au trebuit\/ Luminii s\u0103 ne-ajung\u0103>><\/em><\/strong>…, supravener\u0103rii Fecioarei Maria, ca Maic\u0103 atotmilos\u00e2rd\u0103: \u201eR\u0103sai asupra mea, lumin\u0103 lin\u0103,\/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioar\u0103;\/ O, Maic\u0103 Sf\u00e2nt\u0103, pururea Fecioar\u0103,\/ \u00cen noaptea g\u00e2ndurilor mele vin\u0103!\u201d <\/em><\/strong>, Neamului ori Patriei at\u00e2t de dragi: \u201e… Ce-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ T\u00e2n\u0103r\u0103 mireas\u0103, mam\u0103 cu amor!\/ Fiii t\u0103i tr\u0103iasc\u0103 numai \u00een fr\u0103\u0163ie\/ ca a nop\u0163ii stele, ca a zilei zori,\/ Via\u0163a \u00een vecie, glorii, bucurie, Arme cu t\u0103rie, suflet rom\u00e2nesc,\/ Vis de vitejie, fal\u0103 \u015fi m\u00e2ndrie,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc!\u201d <\/em><\/strong>sau iubirii unei p\u0103m\u00e2ntence: \u201e… Cum ea pe coate-\u015fi r\u0103zima\/ Vis\u00e2nd ale ei t\u00e2mple,\/ De dorul lui \u015fi inima\/ \u015fi sufletu-i se \u00eemple\u201d <\/em><\/strong>, precum \u015fi naturii \u00een splendoarea r\u0103sf\u0103\u0163\u0103rii sale miraculoase: \u201e Tres\u0103rind sc\u00e2nteie lacul\/ \u015ei se leag\u0103n\u0103 sub soare;\/ Eu privindu-l din p\u0103dure,\/ Las aleanul s\u0103 m\u0103 fure\/ \u015ei ascult de la r\u0103coare\/ Pitpalacul. … Cucul c\u00e2nt\u0103, mierle, presuri-\/ Cine \u015ftie s\u0103 le-asculte?\/ Ale p\u0103s\u0103rilor neamuri\/ ciripesc pitite-n ramuri\/ \u015ei vorbesc cu-at\u00e2t de multe\/ \u00cen\u0163elesuri.\u201d <\/em><\/strong>\u00a0(Eminescu, Poezii. <\/em>Ed. pentru Literatur\u0103, Buc. 1965) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eUn om de geniu, <\/em><\/strong>spunea alt mare geniu, poet-filosof-teolog, Nichifor Crainic, \u00a0\u00eengenuncheaz\u0103 \u00een fa\u0163a Sfintei Fecioare. Smerenia, condi\u0163ie ini\u0163ial\u0103 a rug\u0103ciunii, \u00eel face s\u0103-\u015fi vad\u0103 \u00eentreaga m\u0103re\u0163ie ca pe o ad\u00e2nc\u0103 nimicnicie. Oricine ai fi, \u00een fa\u0163a cerului \u015fi a ve\u015fniciei, <\/em>sim\u0163i c\u0103 nimica nu e\u015fti<\/strong> cum a zis el alt\u0103 dat\u0103. Aceast\u0103 smerenie e \u015fi mai intensificat\u0103 de con\u015ftiin\u0163a dureroas\u0103 a p\u0103catului: <\/em>ad\u00e2nc noian de vin\u0103. Sentimentul nimicniciei \u015fi al p\u0103catului pune o distan\u0163\u0103 moral\u0103, cutremur\u0103toare \u00eentre el \u015fi neprihana cereasc\u0103 a Sfintei Fecioare. Nevoia rug\u0103ciunii e deci cu at\u00e2t mai fierbinte…, priveli\u015ftea sufletului s\u0103u<\/em><\/strong>, absorbit \u00een cea mai fierbinte rug\u0103ciune ne umple de un sf\u00e2nt fior \u015fi ne determin\u0103 s\u0103-i recunoa\u015ftem \u00een\u0103l\u0163imea spiritual\u0103. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0El o cuteaz\u0103, fiindc\u0103 \u015ftie c\u0103 deasupra vegheaz\u0103 <\/em><\/strong>privirea ei plin\u0103 de lacrimi \u00eendur\u0103toare.\u201d<\/em><\/strong> (G\u00e2ndirea, anul XVII, nr.1, Ianuarie, 1938)<\/p>\n

\n

Prin toat\u0103 crea\u0163ia sa genial\u0103, Mihail<\/strong> Eminescu<\/strong> devine ctitorul care define\u015fte sensul spiritual al Culturii ortodoxe na\u0163ional-universale.<\/p>\n

\n

Profetul nostru a asimilat selectiv domeniile sufletului, poezia, g\u00e2ndirea, cugetarea, cosmologia, credin\u0163a, libertatea, adev\u0103rul, numai \u00een concordan\u0163\u0103 cu m\u0103rturisirea Evangheliei Hristice.<\/p>\n

Geniul s\u0103u religios-cre\u015ftin ni s-a descoperit \u00een toat\u0103 amploarea \u015fi splendoarea sufletului s\u0103u, \u00een intensitatea tr\u0103irii sale ca promotor al Culturii autohtone, spiritual-culte, \u00eentemeiat\u0103 pe o sintez\u0103 originar\u0103 a Tradi\u0163iei precre\u015ftine \u015fi cre\u015ftine, liantul de suflet al etnogenezei nemuritoare a poporului dacorom\u00e2n:<\/p>\n

\u201eM\u0103rturiile de credin\u0163\u0103 care se ivesc \u015fi sclipesc uimitor \u00een multe poeme provin astfel, <\/em><\/strong>m\u0103rturise\u015fte marele teolog genial \u015fi duhovnic ales P\u0103rintele Galeriu, \u00eentr-o egal\u0103 m\u0103sur\u0103, din alc\u0103tuirea at\u00e2t de singular\u0103 \u015fi complex\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale, deschis\u0103 spre toate z\u0103rile lumii, cu \u00eentreb\u0103rile \u015fi r\u0103spunsurile ei, ca \u015fi dintr-o tr\u0103s\u0103tur\u0103 proprie poporului nostru pentru care re\u0163inerea discret\u0103, neostentantiv\u0103 \u00een manifestarea credin\u0163ei, este semnul sigur al profunzimii ei. La interferen\u0163a, paradoxal\u0103 numai \u00een aparen\u0163\u0103, dintre tradi\u0163ie \u015fi romantism, Mihai Eminescu a g\u0103sit punctul unui echilibru creator.\u201d<\/em><\/strong> (Studii Teologice…, Seria a II-a, anul XLIII, nr. 1, Ianuarie-Februarie, 1991) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Seva excep\u0163ionalei noastre culturi populare \u015fi harul hristic au odr\u0103slit \u015fi s-au concretizat \u00een Profetul Neamului prin subtilitatea \u015fi bog\u0103\u0163ia spiritului, prin cov\u00e2r\u015fitoarea for\u0163\u0103 de creativitate, prin demnitatea aristocra\u0163iei sale dace, prin rafinamentul g\u00e2ndirii,al erudi\u0163iei sale cre\u015ftin-ortodoxe enciclopedice.<\/p>\n

Mihail Eminescu<\/strong> r\u0103m\u00e2ne pentru Neamul protodac, pe care l-a iubit \u015fi l-a slujit cu sfin\u0163enie \u00eentreaga sa via\u0163\u0103: trecutul, prezentul \u015fi viitorul spiritualit\u0103\u0163ii dacorom\u00e2ne<\/strong>, a\u015fa cum inspirat afirma Patriarhul Teoctist Ar\u0103pa\u015fu despre rela\u0163ia Biseric\u0103-Cultur\u0103: \u201e tot trecutul, prezentul \u015fi viitorul neamului nostru se concentreaz\u0103 \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt: <\/em>DUMNEZEU.\u201d <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Crezul s\u0103u na\u0163ionalist, rugul aprins al poeziei, \u00eemplinirea \u015fi str\u0103lucirea liric\u0103, mistica sufletului s\u0103u aristocrat, l-au \u00eencununat ca misiune \u015fi voca\u0163ie profetic\u0103 a Neamului dacorom\u00e2n cre\u015ftin-ortodox.<\/p>\n

Elementul lui genial, specific eminescian, cel de autoritate profetic\u0103 este certitudinea fenomenului de tain\u0103, atitudinea, sinteza de r\u0103m\u00e2nere permanent\u0103, definitiv\u0103 \u015fi nicidecum impresia de mister, de trecere prin timp: \u201e…stilice\u015fte Eminescu avea sunetul lui specific,<\/em><\/strong> remarca filosoful genial al culturii Artur Gabriel Silvestri<\/strong>, …<\/em><\/strong> compozi\u0163ia, publicistica eminescian\u0103 e memorabil\u0103 prin atitudini. Sintezele lui sunt ale unui polemist de for\u0163\u0103, cu g\u00e2nduri \u00eenv\u00e2lvorate, pornind uria\u015fe ro\u0163i suflete\u015fti din te miri ce sugestie exterioar\u0103, v\u0103z\u00e2nd mereu generalitatea \u00een incidental, durabilul \u00een clip\u0103,… aceast\u0103 publicistic\u0103 masiv\u0103, care e de fapt filosofie, istorie \u015fi eseu de cel mai \u00eenalt nivel, e ating\u0103toare de alte domenii \u015fi scap\u0103 de sub imperiul ruin\u0103tor al momentului.\u201d <\/em><\/strong>(Artur Silvestri, Critica Prozei, vol. I [1973-1989], Prozatori (A-G),<\/em>Ed. Carpathia, 2015, p. 200-202)<\/p>\n

\n

Con\u015ftient de harul primit de la Dumnezeu, de for\u0163a sa creatoare \u015fi \u00eempreun\u0103 lucrare cu divinul ca autoritate genial\u0103: <<Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour din marea de amar>><\/em><\/strong>, <\/em>profetul r\u0103m\u00e2ne \u00een simplitatea sa aristocrat\u0103, \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, care-l \u00eenso\u0163ea permanent al\u0103turi de cei mari sau de cei mici, situa\u0163i pe scara social\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi aura sa regal\u0103. De aceast\u0103 stare a sa, fireasc\u0103 \u015fi suprafireasc\u0103, profit\u0103 conservatorul Titu Maiorescu, c\u00e2nd ofer\u0103 premiul academic pretendentului la m\u00e2na Veronic\u0103i, Iuliu Ro\u015fca, justific\u00e2ndu-se ca o compensa\u0163ie prin portretul abstract pe care il construie\u015fte, cel al geniului ne\u00een\u0163eles<\/em>.<\/p>\n

Desigur c\u0103 geniul nu poate fi deloc u\u015for de \u00een\u0163eles nici de capetele pretins luminate, el tr\u0103indu-\u015fi oprera prin con\u015ftiin\u0163a religiozit\u0103\u0163ii sale cre\u015ftin ortodoxe \u015fi misiunea sa mistic\u0103 purces\u0103 din Adev\u0103rul revelat.<\/p>\n

De aceea antinomiile sale cre\u015ftin-creatoare, par pentru foarte mul\u0163i ini\u0163ia\u0163i<\/em> doar paradoxuri, necunoa\u015fteri, ne\u00een\u0163elegeri, rele voin\u0163e.<\/p>\n

Sunt chiar voci grele, cre\u015ftine, ca ni\u015fte dang\u0103te de clopot poate, care neag\u0103 cre\u015ftinismul lui Mihail Eminescu.<\/p>\n

Dar cre\u015ftinismul ortodox este o stare \u00eenalt\u0103, spiritual\u0103, mistic\u0103, divin\u0103 a sufletului religios, nu o abordare \u015ftiin\u0163ificist\u0103. Sunt oameni procupa\u0163i de o cercetare religioas\u0103 profund\u0103, pot fi chiar teologi remarca\u0163i, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt \u015fi credincio\u015fi autentici, tr\u0103itori, jertfitori \u00eentru Neam \u015fi Dumnezeu, \u00eentru Crea\u0163ie \u015fi Atotcreator.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul autentic este sinonim cu Milostenia. Sunt oameni donatori care \u00eempart cu regularitate \u00een anumite perioade, daruri de orice fel, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt \u015fi milostivi. Milostenia tr\u0103ie\u015fte permanent \u00een via\u0163a celui darnic, \u00een sufletul s\u0103u plin de lumin\u0103.<\/p>\n

A\u015fa \u015fi cre\u015ftinismul ortodox, nu este o manifestare \u00een diferite ocazii, de s\u0103rb\u0103tori, \u00een g\u0103tiri ale campaniilor electorale sau la alegeri de domni <\/em>ori de ierarhi<\/em>, <\/em>ci o atitudine jertfelnic\u0103 continu\u0103, o comuniune permanent\u0103 \u00eentru M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos \u015fi aproapele, \u00eentru Cultur\u0103 Duhului \u00een S\u00e2nul sf\u00e2nt al Ortodoxiei.<\/p>\n

A scrie profund, elevat, elitist despre cre\u015ftinism, despre valorile Ortodoxiei, ale Tradi\u0163iei, nu te define\u015fte ca \u015fi cre\u015ftin mistic, slujitor al esen\u0163elor teologice: Adev\u0103rul, Libertatea, M\u0103rturisirea, Crucea, Suferin\u0163a, Jertfa, Iertarea, \u00cenvierea, Iubirea, \u00cendumnezeirea.<\/p>\n

\n

A\u015fadar, s\u0103 lu\u0103m aminte!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEminescu \u015fi cre\u015ftinismul\u201d<\/em> R\u0103zvanului Codrescu, este un astfel de text care neag\u0103, categoric chiar,<\/em><\/strong> arat\u0103 profesorul Nicolae Georgescu, \u00a0posibilitatea de abordare cre\u015ftin-ortodox\u0103 a vie\u0163ii \u015fi operei lui Eminescu, \u00eencheindu-se astfel:<\/em><\/strong><\/p>\n

<<Ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios cre\u015ftin (de\u015fi va fi avut \u00een comun cu cre\u015ftinismul-\u00een resorturile intime ale personalit\u0103\u0163ii sale-acuitatea metafizic\u0103, intui\u0163ia organicului, reveren\u0163a fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie<\/strong> sau<\/strong> voca\u0163ia m\u0103rturisitoare). Dar Eminescu r\u0103m\u00e2ne Eminescu, a\u015fa cum a fost. Geniul artistic (mai ales pe fondul de dezangajare religioas\u0103 a modernit\u0103\u0163ii) poate s\u0103-\u015fi asume sau nu, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sau alta, cre\u015ftinismul-aceasta st\u0103 \u00een \u201ec\u0103derea\u201d \u015fi-n \u201elibertatea\u201d lui noetic\u0103 \u015fi creatoare.>> <\/strong>( Revista Veghea, <\/strong>an II,nr.3, 2009)<\/p>\n

\u00cen inadverten\u0163a gr\u0103bit\u0103 a interven\u0163iei sale mi\u015fc\u0103toare…, R\u0103zvan Codrescu se contrazice cu brio: \u201e…acuitate metafizic\u0103, intui\u0163ia organicului, reveren\u0163a fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie sau voca\u0163ia m\u0103rturisitoare…\u201d<\/em>, chiar dac\u0103 s-a raportat: << pe baz\u0103 de texte \u015fi de surse autorizate>><\/em>(ibid, p. 8), \u015ftiindu-se de altfel \u015fi de fapt c\u0103 textul <\/strong>nu are doar liter\u0103, ci \u015fi har. <\/strong>Mai ales Har<\/strong>!<\/p>\n

\n

P\u0103i, dac\u0103 iube\u015fti Neamul t\u0103u a\u015fa cum l-a iubit Profetul nostru dac, cu toat\u0103 fiin\u0163a sa, cu toat\u0103 inima sa \u015fi cu tot cugetul s\u0103u<\/em>, oare pe Dumnezeu: \u201eDin Care \u00ee\u015fi trage numele orice neam \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt<\/em> \u201d(Sf. Ap. Pavel, Epist. c\u0103tre Efeseni 3,15), Care este\u00a0 P\u0103rintele ceresc \u015fi al neamului nostru, oare nu L-a iubit mai presus de toate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/em>Cre\u015ftinul nu este cel care doar crede \u015fi contabilizeaz\u0103 p\u0103catele celorlal\u0163i fa\u0163\u0103 de ale sale, privind \u00eemprejur\u0103rile istorice, ci acela care m\u0103rturise\u015fte credin\u0163a prin jertfa faptelor sale permanente.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul tr\u0103it \u015fi m\u0103rturisit ortodox, constituie \u00een persoana credinciosului milostiv \u015fi iubitor, modul<\/strong> \u015fi sensul<\/strong> esen\u0163ei sale existen\u0163iale, iar pentru geniul creator de supravalori na\u0163ional-universale, dincolo de acestea, pogoar\u0103 peste crezul s\u0103u intui\u0163ia haric\u0103 a plenitudinii sale serafice, nicidecum \u201eintui\u0163ia organicului\u201d <\/em>ca garnitur\u0103<\/em> la \u201eacuitatea metafizic\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

Apoi, \u201ereveren\u0163a fa\u0163\u0103 de tradi\u0163ie sau voca\u0163ia m\u0103rturisitoare\u201d<\/em>, nu exprim\u0103 a\u015fadar, rela\u0163ia-referin\u0163\u0103 <\/strong>a Geniului cu Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie?<\/p>\n

P\u0103i aceast\u0103 \u201ereveren\u0163\u0103\u201d,<\/em> nu arat\u0103 deplin venera\u0163ia Luceaf\u0103rului fa\u0163\u0103 Tradi\u0163ia Crea\u0163iei dumnezeie\u015fti? Nu, define\u015fte atitudinea, existen\u0163a sa cre\u015ftin\u0103, dimensiunea spiritual\u0103 absolut\u0103 a alterit\u0103\u0163ii sale geniale ca voca\u0163ie ortodox\u0103 m\u0103rturisitoare?!?<\/p>\n

Geniul cre\u015ftin nu este unul abstract, nu se mi\u015fc\u0103 doar \u00een sine, ci prin lumina harului divin se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00eenmul\u0163ind talan\u0163ii, se d\u0103ruie\u015fte prin prisosul de iubire Neamului, lui Dumnezeu, \u00eentregii lumi.<\/p>\n

M\u0103rturisirea iubirii sale de Neam, care devine implicit \u015fi dragostea sa \u00eentru Dumnezeu este \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 o dimensiune dumnezeiasc\u0103 at\u00e2t ca misiune c\u00e2t \u015fi ca voca\u0163ie, ca asumare \u00een transcendentul divin.<\/p>\n

\u00cen Cultura noastr\u0103 ortodox\u0103 n-a prea existat r\u0103sfr\u00e2ngeri metafizice, fiindc\u0103 filosoful, g\u00e2nditorul, poetul, artistul, pedagogul, teologul le-au inserat misticii cre\u015ftine, ortodoxo-hristice.<\/p>\n

Profetului nostru Mihail Eminescu<\/strong>, nu trebuie s\u0103 i se repartizeze doar <<evanghelia politic\u0103 a rom\u00e2nismului>><\/em>, cum definea Goga, inegalabila Doin\u0103, <\/em>ca sim\u0163ire na\u0163ionalist\u0103 sau cum vor unii bine<\/em> inten\u0163iona\u0163i<\/em> s\u0103-l \u00eencoroneze numai ca referin\u0163\u0103 eminescian\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Mihail Eminescu<\/strong> este un geniu cre\u015ftin-ortodox care se \u00eensum\u0103 prin crea\u0163ia sa \u00eentru tr\u0103irea arhetipal\u0103 Hristico-evanghelic\u0103.<\/p>\n

\n

Fiind cel mai devotat \u015fi mai \u00eensufle\u0163it partizan al adev\u0103rului, Eminescu <\/strong>\u015ftia c\u0103 Hristos este Adev\u0103rul absolut prin excelen\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd urci spre Amvonul cunoa\u015fterii lui Eminescu, trebuie s\u0103 te \u00eenal\u0163i cu sufletul doldora <\/em>de iubire sau m\u0103car s\u0103 te situezi pe prima treapt\u0103 a urcu\u015fului t\u0103u, altfel calci pe urma hulitorilor sau te ag\u0103\u0163i de remorca <\/em>\u00a0detractorilor condus\u0103 de un Horia Roman Patapievici.<\/p>\n

\n

E drept \u201ec\u0103 Eminescu era <<piatra de poticnire>><\/strong> a tuturor, repet a tuturor politicienilor zilei\u201d<\/em>(de ieri \u015fi de azi, a\u015f zice, n.a.), afirm\u0103 genialul Virgil Maxim, dar tot el \u00eenal\u0163\u0103 Imnul divin: \u201eRug\u0103ciune\u201d<\/em>, Preacuratei Maria, cea mai mare, cea mai plin\u0103 de har poezie a lui Eminescu<\/em><\/strong>, adaug\u0103 acela\u015fi mare poet \u015fi m\u0103rturisitor Virgil Maxim.<\/p>\n

Pietatea cre\u015ftin\u0103 universal\u0103 s-ar \u00eennobila haric \u015fi serafic dac\u0103 Psalmul (Rug\u0103ciune) \u00eenchinat cu supravenera\u0163ie Fecioarei Maria-Cr\u0103iasa Cerului \u015fi a P\u0103m\u00e2ntului, al nemuritorului geniu, ar fi al\u0103turat ceremonialului liturgic al Bisericii Sobornice\u015fti a lui Hristos.<\/p>\n

\n

\u00cenvierea, Rug\u0103ciunea unui Dac, R\u0103sai asupra mea, La steaua, Luceaf\u0103rul, Colinde, \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar, Scrisoarea I <\/em>\u015f.a.,<\/em> ne descoper\u0103 fiorul s\u0103u sacru contemplativ, care este caracteristica de tain\u0103 a sufletului Marelui Emin.<\/p>\n

Reputatul sociolog cre\u015ftin Ilie B\u0103descu <\/strong>l-a numit pe Eminescu al nostru \u015fi al lumii: eroul eponim al culturii rom\u00e2ne\u015fti<\/em><\/strong>, arat\u0103 eminescologul Theodor Codreanu, la care subscrie c\u0103: Eminescu are statura unui mit na\u0163ional.<\/em><\/strong> ( Revista Veghea, <\/strong>an II,nr.3, 2009, p. 18)<\/p>\n

\n

\u201eC\u0103 autorul Luceaf\u0103rului, <\/em>spune Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania<\/strong>, cuno\u015ftea bine Biblia \u015fi c\u0103 citise numeroase c\u0103r\u0163i biserice\u015fti, e fapt sigur. C\u0103 intelectul s\u0103u era atras cu prec\u0103dere de textele profunde, nu e nici o \u00eendoial\u0103. Tot at\u00e2t de \u00eenvederat\u0103 este \u015fi aspira\u0163ia spiritului s\u0103u c\u0103tre zonele absolutului, prezent\u0103 \u00een \u00eentreaga sa oper\u0103.\u201d<\/em>(ibid. p. 10)<\/p>\n

\n

\u00centr-o alt\u0103 parte, Maica Benedicta, academician Bu\u015fulenga spune: \u201eMihai a dob\u00e2ndit primele \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi de la preotul satului care, fire\u015fte, l-a ini\u0163iat \u00een buchiile vechilor scrieri biserice\u015fti, familiariz\u00e2ndu-l astfel de timpuriu cu acele c\u0103r\u0163i care cuprindeau toat\u0103 tradi\u0163ia ortodox\u0103. De aici i-a r\u0103mas lui Eminescu acea \u015ftiin\u0163\u0103 a descifr\u0103rii manuscriselor vechi cu care avea s\u0103-l uimeasc\u0103 pe savantul Gaster, pe care-l consulta, cer\u00e2ndu-i sfatul \u015fi chiar \u00eenprumut\u00e2nd de la el manuscrise rare. Tot de atunci s-a trezit \u00een el iubirea pentru pre\u0163ul \u015fi savoarea cuv\u00e2ntului vechi, \u015fi, mai cu seam\u0103, de atunci s-a n\u0103scut \u00een el ata\u015famentul, respectul \u015fi admira\u0163ia<\/em> pentru institu\u0163ia Bisericii Na\u0163ionale, a c\u0103rei valoare n-a \u00eencetat nici o clip\u0103 s\u0103 o lege de istorie \u015fi d\u0103inuirea neamului.\u201d<\/em>( Veghea<\/strong>, an II, nr. 1, 2009,p. 21)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Privilegiului admira\u0163iei geniului-profet Mihail Eminescu <\/strong>se adaug\u0103 \u015fi marele preot, profesor teolog \u015fi duhovnic P\u0103rintele Ilie Moldovan, care mi-a f\u0103cut onoarea s\u0103-l am ca profesor de tain\u0103 la Facultatea de Teologie-Sibiu \u015fi s\u0103-l cinstesc ca pe un mare Dasc\u0103l al Ortodoxiei. Contempl\u00e2nd geografia noastr\u0103 spiritual\u0103, transfigurat\u0103 de Hristos, spunea: \u201e…unul dintre fiii acestui neam s-a apropiat de acest paradis, i-a \u00eensu\u015fit graiul \u015fi i-a descoperit minunile frumuse\u0163ii lui divine. Iar acesta a fost marele nostru poet, Mihai Eminescu. Poezia lui are darul s\u0103 ne integreze \u00een noua r\u00e2nduial\u0103 divin\u0103 a lumii, \u00een ordinea care ne confer\u0103 accesul la o cunoa\u015ftere din interior a peisajului \u0163\u0103rii noastre, o cunoa\u015ftere \u00een ad\u00e2ncul \u015fi esen\u0163a existen\u0163ei pe p\u0103m\u00e2nt str\u0103bun. C\u0103ci paradisul acesta este plaiul nostru originar, este biserica unei liturghii cosmice, unde au loc nun\u0163ile cele de tain\u0103 \u015fi de unde curg izvoarele vie\u0163ii neamului… C\u00e2nd poetul se apropie de sufletul s\u0103u ancestral din care izvor\u0103sc harurile poeziei pure cu inten\u0163ia de a ne descoperi frumuse\u0163ile paradisului etnic rom\u00e2nesc, se dep\u0103\u015fe\u015fte pe sine, trece dincolo de arta poetic\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103 cu \u00eengerii p\u0103m\u00e2ntul \u00een care se oglinde\u015fte cerul desf\u0103cut \u00een foc\u015fi aur.\u201d<\/em>(ibid. p.26)<\/p>\n

P\u0103rintele Constantin Voicescu, fost de\u0163inut politic \u015fi m\u0103rturisitor, m\u0103rturisea c\u0103 Imnul \u201eRug\u0103ciune\u201d<\/em> , poeziile Eminului pentru cei din temni\u0163ele regalo-comuniste erau considerate <<adev\u0103rate file de acatist>><\/em>, iar o alt\u0103 demnitate a Neamului nostru dac, la r\u00e2ndu-i de\u0163inut plitic, eseist cre\u015ftin de \u00eenalt\u0103 spiritualitate ortodox\u0103, Aspazia O\u0163el-Petrescu, indignat\u0103 de mi\u015felia la\u015filor denigratori <\/em>\u00eentreab\u0103: \u201e… ce fel de m\u00e2n\u0103 are acel ce cuteaz\u0103 s\u0103 ridice piatra ca s\u0103 loveasc\u0103 \u00een sufletul lui Mihai Eminescu, mai bine zis \u00een calitatea lui de martir \u015fi de rom\u00e2n cre\u015ftin? C\u0103ci nu pentru calitatea de ateu comunist i-au fost scurtate zilele. Cine are urechi de auzit s\u0103 aud\u0103!<\/em> (ibid. p. 36)<\/p>\n

\n

Un alt mare artist rom\u00e2n, cre\u015ftin ortodox, Dan Puric, care-\u015fi cerne Dorul de Poetul genial, subliniind imperativul poporului rom\u00e2n de a r\u0103m\u00e2ne \u00een hotarul cu cet\u0103\u0163i al demnit\u0103\u0163ii sale, subliniaz\u0103: \u201ePesemne, de aceea Eminescu spunea c\u0103 poporul rom\u00e2n trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la un proces de dacizare. Sim\u0163ea nevoia s\u0103 ne re\u00eent\u0103rim cu aceast\u0103 ne\u00eenfricare, cu aceast\u0103 t\u0103rie sufleteasc\u0103 incomparabil\u0103 \u015fi unic\u0103 pe care am avut-o. Tot timpul Mihai Eminescu mergea c\u0103tre aceste esen\u0163e tari \u015fi inalterabile din dorin\u0163a lui de a reface condi\u0163ia superioar\u0103 a poporului rom\u00e2n. <<\u00cenapoi la Mu\u015fatini<\/strong>>>, spunea, vr\u00e2nd s\u0103 re\u00eenvie \u00een noi dimensiunea voievodal\u0103<\/strong>, partea cea mai curat\u0103 \u015fi eroic\u0103 cu care am \u00eenfruntat vitregiile sor\u0163ii.\u201d<\/em> (Suflet rom\u00e2nesc. Bucure\u015fti, 2013, p. 135)<\/p>\n

\n

Un model de medic, de de\u0163inut politic, de cre\u015ftin \u015fi de rom\u00e2n, Doctorul Teofil Mija, evoc\u00e2ndul pe Luceaf\u0103rul Daciei spunea: \u201eEminescu este expresia suprem\u0103 a neamului rom\u00e2nesc\u201d<\/em>(ibid. p. 37)<\/p>\n

\n

Miron Scorobete se \u00eenclin\u0103 smerit \u015fi fascinat Eminiului: \u201e…Nici un alt scriitor rom\u00e2n, nici \u00eenainte \u015fi nici dup\u0103 el,nu a apar\u0163inut \u00eentr-o at\u00e2t de mare m\u0103sur\u0103, prin sentiment \u015fi prin oper\u0103 tuturor rom\u00e2nilor.\u201d <\/em>(G\u00e2ndirea<\/strong>, Anul VII, Nr. 4-5\/ 1998, p. 35)<\/p>\n

\n

Pesimismul ca stare sufleteasc\u0103 are dou\u0103 naturi: una lumeasc\u0103, natural\u0103, filosofic\u0103, alta haric\u0103, cereasc\u0103, cre\u015ftin\u0103. Cea cre\u015ftin\u0103 are gen\u0103 religioas\u0103, biblic\u0103, un pesimism-optimist sau un pesimism-eminescian, ce urc\u0103 \u00eentru: <<Cred, Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele!>><\/em> \u015fi \u201eCredin\u0163a zugr\u0103ve\u015fte icoanele-n biserici.<\/em><\/p>\n

\u201eGeniu dup\u0103 chipul lui Dumnezeu, <\/em>m\u0103rturise\u015fte Nichifor Crainic, g\u00e2nditor, poet, teolog, de\u0163inut politic, m\u0103rturisitor, rom\u00e2n, cre\u015ftin-ortodox, academician de aur, admir\u00e2ndu-l pe Eminescu, p\u0103str\u00e2nd sub ruine suflete\u015fti ardoarea ador\u0103rii, pe deasupra genunilor sale filosofice planeaz\u0103 zborul \u00een lumina divin\u0103 al Luceaf\u0103rului.\u201d<\/em> (G\u00e2ndirea<\/strong>, anul IX, nr. 1-3\/ 2000,p. 72)<\/p>\n

\n

Mihail Eminescu<\/strong> este pentru noi dacorom\u00e2nii de pretutindeni, P\u00e2inea noastr\u0103 literar\u0103 cea de toate zilele.<\/p>\n

\n

\u201eDin crea\u0163ia a\u015fa zis\u0103 <<cult\u0103>>a poporului rom\u00e2n, noi i-am zice c\u0103rtur\u0103reasc\u0103, pentru c\u0103 nici poporul nu e lipsit de o cultur\u0103,<\/em> relev\u0103 cel mai mare teolog al Ortodoxiei secolului XX, academicianul-teolog Dumitru St\u0103niloae, numit de academicianul (\u015fi nu numai…) R\u0103zvan Teodorescu, socotim ca un element specific ortodox reflectat \u00een ea, viziunea cosmosului transfigurat. Elementul acesta iese puternic \u00een relief cu deosebire \u00een scrisul lui Eminescu \u015fi al lui Sadoveanu. Socotim semnificativ faptul c\u0103 acest element apare at\u00e2t de pregnant mai ales \u00een crea\u0163ia a doi scriitori moldoveni crescu\u0163i \u00een ambian\u0163a spiritului m\u00e2n\u0103stirilor \u00een a c\u0103ror g\u00e2ndire filocalic\u0103 transfiguratoare cosmosului prin lumina \u00eenvierii a \u00eenceput de pe acum, dar se va des\u0103v\u00e2r\u015fi \u00een via\u0163a viitoare. Un spicuitor prin sutele de manuscrise de Paterice din Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne mi-a m\u0103rturisit c\u0103 \u00eentr-o fil\u0103 a unuia dintre ele, a descoperit semn\u0103tura lui Eminescu.\u201d<\/em> (Dumitru St\u0103niloae, Na\u0163iune \u015fi Cre\u015ftinism.<\/em> Ed. Elion, Bucure\u015fti,2004, p. 279)<\/p>\n

\n

Peste aura Luceaf\u0103rului str\u0103luce\u015fte \u015fi dragostea Mitropolitului \u015fi c\u0103rturarului ales al Ardealului, al spiritualit\u0103\u0163ii na\u0163ional-universale, basarabeanul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103: \u201eEminescu cel trimis din zonele inefabile de s\u0103l\u0103\u015fluire a Fiin\u0163ei, \u015fi-a ales limba rom\u00e2n\u0103 ca s\u0103 poat\u0103 spune lumii ceva despre frumuse\u0163ea originar\u0103. A\u015ftrii, a\u015feza\u0163i \u00een pozi\u0163ie de onor, \u00eel salut\u0103 sear\u0103 de sear\u0103 c\u00e2nd apare iar\u0103 \u015fi iar\u0103 pecerul rom\u00e2nesc.\u201d<\/em><\/strong> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, De la Alecu Russo la Nicolae de la Rohia<\/em>. Sibiu, 1997, p. 16)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u201eTe-au sl\u0103vit \u00een c\u0103r\u0163i \u015fi \u00een poeme\/ \u015fi te-au \u00een\u0103l\u0163at iconostas,\/ ca s\u0103 fulgeri t\u00e2n\u0103r peste vreme,\/ cu vecii de cremene sub pas.\/\/ Te-au crezut: gigantic Sfarm\u0103-Piatr\u0103\/ care sparge piscul viforos,\/ \u015fi fierar \u00eenfierb\u00e2nt\u00e2nd, pe vatr\u0103,\/ vorbele c\u0103lite sub baros.\/\/ \u00cemp\u0103rat, \u0163i-au scris pe t\u00e2mple steme.\/ F\u0103t-Frumos, \u0163i-au pus \u00een m\u00e2ini hanger.\/ \u015ei-au cules, din pana ta, blesteme,\/ viscole \u015fi r\u0103zvr\u0103tiri de cer…\/\/ Ci, netrebnic, eu adulmec z\u0103rii\/ pa\u015fii t\u0103i pe unde te-au fost dus\/ \u015fi-nsetat pe drumurile \u0162\u0103rii\/ dibui urma ta de bl\u00e2nd Iisus.\/ Caut picurii de s\u00e2nge, ne\u015fter\u015fi \u00eenc\u0103,\/ ai crucific\u0103rii pe furtuni\/ \u015fi s\u0103rut lumina lor ad\u00e2nc\u0103\/ \u015fi-i ating cu m\u00e2ini de rug\u0103ciuni.\/\/ Umbr\u0103 care trepte-nalte suie,\/ d\u0103ruind azur din m\u00e2ini sub\u0163iri,\/ sf\u00e2nt, b\u0103tut, pe veacul t\u0103u, \u00een cuie,\/ sc\u00e2nteind \u00eenalt, din r\u0103stigniri.\/\/ Fr\u00e2nt de-o stea \u015fi-ngenuncheat de-o floare,\/ biruit de ramuri de arin,\/ \u00eendulcit cu dor de moarte-alin\u0103toare,\/ ars ca Nesus \u00een c\u0103ma\u015fe de venin…\/\/ Nu, tu nu e\u015fti me\u015fterul, nici c\u00e2neazul,\/ nu e\u015fti \u00eenstelatul \u00eemp\u0103rat.\/ Sf\u00e2\u015fiat \u0163i-i pieptul \u015fi obrazul,\/ tu e\u015fti marele \u00eens\u00e2ngerat!\/\/ Te-ncrust\u0103m, zadarnic, \u00een agat\u0103\/ \u015fi-n icoane noi pe flori de crin.\/ Crinii nu vor stinge, niciodat\u0103,\/ umbrele cununilor de spin.\/\/ Eu nu-\u0163i pip\u0103i steme \u015fi nici laur…\/ Numai r\u0103nile m\u0103 plec \u015fi \u0163i-le str\u00e2ng\/ \u015fi le fac medalii mari de aur,-\/ \u00een genunchi, le-nchid \u00een inim\u0103 \u015fi pl\u00e2ng.\u201d <\/em><\/strong>(Radu Gyr, Balad\u0103 pentru Eminescu,<\/em><\/strong> \u00een Balade, Ed.Lucman, Bucure\u015fti, 2006)<\/p>\n

Poem ap\u0103rut \u00een revista <<Convorbiri literare>>, num\u0103rul din 15 Iunie 1939, \u00eenchinat lui Mihai Eminescu.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Ne-eminescolog, dar iubitor de Luceaf\u0103r<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u0163, +14 Ianuarie, 2016<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eEminescu ne-a \u00eenv\u0103\u0163at un grai al minunii, limba Eminescu!\u201d (+ANTONIE PL\u0102M\u0102DEAL\u0102-Mitropolitul Ardealului) \u00a0 \u00a0\u00a0 \u201eAcum \u015ftiu de ce sunt cum [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25402","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25402"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25402\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25404,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25402\/revisions\/25404"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}