{"id":25559,"date":"2016-02-01T17:49:03","date_gmt":"2016-02-01T17:49:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25559"},"modified":"2016-02-01T17:49:03","modified_gmt":"2016-02-01T17:49:03","slug":"constitutie-si-guvernanta-de-pranab-mukherjee-presedintele-indiei-traducere-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/02\/01\/constitutie-si-guvernanta-de-pranab-mukherjee-presedintele-indiei-traducere-de-george-anca\/","title":{"rendered":"Constitu\u021bie \u0219i Guvernan\u021b\u0103 de PRANAB MUKHERJEE, Pre\u0219edintele Indiei – Traducere de George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Constitu\u021bie \u0219i Guvernan\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

(16 februarie 2013)<\/p>\n

\n

Este \u00eentr-adev\u0103r un prilej agreabuil s\u0103 m\u0103 al\u0103tur dumneavoastr\u0103 pentru prima prelegere memorial\u0103 dedicat\u0103 regretatului N.K.P. Salve, care a fost o personalitate multilateral\u0103. O s\u0103 vorbesc pe problema Constitu\u021bie \u0219i Guvernare.<\/p>\n

Tr\u0103s\u0103tura definitorie a oric\u0103rei democra\u021bii este aceea c\u0103 ea \u00eenlocuie\u0219te guvernan\u021ba oamenilor cu guvernarea legii \u0219i dob\u00e2nde\u0219te aceasta cre\u00e2nd institu\u021bii de guvernan\u021b\u0103 \u0219i procese pentru func\u021bionarea lor. Provoc\u0103rile guvernan\u021bei sunt totdeauna enorme. Cu at\u00e2t mai mult \u00eentr-o \u021bar\u0103 care are 17,5 la sut\u0103 din popula\u021bia lumii dar numai 2,4 la sut\u0103 din resursele de teren \u0219i o societate care este multi-cultural\u0103, multi-lingvistic\u0103 \u0219i multi-religioas\u0103. Provoc\u0103rile se compun din probleme ale dezvolt\u0103rii care se confrunt\u0103 cu \u00een jur de 355 de milioane de oameni tr\u0103ind \u00een s\u0103r\u0103cie absolut\u0103.<\/p>\n

Pentru a \u00eent\u00e2mpina aceste provoc\u0103ri, insitu\u021biile trebuie s\u0103 se redefineasc\u0103 ele \u00eensele din timp \u00een timp. Ele trebuie s\u0103 adapteze \u0219i s\u0103 adopte noi strategii. Exist\u0103 de altfel o nevoie de discu\u021bie \u0219i dezbatere despre func\u021bionarea institu\u021biilor noastre constitu\u021bionale spre a le evalua performan\u021ba \u00een vederea \u00eent\u0103ririi lor.<\/p>\n

Prin Constitu\u021bia noastr\u0103, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ne d\u0103m nou\u0103 \u00een\u0219ine o Republic\u0103. Constitu\u021bia noastr\u0103 a creat trei aripi ale statului: Legislatura spre a face legi \u0219i a trage la r\u0103spundere Executivul; Executivul, spre a guverna aceast\u0103 vast\u0103 na\u021biune; \u0219i Judiciarul spre a asigura c\u0103 toate institu\u021biile au stat \u00eentru competen\u021ba lor constitu\u021bional\u0103 \u0219i s\u0103 asigure c\u0103 nici una nu \u00eencalc\u0103 drepturile constitu\u021bionale garantate ale oamenilor. Ea recunoa\u0219te drepturile individuale \u0219i drepturile comunit\u0103\u021bii \u0219i le d\u0103 \u00eent\u00e2ietate numindu-le drepturi fundamentale, f\u0103c\u00e2ndu-le executorii \u0219i d\u00e2nd putere cur\u021bilor noastre s\u0103 ac\u021bioneze ca un bastion \u00eempotriva oric\u0103rui atentat de a le restricta sau curba.<\/p>\n

P\u0103rin\u021bii no\u0219tri fondatori nu erau necunosc\u0103tori ai poten\u021bialului conflict \u00eentre Judiciar \u0219i Executiv ori Legislatur\u0103, dar ei aveau credin\u021b\u0103 \u00een puterea opiniei publice \u2013 ultimul simbol al suveranit\u0103\u021bii politice. Ei \u0219tiau c\u0103 diferitele aripi ale guvernului vor \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 coexiste \u0219i s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 pentru beneficiul na\u021biunii \u0219i al poporului ei. Constitu\u021bia noastr\u0103 pronun\u021b\u0103 aspira\u021biile p\u0103rin\u021bilor fondatori. Rela\u021bia dintre aceste principii ale politicii Statului \u0219i drepturile fundamentale ale cet\u0103\u021benilor a fost fasonat\u0103 \u00eentr-un articol de credin\u021b\u0103 de c\u0103tre p\u0103rin\u021bii fondatori \u2013 c\u0103 \u0219i cele mai dezirabile scopuri trebuie s\u0103 fie atinse numai prin mijloace permisibile.<\/p>\n

Un instrument scris, chiar at\u00e2t de elaborat \u0219i lung precum Constitu\u021bia indian\u0103, nu este niciodat\u0103 exhaustiv. O constitu\u021bie este o cart\u0103 pentru guvernan\u021ba unei na\u021biuni \u0219i juruspruden\u021ba ei este dinamic\u0103 \u0219i constant evolutiv\u0103. No\u021biunea a ceea ce este bun\u0103 guvernan\u021b\u0103 trebuie definit\u0103 prin nevoile timpurilor \u0219i \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 de experien\u021ba deceniilor. Totu\u0219i, ea p\u0103streaz\u0103 cu evlavie valori nepieritoare care nu pot fi niciodat\u0103 compromise. Este datoria noastr\u0103 s\u0103 identific\u0103m aceste valori \u0219i s\u0103 ne m\u0103sur\u0103m performan\u021ba cu pietrele pre\u021bioase ale acestor valori.<\/p>\n

Preambulul Constitu\u021biei consemneaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea poporului Indiei s\u0103 fie secular. Consemneaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de a asigura tuturor cet\u0103\u021benilor justi\u021bie, libertate, egalitate \u0219i fraternitate. P\u00e2n\u0103 unde am realizat acestea \u0219i care ne este sarcina urm\u0103toare?<\/p>\n

S-ar putea spune cu oarecare sim\u021b al satisfac\u021biei c\u0103, \u00een pofida provoc\u0103rilor cu care ne-am confruntat, India continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ferm \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een secularism. Este dezb\u0103tut\u0103 ideea a ceea ce sunt contururile secularismului p\u00e2n\u0103 la marginile sale \u2013 a\u0219a cum trebuie s\u0103 fie \u00een orice societate vibrant\u0103 \u2013, dar principiile de baz\u0103 ale egalit\u0103\u021bii tuturor religiilor, dreptul la libertatea de g\u00e2ndire \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i dreptul de a practica \u0219i profesa religia \u0219i de a stabili institu\u021bii la alegere au fost statornic urmate \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103.<\/p>\n

Au fost abera\u021bii, \u0219i fiecare conflict comunal, indiferent de m\u0103rime, stigmatizeaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba na\u021biunii noastre. Problema este acum exacerbat\u0103 de terorismul care profeseaz\u0103 temeiurile religioase. Provocarea oric\u0103rei democra\u021bii este s\u0103 adere la valorile de baz\u0103 ale comportamentului civilizat \u0219i s\u0103 respecte drepturile omului \u0219i libert\u0103\u021bile civile \u00een fa\u021ba provoc\u0103rii. Justi\u021bia \u2013 social\u0103, economic\u0103 \u0219i politic\u0103 \u2013 este mai mult o c\u0103l\u0103torie dec\u00e2t o destina\u021bie \u00een via\u021ba fiec\u0103rei na\u021biuni. Au fost luate m\u0103suri de a promova justi\u021bia social\u0103, care, peste decenii, au dat, \u00eencet dar sigur, rezultate. Abolirea untouchability (de-neatingerea) este o astfel de m\u0103sur\u0103. Totu\u0219i, este mult de f\u0103cut pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi justi\u021bia social\u0103, \u00een special egalitatea de gen. Realizarea justi\u021biei sociale cere nu numai guvernan\u021b\u0103, dar transformarea etosului social, o retopire a mentalit\u0103\u021bilor, \u0219i acesta nu este jobul Legislaturii, Executivului ori al cur\u021bilor, ci al fiec\u0103ruia dintre noi. Justi\u021bia politic\u0103 este unul din fronturile la care putem privi \u00een urm\u0103 cu un grad de satisfac\u021bie. Continua \u00eemputernicire a sec\u021biunilor marginalizate ale societ\u0103\u021bii este o m\u0103rturie a manierei \u00een care justi\u021bia politic\u0103 a realizat-o cu succes.<\/p>\n

Ultimul \u021bel al oric\u0103rei democra\u021bii este \u00eemputernicirea individului indiferent de pozi\u021bia economic\u0103, religioas\u0103 ori social\u0103. Acesta poate p\u0103rea un vis utopic pentru mul\u021bi, dar puterea unui sistem st\u0103 \u00een capacitatea lui de a munci ne\u00eencetat pentru acea \u00eemplinire. Ne dator\u0103m nou\u0103 \u00een\u0219ine un sistem \u00een care accesul la politic\u0103 s\u0103 nu fie limitat la pu\u021bini privilegia\u021bi, ci fiecare indian s\u0103 se simt\u0103 \u00eemputernicit \u00eendeajuns pentru a participa \u0219i contribui. Am realizat aceasta \u00een oarecare m\u0103sur\u0103. Unele din cele mai fine figuri politice ale noastre au avut \u00eenceputuri umile \u0219i au demonstrat cum perseveren\u021ba \u0219i determinarea triumf\u0103 asupra adverist\u0103\u021bii.<\/p>\n

Dezvoltarea economic\u0103 este vital\u0103 pentru buna guvernan\u021b\u0103. Noi nu putem distribui bun\u0103starea, pe care nu o posed\u0103m, \u0219i de aceea crearea bun\u0103st\u0103rii trebuie s\u0103 fie necesarmente unul din obiectivele primordiale ale politicii de Stat. Totu\u0219i, iar\u0103\u0219i, acesta trebuie s\u0103 fie \u00eembibat cu principiul egalit\u0103\u021bii cu care nu se poate face compromis. O societate egalitarian\u0103 poate fi creat\u0103 numai c\u00e2nd cre\u0219terea este inclusiv\u0103. Este important s\u0103 se asigure justi\u021bie \u0219i egalitate a oportunit\u0103\u021bii \u0219i Statul s\u0103 nu creeze condi\u021bii \u00een care pu\u021bini privilegia\u021bi s\u0103 c\u00e2\u0219tige pe spezele mul\u021bimilor care se confrunt\u0103 cu s\u0103r\u0103cia endemic\u0103. O societate sustenabil\u0103 se poate baza numai pe principiile egalitarismului.<\/p>\n

\u00cen\u021belepciunea p\u0103rin\u021bilor fondatori \u00een crearea unei quasi-federale structuri trebuie recunoscut\u0103, \u00een pofida furniz\u0103rii formei Westminster a democra\u021biei. Noi am realizat un grad semnificativ de federalism. Via prob\u0103 a acelui succes este realitatea politic\u0103 a aspira\u021biilor partidelor regionale de a g\u0103si un loc \u00een formarea guvernului la Centru.<\/p>\n

Ma\u0219in\u0103ria constitu\u021bional\u0103 a rezolu\u021biei prin disput\u0103 este o m\u0103sur\u0103 a ultimului resort. Rezolu\u021bia adjudecativ\u0103 asupra complexelor probleme federale nu este niciodat\u0103 satisf\u0103c\u0103toare. Nu exist\u0103 substitut pentru statalitate \u0219i bun-sim\u021b. Problemele de guvernan\u021b\u0103 reflectate \u00een dispute trebuie rezolvate prin ridicarea deasupra intereselor politice partizane, \u00eentr-un spirit al na\u021bionalismului \u0219i \u00een adev\u0103rat\u0103 aderen\u021b\u0103 la principiile democra\u021biei, fiind vorba de partajare \u0219i deopotriv\u0103 partajare.<\/p>\n

India nu este sus \u00een indexul guvernan\u021bei mondiale. De\u0219i India este ast\u0103zi a treia mare economie \u00een termenii Purchasing Power Parity (PPP \/ Paritatea puterii de cump\u0103rare), aceasta este clasat\u0103 foarte sc\u0103zut la indicii de calitate de reglementare \u0219i controlul corup\u021biei. Aceasta este necesar s\u0103 se schimbe. Nu putem realiza progres adev\u0103rat f\u0103r\u0103 a \u00eemun\u0103t\u0103\u021bi guvernan\u021ba. Nicio sec\u021biune nu este responsabil\u0103 pentru bolile sistemului nostru. Societatea ca un \u00eentreg trebuie s\u0103-\u0219i reseteze busola moral\u0103.<\/p>\n

Printre insitu\u021biile care ocup\u0103 un loc de m\u00e2ndrie \u00een percep\u021bia public\u0103 este Judiciarul. Adeverind visele p\u0103rin\u021bilor fondatori, Judiciarul este cu \u00eenver\u0219unare independent \u0219i a ac\u021bionat \u00eentotdeauna ca o verificare a oric\u0103rei abera\u021bii constitu\u021bionale. De cur\u00e2nd, Judiciarul a fost perceput a-\u0219i fi asumat un rol mai extins. O parte din aceasta este consecin\u021ba inevitabil\u0103 a interpret\u0103rii inovative a drepturilor, civile \u0219i politice, consacrate \u00een Constitu\u021bie. C\u00e2teodat\u0103, Cur\u021bile sunt percepute ca a se fi ab\u0103tut \u00een zone care ar fi cel mai bine s\u0103 fie l\u0103sate guvernului Executiv sau politicienilor din Legislatur\u0103. Separarea puterilor este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 a Constitu\u021biei, asupra c\u0103reia nu a existat niciodat\u0103 vreun dubiu \u0219i trebuie respectat\u0103 tot timpul.<\/p>\n

Democra\u021bia este o ne\u00eencetat\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Arta guvernan\u021bei st\u0103 \u00een folosirea resurselor ei limitate, \u00een oferirea de ajutor, speran\u021b\u0103 \u0219i oportunit\u0103\u021bi sutelor de milioane chinuite de s\u0103r\u0103cie \u0219i lips\u0103. A\u0219a cum a declarat Baba Saheb Bhimrao Ambedkar: \u201ePentru ce avem aceast\u0103 libertate? Avem aceast\u0103 libertate pentru a reforma sistemul nostru social, care este plin de inegalitate, discriminare \u0219i alte lucruri, \u00een conflict cu drepturile noastre fundamentale.\u201d<\/p>\n

Buna guvernan\u021b\u0103 este arta de a exhilibra diferite religii, diferite limbi \u0219i diferite etnicit\u0103\u021bi \u00eentr-o maniera \u00een care niciun grup sau subgrup s\u0103 nu se simt\u0103 l\u0103sat de-o parte \u00een procesul construirii na\u021biunii. Este arta echilibr\u0103rii drepturilor individuale \u0219i a a\u0219teptatelor drepturi \u0219i cereri ale comunit\u0103\u021bii. \u00cen cele din urm\u0103 pentru noi, m\u0103sura bunei guvernan\u021be este \u00een succesul ori e\u0219ecul ei \u00eempotriva piatrei de \u00eencercare de a fi \u00eendeplinit sau de a fi \u00een conformitate cu valorile perene consacrate \u00een Constitu\u021bia noastr\u0103.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Constitu\u021bie \u0219i Guvernan\u021b\u0103 (16 februarie 2013) Este \u00eentr-adev\u0103r un prilej agreabuil s\u0103 m\u0103 al\u0103tur dumneavoastr\u0103 pentru prima prelegere memorial\u0103 dedicat\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25559","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25559","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25559"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25559\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25562,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25559\/revisions\/25562"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25559"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25559"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25559"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}