{"id":25436,"date":"2016-01-18T19:03:08","date_gmt":"2016-01-18T19:03:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25436"},"modified":"2016-01-18T19:07:27","modified_gmt":"2016-01-18T19:07:27","slug":"vavila-popovici-rene-descartes-tatal-filozofiei-moderne","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/01\/18\/vavila-popovici-rene-descartes-tatal-filozofiei-moderne\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Ren\u00e9 Descartes &#8211; tat\u0103l filozofiei moderne"},"content":{"rendered":"<p align=\"right\"><strong><em>\u00a0<a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/Rene-Descartes.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-25437 alignleft\" title=\"Rene Descartes\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/Rene-Descartes.jpg\" alt=\"\" width=\"186\" height=\"159\" \/><\/a><\/em><\/strong>Sus &#8211; un cer \u00eendep\u0103rtat, albastru.<br \/>\nSub mine &#8211; un astru.<br \/>\n\u00cen mine &#8211; universul reflectat.<br \/>\nInfinitul &#8211;<br \/>\nMister plin de mistere:<br \/>\nMoartea &#8211; printre ere.<br \/>\n\u00cen mine &#8211; infinitul reflectat.<strong><em><\/em><\/strong><\/p>\n<p align=\"right\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Printre marii savan\u021bi care au proclamat existen\u021ba lui Dumnezeu se afl\u0103 \u0219i filozoful \u0219i matematicianul Ren\u00e9 Descartes (1596-1650), cunoscut \u0219i cu numele latin Cartesius. S-<\/strong>a n\u0103scut la Haye, Fran\u021ba, a frecventat cursurile unui colegiu iezuit, \u0219i-a luat bacalaureatul \u0219i a ob\u021binut licen\u021ba \u00een Drept la universitatea din Poitiers. A c\u0103l\u0103torit, s-a \u00eenrolat \u00een armat\u0103 pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp, f\u0103r\u0103 a avea vreun imbold deosebit pentru via\u021ba militar\u0103, a fost prezentat unui savant \u0219i filosof olandez care l-a \u00eendrumat s\u0103 urmeze un curs de matematic\u0103 aplicat\u0103 \u0219i unul de logic\u0103, pentru a \u00een\u021belege lumea natural\u0103. De fapt, i-a marcat destinul. Descartes a ad\u0103ugat pe lista sa de studii teologia \u0219i medicina, dar a renun\u021bat la toate acestea, \u00een urma unor vise revelatorii, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 caute cunoa\u0219terea ce nu poate fi g\u0103sit\u0103 dec\u00e2t \u00een sine.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 A plecat \u00een Olanda, deoarece via\u021ba sa \u00een Fran\u021ba era prea zbuciumat\u0103 pentru el, afect\u00e2ndu-i concentrarea asupra muncii. \u00cen Olanda a locuit 23 de ani, aproape tot timpul la \u021bar\u0103, medit\u00e2nd, studiind, scriind. Acolo i-au ap\u0103rut cele mai importante lucr\u0103ri &#8211; \u201eDiscursul asupra Metodei\u201d \u0219i c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00een limba latin\u0103, \u201eMedita\u021biile Metafizice\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 Ren\u00e9 Descartes a fost <\/strong>c\u0103l\u0103uzit \u00een via\u021b\u0103 de lumina ra\u021biunii. A admis cu pietate <em>Substan\u021ba Suprem\u0103 Dumnezeu <\/em>ca fiind perfect\u0103, exist\u00e2nd prin sine \u00eensu\u0219i, adic\u0103 fiind propria lui cauz\u0103, posed\u00e2nd astfel o libertate absolut\u0103. <strong>Este considerat tat\u0103l filosofiei moderne deoarece a definit un punct de \u00eenceput al existen\u021bei prin maxima <\/strong><em>\u201eCogito ergo sum\u201d (<\/em><strong><em>G\u00e2ndesc, deci exist).<\/em><\/strong> Filozofia cartezian\u0103, numit\u0103 \u0219i <em>Cartezianism<\/em>, a \u00eensemnat pentru tot secolul al XVII-lea \u201efilozofia modern\u0103\u201d, adic\u0103 ruperea de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul din \u0219colile c\u0103lug\u0103re\u0219ti care constituiser\u0103 baza culturii, dezvolt\u0103rii vie\u021bii de p\u00e2n\u0103 atunci, d\u00e2nd spiritului modern claritate, \u00eencredere \u00een ra\u021biune. Filozofia lui Descartes s-a impus \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii sale \u00een Fran\u021ba, Germania \u0219i Olanda. De\u0219i era \u00eencrez\u0103tor \u00een ideile sale, era \u00eengrijorat de soarta lui Galileo care era urm\u0103rit \u00eendeaproape de Inchizi\u021bie. Grija sa nu a fost nefondat\u0103, Papa Alexandru al VII-lea ad\u0103ug\u00e2nd lucr\u0103rile lui Descartes \u00een Indexul C\u0103r\u021bilor Interzise.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0\u00a0 Ideile sale <\/strong>erau diferite de cele de p\u00e2n\u0103 atunci &#8211; bazate mai mult pe sim\u021biri. Elementele filozofiei sale nu erau cu totul noi, dar abordarea era nou\u0103. El a pornit prin \u00eenl\u0103turarea tuturor no\u021biunilor preconcepute \u0219i transmise din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, i-a fost necesar s\u0103 \u00eenceap\u0103 de undeva, s\u0103 lege lucrurile certe, \u0219i \u00eenceputul pentru el a fost propozi\u021bia <em>\u201eEu exist\u201d.<\/em> Din moment ce credea c\u0103 toate adev\u0103rurile sunt legate \u00eentre ele, a c\u0103utat s\u0103 descopere sensul acestei lumi vii, printr-o abordare ra\u021bional\u0103, prin \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i matematic\u0103, c\u00e2teva aspecte fiind o extensie a abord\u0103rii filozofului englez Sir Francis Bacon (1561-1626), pentru care \u0219tiin\u021ba adev\u0103rat\u0103 se dob\u00e2ndea prin prelucrarea metodic\u0103, ra\u021bional\u0103 a datelor senzoriale. Cu toate c\u0103 studiile lui Descartes \u00een filozofie au atras cel mai mult aten\u021bia \u00een secolul XX, \u00een fiecare secol s-a pus accent pe diferite aspecte ale muncii sale. Cercet\u0103rile \u00een fizic\u0103 teoretic\u0103 i-au f\u0103cut pe mul\u021bi savan\u021bi s\u0103 \u00eel considere \u00een primul r\u00e2nd un matematician. A inventat geometria cartezian\u0103 care includea algebra; prin prisma legilor sale ale refrac\u021biei a dezvoltat o \u00een\u021belegere empiric\u0103 a curcubeielor; a propus o abordare naturalistic\u0103 a form\u0103rii sistemului solar. A ini\u021biat \u00een filozofie \u201espiritul geometric\u201d (opus \u201espiritului de fine\u021be\u201d instituit, ca mod de g\u00e2ndire, de c\u0103tre contemporanul s\u0103u Blaise Pascal) \u0219i s-a aflat \u00een c\u0103utarea unei \u0219tiin\u021be care s\u0103 unifice toate \u00eencerc\u0103rile de cunoa\u0219tere \u00eentr-un singur tot. A plecat \u00een Suedia unde a fost foarte bine primit de c\u0103tre regina Cristina, care ceruse s\u0103-i fie meditator la filosofie. Descartes obi\u0219nuise p\u00e2n\u0103 atunci s\u0103 petreac\u0103 dimine\u021bile \u00een pat din cauza constitu\u021biei sale boln\u0103vicioase, regina \u00eens\u0103 a dorit s\u0103 \u00eenceap\u0103 lec\u021biile la cinci diminea\u021ba, ca atare, se presupune c\u0103 schimbarea obiceiului, precum \u0219i frigul de acolo, au dus la o criz\u0103 de pneumonie din care nu \u0219i-a mai revenit. A decedat \u00een acel an, la Stockholm, \u00een Suedia. Dac\u0103 Immanuel Kant \u00ee\u0219i \u00eencepea lucrul pe la orele cinci ale dimine\u021bii, Ren\u00e9 Descartes \u00ee\u0219i \u00eencepea activitatea mult mai t\u00e2rziu, ceea ce nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 devin\u0103 cel mai celebru filozof din perioada modern\u0103, cu o mare influen\u021b\u0103 \u00een secolele ce au urmat.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Abordarea lui Ren\u00e9 Descartes de a combina matematica \u0219i logica cu filosofia pentru a explica lumea fizic\u0103 transformat\u0103 \u00een metafizic\u0103 atunci c\u00e2nd se confrunta cu \u00eentreb\u0103ri teologice, l-a condus la contemplarea naturii existen\u021bei \u0219i a dualit\u0103\u021bii minte-corp, identific\u00e2nd punctul de contact dintre corp \u0219i suflet \u00een glanda pineal\u0103 (epifiza). La \u00eenceput, sistemul s\u0103u filozofic a cauzat multe controverse, dar, invent\u00e2nd scepticismul metodologic, sau \u00eendoiala cartezian\u0103, i-a pus pe to\u021bi pe g\u00e2nduri.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Metafizica este cuno\u0219tin\u021ba primelor principii \u0219i pentru a cl\u0103di o filozofie, principiile trebuiau s\u0103 fie absolut certe, de aceea, primul moment al filozofiei sale a fost de a pune la \u00eendoial\u0103 toate cuno\u0219tin\u021bele pe care le primise p\u00e2n\u0103 atunci, pentru a g\u0103si elemente absolut sigure, ne\u00eendoielnice, pe care s\u0103 poat\u0103 cl\u0103di restul. Asemenea unui constructor responsabil \u0219i pasionat, c\u0103uta s\u0103 stabileasc\u0103 o funda\u021bie solid\u0103 pentru ceea ce urma s\u0103 cl\u0103deasc\u0103. Convins fiind c\u0103 sim\u021burile \u00een\u0219al\u0103, a pus la \u00eendoial\u0103 lucrurile considerate sigure \u0219i i-a r\u0103mas sigur faptul c\u0103 el g\u00e2ndea, se \u00eendoia. \u0218i <em>\u201edac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc \u0219i m\u0103 \u00eendoiesc, este sigur c\u0103 exist\u201d.<\/em> \u00cendoiala a constituit metoda de cercetare cu scopul de a demonstra, a fost o metod\u0103 autoimpus\u0103 \u0219i nu a constituit o nelini\u0219te psihologic\u0103, cum au \u00eencercat unii s\u0103 o considere. A f\u0103cut un experiment topind o bucat\u0103 de cear\u0103 din care nu a mai r\u0103mas nici o calitate care impresionase \u00eenainte sim\u021burile, precum: forma, culoarea, parfumul, ci doar o substan\u021b\u0103 \u00eentins\u0103. Concluzia lui: corpurile nu ne sunt cunoscute cu certitudine prin sim\u021buri, singura certitudine este cea a existen\u021bei noastre, faptul c\u0103 g\u00e2ndim \u0219i ne \u00eendoim; g\u00e2ndirea, incluz\u00e2nd \u0219i percep\u021bia \u0219i voin\u021ba, este substan\u021ba care-l define\u0219te pe om, iar cea a corpurilor este \u00eentinderea; cuno\u0219tin\u021ba sufletului este mai sigur\u0103 dec\u00e2t cea a corpurilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Filozoful, scriitorul, eseistul rom\u00e2n Constantin Noica (1909-1987), \u00een cartea sa \u201eConcepte deschise \u00een istoria filozofiei la Descartes, Leibniz \u0219i Kant\u201d, precizeaz\u0103 c\u0103 Descartes era con\u0219tient de faptul c\u0103 anticii au presim\u021bit, \u00eentr-un anumit sens, <em>\u201eo matematic\u0103 ad\u00e2nc\u0103\u201d, <\/em>cer\u00e2nd ca primirea la studiul filozofiei s\u0103 fie condi\u021bionat de cunoa\u0219terea matematicii. Descartes dep\u0103\u0219ise la un moment dat planul matematicilor simple, \u00eentreb\u00e2nd de ce \u0219i alte \u0219tiin\u021be precum astronomia, muzica, optica, mecanica nu pot fi numite p\u0103r\u021bi ale matematicii, \u00eentruc\u00e2t toate disciplinele \u00een care se cerceteaz\u0103 ordinea \u0219i m\u0103sura se refer\u0103 la matematic\u0103, indiferent dac\u0103 este vorba de sunet, num\u0103r, form\u0103 sau de orice alt lucru. \u00cen concluzie, ne spune Noica, Descartes d\u0103 numele acestei \u0219tiin\u021be \u00abmathesis universalis\u00bb, mathesis \u00eensemn\u00e2nd disciplin\u0103 \u0219i \u00eenrudindu-se cu termenul de matematic\u0103. Noica mai explic\u0103 cum a ajuns Descartes la ideea unei \u0219tiin\u021be universale: \u201e<em>Plecat de la constatarea c\u0103 nu e bine s\u0103 ne \u00eendeletnicim dec\u00e2t cu cuno\u0219tin\u021be la fel de sigure ca cele matematice, el cerceteaz\u0103 natura acestora din urm\u0103 cuno\u0219tin\u021be, le reabiliteaz\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 spiritul omenesc activeaz\u0103 \u00een ele mai ad\u00e2nc dec\u00e2t ne-o arat\u0103 autorii tratatelor, \u0219i se ridic\u0103 apoi la ideea unei \u0219tiin\u021be, care cuprinz\u00e2nd matematicile de r\u00e2nd, s\u0103 se extind\u0103 peste multe alte discipline \u2013 nu spune toate -, spre a trata doar despre ordine \u0219i m\u0103sur\u0103. [\u2026] A vorbi despre \u00eentinderea \u0219tiin\u021bei universale, despre ad\u00e2ncimea ei, despre roadele ei \u0219i, mai ales, despre reu\u0219ita sau e\u0219ecul ei, nu e un lucru chibzuit. C\u00e2\u021biva au numit-o \u201evis de tinere\u021be\u201d a lui Descartes. Dar tinere\u021bea lui Descartes e lung\u0103\u2026 el a visat \u00eentotdeauna \u0219tiin\u021be universale, reforme mari \u0219i \u00eenceputuri de veac\u2026\u201d. <\/em>C. Noica \u00ee\u0219i pune \u00eentrebarea dac\u0103 nu cumva \u0219tiin\u021ba universal\u0103 este chiar \u0219tiin\u021ba \u00een\u021belepciunii care se caut\u0103 peste tot, \u00een toate disciplinele \u0219i dac\u0103 ea nu se dizolv\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een metafizic\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Ren\u00e9 Descartes ne-a l\u0103sat \u201eMedita\u021biile\u201d \u00een dou\u0103 variante, prima \u2013 cea original\u0103 \u2013 \u00een latin\u0103, iar cea de a doua \u2013 definitiv\u0103 -, \u00een limba francez\u0103. Noica, la tinere\u021be, a tradus versiunea din limba latin\u0103, despre care scriitorul Ion Papuc semnaleaz\u0103 \u00een cartea sa \u201eMedita\u021bii metafizice\u201d \u2013 traducere din limba francez\u0103 de data aceasta -, faptul c\u0103 Noica s-a conformat propriei personalit\u0103\u021bi, a celei care avea s\u0103 devin\u0103 creatoarea <em>Rostirii filozofice rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> <em>\u201ec\u0103ci el nu traduce, ci mai degrab\u0103 murmur\u0103 textul cartezian, rostogolindu-\u0219i cu voluptate cuvintele, l\u0103s\u00e2ndu-se ame\u021bit de sonoritatea lor poetic\u0103\u201d. <\/em>\u00cen continuare, semnaleaz\u0103:<em> \u201ea existat o predilec\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 pentru filozofia lui Descartes, dovedit\u0103 de preocuparea lui Nae Ionescu pentru aceast\u0103 filozofie \u0219i pentru personalitatea autorului ei\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eCuv\u00e2ntul \u00eenainte al traduc\u0103torului\u201d, Ion Papuc exprim\u0103: <em>\u201eDescartes scrie faimoasele lui demonstra\u021bii ale existen\u021bei lui Dumnezeu sub imperiul unei misiuni de a-i \u00eenvinge pe necredincio\u0219i. Instituind, prin celebra disociere dintre suflet \u0219i trup, domeniul autonom al \u0219tiin\u021bei, el nu uit\u0103 s\u0103-i condi\u021bioneze acesteia valabilitatea prin punerea ca premis\u0103 a axiomei existen\u021bei lui Dumnezeu. Prin faptul c\u0103 abordeaz\u0103 fie \u0219i \u00een mod pozitivist, \u00eens\u0103 cu absoluta libertate, domeniul \u0219tiin\u021belor laice, omul de \u0219tiin\u021b\u0103 nu este prin aceasta un ateu<\/em>. [\u2026] <em>Natura nu este lumea material\u0103, crea\u021bia lui Dumnezeu \u00een \u00eentregul ei, ci este ordinea, dispunerea care s-a \u00eenst\u0103p\u00e2nit asupra acestei lumi prin voin\u021ba lui Dumnezeu\u2026\u201d. <\/em>\u00cen continuare, scriitorul, traduc\u0103torul Ion Papuc<em> <\/em>arat\u0103 inten\u021bia, calea lui Descartes \u00een elaborarea metafizicii sale, \u00eentreb\u00e2nd totodat\u0103:<em> \u201ePoate fi ceva mai \u00een spiritul Evangheliilor ca aceast\u0103 str\u0103danie de a-i aduce pe cei r\u0103t\u0103ci\u021bi la dreapta credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu?\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eOpere vol. I\u201d, Nae Ionescu (1890-1940), filozof, jurnalist rom\u00e2n, spune: \u201e<em>Descartes niciodat\u0103 nu s-a \u00eendoit c\u0103 din ideea pe care o are el despre Dumnezeu nu se poate ajunge la demonstrarea\u00a0 existen\u021bei lui Dumnezeu, pentru c\u0103 el tr\u0103ia acest Dumnezeu ca obiect real. El nu avea ideea de Dumnezeu, ci avea pe \u00eensu\u0219i Dumnezeu, pe care-l tr\u0103ia, \u0219i atunci el se sim\u021bea perfect \u00eendrept\u0103\u021bit de a deduce din ideea de Dumnezeu sau din ceea ce avea el drept Dumnezeu, \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba lui Dumnezeu\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u0218i pentru c\u0103 am amintit de traducerea c\u0103r\u021bii \u201eMedita\u021bii metafizice\u201d , s\u0103 men\u021bionez \u0219i titlul celor \u0219ase medita\u021bii: \u201eDespre cele ce pot fi puse la \u00eendoial\u0103\u201d, \u201eDespre natura spiritului omenesc, \u0219i c\u0103 el este mai u\u0219or de cunoscut dec\u00e2t corpul\u201d, \u201eDespre Dumnezeu c\u0103 exist\u0103\u201d, \u201eDespre adev\u0103r \u0219i despre fals\u201d, \u201eDespre esen\u021ba lucrurilor materiale, \u0219i iar\u0103\u0219i, despre Dumnezeu, c\u0103 exist\u0103\u201d, \u201eDespre existen\u021ba lucrurilor materiale, \u0219i despre deosebirea real\u0103 dintre sufletul \u0219i corpul omului\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Filozoful, eseistul rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) \u00een cartea \u201eTratat de Antropologie cre\u0219tin\u0103\u201d, afirm\u0103 privitor la Descartes: <em>\u201eMedita\u021biile sale filosofice l-au dus at\u00e2t de departe, \u00eenc\u00e2t a ajuns s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de toate, de p\u0103rerile generale, c\u00e2t \u0219i de adev\u0103rul cunoa\u0219terii prin sim\u021buri. Numai de aceea, opiniaz\u0103 el, nu m\u0103 pot \u00eendoi c\u0103 m\u0103 \u00eendoiesc de toate, a\u0219adar g\u00e2ndesc, deci sunt cogito ergo sum. De la aceast\u0103 propozi\u021bie stabile\u0219te Descartes, prin concluziile scolastice, \u00eencrederea \u00een ra\u021biune, baza sistemului s\u0103u. Printre ideile pe care le consider eu importante, zice el, exist\u0103 \u0219i cea de Dumnezeu, reprezentarea infinitului, a eternului etc., a fiin\u021bei. Aceast\u0103 idee nu mi-am putut-o face singur, deoarece ea cuprinde Realitatea \u00een totalitatea ei a\u0219a cum \u00eemi apare ea, or, cauza acestei idei nu poate fi dec\u00e2t \u00eensu\u0219i Dumnezeu; \u00eentre calit\u0103\u021bile neap\u0103rat necesare ale lui Dumnezeu e veridicitatea; din ea decurge ceea ce este adev\u0103rat, e clar \u0219i distinct; c\u0103ci Dumnezeu e \u00eens\u0103\u0219i cauza mea \u0219i a ideilor mele \u2013 o clar\u0103 \u0219i distinct\u0103 reprezentare avem \u0219i despre lumea corporal\u0103 exterioar\u0103: \u00eentinderea. A\u0219a este dovedit\u0103 \u0219i existen\u021ba lui Dumnezeu, a sufletului \u0219i a materiei. Dumnezeu este substan\u021ba \u00een sens propriu, aceea\u0219i, care \u00eei este necesar\u0103 sie\u0219i; sufletul \u0219i materia sunt substan\u021be de ordinul doi \u2013 cuget\u0103toare \u0219i extinse, care servesc prin existen\u021ba lor lui Dumnezeu. \u00cen om se manifest\u0103 substan\u021ba g\u00e2nditoare \u0219i extins\u0103 (suflet \u0219i trup) numai \u00eentr-un punct, \u00een glanda pineal\u0103; inter-influen\u021ba dintre ele se produce \u00eens\u0103 numai cu ajutorul lui Dumnezeu, [\u2026] rezult\u0103 c\u0103 Descartes nu p\u0103c\u0103tuie\u0219te prin ra\u021bionalism, ra\u021biune\u2026\u201d.<\/em> \u0218i m\u0103 \u00eentreb \u0219i eu: Cum s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103 c\u00e2nd Dumnezeu este iubire, dar \u0219i ra\u021biune (logos)? \u201e Cel ce nu iube\u0219te n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru c\u0103 Dumnezeu este iubire\u201d (I Ioan 4,8) \u00cen continuare, Petre \u021au\u021bea crede \u00een necesitatea ca teologia s\u0103 foloseasc\u0103 \u0219tiin\u021ba. Se mai \u00eentreab\u0103: <em>\u201eCum poate fi considerat Descartes materialist c\u00e2nd \u00eel invoc\u0103 pe Dumnezeu pentru a avea certitudine \u00een g\u00e2ndirea lui matematic\u0103? El distinge clar nu prin lumina natural\u0103 a ra\u021biunii umane, ci cu ajutorul lui Dumnezeu\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><em>\u00a0\u00a0 <\/em>P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, teologia \u0219i filozofia pot fi considerate domenii diferite de cunoa\u0219tere, iar inten\u021bia lui Descartes a fost ad\u00e2ncirea problemelor \u00een domeniul filozofic.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Fac o digresiune, amintind c\u0103 \u00een acel capitol destinat lui Descartes, Petre \u021au\u021bea continu\u0103 cu precizarea c\u0103 <em>\u201eanimalele nu au suflet, ele sunt ma\u0219ini vii, totul \u00een ele \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se doar mecanic, precum \u00een general se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een materie\u201d, <\/em>inspirat, probabil, tot din g\u00e2ndirea lui Descartes care considera animalele drept ma\u0219ini. Nu pot \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i aceast\u0103 idee. Cine a avut \u00een preajma sa un animal, a sim\u021bit \u00een privirea lui limbajul afectiv care-i reflect\u0103 interiorul. Fidelitatea animalelor, nu poate fi pornit\u0103 dec\u00e2t din sufletele lor. \u00cen\u021belegerea, imagina\u021bia animalului nu se manifest\u0103 verbal, iar noi ne str\u0103duim s\u0103 \u00een\u021belegem exprimarea lor nonverbal\u0103. Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul arat\u0103 c\u0103 <em>\u201esufletul are trei puteri: prima prin care se hr\u0103ne\u0219te \u0219i cre\u0219te, a doua cea a imagina\u021biei \u0219i a instinctelor, a treia a inteligen\u021bei \u0219i ra\u021biunii. Plantele se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc numai din prima, animalele din primele dou\u0103, iar oamenii din toate trei\u201d<\/em> (Filocalia, vol.II). Fiindc\u0103 nu au ra\u021biune, animalele nu-l pot cunoa\u0219te pe Dumnezeu, dar, conform vechiului Testament, pot comunica cu El. Ele sunt \u00eenzestrate cu cunoa\u0219tere \u0219i cu sim\u021buri superioare &#8211; sim\u021bul viitorului, a schimb\u0103rii vremii, au vederea \u0219i mirosul mult mai dezvoltate ca ale noastre; se exprim\u0103 prin anumite sunete pe care le scot, <em>\u201eabia la om devine sunetul cuv\u00e2nt, vorbire\u201d<\/em> , afirma filozoful, ezoteristul Rudolf Steiner (1861-1925).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dar, s\u0103 revin. Pentru Descartes, tradi\u021bia aristotelic\u0103-scolastic\u0103 era sus\u021binut\u0103 de principii fragile. Descartes acuza scolastica de a fi impus ca principii lucruri ce nu porneau de la premise clare \u0219i evidente, \u0219i care duceau de multe ori la rezultate obscure. Ca exemplu edificator, conceptul de gravita\u021bie avea \u00een scolastic\u0103, urm\u0103toarea explica\u021bie: <em>\u201ec\u0103derea corpurilor se produce datorit\u0103 propriet\u0103\u021bii acestora de a fi grele<\/em><em>\u201d<\/em><em>.<\/em> Descartes considera astfel de explica\u021bii insuficiente. Recuno\u0219tea c\u0103 experien\u021ba arat\u0103 faptul c\u0103 greutatea unui corp determin\u0103 c\u0103derea acestuia, \u00eens\u0103 despre natura conceptului de gravita\u021bie nu se putea afla practic nimic \u00een acest mod. Concluzia lui Descartes a fost c\u0103 explica\u021biile conceptelor \u0219tiin\u021bifice sau filozofice trebuie acceptate dup\u0103 stabilirea elementelor clare \u0219i distincte, ca mintea s\u0103 le poat\u0103 \u00een\u021belege. El sus\u021bine c\u0103 \u00een formularea sa este vorba despre o intui\u021bie imediat\u0103 a min\u021bii: \u00een aceea\u0219i clip\u0103 \u00een care ne d\u0103m seama c\u0103 ne \u00eendoim, \u00een\u021belegem c\u0103 g\u00e2ndim \u0219i, astfel, c\u0103 exist\u0103m. Certitudinea de a te \u00eendoi nu poate fi \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i ea dovede\u0219te existen\u021ba unui <em>eu <\/em>cuget\u0103tor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Pentru a dovedi existen\u021ba lui Dumnezeu, Descartes explic\u0103 cum \u00een mintea uman\u0103 exist\u0103 ideea de Dumnezeu, adic\u0103 de fiin\u021b\u0103 absolut perfect\u0103, omul fiind o fiin\u021b\u0103 imperfect\u0103, natura sa cuprinz\u00e2nd \u00eendoiala. Drept urmare, ideea unei fiin\u021be perfecte nu \u00ee\u0219i are originea \u00een om, \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 imperfect\u0103. Ideea \u00eei poate fi \u00eentip\u0103rit\u0103 omului \u00een minte doar de fiin\u021ba perfect\u0103, de Dumnezeu. Concluzia? Dumnezeu exist\u0103 ca o necesitate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Ren\u00e9 Descartes este considerat \u00eentemeietorul g\u00e2ndirii moderne, a primei mari filozofii a con\u0219tiin\u021bei, definit\u0103 ca sentiment, intui\u021bie pe care fiin\u021ba uman\u0103 o are despre propria existen\u021b\u0103; reflectare psihic\u0103 a realit\u0103\u021bii obiective prin intermediul senza\u021biilor, percep\u021biilor \u0219i g\u00e2ndirii. \u00cen orizont filosofic, apreciaz\u0103 cercet\u0103torul ie\u0219ean Ionu\u021b Barliba, <em>\u201eaceast\u0103 idee a luat forma \u00eentemeierii Eu-lui ca g\u00e2ndire \u0219i a deducerii sistematice a tuturor consecin\u021belor privitoare la existen\u021ba lumii din postulatul g\u00e2ndirii. <\/em><em>Principala problem\u0103 pe care vor s\u0103 o rezolve Descartes \u0219i g\u00e2ndirea modern\u0103 este problema valorii cuno\u0219tin\u021belor noastre despre lume, existen\u021b\u0103. Atunci c\u00e2nd vorbim despre lume, noi vorbim despre cuno\u0219tin\u021bele noastre despre lume \u0219i nu despre lumea ca atare. Prin urmare, avem \u00een vedere o imagine conceptual\u0103 a ei. \u00cen func\u021bie de nivelul cuno\u0219tin\u021belor, aceste imagini difer\u0103 de la o epoc\u0103 la alta\u201d. <\/em>Iat\u0103 de ce omul trebuie s\u0103 tind\u0103 spre \u201e\u00een\u0103l\u021barea lui\u201d, adic\u0103 spre dob\u00e2ndirea c\u00e2tor mai multor cuno\u0219tin\u021be.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Concluzia: <em>\u201em\u0103 \u00eendoiesc deci cuget, cuget deci exist\u201d<\/em> reprezint\u0103 axioma fundamental\u0103 pe baza c\u0103reia se face reconstruc\u021bia filozofiei. \u00cen afar\u0103 de g\u00e2ndirea noastr\u0103, de Eu-l nostru, nu avem nici o alt\u0103 certitudine. Dar, de unde \u0219tim c\u0103 Dumnezeu exist\u0103? Propria noastr\u0103 g\u00e2ndire este singura \u0219i evidenta certitudine pe care o avem referitor la existen\u021ba lui Dumnezeu. Avem \u00een noi clar\u0103 \u0219i distinct\u0103, o idee despre o fiin\u021b\u0103 perfect\u0103. Aceast\u0103 idee nu poate veni de la noi care suntem imperfec\u021bi. C\u00e2nd am con\u0219tientizat c\u0103, g\u00e2ndirea noastr\u0103 exist\u0103, apare \u0219i con\u0219tiin\u021ba unei existen\u021be infinite, pentru c\u0103 <em>\u201enoi nu ne-am putea percepe ca fiind o g\u00e2ndire finit\u0103, dac\u0103 nu am g\u00e2ndi raportul reciproc al existen\u021bei infinite\u201d.<\/em> Explicarea lui Descartes a faptului c\u0103 \u00een g\u00e2ndirea noastr\u0103 finit\u0103 se afl\u0103 ideea unei existen\u021be infinite, este c\u0103 aceast\u0103 idee nu a fost g\u00e2ndit\u0103 de g\u00e2ndirea noastr\u0103 (finitul nu poate s\u0103 produc\u0103 infinitul), aceast\u0103 idee a fost pus\u0103 \u00een g\u00e2ndirea noastr\u0103 chiar de Dumnezeu, atunci c\u00e2nd a f\u0103cut lumea. Astfel, Descartes este creatorul concep\u021biei c\u0103 mintea noastr\u0103 posed\u0103 idei \u00eenn\u0103scute: \u00a0<strong><em>\u201eM\u0103-ndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist; exist, deci Dumnezeu este\u201d. <\/em><\/strong><strong>Doctorul rom\u00e2n Nicolae Paulescu (1869-1931) sugera omului de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 nu se mul\u021bumeasc\u0103 cu afirma\u021bia \u201e<em>Credo in Deum\u201d <\/em>(cred \u00een Dumnezeu)<em>, ci s\u0103 adauge pentru sine: \u201eScio Deum esse!\u201d <\/em>(\u0218tiu c\u0103 Dumnezeu exist\u0103!).<em> <\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>A\u0219adar, de mii de ani omul \u00ee\u0219i identific\u0103 propria fiin\u021b\u0103 \u0219i esen\u021ba cu o realitate care se afl\u0103 \u00een corpul nostru \u2013 suflet sau spirit, dar care este diferit de corp. Termenii care au desemnat sufletul \u0219i corpul s-au constituit \u00eenc\u0103 din perioada homeric\u0103, \u00eei \u00eent\u00e2lnim \u00een \u201eIliada \u0219i Odiseea\u201d. Vechii greci au g\u00e2ndit la fel &#8211; corpul sau trupul era desemnat prin cuv\u00e2ntul <em>soma<\/em>, iar sufletul sau spiritul prin doi termeni distinc\u021bi, <em>pneuma<\/em> (spiritul divin care anim\u0103 lumea) \u0219i <em>psyche<\/em> (sufletul omenesc). Descartes a preluat modelul naturii sufletului \u0219i al raportului dintre suflet \u0219i corp, model care, pe filiera cre\u0219tin\u0103, a influen\u021bat \u00eentreaga cultur\u0103 \u0219i sensibilitate european\u0103. Nu trebuie uitat acest fapt.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 S\u0103 ne dorim a tr\u0103i \u00eentr-o lumea normal\u0103, o lume creat\u0103 ra\u021bional de un Dumnezeu care este iubire, dar \u0219i ra\u021biune. O lume f\u0103r\u0103 Dumnezeu este o lume contraf\u0103cut\u0103 supus\u0103 pr\u0103bu\u0219irii. <strong>S\u0103 g\u00e2ndim c\u0103 exist\u0103m datorit\u0103 Celui care a f\u0103cut posibil\u0103 existen\u021ba noastr\u0103! S\u0103<\/strong> con\u0219tientiz\u0103m cum ne-a fost trecutul, cum folosim prezentul, ce l\u0103s\u0103m \u00een urma noastr\u0103. S\u0103 nu ne pustiim sufletele!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"center\"><em>Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0Sus &#8211; un cer \u00eendep\u0103rtat, albastru. Sub mine &#8211; un astru. \u00cen mine &#8211; universul reflectat. Infinitul &#8211; Mister plin [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25436","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25436","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25436"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25436\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25439,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25436\/revisions\/25439"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25436"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25436"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25436"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}