{"id":25591,"date":"2016-02-04T16:08:38","date_gmt":"2016-02-04T16:08:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25591"},"modified":"2016-02-04T16:13:15","modified_gmt":"2016-02-04T16:13:15","slug":"vavila-popovici-despre-constiinta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/02\/04\/vavila-popovici-despre-constiinta\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre con\u0219tiin\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em>\u201eMulte sunt sfaturile aproapelui spre ceea ce este de folos, dar nim\u0103nui nu i se potriveste a\u0219a de mult ca judecata con\u0219tiin\u021bei sale\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 <\/em>Sf\u00e2ntul Marcu Ascetul<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Termenul \u201econ\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, derivat din termenul latin \u201econscientia\u201d, \u00eenseamn\u0103 \u201ecunoa\u0219tere\u201d. Conform dic\u021bionarului \u201eeste sentimentul \u00een\u021belegerii personale \u0219i a integr\u0103rii \u00een univers; este forma cea mai evoluat\u0103, proprie omului, de reflectare psihic\u0103 a realit\u0103\u021bii obiective prin intermediul senza\u021biilor, percep\u021biilor \u0219i g\u00e2ndirii, sub form\u0103 de reprezent\u0103ri, no\u021biuni, judec\u0103\u021bi, ra\u021bionamente, inclusiv procese afective \u0219i voli\u021bionale\u201d.<\/em> Poate fi considerat\u0103 \u0219i ca un sentiment pe care omul \u00eel are asupra moralit\u0103\u021bii propriilor ac\u021biuni, asupra binelui sau r\u0103ului f\u0103cut. \u00cen opozi\u021bie cu materia, este g\u00e2ndire, este spirit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u0219tiin\u021bei i-a fost acordat\u0103 o aten\u021bie mai mare \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea. Psihiatrul elve\u021bian Carl Gustav Jung (1875-1961) \u00een\u021belegea prin con\u0219tiin\u021b\u0103 punerea \u00een rela\u021bie a con\u021binuturilor psihice cu eul<\/em> (subiectul con\u0219tiin\u021bei). \u00cen cazul \u00een care nu era perceput\u0103 de eu<\/em>, se afla \u00een sfera incon\u0219tientului. Con\u0219tiin\u021ba nu se identific\u0103 cu psihicul, acesta reprezent\u00e2nd totalitatea con\u021binuturilor psihice: \u201eExist\u0103 o atitudine de complexe psihice care nu toate sunt legate \u00een mod necesar de eu\u201d, <\/em>afirma Jung.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Psihologul \u0219i g\u00e2nditorul britanic Herbert Spencer (1820-1903) spunea c\u0103 \u201ea fi con\u0219tient \u00eenseamn\u0103 a g\u00e2ndi\u201d<\/em>, cunoa\u0219terea \u00eenso\u021bind activitatea spiritului, iar faptele con\u0219tiin\u021bei sunt mijloace de echilibru fa\u021b\u0103 de for\u021bele mediului. Dup\u0103 teoria sa \u201era\u021biunea de a fi a oric\u0103rei func\u021biuni a vie\u021bii este de a echilibra printr-o cre\u0219tere de for\u021b\u0103 care tinde s\u0103 o distrug\u0103\u201d, <\/em>ca atare con\u0219tiin\u021ba \u201etrebuie s\u0103 aib\u0103 un rol activ \u00een<\/em> compens\u0103rile vie\u021bii\u201d, <\/em>iar sentimentul moral judec\u0103 felul \u00een care ar trebui s\u0103 se petreac\u0103 lucrurile \u00een lume, astfel \u00eenc\u00e2t pl\u0103cerea de a tr\u0103i s\u0103 fie mai puternic\u0103 dec\u00e2t durerea, \u0219i aspira\u021bia c\u0103tre pl\u0103cere s\u0103 fie pus\u0103 \u00een scopul conserv\u0103rii vie\u021bii. Optimist exaltat la \u00eenceputul vie\u021bii, Spencer a mers pe linia evolu\u021bionismului. Descoperirea celei de a doua legi a termodinamicii i-a schimbat viziunea, reflec\u021biile lui asupra st\u0103rii finale a evolu\u021biei devenind mai sumbre, neexcluz\u00e2nd posibilitatea disolu\u021biei \u0219i anticip\u00e2nd atmosfera pesimist\u0103 de \u201efin-de-siecle\u201d.<\/em> Spencer care jurase c\u0103 nu va intra \u00een Biseric\u0103, desigur nu cunoscuse c\u0103 Biblia nu contrazice \u0219tiin\u021ba, deci nici cea de a doua lege a termodinamicii care spune c\u0103 toate lucrurile tind spre haos, dezordine \u0219i moarte. Ea \u00eens\u0103 ne vorbe\u0219te despre Dumnezeul Atotputernic \u0219i Creator care controleaz\u0103 legile universului, actul crea\u021biei fiind un act de anulare a legii entropiei. Biblia ne mai spune c\u0103 va veni un timp \u00een care legea entropiei nu va mai avea putere asupra noii crea\u021biuni a lui Dumnezeu, c\u0103 \u201enatura va fi eliberat\u0103 din sclavia degrad\u0103rii\u201d<\/em>(Romani 8:21).<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00cen cariera filozofic\u0103 a francezului Alfred Fouill\u00e9e (1838-1912) s-au putut distinge dou\u0103 perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se re\u021bine ideea spiritualist\u0103, dezvoltat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een cadrul no\u021biunilor pozitiviste, evolu\u021bioniste ale timpului,\u00a0 \u0219i a doua \u2013 caracterizat\u0103 prin doctrina \u201eideilor-for\u021be\u201d, situat\u0103 \u00eentre epoca dominat\u0103 de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) \u0219i evolu\u021bionismului mecanicist al lui Spencer, \u00eentre epoca \u00een care psihologia \u0219i sociologia \u00ee\u0219i formau caracterul de \u0219tiin\u021be independente. Doctrina lui Fouill\u00e9e de\u0219i este o reac\u021bie contra pozitivismului \u2013\u00a0 \u00a0cunoa\u0219tere bazat\u0103 pe experiment \u2013,\u00a0 a r\u0103mas totu\u0219i \u00eenc\u0103tu\u0219at\u0103 \u00een formele pozitiviste ale timpului. Filozofia lui nu caut\u0103 un principiu spiritual transcendent dar, \u00een acest plan al \u0219tiin\u021bei, al experien\u021bei \u0219i al ideilor for\u021be, el a c\u00e2\u0219tigat pentru doctrina sa avantajele \u0219i caracterele spiritualismului, de exemplu ideia de finalitate \u0219i ideia de libertate a spiritului. Elementului mintal \u2013 constitutiv al evolu\u021biei \u2013 \u00a0\u00eei al\u0103tur\u0103 posibilitatea de ac\u021biune final\u0103, f\u0103cut\u0103 cu un scop con\u0219tient, liber\u0103. Ideea libert\u0103\u021bii fiind prin ea \u00eens\u0103\u0219i o for\u021b\u0103 activ\u0103, pe ea se putea cl\u0103di o doctrin\u0103 moral\u0103. \u00cen lucrarea sa \u201eEvolu\u021bionismul ideilor \u2013 for\u021be\u201d <\/em>se ocup\u0103 de <\/em>\u201eFactorii mentali ca factori de evolu\u021bie\u201d, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 st\u0103rile mentale, sentimentele sau ideile trebuie s\u0103 aib\u0103 un rol activ \u00een compens\u0103rile vie\u021bii. Con\u0219tiin\u021ba lucreaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i ca un \u201eexcitant general al activit\u0103\u021bii, al energiei mentale \u0219i, corelativ, al energiei cerebrale\u201d<\/em>. Dac\u0103 avem o con\u0219tiin\u021b\u0103 a raportului dintre parte \u0219i tot, dintre cauz\u0103 \u0219i efect, dintre principiu \u0219i consecin\u021b\u0103 sau chiar numai a unei simple \u00eent\u00e2lniri accidentale \u00een timp sau spa\u021biu, aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u201eadaug\u0103 motivelor obiective de asociere, o ra\u021biune subiectiv\u0103 care are o valoare considerabil\u0103\u201d<\/em>. Ca durat\u0103, con\u0219tiin\u021ba este un mijloc de fixare, este o capitalizare. Dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba este absent\u0103, lucrul trebuie re\u00eenceput, \u201eeste lucrul Penelopei\u201d.<\/em> Face alte c\u00e2teva preciz\u0103ri importante: Con\u0219tiin\u021ba este o ac\u021biune concentrat\u0103, devenit\u0103 luminoas\u0103 pentru ea \u00eens\u0103\u0219i, mai puternic\u0103 fa\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de alte for\u021be \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ea; con\u0219tiin\u021ba este un modificator al intensit\u0103\u021bii sentimentelor, dar \u0219i modificator al intensit\u0103\u021bii impulsiunilor; orice linie net trasat\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103\u00a0 devine o direc\u021bie posibil\u0103 pentru ac\u021biune; ea nu este numai o for\u021b\u0103 de re\u00eenoire \u0219i de amintire care reproduce faptele anterioare, ci ea le situeaz\u0103 \u00een timp \u0219i spa\u021biu, progresul devine posibil, fiindc\u0103 prezentul serve\u0219te ca punct de plecare pentru o lucrare viitoare; con\u0219tiin\u021ba este un mijloc prin care se stabilesc leg\u0103turi de cauzalitate \u00eentre fenomene; ideea ac\u021bion\u00e2nd asupra emo\u021biilor noastre profunde, le d\u0103 o determinare \u0219i un caracter definit, o for\u021b\u0103 directoare. Ajunge s\u0103 conchid\u0103 despre con\u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103 este, prin ea \u00eens\u0103\u0219i, \u201eun mijloc de prescurtare, de abreviere\u201d<\/em> care poate \u201ereduce enorm durata evolu\u021biei \u0219i num\u0103rul de lovituri de zar pe tabloul hazardului universal\u201d<\/em>, ca atare este o simplificare; con\u0219tiin\u021ba se serve\u0219te de o alegere inteligent\u0103 \u0219i care continu\u0103 \u0219i \u00eempline\u0219te \u201eselec\u021biunea natural\u0103\u201d,<\/em> este, pentru om, un mijloc de realizare pentru ideile sale; este experien\u021b\u0103 ca sentiment \u0219i ca ac\u021biune \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u0219i ca g\u00e2ndire, care \u00ee\u0219i face loc \u00een realitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful german Immanuel Kant (1725-1804) g\u0103sise unicul fundament ferm al judec\u0103\u021bilor morale \u2013 con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 comun\u0103 oamenilor care opereaz\u0103 cu judec\u0103\u021bi de apreciere moral\u0103. De aici au pornit cercet\u0103rile sale morale: Nimic nu ar putea fi considerat bun dec\u00e2t o voin\u021b\u0103 bun\u0103, deoarece talentele, cu propriet\u0103\u021bi ale temperamentului pot deveni rele \u0219i d\u0103un\u0103toare dac\u0103 nu intervine voin\u021ba a c\u0103rei calitate el o numea caracter; voin\u021ba bun\u0103 este o voin\u021b\u0103 pur\u0103, deci moral\u0103; datoria este cea care determin\u0103 ac\u021biunile prin forma legii morale, iar legea moral\u0103 nu este altceva dec\u00e2t expresia ra\u021biunii pure practice, adic\u0103 a libert\u0103\u021bii, din care deriv\u0103 \u0219i starea de con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 \u2013 remu\u0219carea. El enun\u021b\u0103 porunca moralit\u0103\u021bii: \u201eAc\u021bioneaz\u0103 astefel \u00eenc\u00e2t maxima voin\u021bei tale s\u0103 poat\u0103 oric\u00e2nd valora \u00een acela\u0219i timp ca principiu al unei legisla\u021bii universale\u201d.<\/em> Datoria, pentru el, constituia singura lege moral\u0103, celelalte le considera principii deoarece permit excep\u021bii, de care \u00eens\u0103 o societate uman\u0103 nu se poate lipsi. \u0218i totu\u0219i, a considerat sf\u00e2nt\u0103 legea moral\u0103, iar omul \u2013 subiect al acestei legi. Admitea credin\u021ba \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 atotputernic\u0103 \u0219i absolut\u0103, afirma \u00eens\u0103 c\u0103 \u201emorala duce inevitabil la religie\u201d. <\/em>Fac o parantez\u0103 preciz\u00e2nd c\u0103 <\/em>\u00een zilele noastre, <\/em>\u00cenal\u021bii prela\u021bi ai Bisericii ne amintesc c\u0103 Religia produce morala \u0219i cum este religia a\u0219a este \u0219i morala. <\/em>\u00cen fine, lui Kant, concep\u021biei sale morale, i s-au adus multe critici. Printre ele, faptul c\u0103 vorbea despre un \u201er\u0103u radical\u201d<\/em> care nu s-ar datora sensibilit\u0103\u021bii, ci unei tendin\u021be de a nu se supune legii morale, datorit\u0103 voin\u021bei libere. Filozoful rom\u00e2n Nicolae Bagdazar (1896-1971), autorul Studiului introductiv la volumul \u201eCritica ra\u021biunii practice\u201d<\/em> \u00eentreab\u0103: \u201eCum s\u0103 ne explic\u0103m o astfel de \u00eenclinare sau de tendin\u021b\u0103 a voin\u021bei spre r\u0103u, atunci c\u00e2nd ea nu se mai afl\u0103 sub influen\u021ba sensibilit\u0103\u021bii? Ce ar putea s-o mai determine la r\u0103u? C\u0103ci, ca voin\u021b\u0103 liber\u0103, deci ca manifestare a caracterului inteligibil, ea nu ac\u021bioneaz\u0103 dec\u00e2t sub imperiul legii morale\u201d<\/em>. Sigur c\u0103 filozofia lui Kant a avut \u0219i merite. Se pot cita sentimentele de admira\u021bie \u0219i venera\u021bie cu privire la legile morale: \u201eDou\u0103 lucruri au mi\u0219cat deopotriv\u0103 sufletul meu: cerul \u00eenstelat deasupra mea \u0219i legea moral\u0103 din mine\u201d<\/em>. C\u00e2t despre existen\u021ba Bibliei se exprima: \u201eeste cel mai mare beneficiu pe care l-a exprimat vreodat\u0103 rasa uman\u0103\u201d; \u201eOrice \u00eencercare de depreciere este o crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii\u201d.<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Eseistul filozoful Petre \u021au\u021bea (1902-1991) nu l-a iertat, m\u0103rturisind c\u0103 a citit \u201eCritica ra\u021biunii pure<\/em>\u201d ca student \u0219i c\u0103 \u201e\u00eenlemnise de emo\u021bie\u201d, ca ulterior, \u00eenaint\u00e2nd \u00een v\u00e2rst\u0103, s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i emo\u021bie ca la citirea unui articol de ziar. \u201eSpunea Kant c\u0103 el e propriul s\u0103u legiuitor \u0219i st\u0103p\u00e2n. Cum s\u0103 fii legiuitor \u0219i st\u0103p\u00e2n \u00eentr-un univers \u00een care e\u0219ti \u00eenl\u0103n\u021buit? (…) Deci, trebuie s\u0103 \u00eenlocuie\u0219ti infinitul \u0219i autonomia g\u00e2ndirii \u0219i s\u0103 introduci credin\u021ba \u00een Dumnezeul cre\u0219tin care s-a ar\u0103tat triumfalnic, teandric \u0219i trinitar. (\u2026) Kant nu are nici un adev\u0103r!\u201d<\/em>. C\u00e2nd a fost \u00eentrebat: De unde atunci gloria lui Kant?, \u021au\u021bea a r\u0103spuns: \u201eDin subtilitatea g\u00e2ndirii\u201d. <\/em>Frumos, elegant r\u0103spuns, subtilitate fiind o judecat\u0103 greu de \u00een\u021beles, care face distinc\u021bii fine \u0219i adesea excesive, chiar inutile! \u0218i\u2026 neadev\u0103rate, dup\u0103 afirma\u021bia tot a lui Petre \u021au\u021bea. Aduc aminte alte cuget\u0103ri ale lui: \u201eAbsenta afectivit\u0103\u021bii este sterilizant\u0103\u201d,<\/em> afectivitatea fiind componenta fundamental\u0103 a psihicului uman, al\u0103turi de cogni\u021bie \u2013 facultatea de cunoa\u0219tere. \u201eNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, se spune, analiza psihologic\u0103 s-a \u00eenv\u00e2rtit \u00eentotdeauna \u00een jurul rela\u021biei ra\u021biune-emo\u021bie\u201d,<\/em> supraestim\u00e2nd c\u00e2nd pe una, c\u00e2nd pe cealalt\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Important\u0103 este fiecare din aceste dou\u0103 p\u0103r\u021bi \u0219i necesar\u0103 este g\u0103sirea unui echilibru \u00eentre ra\u021biune \u0219i sentiment pentru lini\u0219tirea fiin\u021bei, \u00een drumul spre dob\u00e2ndirea fericirii!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ajung cu g\u00e2ndul la <\/em>zilele noastre\u2026 Constat\u0103m c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-un punct al existen\u021bei \u00een care se ivesc tot mai multe probleme cu semnele lor de \u00eentrebare \u0219i mai pu\u021bine solu\u021bii \u0219i r\u0103spunsuri care s\u0103 ne satisfac\u0103, s\u0103 ne lini\u0219teasc\u0103. <\/em>\u201eSentimentul \u00een\u021belegerii personale \u0219i a integr\u0103rii \u00een univers\u201d<\/em> este fragil; realitatea din jur perceput\u0103 prin senza\u021bii \u0219i g\u00e2ndire este distorsionat\u0103, de asemenea \u0219i sentimentul pe care omul \u00eel are asupra moralit\u0103\u021bii propriilor ac\u021biuni. Reprimarea spiritual\u0103 din timpul domina\u021biei materialismului a dus la nemul\u021bumirea sufletelor, la dezechilibrul sufletesc \u0219i la deprecierea valorilor morale. Agita\u021bia a cuprins ca un lan\u021b omenirea. Nelini\u0219ti\u021bi nu sunt numai tinerii ast\u0103zi, ci \u0219i oamenii de toate v\u00e2rstele. Vicioasele supapele g\u0103site au fost corup\u021bia, degradarea, incompeten\u021ba\u2026 Spa\u021biul \u0219i timpul \u00een care tr\u0103im a \u00eenceput s\u0103 fie perceput fals, datorit\u0103 exager\u0103rii libert\u0103\u021bii; con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103, capacitatea de a percepe lumea \u2013 ilogic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0S-a ignorat formularea biblic\u0103 \u201eprecum \u00een cer, a\u0219a \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt\u201d<\/em> nelu\u00e2nd \u00een seam\u0103 legile existente ale universului a c\u0103ror respectare ne pot folosi, nici legea lui Niels Bohr (1885-1962), fizicianul danez care a elaborat teoria echivalen\u021bei dintre macro-cosmos \u0219i micro-cosmos, observ\u00e2nd c\u0103 \u00een interiorul unui atom este exact ca \u00een sistemul nostru solar, nucleul fiind soarele, protonii \u0219i neutronii fiind planetele. Am uitat c\u0103 Legea marelui infinit este unic\u0103 \u0219i etern\u0103 micului nostru infinit \u0219i c\u0103 acesta este un principiu divin multiplicat \u00een diferite forme. C\u0103ut\u0103m \u00een imensul Cosmos \u0219i de fiecare dat\u0103 \u00eel g\u0103sim perfect organizat, const\u0103m c\u0103 fiec\u0103rui sf\u00e2r\u0219it i se preg\u0103te\u0219te un nou \u00eenceput\u2026 Sau cum am citat \u00eentr-un vers de-al meu: \u201ePrin na\u0219tere acoperim o infim\u0103 parte din absen\u021ba lumii; prin dispari\u021bie l\u0103s\u0103m loc liber unei alte prezen\u021be.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 avem multe pilde despre lucrarea con\u0219tiin\u021bei cu voia sa liber\u0103 \u2013\u00a0 putere sufleteasc\u0103 pe care o are omul, de asemenea de la creare \u2013 datorit\u0103 c\u0103reia poate alege \u00eentre bine \u0219i r\u0103u. Fiecare om cu mintea sa, adic\u0103 cu judecata sa, \u00ee\u0219i poate da seama de aceast\u0103 liber\u0103 alegere. Unul dintre cele mai importante figuri cre\u0219tine, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur (347-407) spunea: \u201eC\u00e2nd Dumnezeu l-a f\u0103cut pe om, a s\u0103dit \u00een fiecare judecat\u0103 nemincinoas\u0103 a binelui \u0219i a r\u0103ului, adic\u0103 regula con\u0219tiin\u021bei\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preotul, dr. Liviu Petcu de la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 \u201eDumitru St\u0103niloae\u201c, din Ia\u0219i, \u00eentr-un dialog avut, red\u0103 definirea con\u0219tiin\u021bei potrivit \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii cre\u015ftine: \u201econ\u015ftiin\u0163a este glasul lui Dumnezeu \u00een om\u201d<\/em>, spun\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 de\u0219i se cunoa\u0219te c\u0103 omul este mai \u00eent\u00e2i con\u015ftient de sine \u00eensu\u015fi, Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i nu vorbesc dec\u00e2t arareori \u00een scrierile lor de con\u015ftiin\u0163a \u00een sine. Ei o prezint\u0103 ca f\u0103c\u00e2nd parte din chipul lui Dumnezeu \u00een om, neidentific\u00e2ndu-se cu con\u015ftiin\u0163a moral\u0103. Glasul lui Dumnezeu \u00een sufletul credinciosului \u00eel \u00eendeamn\u0103 la \u00eemplinirea legii morale, ea fiind \u00eenscris\u0103 ontologic \u00een om de c\u0103tre Dumnezeu \u00eenc\u0103 de la na\u015ftere. Con\u015ftiin\u0163a moral\u0103, ne aminte\u0219te \u00een continuare, poate fi puternic\u0103 ori slab\u0103, treaz\u0103 sau adormit\u0103; c\u00e2nd este conform\u0103 cu legea moral\u0103 se nume\u015fte adev\u0103rat\u0103 \u015fi dreapt\u0103, iar cea care prezint\u0103 ca bun ceea ce este r\u0103u \u015fi ca r\u0103u ceea ce este bun se nume\u015fte fals\u0103, r\u0103t\u0103cit\u0103 sau gre\u015fit\u0103. Con\u015ftiin\u0163a nedisp\u0103r\u00e2nd din sufletul omului, \u00eempline\u015fte, \u00een viziunea religioas\u0103 un rol sau o func\u0163iune \u00eentreit\u0103: \u00eenainte de s\u0103v\u00e2r\u015firea faptei este sf\u0103tuitor, \u00een timpul s\u0103v\u00e2r\u015firii este martor, iar dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fire este judec\u0103tor. \u00cen cele din urm\u0103, con\u015ftiin\u0163a mai are \u015fi rolul de a aduce necontenit \u00een amintire faptele rele \u015fi de a nu \u00eeng\u0103dui s\u0103 d\u0103m uit\u0103rii ce am s\u0103v\u00e2r\u015fit, descoperindu-ni-le continuu, pentru ca s\u0103 nu mai cultiv\u0103m r\u0103ul. \u201eLupta perpetu\u0103 a cre\u015ftinului const\u0103 de fapt \u00een a-\u015fi p\u0103stra o con\u015ftiin\u0163\u0103 treaz\u0103 \u015fi curat\u0103\u201d<\/em>, mai spunea preotul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Contemporanul nostru, medicul neurolog \u0219i psihiatru, prof. dr. Dumitru Constantin – Dulcan define\u0219te con\u0219tiin\u021ba ca \u201eun ram dintr-o alt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 cea cosmic\u0103, deci o ra\u021biune, o cunoa\u0219tere, \u0219i o descoperim acum, spune dumnealui, ca emo\u021bie\u201d, <\/em>sintetiz\u00e2nd totodat\u0103: \u201econ\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103, con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 \u0219i energia matricial\u0103 din care toate sunt f\u0103cute (ordinea lucrurilor)\u201d. \u201e<\/em>\u2026 \u0218<\/em>i atunci s\u0103 ne punem \u00eentrebarea:<\/em> <\/em>creierul este o mas\u0103 anatomic\u0103 \u2013 discu\u021bia o purt\u0103m neurologic \u2013 , \u015fi nu poate s\u0103 aib\u0103 inteligen\u021b\u0103, s\u0103 fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, s\u0103 aleag\u0103. Cea care discerne este o cunoa\u0219tere, este con\u0219tiin\u021b\u0103!\u00a0De unde vine con\u0219tiin\u021ba? Din marea con\u0219tiin\u021b\u0103 cosmic\u0103: Dumnezeu! Ceea ce numim noi Dumnezeu se foloseste pur \u015fi simplu de creierul uman pentru a ar\u0103ta omului care este calea dreapt\u0103, care este calea gre\u0219it\u0103, eronat\u0103, care poate s\u0103 duc\u0103 la suferin\u021b\u0103, la boal\u0103 \u0219i la moarte\u2026 Cu aceast\u0103 cunoa\u015ftere, de aici, te duci \u00een planul de dincolo, unde se continu\u0103 cunoa\u015fterea. Omul este o continu\u0103 cunoa\u015ftere, ca \u015fi Universul, o continu\u0103 prefacere \u015fi evolu\u0163ie<\/em>\u201d<\/em>.<\/em><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre cum lucreaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba, Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ne spun: \u201eDumnezeu a pus \u00een sufletul nostru un judec\u0103tor neobosit \u0219i un paznic necontenit \u2013 con\u0219tiin\u021ba\u201d<\/em>. De asemenea ne sf\u0103tuiesc s\u0103 g\u00e2ndim la dragostea ar\u0103tat\u0103 de Dumnezeu la d\u0103ruirea acestui \u201ejudec\u0103tor nemituit\u201d<\/em> ca s\u0103 ne fac\u0103 mai \u00een\u021belep\u021bi, s\u0103 ne descotorosim de p\u0103cate \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 lume \u00een care suntem.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u0218i dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba nu ne p\u0103r\u0103se\u0219te niciodat\u0103, dac\u0103 ea este judec\u0103torul nostru \u2013 spun \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nici remu\u0219carea \u2013 mustrarea de cuget, p\u0103rerea de r\u0103u, regretul, nici el nu pleac\u0103 din sufletele noastre; nu trebuie nici s\u0103 apese prea tare, dar trebuie s\u0103 existe. Cred c\u0103 numai oamenilor orgolio\u0219i le poate lipsi p\u0103rerea de r\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preotul Boris R\u0103duleanu (1905-1990), trecut prin temni\u021bele comuniste, vorbea despre poc\u0103in\u021ba \u2013 \u201emetanoia\u201d care nu este numai regret, ci este \u0219i \u201eschimbarea felului de a fi \u0219i a vedea. (\u2026) Oric\u00e2t de grele sau mari ar fi p\u0103catele, ele nu pot distruge cu totul chipul lui Dumnezeu din om, nu pot \u00eempiedica dorul dup\u0103 Dumnezeu, adeseori incon\u0219tient\u201d. <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eMulte sunt sfaturile aproapelui spre ceea ce este de folos, dar nim\u0103nui nu i se potriveste a\u0219a de mult ca [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25591","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25591","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25591"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25591\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25594,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25591\/revisions\/25594"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}