{"id":25563,"date":"2016-02-02T08:09:13","date_gmt":"2016-02-02T08:09:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25563"},"modified":"2016-02-02T08:09:13","modified_gmt":"2016-02-02T08:09:13","slug":"petre-gigea-gorun-militari-romani-aflati-in-cimitire-romanesti-din-strainatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/02\/02\/petre-gigea-gorun-militari-romani-aflati-in-cimitire-romanesti-din-strainatate\/","title":{"rendered":"Petre GIGEA-GORUN: Militari rom\u00e2ni afla\u021bi \u00een cimitire rom\u00e2ne\u0219ti din str\u0103in\u0103tate"},"content":{"rendered":"<p><strong><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/GIGEA-GORUN-Petre-wb.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-25564 alignleft\" title=\"GIGEA-GORUN-Petre-wb\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/GIGEA-GORUN-Petre-wb-234x300.jpg\" alt=\"\" width=\"234\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/GIGEA-GORUN-Petre-wb-234x300.jpg 234w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/GIGEA-GORUN-Petre-wb.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 234px) 100vw, 234px\" \/><\/a>Moto:<\/strong><\/p>\n<p><em>\u201eS\u0103 ne g\u00e2ndim inainte de toate c\u0103\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n<p><em>apar\u0163inem unei na\u0163iuni!\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong>(Nicolae Iorga)<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Destinul istoric a f\u0103cut ca Rom\u00e2nia s\u0103 participe la cele doua mari conflagra\u0163ii mondiale cu mari jertfe omene\u015fti si pagube materiale. \u00cen mai multe \u0163\u0103ri europene,\u00een timpul r\u0103zboiului,sute de mii de osta\u015fi rom\u00e2ni particip\u00e2nd la lupte de eliberare, \u015fi-au jertfit vie\u0163ile,fiind \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i departe de \u0163ara, casele si familiile lor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Fiind numit ca Ambasador Extraordinar si Plenipoten\u0163iar al Rom\u00e2niei la Paris c\u00e2t si Ambasador la UNESCO, \u00een multitudinea de probleme ce au revenit Ambasadei Rom\u00e2ne a fost \u015fi aceea de a cinsti memoria eroilor militari rom\u00e2ni din cimitirele aflate pe teritoriul francez. \u00cen calitate de ambasador, am stabilit s\u0103 comemor\u0103m si s\u0103 depunem coroane de flori la mormintele militarilor rom\u00e2ni dup\u0103 o uitare de 42 de ani,din anul 1945 c\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne nu au f\u0103cut nici o ac\u0163iune de cinstire a acestor eroi. Am intervenit \u00een mod oficial la autorit\u0103\u0163ile franceze pentru aprobarea ca Ambasada Rom\u00e2n\u0103 din Paris s\u0103 participe cu coroane de flori la cimitirele militarilor rom\u00e2ni. Am propus ziua de 11 noiembrie c\u00e2nd poporul francez comemoreaz\u0103 armisti\u0163iul din anul 1918, un fel de \u201eZiua Eroilor\u201d, anun\u0163\u00e2nd dorin\u0163a noastr\u0103 de a depune coroane de flori si la monumentele eroilor francezi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Am primit destul de repede aprob\u0103rile ministerului de Externe al Fran\u0163ei care a informat prefec\u0163ii \u015fi primarii din teritoriu despre ac\u0163iunea Ambasadei, exprim\u00e2nd satisfac\u0163ie \u015fi felicit\u0103ri c\u0103 dup\u0103 42 de ani se reia de partea rom\u00e2n\u0103, cinstirea eroilor rom\u00e2ni. Totodat\u0103,la \u201eMusee de l\u2019Armee\u201d din Paris,dup\u0103 o documentare temeinic\u0103 din partea Ambasadei \u015fi a \u00eent\u00e2lnirilor mele ca Ambasador cu generalul Raymond Boissau, director\u00a0 general al muzeului Armatei, s-au f\u0103cut rectific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri cifrelor \u00een tabloul general cu pierderile suferite \u00een cel de-Al DOILEA R\u0102ZBOI MONDIAL, \u00een care Rom\u00e2nia figura cu o participare de \u201e14.000 militari \u00een mun\u0163ii Semenicului\u201d (timp de 42 de ani) \u00een loc de 880.000 oameni, din care 530.000 militari si 350.000 persoane civile, a\u015fa cum este \u00een prezent. Men\u0163ionez c\u0103 URSS figureaz\u0103 cu 7.500.000 militari, Germania cu 3.500.000. militari, Italia cu 370.000 militari, Anglia cu 326.000 militari, Fran\u0163a cu 250.000 militari.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Membrii Ambasadei Rom\u00e2ne,au participat \u00een ziua de miercuri 11 noiembrie 1987, la solemnitatea de cinstire a eroilor rom\u00e2ni, la cimitirele din localit\u0103\u0163ile Dieuze, Soultzmatt, \u00a0Hagenau, Labry c\u00e2t \u015fi\u00a0 alte comune.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Eu, \u00eempreun\u0103 cu colonelul Petre Nicolai \u015fi so\u0163iile noastre, am participat la slujba religioas\u0103, la depunerile de coroane la eroii rom\u00e2ni si eroii francezi iar dup\u0103 aceea, noi am oferit o recep\u0163ie oficial\u0103 unde am oferit gust\u0103ri, pr\u0103jituri \u015fi cozonac, gazdele gust\u00e2nd din coniacul, vinurile \u015fi \u015fampania meleagurilor rom\u00e2ne\u015fti. Din anul 1987, \u00een fiecare an,au loc asemenea solemnit\u0103\u0163i oficiale. Militarii rom\u00e2ni \u00eenhuma\u0163i pe teritoriul francez ,provin din celor deceda\u0163i \u00een prizonierat \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial,adu\u015fi \u00een provinciile Alsacia si Lorena.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe teritoriul francez sunt \u00eenhuma\u0163i 2.746 militari \u00een 46 localit\u0103\u0163i, unde se afl\u0103 cimitire ale osta\u015filor rom\u00e2ni,din care la Dieuze (947), Soultzmatt (680) ,Hagenau (472) , Labry (256), Sarrebourg (224). Cimitirele eroilor rom\u00e2ni sunt bine \u00eengrijite, \u00een unele dintre ele fiind importante monumente \u00eenchinate memoriei lor. Atunci, la Soultzmatt, eu cu ata\u015fatul militar \u015fi so\u0163iile noastre, am notat numele \u015fi prenumele ca \u015fi gradul osta\u015filor men\u0163ionate pe crucile aflate pe morminte,\u00eentocmind liste pe care le-am trimis \u00een \u0163ar\u0103 la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale \u015fi Ministerul Afacerilor Externe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">*<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A\u015f aminti \u015fi alte \u0163\u0103ri unde sunt cimitire ale eroilor rom\u00e2ni,mor\u0163i pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. \u00cen Federa\u0163ia Rus\u0103, sunt 425 locuri de \u00eenhumare din care 162 cimitire de campanie \u015fi 262 cimitire de prizonieri, unde se afla 24.171 militari rom\u00e2ni din care 6.879 \u00een campanie \u015fi 17.291 \u00een lag\u0103rele de concentrare organizate de NKVD.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen prezent,autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne sunt implicate \u00een amenajarea unui cimitir centralizator la Rossoska,unde vor fi depuse osemintele osta\u015filor mor\u0163i la Stalingrad. \u00cen Germania, \u00een anii Primului R\u0103zboi Mondial \u015fi-au pierdut via\u0163a 3.500 militari \u00eenhuma\u0163i \u00een localit\u0103\u0163ile Manheim (64), Zwikau (134), Worms (155), Schaefesthal, Ulm etc. \u00cen Kazahstan sunt \u00eenhuma\u0163i 1.110 militari, \u00een Macedonia 1.114 militari, \u00een Serbia \u015fi Muntenegru 3.439 militari, \u00een Slovacia 15.077 militari, \u00een Cehia 1.500 militari, \u00een Bosnia-Her\u0163egovina 69 militari. De asemenea, \u00een Armenia sunt \u00eenhuma\u0163i 746 militari rom\u00e2ni, \u00een Albania 104 militari, \u00een Azerbaidjan 162 militari, \u00een Estonia 15 militari, \u00een Grecia 97 militari, \u00een Italia 1189 militari. \u00cen Republica Moldova, num\u0103rul militarilor este de 6.072, din care \u00een localit\u0103\u0163ile \u0162iganca sunt 1.020, \u00een Cania 928 militari, \u00een Micl\u0103u\u015feni 350 militari, \u00een Chi\u015fin\u0103u 232 militari, \u00een Soroca 453 militari, \u00een Tighina 518 militari. \u00cen Slovacia, num\u0103rul militarilor \u00eenhuma\u0163i sunt de 15.077 militari din care in Zvolen 10.384 militari, \u00een Banska Bistrica 1.720 militari, \u00een Podkriva 57 militari,alte localit\u0103\u0163i 4.559 militari. \u00cen Republica Ucraina sunt 36.824 militari rom\u00e2ni din care 1.097 din Primul R\u0103zboi Mondial, 26.639 militari \u00een Campania din Est (1941-1944) \u015fi 9.088 militari deceda\u0163i \u00een lag\u0103rele de concentrare organizate de NKVD. Pe teritoriul Ucrainei,cimitirele se afla \u00een localit\u0103\u0163ile Vigoda 2.245 militari, Kurgan 1.153 militari, Mirnoe 962 militari, Berezan 871 militari, Vasilevska 543 militari etc. \u00cen Ungaria sunt 470 cimitire \u015fi parcele militare \u015fi au fost ridicate monumente \u00een 19 localit\u0103\u0163i. Astfel \u00een localit\u0103\u0163ile Aszalo sunt 238 militari, \u00een Gyor 1.200 militari, \u00een Megyaszo 1.614 militari, \u00een Miskolc 704 militari, \u00een Nyregyhaza 308 militari etc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Trebuie precizat ca Statul rom\u00e2n a emis Legea nr.379\/2003 prin care s-a stabilit regimul mormintelor \u015fi operelor comemorative de r\u0103zboi. Astfel, s-a \u00eenfiin\u0163at Oficiul Na\u0163ional pentru Cultul Eroilor,care se ocup\u0103 de cimitirele militare rom\u00e2ne\u015fti din str\u0103in\u0103tate si care urm\u0103re\u015fte permanent starea acestora,organizarea unor manifest\u0103ri comemorative \u015fi are eviden\u0163a necesar\u0103,din care autorul acestui articol a folosit datele de mai sus.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen \u00eencheiere,a\u015f men\u0163iona pe scurt,c\u00e2teva aspecte legate de istoria celor doua conflagra\u0163ii mondiale. Prin m\u0103surile \u015fi ac\u0163iunile de ordin politic,diplomatic \u015fi militare desf\u0103\u015furate de Statul rom\u00e2n,singur sau \u00eempreun\u0103 cu alte state \u00een perioada 28 iulie 1914 si 11 noiembrie 1918, Rom\u00e2nia a participat la Primul R\u0103zboi Mondial. Toate acestea au avut \u00een vedere atingerea scopului politic principal al particip\u0103rii la r\u0103zboi pentru realizarea statului na\u0163ionar unitar. Cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial declan\u015fat de c\u0103tre Hitler la 1 septembrie 1939 a atras \u015fi Rom\u00e2nia \u00een aceast\u0103 conflagra\u0163ie mondiala.\u00a0 Astfel, la 22 iulie 1941, Rom\u00e2nia a intrat \u00een R\u0103zboi al\u0103turi de Germania \u00eempotriva URSS, \u00een vederea re\u00eentregirii teritoriului s\u0103u, fiind angajate \u00een opera\u0163iunile militare, efectivele celor doua armate rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Participarea Rom\u00e2niei la Razboiul antifascist s-a desf\u0103\u015furat de la 23 august 1944 p\u00e2n\u0103 la 12 mai 1945, perioad\u0103 \u00een care osta\u015fii rom\u00e2ni au luptat pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei \u015fi Cehoslovaciei c\u00e2t \u015fi a unor zone din Austria, pentru care Rom\u00e2nia a mobilizat circa 567.000 de osta\u015fi, eliber\u00e2nd peste 200.000 km p\u0103tra\u0163i de sub ocupa\u0163ie str\u0103ina, eliber\u00e2nd peste 382 localit\u0103\u0163i dintre care 33 de mari ora\u015fe.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p><strong>Petre GIGEA-GORUN<\/strong><\/p>\n<p><strong>Ambasador<\/strong><\/p>\n<p><strong>Pre\u015fedinte de Onoare al Asocia\u0163iei <\/strong><\/p>\n<p><strong>Na\u0163ionale Cultul Eroilor \u201eFra\u0163ii Buze\u015fti\u201d<\/strong><\/p>\n<p><strong>Filiala Dolj<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Moto: \u201eS\u0103 ne g\u00e2ndim inainte de toate c\u0103\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 apar\u0163inem unei na\u0163iuni!\u201d (Nicolae Iorga) &nbsp; Destinul istoric a f\u0103cut ca Rom\u00e2nia [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25563","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25563","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25563"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25563\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25566,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25563\/revisions\/25566"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}