{"id":25480,"date":"2016-01-23T14:42:43","date_gmt":"2016-01-23T14:42:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25480"},"modified":"2016-01-23T14:44:57","modified_gmt":"2016-01-23T14:44:57","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-radu-marculescu-patimiri-si-iluminari-din-captivitatea-sovietica-editura-humanitas","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/01\/23\/gheorghe-constantin-nistoroiu-radu-marculescu-patimiri-si-iluminari-din-captivitatea-sovietica-editura-humanitas\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Radu M\u0103rculescu – P\u0103timiri \u0219i ilumin\u0103ri din captivitatea sovietic\u0103 – Editura Humanitas"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\"\" \u201eFerici\u0163i cei prigoni\u0163i pentru dreptate, c\u0103 a lor este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 (IISUS HRISTOS-M\u00c2NTUITORUL<\/em><\/strong>\u00a0 OMENIRII)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Radu M\u0103rculescu<\/strong>, descendent dintr-o ilustr\u0103 \u015fi veche familie boiereasc\u0103, nepotul mo\u015fierului Tudorache M\u0103rculescu<\/strong>(1828-1908) \u015fi al Zamfirei P\u00e2r\u00e2ianu<\/strong> (1845-1897), tat\u0103l s\u0103u fiind renumitul avocat liberal Aurel M\u0103rculescu<\/strong>, mo\u015fier, erou \u015fi martir al primului r\u0103zboi mondial (1878-1916, ucis \u00een mun\u0163ii Per\u015fanilor, la 23 Septembrie 1916, \u00een b\u0103t\u0103lia pentru dezrobirea Ardealului), c\u0103s\u0103torit cu Jeana Mih\u0103escu<\/strong> (1887-1953), licen\u0163iat\u0103 \u00een Litere la Universitatea Bucure\u015fti \u015fi studii postuniversitare la Sorbona, s-a n\u0103scut \u00een scutecele de nea \u00eempodobite cu voio\u015fia serafic\u0103 a Colindelor Na\u015fterii Domnului, la 29\/ 30 Decembrie 1914. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>De\u015fi s-a n\u0103scut \u015fi a copil\u0103rit \u00een Bucure\u015fti, icoana tinere\u0163ii lui Radu, \u00a0r\u0103m\u00e2ne conacul de la Peri\u015fani-D\u00e2mbovi\u0163a, care r\u0103sp\u00e2ndea p\u00e2n\u0103 departe admira\u0163ia \u015fi renumele tat\u0103lui s\u0103u, conac \u00eenc\u0103rcat de vremuri, r\u0103mas \u00een picioare p\u00e2n\u0103 \u00een 1949, c\u00e2nd a fost devastat \u015fi f\u0103cut una cu p\u0103m\u00e2ntul de sacra m\u00e2nie proletar\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Urmeaz\u0103 liceul la Spiru Haret, \u00een timpul c\u0103ruia debuteaz\u0103 \u015fi public\u0103 articole \u00een Vl\u0103starul<\/em><\/strong>, <\/em>revista liceului, pe care-l absolv\u0103 pe primul loc. Devine pentru c\u00e2teva minute partenerul celebrei c\u00e2nt\u0103re\u0163e \u015fi dansatoare, Josephine Baker<\/strong>, \u00eentr-un focos charleston pe scena gr\u0103dinii palatului Ministerului de Externe, apoi \u00een toamna anului 1932, se \u00eenscrie la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 licen\u0163\u0103 ajunge profesor de limba rom\u00e2n\u0103 la Colegiile Gheorghe Laz\u0103r<\/strong> \u015fi Aurel Vlaicu<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen celebrele reviste Dacia Rediviva<\/em><\/strong> <\/em>\u015fi Preocup\u0103ri literare<\/em><\/strong> <\/em>public\u0103 traduceri din poezia francez\u0103, studii filosofice \u015fi literare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A doua conflagra\u0163ie mondial\u0103 \u00eel concentreaz\u0103 ca ofi\u0163er de rezerv\u0103 \u00een Regimentul 28 al Diviziei a V-a, unde se remarc\u0103 deosebit \u00een b\u0103t\u0103liile de pe Orhei<\/strong>, Nistru<\/strong>, Transnistria<\/strong>, Odessa<\/strong>, primind meritul Coroana Rom\u00e2niei cu spade \u015fi panglic\u0103 de Virtute militar\u0103, \u00een grad de Cavaler<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00centr-un mic r\u0103gaz se \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Nicole Constantinescu<\/strong>, apoi la 25 August 1942, este din nou concentrat pe front. Particip\u0103 cu mult zel la b\u0103t\u0103lia de la Cotul Donului<\/strong>, dar \u00een Noiembrie 1942, dup\u0103 marea tr\u0103dare, regizat\u0103 \u015fi programat\u0103 de conspira\u0163ia sionisto-iudaico-sovieto-rom\u00e2n\u0103, cade prizonier.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u00e2n\u0103rul \u015fi bravul ofi\u0163er Radu M\u0103rculescu <\/strong>\u00eendur\u0103 urgiile \u00eenz\u0103p\u0103zite de la Cotul Donului<\/strong>, Cercul Polar<\/strong>, Urali<\/strong>, Siberia<\/strong>, \u00eempletite cu ororile gulagului din lag\u0103relor de munc\u0103 for\u0163at\u0103: Tambov<\/strong>, Oranki<\/strong>, Schit<\/strong>, Suzdal<\/strong>, Monast\u00eerka<\/strong>, Uscioara<\/strong> <<Gaura Dracului<\/strong>>>, Mor\u015fansk<\/strong>, Mihailovo<\/strong>, Odessa<\/strong>, Sighet<\/strong>, Bragadiru<\/strong>, Periprava<\/strong>, Capul Midia<\/strong>, prin refuzul de a se \u00eenrola \u00een Diviziile ro\u015fii, <\/em>ale mi\u015feliei, ru\u015finii<\/em> \u015fi \u00a0tr\u0103d\u0103rii na\u0163ionale, <\/em>timp de aproape un deceniu (1942-1951).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 cei 9 ani de prizonierat sovietic, Radu M\u0103rculescu <\/strong>mai face un \u201ecurs de preg\u0103tire\u201d <\/em>\u00een \u0163ar\u0103 la Bragadiru, de supraveghere politic\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe arpegiile eliber\u0103rii din 17 Iulie 1951, cad fulgerele relei vestiri: so\u0163ia sa divor\u0163ase \u015fi se rec\u0103s\u0103torise.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trauma sufleteasc\u0103 \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte pe Radu<\/strong> timp de 8 ani pe un \u015fantier de construc\u0163ii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o cunoa\u015fte Ligia Mociulschi (Manolescu) cu care se va c\u0103s\u0103tori. Timpul bucuriei este scurt, fiindc\u0103 \u00een Octombrie 1959, este din nou arestat cu un lot de ofi\u0163eri fo\u015fti prizonieri \u00een URSS.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Procesul fiind bine preg\u0103tit<\/em> \u015fi \u00eenscenat, marele Erou mai prime\u015fte o condamnare f\u0103r\u0103 sentin\u0163\u0103 \u015fi trimis la renumitul lag\u0103r, <\/em>Periprava.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 eliberare \u015fi pensionare la v\u00e2rsta de 60 de ani urmeaz\u0103 cursurile superioare de pictur\u0103 bisericeasc\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Patriarhia Rom\u00e2n\u0103, care \u00eei aduc timp de 25 de ani, mari satisfac\u0163ii, bucurii, faim\u0103 \u015fi cununa celor 16 biserici pictate singur, plus 9 pictate al\u0103turi de fiul so\u0163iei sale Ligia, Mihai Bogdan Mociulschi, unul dintre cei mai valoro\u015fi pictori biserice\u015fti de la noi, din \u0163ara Gr\u0103dinii Maicii Domnului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pictura religioas\u0103 l-a \u00eennobilat spiritual pe Radu M\u0103rculescu<\/strong>, purt\u00e2ndu-l pe o arip\u0103 de \u00eenger sub strea\u015fina cerului: \u201eAm \u00een\u0163eles atunci c\u0103 o icoan\u0103 e ca o sf\u00e2nt\u0103 Liturghie, dar \u00een linii \u015fi culori, la care cel ce o oficieaz\u0103 nu are dreptul s\u0103 pun\u0103 nimic de la el.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Piesa de teatru Me\u015fterul f\u0103r\u0103 nume<\/em><\/strong> i-a adus Eroului Radu<\/strong> M\u0103rculescu<\/strong> prin gala UNITER \u00een 1992, locul 2 din cele 102 piese \u00eenscrise \u00een competi\u0163ia de art\u0103 concuren\u0163ial\u0103 a momentului respectiv.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru salvarea libert\u0103\u0163ii spiritului, a entit\u0103\u0163ii ontologice, a con\u015ftiin\u0163ei cre\u015ftine pe care e imprimat chipul lui Dumnezeu, pentru lupta cr\u00e2ncen\u0103 a camarazilor de r\u0103zboi \u015fi gulag contra terorii fizice \u015fi morale, Radu M\u0103rculescu <\/strong>trebuia s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie \u015fi \u00een fa\u0163a oamenilor, nu numai \u00eenaintea Bunului Dumnezeu, prin volumul lucr\u0103rii monumentale, P\u0103timiri \u015fi ilumin\u0103ri din captivitatea sovietic\u0103<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Succesul c\u0103r\u0163ii s-a \u00eenfr\u0103\u0163it \u00een 3 edi\u0163ii succesive: 2000, 2007, 2010.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea lui Radu M\u0103rculescu <\/strong>a fost prezentat\u0103 \u00een cadrul celor dou\u0103 simpozioane de istorie ale asocia\u0163iei Fantom e.V.<\/strong>, la Berlin \u00een 2006 \u015fi 2008, an \u00een care este tradus\u0103 \u00een limba german\u0103 sub titlul Leid und Offenbarung in der sowjetisken Gefangenschaft<\/em><\/strong>, C\/N Verlang, Berlin. <\/em>Tot la Berlin Institutul Cultural Rom\u00e2n \u201eTitu Maiorescu\u201d a prezentat la 12 mai 2009, lansarea c\u0103r\u0163ii, apreciat\u0103 de pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Federale a Fo\u015ftilor Lupt\u0103tori de la Stalingrad, Dr. Gerhard Luther, drept \u201etestamentul unei genera\u0163ii pierdute\u201d<\/em><\/strong>, iar Hans Bergel, reputatul scriitor a \u0163inut s\u0103 afirme despre opera marelui rom\u00e2n c\u0103 este \u201euna dintre cele mai complexe, mai a\u015fezate \u015fi mai suverane c\u0103r\u0163i din punct de vedere spiritual, care nu completeaz\u0103 doar literatura rom\u00e2n\u0103 pe acest subiect cu un titlu \u00een plus, ci \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte scrierile europene de gen cu un nou ton.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit., p. 209)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea lui Radu M\u0103rculescu <\/strong>este nominalizat\u0103 pentru anul 2000, drept cea mai bun\u0103 carte de istorie<\/em><\/strong>, <\/em>prin Premiul acordat de Funda\u0163ia Cultural\u0103, Magazin istoric.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cea de-a doua lucrare de referin\u0163\u0103 a lui Radu M\u0103rculescu<\/strong>, M\u0103rturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul rom\u00e2nesc<\/em><\/strong>, s-a bucurat expres de edi\u0163iile, 2005, 2011, 2012. \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Radu M\u0103rculescu<\/strong>, se aseam\u0103n\u0103 prin\u0163ului gruzin f\u0103r\u0103 pereche \u00een lumea aristocrat\u0103 contemporan\u0103, n\u0103scut \u00een acela\u015fi an 1921, cu marele erou-martir rom\u00e2n Aurel State<\/strong>, Ciabua Amiredjibi<\/strong>. Persecutat, prigonit, arestat, anchetat \u00een lag\u0103rele de munc\u0103, evadat, prins, rearestat, reevadat pe un traseu de teroare, fatidic, timp \u00eendelungat, pe mii de kilometri, cu 16 ani de lag\u0103re polare, cu 83 de condamn\u0103ri politice, condamnat la moarte, care i-a \u00eenvins totu\u015fi pe cei mai r\u0103i ai lumii: Stalin, Beria, Ceka, NKVD-ul, Gulagul, \u00eentregul sistem marxist-leninist-stalinist-sionist, reabilitat, de dou\u0103 ori nominalizat la Premiul Nobel, deputat \u00een Parlamentul Georgian, fondator \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Scriitorilor Georgieni, c\u0103s\u0103torit, cu 6 copii, iar din 2010, monah cu numele David, Mzechabuk Ciabua Amiredjibi <\/strong>– Iagor Kargareteli-Sur\u00e2sul Destinului<\/em> <\/strong>alias Gora Mborgali,<\/em> <\/strong>de cel pu\u0163in dou\u0103 <\/strong>ori neast\u00e2mp\u0103rat: (Gora<\/strong>=Neast\u00e2mp\u0103ratul<\/em>; Mborgali<\/strong>=cel care nu s-a \u00eenv\u0103\u0163at minte <\/em>), coleg cu eroul nostru \u00eentr-unul din lag\u0103rele de exterminare stalinisto-bol\u015fevice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Curajul aristocratului ofi\u0163er, al neat\u00e2rn\u0103rii, av\u00e2ntul tineresc \u00een somtuoasa uniform\u0103 verde a sufletului s\u0103u \u00een care l\u0103crima filosoful, \u00eel azv\u00e2rle pe Radu M\u0103rculescu<\/strong> pe culmile gloriei \u00eentre cuceritorii inespugnabilei cet\u0103\u0163i a credin\u0163ei divine, sub flamura sur\u00e2sului s\u0103u \u00eenl\u0103crimat al destinului<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spirit mereu t\u00e2n\u0103r, vesel, primitor, boierul Radu M\u0103rculescu <\/strong>radia <\/strong>de <\/strong>sinceritate, de echilibru, de omenie, de polite\u0163e, de cultur\u0103, de armonie: \u201eSpirit \u00eenalt \u015fi luminos,<\/em><\/strong> <\/em>cum l-a caracterizat prof. univ. dr. Radu \u015eerban Palade, iubitor de Dumnezeu \u015fi de semeni, de neam \u015fi de \u0163ar\u0103, Radu M\u0103rculescu a fost un etalon de umanitate \u015fi moralitate. A suferit imens, dar a ie\u015fit victorios. Dumnezeu l-a supus la mari \u015fi aprige \u00eencerc\u0103ri, dar l-a \u015fi ajutat s\u0103 se bucure \u015fi s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit crea\u0163ia lui artistic\u0103, literar\u0103, plastic\u0103 \u015fi spiritual\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fost un om monumental: profesor, pictor, scriitor, poet, dramaturg, traduc\u0103tor, eseist, istoriograf, teolog, rom\u00e2n, cre\u015ftin…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, al Asocia\u0163iei Fo\u015ftilor De\u0163inu\u0163i Politici din Rom\u00e2nia, al Asocia\u0163iei Veteranilor de R\u0103zboi.<\/em><\/strong> <\/strong>A\u015fa cum spunea psalmistul:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-au lovit valurile \u015fi nu l-au clintit!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-au b\u0103tut v\u00e2nturile \u015fi nu s-a plecat!\u201d<\/em><\/strong> <\/strong>(op. cit. p. 210)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lucrarea m\u0103rturisitorului \u015fi eroului nostru Radu M\u0103rculescu <\/strong>cuprinde 13 capitole \u015fi se eviden\u0163iaz\u0103 prin darul minunat, viu ce p\u0103streaz\u0103 \u00een harul ei memoria unei \u00eenalte con\u015ftiin\u0163e cre\u015ftine \u00een care se deruleaz\u0103 suferin\u0163a c\u0103derii \u00een prizonierat ori \u00een infernul robiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 pentru mul\u0163i prizonieri aceast\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere s-a transformat \u00een c\u0103dere<\/em><\/strong>, devenit\u0103 apoi o catastrofal\u0103 pr\u0103bu\u015fire<\/em><\/strong>, pentru foarte mul\u0163i camarazi, c\u0103derea <\/em>s-a \u00een\u0103l\u0163at pe culmile de azur <\/strong>ale Biruin\u0163ei.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fiecare tr\u0103itor cre\u015ftin, temelia, st\u00e2lpul, farul con\u015ftiin\u0163ei sale spirituale este Adev\u0103rul revelat, singurul pe care se poate cl\u0103di: via\u0163a, binele, dreptatea, frumosul, crezul, n\u0103dejdea, suferin\u0163a, d\u0103ruirea, ve\u015fnicia sa \u015fi a celorlal\u0163i cu care \u00ee\u015fi \u00eemplete\u015fte destinul haric.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adev\u0103rul divin revelat, \u00een credin\u0163a cre\u015ftin-ortodox\u0103, nu trebuie manifestat \u00een credincios, \u00een lupt\u0103tor, dec\u00e2t \u00een con\u015ftiin\u0163a sa mistic\u0103, haric\u0103, mesianic\u0103, hristic\u0103, prin tr\u0103ire, ca menire, ca atitudine, ca responsabilitate, ca iubire, ca m\u0103rturisire, asum\u00e2ndu-se demnit\u0103\u0163ii \u015fi onoarei Neamului s\u0103u, indiferent de \u00eencerc\u0103ri, de zguduiri, de drame ori tragedii, care se v\u0103d mult mai clar c\u00e2nd suferi cu ele, prin ele: \u201eAstfel,<\/em> <\/strong>avea s\u0103 spun\u0103 eroul nostru Radu M\u0103rculescu, pas cu pas, cu inima str\u00e2ns\u0103, am urm\u0103rit toat\u0103 drama poporului nostru: ocupa\u0163ia sovietic\u0103, foametea, dezorganizarea organizat\u0103, arest\u0103rile, condamn\u0103rile, execu\u0163iile, deport\u0103rile, \u00een genere toat\u0103 r\u0103sturnarea lumiii noatre cu capul \u00een jos \u015fi cu fundul \u00een sus. Dar \u015fi \u00eenceputurile unei << rezisten\u0163e>> (eroic\u0103, disperat\u0103, dar f\u0103r\u0103 noroc). Iar \u00een final, abandonarea noastr\u0103 de c\u0103tre Occident (din interese de joas\u0103 specie) la picioarele de lut ale uria\u015fului sovietic.\u201d<\/em><\/strong> (op. cit. p. 447)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen lag\u0103rul-schit al captivit\u0103\u0163ii, dincolo de constr\u00e2ngerile exterioare \u015fi polare, \u00een candela sufletului fiec\u0103rui prizonier mijea totu\u015fi lic\u0103rul unei ancore, a unei speran\u0163e. Poate c\u0103 harul schitului mai \u00eempr\u0103\u015ftia sacralitatea acelor ostenitori, \u00eenmiresmat\u0103 de duhul tr\u0103irii liturgice. Pronia cereasc\u0103 \u00eenc\u0103lze\u015fte sub aripile Ei procesul de remodelare \u015fi de rena\u015ftere interioar\u0103, a celor care nu abandonaser\u0103 lupta combativ\u0103 \u015fi dinamic\u0103 a cre\u015ftinismului, revenirea la credin\u0163a c\u0103l\u0103uzitoare, care transcende destinul \u00eentr-o tainic\u0103 solidaritate ce pune piatr\u0103 de temelie l\u0103untric\u0103, ca st\u00e2lp al rezisten\u0163ei spirituale, al rezisten\u0163ei prin religie:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEram caza\u0163i la etajul cl\u0103dirii \u00eentr-o mare \u00eenc\u0103pere ce slujise c\u00e2ndva de paraclis, cu ferestre mari care deschideau minunate vederi spre p\u0103dure. Mi-aduc \u015fi acum aminte de un magnific mesteac\u0103n din dreptul ferestrei mele. Sub lumina lunii, pe cerul limpede ca o b\u0103utur\u0103 tare, se caligrafiau ramurile lui p\u00e2n\u0103 la cele mai mici r\u0103murele prin care copacul-\u00een \u00eenchipuirea mea-sugea din t\u0103riile cerului o licoare dumnezeiasc\u0103 pe care, prin miile lui de r\u0103d\u0103cini, o difuza p\u0103m\u00e2ntului, transfigur\u00e2ndu-l. Mesteac\u0103nul \u00eemi sugera cam ce ar trebui s\u0103 fie pe p\u0103m\u00e2nt menirea noastr\u0103: s\u0103 absorbim m\u0103car un strop din licoarea cereasc\u0103 \u015fi s\u0103 o difuz\u0103m lumii, ca s\u0103 o facem nu-Doamne fere\u015fte-un <<paradis pe p\u0103m\u00e2nt>>, ci un t\u0103r\u00e2m de existen\u0163\u0103 pu\u0163in mai suportabil. A\u015f putea spune c\u0103 de aceast\u0103 metafor\u0103 vie din fa\u0163a mea, mesteac\u0103nul r\u0103sturnat, cu r\u0103d\u0103cinile \u00een cer \u015fi roadele harice sub p\u0103m\u00e2nt, se leag\u0103 pentru mine \u00eenceputul unei vie\u0163i de medita\u0163ie \u015fi de discret\u0103 rug\u0103ciune, ale c\u0103rei prime urm\u0103ri au fost o stare de lini\u015fte \u015fi de \u00eemp\u0103care cu mine \u015fi cu destinul… P\u00e2n\u0103 la captivitate citisem Biblia o dat\u0103 \u00een \u00eentregime \u015fi Noul Testament de vreo trei, patru ori… Pe parcursul prizonieratului am mai reu\u015fit s\u0103 citesc o dat\u0103 Vechiul Testament \u015fi de c\u00e2teva ori Noul Testament. Ei bine, lecturile acestea, de acum mi-au fost revelatorii. La tot pasul g\u0103seam asem\u0103n\u0103ri \u015fi aluzii la situa\u0163iile pe care le tr\u0103iam noi \u00een vremea de fa\u0163\u0103. Totul din ce citeam mi se p\u0103rea de o actualitate uluitoare, fantastic\u0103. A\u015f fi r\u0103mas la o \u00een\u0163elegere mediocr\u0103 a Evangheliilor dac\u0103 experien\u0163a captivit\u0103\u0163ii nu mi-ar fi revelat adev\u0103rata semnifica\u0163ie a mesajului lor, care nu e de renun\u0163are \u015fi resemnare (cum mi-ar fi putut ap\u0103rea-\u015fi nu numai mie-la o lectur\u0103 \u00een condi\u0163iile unei vie\u0163i banale \u015fi confortabile), ci de lupt\u0103 \u015fi \u00eendr\u0103zneal\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eel receptezi \u00een condi\u0163iile dramatice ale unei confrunt\u0103ri pe via\u0163\u0103 \u015fi pe moarte cu cei ce umbl\u0103 s\u0103-\u0163i prind\u0103 nu numai trupul, ci \u015fi sufletul \u00een plasa Satanei. <<Ce-i va folosi omului dac\u0103 va dob\u00e2ndi lumea \u00eentreag\u0103 \u015fi sufletul s\u0103u \u00eel va pierde? Sau ce va da omul \u00een schimb pentru sufletul lui?>>iat\u0103 replica evanghelic\u0103 la toate tertipurile <<puterii>> de-a ne prinde \u00een capcanele ei.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<\u00cendr\u0103zni\u0163i! Eu am biruit lumea!>> a fost de asemenea, deviza <<rezisten\u0163ei>> noastre \u015fi a contribuit prin for\u0163a mesajului ei evanghelic la eliberarea noastr\u0103 din frica \u015fi angoasa sub care ne duceam un simulacru de via\u0163\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-ne-desigur, \u00eentr-un t\u00e2rziu \u015fi la cap\u0103tul multor sacrificii-s\u0103 impunem <<puterii>>respectul demnit\u0103\u0163ii noastre ca oameni.\u201d<\/em><\/strong> (Capitolul 4, p. 172)<\/p>\n

\u00a0 M\u0103n\u0103stirea<\/strong> Oranki,<\/strong> ctitorie \u015fi metoc \u0163arist, devenit\u0103 lag\u0103r sub auspiciile purpuriului bol\u015fevic dup\u0103 1918, a \u201ecazat\u201d din vara lui 1944, primele loturi de rom\u00e2ni, l\u00e2ng\u0103 nem\u0163i, unguri, italieni \u015fi spanioli. Al\u0103turi de munca anevoioas\u0103, hrana era destul de insuficient\u0103 \u015fi proast\u0103, dar compensat\u0103 prin suplimentul <\/em>propagandei sus\u0163inut \u00eend\u00e2rjit de comisariatul politic, de a se alc\u0103tui Diviziile ro\u015fii ale tr\u0103d\u0103rii \u015fi ru\u015finii.<\/em> De\u015fi, lupta era acerb\u0103 \u015fi total neegal\u0103, majoritaea osta\u015filor rom\u00e2ni au r\u0103mas d\u00e2rzi \u00een demnitatea lor, dincolo de scr\u00e2\u015fnetul ruginit, amenin\u0163\u0103tor al tovar\u0103\u015fei Ana Pauker<\/strong>: \u201eVom trece peste cadavrele voastre \u015fi nu ne vom l\u0103sa p\u00e2n\u0103 ce nu ne vom face st\u0103p\u00e2ni \u00een Rom\u00e2nia.\u201d<\/em> (Pr. Dimitrie Bejan, Oranki-Amintiri din captivitate. Ed. Tehnic\u0103, Bucure\u015fti, 1998, p. 23)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum rezultatele erau din ce \u00een ce mai mediocre, s-au hot\u0103r\u00e2t m\u0103suri de la v\u00e2rf<\/em>, printr-o reprezentare spectaculoas\u0103 jucat\u0103 \u00een mai multe lag\u0103re, cu o distribu\u0163ie deloc neglijabil\u0103: Ana Pauker<\/strong>, colonelul Cambrea<\/strong>, \u015feful Statului-Major al Diviziei a V-a, coloneii Captaru<\/strong>, Maltopol<\/strong>, Tedu<\/strong>, Codler<\/strong>, maiorul Haupt<\/strong>, c\u0103pitanul Bodiu<\/strong> \u015f.a., \u00een centru c\u0103reia trona colonelul NKVD-ist Samoilov<\/strong>, orchestr\u00e2nd pe partitura de deschidere cu ru\u015finoasa propunere <\/em>\u015fi \u00eencheind-o cu amenin\u0163\u0103rile de rigoare. <\/em><\/strong>Soldatul C\u0103pr\u0103roiu<\/strong> a deschis \u015fedin\u0163a de la masa ro\u015fie, \u00eencredin\u0163\u00e2ndu-i conducerea Anei Pauker<\/strong>: \u201eMare \u015fi ciol\u0103noas\u0103, aceasta se propti \u00een pumnii ei puternici pe masa ro\u015fie, arunc\u00e2nd peste mul\u0163imea capetelor noastre o privire de ur\u0103 \u015fi provocare. Fa\u0163a osoas\u0103 \u015fi dur\u0103 era \u00eencadrat\u0103 de la\u0163e groase de p\u0103r c\u0103runt, aidoma \u015ferpilor ce \u00eentregeau fa\u0163a Gorgonei din mitologie, care \u00eempietrea pe oricine o privea. \u00cen esen\u0163\u0103, discursul ei recapitula sloganurile limbajului politic sovietic din care nu lipseau <\/em>salvarea \u0163\u0103rii noastre de ocupantul fascist, lupt\u00e2nd al\u0103turi de <\/em>Armata ro\u015fie eliberatoare; \u00een concluzie, ne cerea adeziunea la cererea ce urma s\u0103 fie trimis\u0103 Generalissimului. Cuv\u00e2ntarea ei a fost punctat\u0103 de frenetice aplauze, dar numai din partea celor de la masa ro\u015fie. Cele c\u00e2teva rare \u015fi zgomotoase aplauze ale c\u00e2torva activi\u015fti plasa\u0163i strategic printre noi ca s\u0103 ne antreneze \u00een astfel de simul\u0103ri de entuziasm sunau fals \u015fi nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 sublinieze dezacordul t\u0103cerii noastre fa\u0163\u0103 de penibila fars\u0103 la care eram obliga\u0163i s\u0103 asist\u0103m.<\/em><\/strong> Iritat\u0103 de aceast\u0103 pasivitate ostil\u0103, Ana Pauker trecu \u00een final la atacuri directe asupra noastr\u0103. \u015etia ea bine care sunt sentimentele noastre at\u00e2t fa\u0163\u0103 de URSS, c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea antifascist\u0103. Dar ne atr\u0103gea aten\u0163ia c\u0103 divizia de <\/em>voluntari oricum se va forma, fie cu noi, fie f\u0103r\u0103 noi \u015fi \u00eempotriva noastr\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci ceru cuv\u00e2ntul, din partea noastr\u0103, c\u0103pitanul Nicolae Popescu-Tudor. Ofi\u0163er de stat-major, inteligent, citit, bine preg\u0103tit, dar mai ales om de caracter, el \u00ee\u015fi asuma acum riscul, care friza sacrificiul, de a demasca \u00een mod public <\/em><\/strong>tr\u0103darea care se d\u0103dea <\/em>drept <\/em>patriotism, cum \u015fi <\/em>eliberarea de ocupantul fascist, care, \u00een realitate, nu era altceva dec\u00e2t <\/em>eliberarea Rom\u00e2niei de rom\u00e2ni \u015fi \u00eenrobirea \u0163\u0103rii noastre pe termen nelimitat sub sovietici. Cum s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, de altfel.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu un glas ferm \u015fi t\u0103ios, atac\u0103 mai \u00eent\u00e2i pe ofi\u0163erii superiori din prezidiu, \u00een cap cu Cambrea, fostul lui \u015fef de stat-major de divizie, manifest\u00e2ndu-\u015fi uimirea de a-i \u00eent\u00e2lni la aceast\u0103 mas\u0103 ro\u015fie, pe ei, care instruiser\u0103 at\u00e2tea serii de ofi\u0163eri \u00een cultul onoarei, al respectului fa\u0163\u0103 de jur\u0103m\u00e2ntul c\u0103tre Rege \u015fi Neam \u015fi al dispre\u0163ului pentru tr\u0103dare. Apoi trecu la noua Gorgon\u0103, sovietic\u0103, Ana Pauker, care, milit\u00e2nd pentru o st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103 asupra \u0163\u0103rii noastre, \u00ee\u015fi repudiase patria, cum \u015fi aceasta o repudiase pe ea. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u201eCu ce drept vorbe\u015fte dumneaei \u00een numele na\u0163iunii rom\u00e2ne \u00eempotriva c\u0103reia a luptat \u015fi care, la r\u00e2ndul ei a repudiat-o \u015fi ea?\u201d \u00eentreb\u0103 c\u0103pitanul, ar\u0103t\u00e2nd-o cu degetul.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><<Zi-mi <\/em>mai bine jidanc\u0103>><\/em> replic\u0103 \u00een sotovoce Ana, care \u0163inea s\u0103 de-a filipicei c\u0103pitanului o conota\u0163ie antisemit\u0103 <\/em>pe care aceasta \u00een nici un caz nu o avea. \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2t prive\u015fte m\u00e2na generoas\u0103 de care ne vorbe\u015fte d\u00e2nsa, aceasta e o m\u00e2n\u0103 de fier \u00eentr-o m\u0103nu\u015f\u0103 de catifea, care ni se \u00eentinde nu ca s\u0103 ne elibereze, ci s\u0103 ne subjuge, fiindc\u0103 ea apar\u0163ine unei puteri care \u00een expansiunea ei spre apus \u015fi sud se \u00eempiedic\u0103 de noi, rom\u00e2nii, ca de un obstacol. Aceast\u0103 linie nu e de azi, de ieri. Ea este o constant\u0103 a politicii marelui nostru vecin de la r\u0103s\u0103rit, care func\u0163ioneaz\u0103 \u00eencontinuu, indiferent de ideologia sau forma sa de guvern\u0103m\u00e2nt, fie sub pajur\u0103 bicefal\u0103 \u0163arist\u0103, fie sub steaua ro\u015fie comunist\u0103. Aceast\u0103 linie de politic\u0103 extern\u0103 a fost elaborat\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului al <\/em><\/strong>XVIII-lea \u015fi articula\u0163iile ei desprind cu o claritate care nu las\u0103 loc nici unei iluzii-cum ar fi cea cu care se vrea azi s\u0103 fim \u00eemb\u0103ta\u0163i-din acel faimos document care este <\/em>Testamentul lui Petru cel Mare.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAici se produse catastrofa. Samailov, care se \u00eenvine\u0163ea pe m\u0103sur\u0103 ce expunerea c\u0103pitanului avansa, c\u00e2nd auzi de <\/em><\/strong>Testamentul lui Petru cel Mare s\u0103ri \u00een sus ca un diavol stropit cu aghiazm\u0103 \u015fi \u00eencepu s\u0103 urle:<\/em> << Agiunge, agiunge b\u0103ndit f\u0103scist! Ai vinit arma la m\u00e2na pacinic narod savietic, ucis \u015fi\u00a0 jefuit la el \u015fi acum faci aici complot…>>\u201d<\/strong>(Capitolul 5, \u00cenapoi la Oranki, p. 202-203) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La Mihailovo<\/strong> era un fel de lag\u0103r-filtru<\/em><\/strong>, unde se triau\u00a0 \u015fi se expediau \u00eentre solsti\u0163ii \u015fi echinoxuri prizonierii sovieticilor. Dintre toate g\u0103rile cu r\u0103nile de r\u0103zboi \u00eenc\u0103 necicatrizate prin care mi\u015funau umbre \u015fi stafii, \u00eencadrate \u00eentre garnituri de solda\u0163i bal\u015foi-ceasovoi<\/em><\/strong>, <\/em>Voronejul<\/strong> se deosebea prin num\u0103rul excesiv de mutila\u0163i \u015fi invalizi. Garniturile de bou-vagoane nu pridideau s\u0103 adune mul\u0163imea r\u0103ni\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0 O astfel de garnitur\u0103 a pus fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 \u00eentr-una din zile dou\u0103 grupuri de prizonieri: osta\u015fi rom\u00e2ni \u015fi o \u015fatr\u0103 de \u0163igani tot rom\u00e2ni care se priveau uimite:<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCe-i cu voi?\u201d \u00eei \u00eentrebar\u0103m.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSuntem \u0163igani din Rom\u00e2nia, r\u0103spunser\u0103 ei uimi\u0163i c\u0103 aud vorb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Dar voi ce sunte\u0163i?\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSuntem ofi\u0163eri rom\u00e2ni prizonieri\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eHauleo, hauleo, \u00eencepu buliba\u015fa s\u0103-\u015fi smulg\u0103 barba \u015fi s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Chivo, Safto, Marghioalo, Titilico! Veni\u0163i s\u0103 vede\u0163i pe ofi\u0163erii no\u015ftri s\u0103racii \u00een ce hal au ajuns\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eHauleo, ofi\u0163erii no\u015ftri, s\u0103racii, ce frumo\u015fi erau!…Cum sclipeau toate pe ei!…\u015ei cum le curg zdren\u0163ele acuma!\u201d…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDar voi cum a\u0163i ajuns aici \u015fi \u00eencotro v\u0103 duc acum?\u00eentrebar\u0103m\u201d\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNoi, domnilor ofi\u0163eri, am ajuns aici la Buh (Bug) dintr-o gre\u015feal\u0103 la <\/em><\/strong><<tilifon>>. Fluierul<\/em> Icl\u0103r(Fuhrerul Hitler) a spus la <\/em><<tilifon>> lui Antonescu s\u0103-i trimit\u0103 <<jidanii>>, \u015fi Antonescu a \u00een\u0163eles <<<\/em>\u0163iganii>>, \u015fi de aici ni s-au tras toate belelele.\u201d<\/em><\/strong> (Capitolul 10, p. 550). Pe drumul repatrierii statul rom\u00e2n ateu a ie\u015fit \u00een \u00eent\u00e2mpinarea bravilor osta\u015fi \u015fi a d\u00e2rzilor eroi pe zdren\u0163ele c\u0103rora m\u00e2ndria osta\u015fului mai triumfa al\u0103turi de tresele regale decolorate, cu baionete \u015fi c\u00e2ini poli\u0163i\u015fti. \u00censo\u0163itorul convoiului care se repatria era nedesp\u0103r\u0163it de voluminoasa geant\u0103 \u00een care erau \u00eencarcerate umbrele lor<\/em><\/strong>, bandajate<\/strong><\/em> cu dosarele \u00eentocmite de NKVD, pentru a fi predate Sec\u0103t<\/strong>urit\u0103\u0163ii noi Republici populare, ce trebuia s\u0103 fac\u0103 corectura de rigoare: \u00eencadrarea de la \u201eprizonier de r\u0103zboi\u201d<\/em><\/strong> la cea de \u201ecriminal de r\u0103zboi\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Radu M\u0103rculescu<\/strong> \u00een fa\u0163a urii \u015fi a furiei satanic dezl\u0103n\u0163uite asupra sa, asupra Neamului s\u0103u, asupra Dumnezeului nostru a \u00eenvins prin puterea de sacrificiu a osta\u015fului rom\u00e2n, prin autoritatea jertfei sale hristice, prin t\u0103ria dreptei credin\u0163e, prin imensa r\u0103bdare, prin profunda smerenie, prin infinita sa iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fa\u0163a unui taifun ateu al sistemului antiuman, anticre\u015ftin \u015fi represiv pl\u0103m\u0103dit din aluatul fariseic al urii, minciunii, dela\u0163iunii, profan\u0103rii \u015fi tr\u0103d\u0103rii, s\u0103 se ancoreze cu n\u0103dejde de Crucea salv\u0103rii \u015fi a biruin\u0163ei ortodoxe, oferindu-ne Icoana oglindirii sale ca model de integritate, de curaj, de \u00eenalt\u0103 \u015fi regal\u0103 \u0163inut\u0103 cultural\u0103, de o dimensiune eminamente spiritual\u0103 \u00een care se solidarizeaz\u0103 eroul \u015fi cre\u015ftinul, ascetul \u015fi pedagogul, \u00eendrum\u0103torul \u015fi misticul, frumosul \u015fi m\u0103rturisitorul:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNoi ne-am hr\u0103nit din tot ce-am d\u0103ruit,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Avutul nostru, tot ce-am risipit.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu pregeta s\u0103 suferi \u015fi s\u0103 s\u00e2ngeri!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Izb\u00e2nda noastr\u0103 cre\u015fte din \u00eenfr\u00e2ngeri!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Din testamentul l\u0103sat de erou camarazilor de suferin\u0163\u0103)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103-I mul\u0163umim Bunului Dumnezeu pentru acest Neam!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 fim demni de astfel de Eroi, Martiri \u015fi M\u0103rturisitori!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din ciclul: Filocalia Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu Noi este Dumnezeu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dacorom\u00e2nia, Brusturi-Neam\u0163, Ianuarie, 10. 2016. \u00a0<\/em>\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201eFerici\u0163i cei prigoni\u0163i pentru dreptate, c\u0103 a lor este \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor.\u201d \u00a0 (IISUS HRISTOS-M\u00c2NTUITORUL\u00a0 OMENIRII) \u00a0 \u00a0\u00a0 Radu M\u0103rculescu, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25480","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25480"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25480\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25482,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25480\/revisions\/25482"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}