{"id":25409,"date":"2016-01-15T08:11:13","date_gmt":"2016-01-15T08:11:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25409"},"modified":"2016-01-15T08:11:13","modified_gmt":"2016-01-15T08:11:13","slug":"virgil-ene-medic-dr-prof-univ-timisoara-%e2%80%93-mihai-eminescu-dincolo-de-geniul-poetic-este-si-om-de-stiinta-astrofizician-promotorul-dacopatiei-si-primul-cosmonaut-al-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/01\/15\/virgil-ene-medic-dr-prof-univ-timisoara-%e2%80%93-mihai-eminescu-dincolo-de-geniul-poetic-este-si-om-de-stiinta-astrofizician-promotorul-dacopatiei-si-primul-cosmonaut-al-lumii\/","title":{"rendered":"Virgil Ene, medic, dr. prof. univ., Timi\u0219oara \u2013 Mihai Eminescu dincolo de geniul poetic, este \u015fi om de \u015ftiin\u0163\u0103, astrofizician, promotorul dacopatiei \u015fi primul cosmonaut al lumii"},"content":{"rendered":"

\"\"Mihai Eminescu dincolo de geniul poetic, este \u015fi om de \u015ftiin\u0163\u0103, astrofizician, promotorul dacopatiei \u015fi primul cosmonaut al lumii<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 din secolul trecut, patru mari academicieni, eminescologi de marc\u0103, anticipau c\u0103 \u00een opera lui Eminescu exist\u0103 lucruri de o deosebit\u0103 valoare pentru cultura noastr\u0103. Primul a fost Mihai Beniuc,<\/p>\n

care \u00een prefa\u0163a unui volum, Eminescu poezii<\/em>, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Perpessicius, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1963, scria: \u201eDar trebuie s\u0103 spunem despre Eminescu c\u0103, \u00eenc\u0103 nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu s-a spus tot \u015fi c\u0103 \u00eenc\u0103 vor veni, dup\u0103 noi genera\u0163ii, care vor descoperi \u00een opera \u015fi \u00een via\u0163a lui, lucruri noi, de o deosebit\u0103 semnifica\u0163ie pentru cultura noastr\u0103, pentru literatura \u015fi poezia noastr\u0103\u201d.<\/p>\n

Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, academician, singurul profesor cu titlul de eminescolog, spunea studen\u0163ilor: \u201ecercetarea eminescologic\u0103 pe m\u0103sura mileniului III, abia acum \u00eencepe, pe toate laturile unei mirabile crea\u0163ii\u201d.<\/p>\n

Academicienii Gavril Istrati \u015fi Edgar Papu, mai pragmatici, sus\u0163ineau c\u0103 \u201epreviziunile \u015ftiin\u0163ifice odat\u0103 descoperite \u00een opera sa, vor fi at\u00e2t de valoroase, \u00eenc\u00e2t noi vom fi mai contemporani cu Eminescu, dec\u00e2t contemporanii lui de leat\u201d.<\/p>\n

Anticipa\u0163iile acestor patru exege\u0163i ai operei eminesciene, au fost puternic \u00eent\u0103rite de autobiografia \u015ftiin\u0163ific\u0103 a poetului descoperit\u0103 de noi \u00een Scrisoarea I:<\/p>\n

\u201eIar colo b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l cu-a lui hain\u0103 roas\u0103-n coate,<\/p>\n

\u00centr-un calcul f\u0103r\u0103 cap\u0103t tot socoate \u015fi socoate<\/p>\n

\u015ei de frig la piept \u015fi-ncheie tremur\u00e2nd halatul vechi,<\/p>\n

\u00ce\u015fi \u00eenfund\u0103 g\u00e2tu-n guler \u015fi bumbacul \u00een urechi;<\/p>\n

Usc\u0103\u0163iv a\u015fa cum este, g\u00e2rbovit \u015fi de nimic,<\/p>\n

Universul f\u0103r\u0103 margini e \u00een degetul lui mic,<\/p>\n

C\u0103ci sub fruntea-i viitorul \u015fi trecutul se \u00eencheag\u0103,<\/p>\n

Noaptea ad\u00e2nc-a veciniciei el \u00een \u015firuri o dezleag\u0103;<\/p>\n

Precum Atlas \u00een vechime sprijinea cerul pe um\u0103r<\/p>\n

A\u015fa el sprijin\u0103 lumea \u015fi vecia \u00eentr-un num\u0103r\u201d<\/p>\n

Din aceast\u0103 autobiografie \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103, \u00eensu\u015fi Eminescu se considera un om de \u015ftiin\u0163\u0103 cu multiple preg\u0103tiri, dac\u0103 ar fi ajuns la v\u00e2rsta avansat\u0103 a dasc\u0103lului. El ar fi devenit astfel un om de \u015ftiin\u0163\u0103 capabil s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 urm\u0103toarele profesiuni: de matematician, care socote\u015fte continuu, dup\u0103 cum reiese din primele dou\u0103 versuri; de fizician, care \u0163ine universul \u00een degetul mic; de astrofizician care, chiar \u00een Scrisoarea I, formuleaz\u0103 teoriile genezei \u015fi apocalipsei lumii, \u015fi ultima este de mare astrofizician, care va descopri num\u0103rul<\/strong>, ce sprijin\u0103 lumea \u015fi vecia. Acest num\u0103r ar putea fi ecua\u0163ia lui Einstein, E = mc2<\/sup>, pe care putea s\u0103-l descopere el, dac\u0103 ar fi tr\u0103it c\u00e2t Einstein. Acest fapt reiese din evolu\u0163ia lui spre \u015ftiin\u0163\u0103, \u00eenc\u0103 de la Viena, unde lua lec\u0163ii de calcul diferen\u0163ial \u015fi spera s\u0103 pun\u0103 \u00een ecua\u0163ie formula universal\u0103 a cosmosului, a\u015fa cum se g\u0103sea el \u00eentr-un timp al primordialit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte previziunile autorilor de mai sus, ele au fost decriptate de subsemnatul, sub form\u0103 de previziuni \u015ftiin\u0163ifice, ce au fost studiate \u015fi expuse \u00een cele trei volume publicate, Previziuni \u015ftiin\u0163ifice \u00een opera lui Eminescu<\/em> (2010), Eminescu versus Einstein<\/em> (2012), \u015fi Mihai Eminescu, neb\u0103nuitele enigme ale nuvelei \u201eS\u0103rmanul Dionis<\/em> (2014), toate tip\u0103rite la editura Brumar Timi\u0219oara.<\/p>\n

Dar cum cercetarea noastr\u0103 nu s-a terminat, dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi spunea Eminescu, \u201e\u00een prezent, cuget\u0103torul nu-\u015fi opre\u015fte a sa minte, ci-ntr-o clip\u0103 g\u00e2ndul duce mii de veacuri\u00a0 \u00eenainte<\/em>\u201d, am descoperit dou\u0103 noi preocup\u0103ri \u00een opera lui Eminescu, una istoric\u0103 \u015fi alta cosmologic\u0103, de care ne vom ocupa \u00een cele ce urmeaz\u0103<\/p>\n

Mihai Eminescu e promotorul dacopatiei<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Acest nou titlu istorico-literar-\u015ftiin\u0163ific, l-am descoperit pun\u00e2nd \u00een valoare aser\u0163iunea c\u0103 \u201elimba rom\u00e2n\u0103 este limba cea mai veche din lume, fiindc\u0103 se trage din limba traco-dac\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

Aceast\u0103 idee halucinant\u0103 pentru unii, de un adev\u0103r indubitabil pentru al\u0163ii, re\u0163inut\u0103 de dr. Obersteiner dintr-o convorbire cu Eminescu, \u00een timpul deselor plimb\u0103ri prin Viena, \u00een momentele de autentic\u0103 revenire la normal a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii lui, fiind spus\u0103 \u00eens\u0103 \u00een \u201enoaptea nebuniei<\/em>\u201d, dup\u0103 Noica, \u015fi deci, neprezent\u00e2nd o garan\u0163ie a veridicit\u0103\u0163ii ca fond a acesteia, a r\u0103mas necercetat\u0103 de eminescologi, \u015fi mai ales, de critici emeri\u0163i ai operei eminesciene.<\/p>\n

De\u015fi p\u0103rea un paradox, fa\u0163\u0103 de teza mai veche, expus\u0103 de Nicolaus Olahus, \u00eenc\u0103 din anul 1550, \u00een lucrarea sa, Hungaria<\/em>, \u201ec\u0103 noi de la R\u00e2m ne tragem<\/em>\u201d, idee \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 cu entuziasm de curentul latinist, \u015fi care a fost utilizat\u0103 ca un fel de slogan politico-istoric, cu dedica\u0163ie obligatorie, c\u0103 poporul rom\u00e2n se trage numai din romani, iar limba latin\u0103 este mama limbii rom\u00e2ne<\/em>. \u00cen aceast\u0103 confruntare, \u00eentre teza lui Olahus \u015fi sinteza lui Eminescu, ne lipse\u015fte antiteza, ca triada s\u0103 fie logic\u0103. De fapt, aceast\u0103 aser\u0163iune eminescian\u0103, m-a preocupat \u00eenc\u0103 din lucrarea Eminescu versus Einstein,<\/em><\/p>\n

dar neav\u00e2nd antiteza, adic\u0103 lucrarea de unde s-a inspirat Eminescu, a trebuit s-o \u00eenlocuiesc cu ce am g\u0103sit \u00een mai multe c\u0103r\u0163i, care confirmau adev\u0103rul acestei aser\u0163iuni. A\u015fa de exemplu, \u00een cartea, De la T\u0103rt\u0103ria la \u0163ara Luanei<\/em>, de Toncilescu, prin cele trei t\u0103bli\u0163e ce con\u0163ineau cea mai veche scriere din lume, dat\u00e2nd de cinci mii de ani \u00ee.e.n., considerat\u0103 a fi a protosumerienilor, a demonstrat f\u0103r\u0103 echivoc, c\u0103 \u00een Transilvania s-a n\u0103scut cea mai veche civilza\u0163ie din lume. De altfel, W. Schiller, un arheolog american, citat de Daniel Roxin pe internet, se exprima: \u201eciviliza\u0163ia \u015fi istoria au \u00eenceput acolo unde locuie\u015fte azi neamul rom\u00e2nesc<\/em>\u201d. Dup\u0103 plecarea protosumerienilor pe calea ar\u0103tat\u0103 de cultura r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103, de la T\u0103rt\u0103ria-Turdas-Vincea-Sitagroi (Bulgaria)-Antiohia<\/em> \u2013 ace\u015ftia stabilindu-se \u00een anul 4000 \u00eentre Tigru \u015fi Eufrat. Din cei r\u0103ma\u015fi, s-a n\u0103scut poporul trac, care\u00a0 \u00een decurs de 3000 de ani, \u00eentre 5000-2000 de ani \u00ee.e.n. a devenit cel mai numeros popor din lume, dup\u0103 indieni. Acesta ajunsese la peste o sut\u0103 de triburi cunoscute, al c\u0103ror epicentru a r\u0103mas \u00een Transilvania. Interesant, c\u0103 toponimia protosumerian\u0103 ce poart\u0103 numele zeului Saue, este prezent\u0103 \u015fi ast\u0103zi, cu nume de localit\u0103\u0163i sau r\u00e2uri, ca Seulia, Seusa, Sieu, Simeria etc., pe v\u0103ile apelor din toat\u0103 Transilvania. Deci, triburile dacice care au mo\u015ftenit aceste denumiri, vechi de 5000 de ani \u00ee.e.n., dovedesc c\u0103 noi suntem urma\u015fii direc\u0163i, nu numai ai tracilor, ci chiar \u015fi ai protosumerienilor, vechime ce dep\u0103\u015fe\u015fte 7000 de ani.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte limba, e destul s\u0103-i pomenim pe Dio Cassius pe Herodot, pe Ovidiu, \u015fi chiar pe Traian, \u00een De bello dacico<\/em>, to\u0163i afirm\u00e2nd c\u0103 tracii \u015fi dacii vorbeau o limb\u0103 latin\u0103 vulgar\u0103. Tot Daniel Roxin, pune cirea\u015fa pe tort, \u00een privin\u0163a diferendului istoric, privind prioritatea vechimii limbii rom\u00e2ne fa\u0163\u0103 de cea latin\u0103, c\u00e2nd \u00eel citeaz\u0103 pe Miceal Ledwith, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, un savant de renume, ce a fost decan al Sf. Petru Diocescan College<\/em> din Wexford, care \u00eentr-un interviu video la Cluj, din anul 2012, scoate la iveal\u0103 unul din marile secrete ale Vaticanului, c\u0103 \u201enu limba rom\u00e2n\u0103 este o limb\u0103 latin\u0103, ci limba latin\u0103 este o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

Cu aceast\u0103 ocazie se descoper\u0103 \u015fi antiteza, necesar\u0103 veridicit\u0103\u0163ii sintezei emis\u0103 de M. Eminescu, c\u00e2nd \u00eel citeaz\u0103 pe Petru Maior,<\/p>\n

membru al \u015ecolii Ardelene<\/em>, care, studiind la Roma, la De Propaganda Fide<\/em>, a cunoscut aceste secrete ale Vaticanului, \u015fi ca urmare, a scris Istoria pentru \u00eenceputul rom\u00e2nilor \u00een Dacia<\/em>, \u00een anul 1812. \u00cen aceast\u0103 carte, la pag. 316, scrie \u201eDe aceea m\u0103car c\u0103 ne-am deprins a zice c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 e fiica limbii latine\u015fti, adic\u0103 mai corect\u0103, totu\u015fi dac\u0103 vom avea a gr\u0103i oblu, limba rom\u00e2neasc\u0103 e muma limbii latine\u015fti<\/em>\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la aceste m\u0103rturii istorice elocvente, \u00een ceea ce prive\u015fte formarea limbii rom\u00e2ne, spusele lui Traian din \u201eDe bello dacico<\/em>\u201d, sper c\u0103-l vor convinge despre acest adev\u0103r chiar \u015fi pe Dan Alexe, care \u00een cartea sa, Dacopatia \u015fi alte r\u0103t\u0103ciri rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, dovede\u015fte c\u00e2t de r\u0103t\u0103cit este el, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.<\/p>\n

C\u0103ci, iat\u0103 c\u00e2t de bine gl\u0103suie\u015fte Traian \u00een aceast\u0103 carte: \u201elimba lor nu este greu de \u00eenv\u0103\u0163at de c\u0103tre noi, romanii, \u00eentruc\u00e2t prezint\u0103 mari asem\u0103n\u0103ri, \u015fi dup\u0103 spusele unor cunosc\u0103tori, s-ar apropia de vechea noastr\u0103 latin\u0103, cunoscut\u0103 sub denumirea de limba prisc\u0103 sau ausonic\u0103, adic\u0103 \u00een \u0163inuturile dacilor, afla\u0163i mai demult sub st\u0103p\u00e2nirea noastr\u0103, c\u0103ci dacii, tot semin\u0163ie de traci sunt (\u2026) De limba latin\u0103 o despart mai mult \u00eenglobarea unor vocale aspre, necunoscute \u00een latin\u0103, \u015fi pe care un roman numai cu greu poate s\u0103 le reproduc\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen alt\u0103 parte, tot Traian arat\u0103 c\u0103 dacii \u015fi-au p\u0103strat tradi\u0163iile. \u201eAm \u00een\u0163eles c\u0103 numai l\u0103s\u00e2nd popoarele s\u0103-\u015fi continue traiul lor str\u0103vechi, l\u0103s\u00e2ndu-i conduc\u0103torii loiali, putem aspira la \u00eensu\u015firea aurului \u015fi a celorlalte bog\u0103\u0163ii\u201d.<\/p>\n

Deci, e clar c\u0103 Traian n-a dorit \u015fi n-a f\u0103cut romanizarea dacilor. Interesul lui era jaful \u015fi cotropirea a 14% din teritoriu, at\u00e2t c\u00e2t s\u0103 ajung\u0103 la Ro\u015fia Montan\u0103. A\u015fadar, Traian recunoa\u015fte c\u0103 dacii vorbeau limba latin\u0103 veche, pe care \u015fi ei au vorbit-o, \u015fi c\u0103 n-a avut nici un interes s\u0103 for\u0163eze romanizarea noastr\u0103, fiindc\u0103 numai l\u0103s\u00e2ndu-le limba \u015fi tradi\u0163iile lor, puteau aspira \u00een lini\u015fte la jefuirea aurului, bog\u0103\u0163iilor \u015fi recrutarea de tineret pentru legiunile lor.<\/p>\n

\u015ei atunci, de ce s-a sup\u0103rat Eminescu pe Traian? Iat\u0103 de ce. Tot \u00een \u201eDe bello Dacico<\/em>\u201d, Traian \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte c\u0103 a venit ca un cotropitor, \u015fi s-a purtat ca un barbar. \u201eAtunci c\u00e2nd am intrat \u00een cetatea dacilor, am dat foc la tot ce putea s\u0103 ard\u0103, i-am distrus zidurile cu berbecii, am dat prad\u0103 focului satul aflat \u00een fa\u0163a columnei, \u015fi altor a\u015fez\u0103ri, destul de numeroase, care \u00eemp\u00e2nzeau coastele dealurilor, unde am dat foc caselor \u015fi le-am \u00eempr\u0103\u015ftiat temeliile\u201d. Sau \u00een alt\u0103 parte scrie: \u201eN-am cru\u0163at femeile, am ucis pe copii \u015fi strangulat pe b\u0103tr\u00e2ni, am nimicit pe \u0163\u0103rani \u015fi am distrus poporul dac<\/em>\u201d. \u015ei dac\u0103 a distrus poporul dac, pe cine a mai n\u0103\u015fit Traian? Poate r\u0103spunde cineva!<\/p>\n

R\u0103zboiul daco-roman s-a terminat odat\u0103 cu t\u0103ierea capului \u015fi a m\u00e2inii drepte ale lui Decebal, de c\u0103tre Tiberius Claudius Maximus, care au fost duse la Roma ca trofeu, \u00eempreun\u0103 cu 165000 kg de aur \u015fi 320000 kg de argint, plus 50000 de prizonieri, toate acestea au \u00eencununat victoria lui Traian? R\u0103m\u00e2nea \u00een urm\u0103 Dacia Romana<\/em>, pe timp de 165 de ani, timp \u00een care s-a mai jefuit cm tot at\u00e2ta aur \u015fi argint de la Ro\u015fia Montan\u0103. Depopularea Daciei de b\u0103rba\u0163i a continuat prin \u00eentre\u0163inerea cu solda\u0163i a celor 9 legiuni auxiliare \u015fi a dou\u0103 legiuni de lupt\u0103. Distrugerea cet\u0103\u0163ilor \u015fi mai ales a \u015firului de regi, cum bine gl\u0103suia Co\u015fbuc \u00een poezia Regina ostrogo\u0163ilor<\/em>, c\u00e2nd scria: \u201en-ai ucis \u00een el un rege, ai ucis un \u015fir de regi<\/em>\u201d, aser\u0163iune ce se potrive\u015fte foarte bine, extrapolat\u0103 la cazul Decebal. Fiindc\u0103 o dat\u0103 cu moartea lui, s-a sf\u00e2r\u015fit un \u015fir de 26 de regi daci, socoti\u0163i de la Antyras, din 514 \u00ee.e.n., cel care s-a luptat cu Darius. Acest dezastru ce a cuprins \u00eentreaga Dacie, a avut repercusiuni nu numai imediate, dar mai ales tardive, fiindc\u0103 au favorizat n\u0103v\u0103lirile barbare ce au urmat, care ne\u00eent\u00e2lnind nicio rezisten\u0163\u0103, au jefuit Transilvania, iar cei din urm\u0103, ungurii, profit\u00e2nd de aceast\u0103 situa\u0163ie, au ocupat-o p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1918.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce Eminescu, cunosc\u00e2nd aceast\u0103 epoc\u0103 trist\u0103 prin care a trecut poporul daco-rom\u00e2n, ca urmare a r\u0103zboiului purtat \u00eempotriva Daciei, urmat de cotropire, de jaf, de depopulare de b\u0103rba\u0163i, de distrugere a cet\u0103\u0163ilor \u015fi satelor, \u015fi mai ales de \u00eentreruperea \u015firului de regi, prin t\u0103ierea capului lui Decebal, l-a g\u0103sit vinovat \u00een fa\u0163a istoriei pe \u00eemp\u0103ratul Traian. De aceea prin blestemul lui Decebal, a fost exonerat de toate drepturile acordate servil de c\u0103tre istoricii no\u015ftri, \u015fi \u00een mod special, de la titlul de str\u0103bun al poporului rom\u00e2n. Iat\u0103 blestemul lui Decebal, din poezia Memento mori, scris\u0103 \u00een anul 1872:<\/p>\n

\u201eVai vou\u0103 romani puternici!\u2026 Umbr\u0103, pulbere \u015fi spuz\u0103<\/em><\/p>\n

Din m\u0103rire-v\u0103 s-alege! Limba va muri pe buz\u0103<\/em><\/p>\n

Vremi veni-vor c\u00e2nd nepo\u0163ii n-or pricepe pe p\u0103rin\u0163i<\/em><\/p>\n

C\u00e2t de nalt\u0103-vi-i m\u0103rirea tot a\u015fa de-ad\u00e2nc c\u0103derea<\/em><\/p>\n

Pic cu pic sec\u00e2nd paharul cu a degrad\u0103rei fiere,<\/em><\/p>\n

\u00cemb\u0103ta-se-vor nebunii, dispera-vor cei cumin\u0163i\u201d<\/em><\/p>\n

Acest blestem avea s\u0103 fie r\u0103zbunat peste c\u00e2teva sute de ani, c\u00e2nd \u00een anul 395, \u00eemp\u0103ratul Teodosius I, \u00eenainte s\u0103 moar\u0103, avea s\u0103 \u00eempart\u0103 Imperiul roman, \u00een cel de R\u0103s\u0103rit \u015fi cel de Apus, \u015fi ambele aveau s\u0103 dispar\u0103 dup\u0103 nici o sut\u0103 de ani, odat\u0103 cu limba latin\u0103. Deci, marele Imperiu roman a disp\u0103rut din istorie, \u015fi limba latin\u0103 creat\u0103 s\u0103-l sus\u0163in\u0103, a disp\u0103rut de pe buze, devenind o limb\u0103 moart\u0103.<\/p>\n

Eminescu, \u00een anul 1872 avea s\u0103-l viziteze pe Alexandru Ioan Cuza, la Dobling, \u00een Austria, c\u00e2nd a sus\u0163inut \u00eentemeierea Regatului Dacia<\/em>.<\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een 1881, \u00een Scrisoarea III-a, \u00eel reaminte\u015fte pe Traian \u00een versurile urm\u0103toare, din care reiese clar r\u0103zbunarea blestemului lui Decebal:<\/p>\n

\u201eMul\u0163i durar\u0103, dup\u0103 vremuri, peste Dun\u0103re vreun pod,<\/em><\/p>\n

De-au trecut \u00een spaima lumii \u015fi mul\u0163ime de norod;<\/em><\/p>\n

\u00cemp\u0103ra\u0163i pe care lumea nu putea s\u0103-i mai \u00eencap\u0103,<\/em><\/p>\n

Au venit \u015fi-n \u0163ara noastr\u0103 de-au cerut p\u0103m\u00e2nt \u015fi ap\u0103<\/em><\/p>\n

\u015ei nu voi ca s\u0103 m\u0103 laud, nici\u00a0 nu voi\u00a0 s\u0103 te-nsp\u0103im\u00e2nt,<\/em><\/p>\n

Cum venir\u0103, se f\u0103cur\u0103 to\u0163i o ap\u0103 \u015f-un p\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d<\/p>\n

Deci, e clar, p\u0103m\u00e2nt \u015fi ap\u0103 <\/em>\u00eenseamn\u0103 r\u0103zboi; ap\u0103 \u015fi p\u0103m\u00e2nt<\/em>, \u00eenseamn\u0103 moarte sau aclimatizare.<\/p>\n

\u0162inem s\u0103 subliniem c\u0103 \u00een blestemul lui Decebal, am descoperit o nou\u0103 previziune \u015ftiin\u0163ific\u0103, care reiese din versul: \u201eVremi veni-vor c\u00e2nd nepo\u0163ii, n-or pricepe pe p\u0103rin\u0163i<\/em>\u201d, \u00een care nepo\u0163ii, suntem noi, dacopa\u0163ii, cei de ast\u0103zi, iar p\u0103rin\u0163ii sunt genera\u0163iile trecute de istorici \u015fi eminescologi, ce au \u201efurat istoria<\/em>\u201d, c\u00e2nd au sus\u0163inut c\u0103 \u201ede la R\u00e2m ne tragem<\/em>\u201d, adic\u0103 \u00eemp\u0103ratul Traian cu romanii lui, sunt singurii str\u0103buni ai no\u015ftri, \u015fi c\u0103 limba lor latin\u0103 e mama\u00a0 limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Cu aceast\u0103 succint\u0103 expunere, consider c\u0103 este motivat noul titlu, descoperit de noi, c\u0103 Eminescu este promotorul<\/em> dacopatiei<\/em>, fiindc\u0103, blestemul lui Decebal, din poezia Memento mori<\/em> sau Panorama de\u015fert\u0103ciunilor<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1872 \u015fi reluat \u00een Scrisoarea I<\/em>, \u00een anul 1881, dep\u0103\u015fe\u015fte cu 42 de ani, aceea\u015fi teorie expus\u0103 de N. Densu\u015feanu, post mortem, \u00een Dacia Preistoric\u0103<\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1913, de\u015fi era finisat\u0103 de autor \u00eenc\u0103 din 1886.<\/p>\n

Trecem acum la urm\u0103torul titlu<\/p>\n

Mihai Eminescu primul cosmonaut al lumii<\/em><\/p>\n

Aceast\u0103 categorie \u015ftiin\u0163ific\u0103 extraordinar\u0103, se \u00eentinde dincolo de grani\u0163ele obi\u015fnuite ale lumii terestre, ea dep\u0103\u015find orice \u00eenchipuire, pentru vremea aceea,\u00a0 \u015fi face parte din cosmologia literar, filozofic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 ini\u0163iat\u0103 de Eminescu. Ea are r\u0103d\u0103cini \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, c\u00e2nd colinda singur c\u00e2mpiile \u015fi p\u0103durile de pe dealurile Ipote\u015ftilor. G\u00e2ndurile existen\u0163iale \u00eencep s\u0103-l chinuiasc\u0103, de la v\u00e2rsta de 16 ani, c\u00e2nd la Blaj, \u00een compania lui Filimon Ilie, f\u0103c\u00e2nd dese plimb\u0103ri prin \u00eemprejurimi, \u00eei va dedica versurile:<\/p>\n

\u201e\u0162ii minte oare c\u00e2nd m\u0103 \u00eentrebai<\/em><\/p>\n

Ce este omul? Ce-i omenirea?<\/em><\/p>\n

Ce-i adev\u0103rul? Dumnezeirea?<\/em><\/p>\n

\u015ei tu la nouri \u00eemi ar\u0103tai?<\/em>\u201d<\/p>\n

Trei ani mai t\u00e2rziu, \u00een poezia intitulat\u0103, Amicului F.I<\/em>, continu\u00e2nd parc\u0103 acela\u015fi g\u00e2nduri celeste, le va aprofunda \u00een versurile:<\/p>\n

\u201eDar dac\u0103 g\u00e2ndul zilelor mele<\/em><\/p>\n

Se stinse-n mintea lui Dumnezeu,<\/em><\/p>\n

\u015ei dac\u0103 pentru sufletul meu<\/em><\/p>\n

Nu-i loc aicea, ci numa-n stele;<\/em><\/p>\n

Vai, c\u00e2nd mi-or duce \u00eengerii s\u0103i<\/em><\/p>\n

P\u0103lindu-mi umbr\u0103 \u00een albul munte,<\/em><\/p>\n

S\u0103-mi pui cununa pe a mea frunte,<\/em><\/p>\n

\u015ei s\u0103-mi pui lira de c\u0103p\u0103t\u00e2i<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u015ei dac\u0103 complet\u0103m cele de mai sus, cu caracterizarea sincer\u0103 \u015fi la obiect a lui G. C\u0103linescu, c\u0103 Mihai Eminescu este un \u201elunatic<\/em>\u201d, cred c\u0103 terenul e preg\u0103tit pentru a \u00een\u0163elege sintagma de lunatic-cosmonaut.<\/p>\n

Tema de mai sus am g\u0103sit-o dezvoltat\u0103 \u00een trei lucr\u0103ri distincte, nuvela S\u0103rmanul Dionis<\/em> \u015fi Povestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele<\/em>, ambele scrise \u00een acela\u015fi an, 1872, \u015fi Luceaf\u0103rul<\/em>, scris \u00een 1882.<\/p>\n

Aceast\u0103 tem\u0103 \u00eendepline\u015fte condi\u0163ia de cosmonaut, findc\u0103 pentru prima dat\u0103, planeta P\u0103m\u00e2nt este v\u0103zut\u0103 de sus, \u00een toat\u0103 frumuse\u0163ea ei, generat\u0103 de culoarea albastr\u0103.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t pare o continuitate \u00eentre primele dou\u0103, de\u015fi ac\u0163iunea se petrece \u00een mod diferit, vom \u00eencepe cu S\u0103rmanul Dionis<\/em>, c\u00e2nd \u201ede o m\u00e2n\u0103 nev\u0103zut\u0103<\/em>\u201d, el era tras \u00eenapoi (\u2026) \u015ei liniile semnului astrologic se mi\u015fcau cumplit, ca \u015ferpii pe jeratec<\/em>.<\/p>\n