{"id":25605,"date":"2016-02-08T10:01:45","date_gmt":"2016-02-08T10:01:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25605"},"modified":"2016-02-08T10:06:05","modified_gmt":"2016-02-08T10:06:05","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-vasile-bucelea-erou-al-rezistentei-romane-anticomuniste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/02\/08\/gheorghe-constantin-nistoroiu-vasile-bucelea-erou-al-rezistentei-romane-anticomuniste\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Vasile Bucelea – Erou al Rezisten\u0163ei Rom\u00e2ne Anticomuniste"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u00a0\u00a0 \u201eCu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa, <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 noi trebuie s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m \u0162ara.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong> (Mo\u015f Ion Codreanu-deputat \u00een Sfatul \u0162\u0103rii)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 ,,BRAZII SE FR\u00c2NG, DAR NU SE \u00ceNDOIESC”<\/em> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Dr. \u00een Drept, Traian Trifan)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Istoria Rezisten\u0163ei Anticomuniste Rom\u00e2ne<\/strong>, de\u015fi este \u00een mare parte ignorat\u0103 \u015fi la fel de interzis\u0103, este destul de bine cunoscut\u0103 prin lungul \u015fir al m\u0103rturisitorilor, care dup\u0103 1989, au depus m\u0103rturie cu propria lor<\/strong> biografie fr\u00e2nt\u0103, t\u00e2r\u00e2t\u0103 \u00een lan\u0163uri, \u00eenc\u0103tu\u015fat\u0103, \u00eencarcerat\u0103, torturat\u0103, \u00eens\u00e2ngerat\u0103, mutilat\u0103, profanat\u0103, interzis\u0103, permanent supravegheat\u0103, continuu def\u0103imat\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Rezisten\u0163a anticomunist\u0103 rom\u00e2n\u0103 <\/strong>\u00een cadrul Istoriei postbelice europene, prin modul de desf\u0103\u015furare efectiv, prin durata confrunt\u0103rilor \u015fi prin eroismul ei de dup\u0103 eroism<\/strong>, poate fi numit\u0103 pe drept cuv\u00e2nt: un fenomen unic absolut.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Fa\u0163\u0103 de toate \u0163\u0103rile Lag\u0103rului socialist, rezisten\u0163a anticomunist\u0103 rom\u00e2n\u0103 <\/strong>a rezistat direct pe baricada d\u00e2rzeniei \u015fi a onoarei, \u00een fa\u0163a urii artileriei represive a unit\u0103\u0163ilor de Mili\u0163ie \u015fi a trupelor de Securitate ale Statului popular totalitar, circa 15 ani (1945-1960) \u015fi indirect ca rezisten\u0163\u0103 mistic\u0103 \u00een \u00eenchisori, peste un sfert de veac (1938-1964): \u201eTotul a \u00eenceput <\/strong>cu <\/strong>un <<Nu se poate!>><\/em><\/strong> rostit de o femeie aprig\u0103 din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului. O femeie curajoas\u0103, d\u00e2rz\u0103, cu un suflet mare \u015fi cu o iubire de neam \u015fi de Dumnezeu care nu are limite. O nebun\u0103, spun unii, o nebun\u0103 dintre cele mai frumoase!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<Cum adic\u0103 s\u0103 ne ia p\u0103m\u00e2ntul? Cum adic\u0103 s\u0103 ne lase pe drumuri? Nu se poate!>>…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNu se poate!\u201d, a spus un fiu al satului, v\u00e2rstnic, influent, iubitor de neam, de \u0163ar\u0103, de dreptate, de adev\u0103r, demn urma\u015f al lupt\u0103torilor din mun\u0163i. \u201eNu v\u0103 l\u0103sa\u0163i, lupt\u0103m p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<Nu se poate!>>, a spus un alt fiu al neamului, avocat la ora\u015f. Cum s\u0103 ne taie cire\u015fii? Cire\u015fii \u00een care ne suiam c\u00e2nd eram copii? Cum s\u0103 ne ia p\u0103m\u00e2nturile? \u0102\u015ftia nu mai au niciun Dumnezeu? Nu vom permite a\u015fa ceva!>><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201eNu se poate!\u201d, <\/em><\/strong>au spus cele 60 de v\u0103duve ale satului. \u015ei-au luat bastoanele, toiegele, broboadele \u015fi mai ales spiritul de lupt\u0103toare din mun\u0163i \u015fi au urcat pe dealurile copil\u0103riei, f\u0103r\u0103 s\u0103 oboseasc\u0103…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <<Nu se poate!>>, <\/em><\/strong>au spus b\u0103rba\u0163ii satului. V\u00e2rstnici, \u00eens\u0103 cu spirit viu de lupt\u0103tor. \u201e Ne zbatem, lupt\u0103m, murim, dar nu ced\u0103m.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 (Alexandra Svet<\/strong>–Floarea din Asfalt<\/em><\/strong>.<\/em>Ed. Evdokimos,Bucure\u015fti, 2015, p. 385)<\/p>\n

\u00a0 Rezisten\u0163a anticomunist\u0103 rom\u00e2n\u0103 <\/strong>a fost c<\/strong>atalogat\u0103 de mijloacele de propagand\u0103 dirijate de bravii <\/em>cet\u0103\u0163eni alogeni \u015fi de confra\u0163ii lor politici \u00een documentele oficiale drept <<mi\u015fcare terorist\u0103>><\/em>, c\u00e2nd de fapt se cunoa\u015fte c\u0103: \u201eregimul totalitar cu instrumentele sale represive a fost cel care a terorizat societatea rom\u00e2neasc\u0103 timp de 45 de ani, cei care-\u015fi spuneau comuni\u015fti fiind singurii terori\u015fti reali<\/span> ai acestei perioade. <<Bandi\u0163ii>> adev\u0103ra\u0163i erau cei care guvernau, dup\u0103 ce puseser\u0103 m\u00e2na pe putere \u00een 1945 prin mijloace violente \u015fi conduceau \u0163ara prin metode ce provocau team\u0103 \u015fi teroare.\u201d<\/em><\/strong> (Pascu Vasile, op. cit. vol. II, p. 528)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen satul Vi\u015ftea de Sus al comunei bra\u015fovene Vi\u015ftea, \u00een familia \u00eenst\u0103rit\u0103 a cre\u015ftinilor Sofia <\/strong>\u015fi Vasile Bucelea<\/strong>, vede lumina zilei mezinul Vasile <\/strong>la 27 Iulie 1935, ad\u0103ug\u00e2ndu-se sorei Ana <\/strong>\u015fi fratelui Ion<\/strong>, care va urma Matematica \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti.\u00a0 Satul natal Vi\u015ftea de Sus <\/strong>a fost locul \u00eendr\u0103git al copil\u0103riei \u015fi al \u015fcolii unde a absolvit 8 clase primare. Cele 15 ha. de teren pe care le de\u0163ineau p\u0103rin\u0163ii lui Vasile, constituiau pentru familie un echilibru social \u015fi o armonie cre\u015ftin\u0103 transmis\u0103 prin bunici, permi\u0163\u00e2ndu-le s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 apolitici, cu excep\u0163ia cumnatului s\u0103u, c\u0103s\u0103torit cu Ana<\/strong>, Eroul Olimpiu Borzea<\/strong>, care era \u00eenregimentat Mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionalist-cre\u015ftine.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin intermediul fratelui s\u0103u Ion Bucelea<\/strong>, prieten \u015fi fost coleg de liceu la <<Radu Negru>> <\/strong>din F\u0103g\u0103ra\u015f, cu Remus Sofonea <\/strong>din satul Dr\u0103gu\u015f-Bra\u015fov<\/strong>, unul dintre temerarii partizani ai mun\u0163ilor, Vasile Bucelea <\/strong>la v\u00e2rsta de 16 ani, ia contact acas\u0103 la el, prin vizita lui Sofonea<\/strong> cu Mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103. <\/em><\/strong>Rug\u0103mintea <\/strong>eroului Sofonea era de a fi sprijini\u0163i cu alimente partizanii din mun\u0163i. Vasile <\/strong>n-a stat mult pe g\u00e2nduri \u015fi, prin curajul sau \u00eenfl\u0103c\u0103rarea juvenil\u0103 aprins\u0103 de mirajul lupt\u0103torilor, s-a al\u0103turat bucuros rug\u0103min\u0163ii lui Remus Sofonea, \u00eencurajat fiind \u015fi de numero\u015fii cons\u0103teni, precum \u015fi de marea popula\u0163ie a\u0162\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u015fului, mai ales c\u0103 eroii-partizani proveneau din familii de vaz\u0103, cunoscute \u015fi se bucurau de mare prestigiu. Mai toate familiile \u00eenst\u0103rite ale \u0162\u0103rii B\u00e2rsei, respectiv ale \u0162\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u015fului erau profund cre\u015ftine \u015fi militau pentru n\u0103dejdea sc\u0103p\u0103rii \u0162\u0103rii de sub jugul comuni\u015ftilor interni \u015fi cel al ocupan\u0163ilor sovietici. Perspectiva colectiviz\u0103rii le d\u0103dea t\u00e2rcoale ca o stafie b\u00e2ntuit\u0103 de setea de distrugere a propriet\u0103\u0163ilor lor, str\u0103mo\u015fe\u015fti-testamentare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel c\u0103, recrutarea <\/em>lui Vasile<\/strong> s-a f\u0103cut pe fondul bucuriei \u015fi parc\u0103 al a\u015ftept\u0103rii \u00eentregii familii Bucelea.<\/strong> Mezinul Vasile <\/strong>\u015fi-a d\u0103ruit \u0219i bocancii noi, proaspe\u0163i primi\u0163i de la p\u0103rin\u0163i, al\u0103turi de pieile de oaie, de sacul plin cu alimentele oferite de seniorii familiei care nu \u0219i-au ascuns bucuria de a-l conduce cu c\u0103ru\u0163a cu cal p\u00e2n\u0103 la baza muntelui, la Visti\u015foara<\/strong>. <\/strong>\u00cenainte de \u00eentoarcere \u00eenfl\u0103c\u0103ratul Vasile <\/strong>a stabilit programul de lucru: locurile de \u00eent\u00e2lnire \u00een zona Tufelor Vi\u015ftii<\/strong>; bilete cu informa\u0163iile necesare puse \u00eentr-o cutie metalic\u0103 \u00eengropat\u0103 la baza unui st\u00e2lp de telegraf. Prin informatorii infiltra\u0163i de securitate \u00een r\u00e2ndul lupt\u0103torilor, li s-au promis partizanilor, pa\u015fapoarte de plecare \u00een Grecia. M\u0103rturii despre cele \u00eent\u00e2mplate atunci d\u0103 un alt mare erou al Rezisten\u0163ei, Ion Gavril\u0103 Ogoranu <\/strong>(am avut cinstea s\u0103 fiu de dou\u0103 ori oaspetele Eroului la Galtiu<\/strong>, de Na\u015fterea \u015fi \u00cenvierea Domnului) <\/strong>\u015fi al\u0163i supravie\u0163uitori pe care \u00eei nume\u015fte apoteotic, MARTORII PATIMILOR<\/strong>: \u201eprofesorul Olimpiu Borzea, medicul Nicolae Burlacu, preotul Victor D\u00e2mboi, Aurelia Tr\u00e2mbi\u0163a\u015f, sora fra\u0163ilor Gheorghe \u015fi Andrei Ha\u015fiu, Oara Pop, so\u0163ia lui Fileru \u015fi morarul de atunci din Pojor\u00e2ta, Petru Cristea.\u201d<\/em><\/strong>(Ion Gavril\u0103 Ogoranu, Brazii se fr\u00e2ng, dar nu se\u00eendoiesc. <\/em>Vol.II, Ed. Marineasa, Timi\u015foara, 2001,p. 164)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Profesorul Olimpiu Borzea <\/strong>originar din Vi\u015ftea de Jos<\/strong>, falnic ca Stejarul din Borze\u015fti <\/strong>al Marelui \u015etefan<\/strong>, r\u0103nit pe front la Ia\u015fi, conducea o organiza\u0163ie \u00een zona de apus a F\u0103g\u0103ra\u015fului <\/strong>format\u0103 din d\u00e2rzii frunta\u015fi \u015fi intelectuali ai satelor, to\u0163i trecu\u0163i prin botezul de foc, unii \u015fi de s\u00e2nge al r\u0103zboiului: \u0163\u0103rani, muncitori, preo\u0163i, medici, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi profesori, zon\u0103 ilustr\u0103 din care cobor\u00e2se legendarul Badea C\u00e2r\u0163an<\/strong>.\u00a0 <\/strong>Dispun\u00e2nd <\/strong>de depozite cu arme \u015fi muni\u0163ii, organiza\u0163ia avea un caracter paramilitar, cuno\u015ftea inten\u0163iile \u015fi mi\u015fc\u0103rile securit\u0103\u0163ii \u00een zon\u0103, put\u00e2nd oferi destule informa\u0163ii, ceea ce pentru grupul lui Ogoranu<\/strong>, pus \u00een leg\u0103tur\u0103 prin Remus Sofonea (Br\u00e2ncoveanu) <\/strong>a <\/strong>constituit un real sprijin: \u201eDin grup f\u0103ceau parte, pe l\u00e2ng\u0103 Olimpiu Borzea, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Pompiliu Stanciu din Vi\u015ftea de Jos, dr. Lucian Stanciu, \u0163\u0103ranul Gheorghe Borzea, muncitorul Gheorghe Borzea, studentul Ion Bucelea<\/span> din Vi\u015ftea de Sus, t\u00e2n\u0103rul Vasile Bucelea (18 ani)<\/span>, Vasile Bucelea<\/span>, tat\u0103l lor, Ion Sofariu (Nic\u0103 a popii), apoi Victor Geam\u0103nu, Liviu Fogoro\u015f, Marcu Oan\u0103 (Logorea), inginerul Liviu Nicoar\u0103 din Ruc\u0103r-F\u0103g\u0103ra\u015f \u015fi Ioni\u0163\u0103 Greavu din Noul-Rom\u00e2n. Din primul moment s-au aliniat preo\u0163ii Nichita B\u0103lescu din Vi\u015ftea de Sus, Cornel Dasc\u0103lu din Arpa\u015fu de Jos, p\u0103rintele Te\u0163u din Corbi, p\u0103rintele Neagoe, Pavel Borzea din Vi\u015ftea de Jos, p\u0103rintele Hariton Ie\u015feanu din S\u00e2mb\u0103ta de Jos \u015fi p\u0103rintele Victor D\u00e2mboi, ce venise \u00een Dr\u0103gu\u015f \u00een urma mor\u0163ii p\u0103rintelui Ghindea, cel b\u0103tut de Securitate. Din S\u00e2mb\u0103ta de Sus era \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Vasile Petra\u015fcu, fratele lui Nicolae Petra\u015fcu, secretarul Mi\u015fc\u0103rii Legionare, Octavian Popa Iov \u015fi al\u0163ii. Din Vi\u015ftea de Sus era \u015fi croitorul Ion Cristea, iar din S\u00e2mb\u0103ta de Sus-profesorul Ion Grovu. <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen partea apusean\u0103 a \u0162\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u015fului \u00eei aveam pe fra\u0163ii Remus Budac, profesor din C\u00e2r\u0163a \u015fi pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea Elisabeta Malene, v\u0103duva preotului Gheorghe Malene, ucis de armata ro\u015fie \u00een 1946, la Bra\u015fov<\/em><\/strong> .\u201d( ibid. p. 165)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum tenta\u0163ia plec\u0103rii \u00een Grecia era destul de mare, grupul lui Ogoranu a luat leg\u0103tura cu medicul Nicolae Burlacu <\/em><\/strong>din F\u0103g\u0103ra\u015f, prin profesorul Ion Grovu: \u201eDe\u015fi urm\u0103rit, <\/em><\/strong>ne spune Ogoranu Ion Gavril\u0103, doctorul a f\u0103cut c\u00e2\u0163iva pa\u015fi \u00eendr\u0103zne\u0163i \u00een Bucure\u015fti, \u00een cercul ambasadelor apusene. Astfel, a luat leg\u0103tura cu un fost judec\u0103tor de la \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, care i-a dat vestea deloc \u00eenbucur\u0103toare c\u0103 la Praga, \u00een 1953, s-a \u0163inut o \u015fedin\u0163\u0103 ocult\u0103 interna\u0163ional\u0103 (Kahalul), care a hot\u0103r\u00e2t statuquo-ul \u00een Europa<\/span> \u015fi, deci, americanii nu vor face r\u0103zboi… Desigur, grupul c\u0103pitanului Sabin Mare, ca \u015fi cel al lui Ic\u0103 T\u0103nase, Golea \u015fi Samoil\u0103, a venit v\u00e2ndut gata de agen\u0163ii sovietici infiltra\u0163i \u00een serviciile anglo-americane; ace\u015ftia informau N.K.V.D-ul \u015fi Securitatea, \u015fi cine, \u015fi unde, \u015fi c\u00e2nd \u015fi cu ce scop soseau grupurile de para\u015futi\u015fti, \u015fi, desigur, \u015fi ceea ce va fi transmis Ilie Rada.\u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 167)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Olimpiu Borzea<\/strong>, care-\u015fi desf\u0103\u015fura misiunea sa revolu\u0163ionar\u0103 sub cortina activit\u0103\u0163ii culturale este filat de securitate \u015fi arestat, prin Martie 1955. Anchetat de coloneii alogeni Moi\u015f \u015fi Deitler<\/em>, le scap\u0103 lesne din gheare prin angajamentul<\/em> verbal c\u0103 va ajuta <\/em><\/strong>securitatea s\u0103 ia leg\u0103tura cu bandi\u0163ii <\/em>din mun\u0163i. \u00cen Octombrie acela\u015fi an este arestat \u015fi doctorul Nicolae Burlacu, care a semnat acela\u015fi pact <\/em>cu securitatea, fiind pus \u00een libertate. Nici profesorul Borzea \u015fi nici medicul Burlacu nu \u015fi-au respectat angajamentul, fapt pentru care sunt rearesta\u0163i. Doctorul Burlacu stabilise din vreme cu c\u0103pitanul, ofi\u0163er de gr\u0103niceri, Gheorghe Vanu un plan de trecere din Dobrogea \u00een Bulgaria. \u00cen afar\u0103 de cei doi, de acest plan mai \u015ftiau doar profesorul Grovu \u015fi un casier de la bufetul G\u0103rii de Nord, <<Teleajen>>,\u00a0 Costic\u0103 Niculescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Iulie 1955, s-a reluat discu\u0163ia despre plecarea \u00een Grecia, \u00eentre Olimpiu \u015fi Niculescu, privind planul lui Grovu. Pentru primul e\u015falon, Olimpiu i-a desemnat pe Laurean Ha\u015fu (Leu) \u015fi Nelu Novac. Pe 27 Iulie Niculescu le-a adus 5-6 acte de identitate. Plecarea lor a fost fixat\u0103 pe 31 Iulie, \u00eenso\u0163i\u0163i de c\u0103l\u0103uza <\/em>Niculescu. Al doilea grup format din profesorul Ioan Chiujdea, Ghi\u0163\u0103 Ha\u015fiu \u015fi Victor Metea a plecat \u00een August. Pe 7 Octombrie a plecat la Bucure\u015fti \u015fi Olimpiu s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe Niculescu. \u00centre timp Ana, <\/strong>so\u0163ia lui Olimpiu \u015fi sora fra\u0163ilor Ion <\/strong>\u015fi Vasile Bucelea <\/strong>a primit un pachet cu cadouri trimise chipurile din Grecia, \u00eentre ele fiind \u015fi ceasul so\u0163ului ei. Ajuns la locuin\u0163a casierului Niculescu, \u00een a doua zi, Olimpiu este pus fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu grecul<\/em>, \u00een realitate colonelul de securitate, alogen Iacob, viitorul comandant adjunct la Aiud, care l-a arestat, duc\u00e2ndu-l \u00een fa\u0163a generalului alogen Nicolski, care strig\u0103 : \u201eAi crezut c\u0103-\u0163i ba\u0163i joc de ministerul de interne. O singur\u0103 zi de ac\u0163iune contra voastr\u0103 ne cost\u0103 72.000 lei.\u201d<\/em><\/strong> (Salariul unui muncitor era de 300 lei) (ibid. p. 183)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei care au ajuns la Bucure\u015fti \u015fi au intrat \u00een posesia pre\u0163ioaselor pa\u015fapoarte au c\u0103zut \u00een curs\u0103. Era \u00een anul 1955. Armele lor au fost puse \u00eentr-o lad\u0103 mare de brad lucrat\u0103 de inimosul Vasile Bucelea<\/strong>, transportat\u0103 \u015fi \u00eengropat\u0103 tot de el la sora sa Ana<\/strong>, din Vi\u015ftea de Jos.<\/strong> T\u00e2n\u0103rul Vasile Bucelea <\/strong>cu intui\u0163ia sa pur\u0103 de copil curat l-a indicat ca Iuda, pe profesorul Ion Grovu. Prietenul s\u0103u erou, Remus Sofonea <\/strong>\u015fi Laurean Ha\u015fu <\/strong>au fost surprin\u015fi de securitate \u00eentr-o ambuscad\u0103. Primul a fost r\u0103nit \u00eentr-un lan de gr\u00e2u, dar n-au fost prin\u015fi. <\/strong>Salva\u0163i la c\u00e2teva zile de familia Victor \u015eandru au fost du\u015fi la Olimpiu Borzea<\/strong>, care l-a dat \u00een grij\u0103 pe r\u0103nit medicului prieten Lucian Stanciu. Acesta neav\u00e2nd cele necesare opera\u0163iei, care impunea amputarea piciorului a plecat s\u0103 vin\u0103 cu un chirurg de \u00eencredere. R\u0103nitul a r\u0103mas \u00een grija lui Olimpiu \u015fi a farmacistei Elena Matie\u015feanu din Vi\u015ftea de Jos. Remus Sofonea nu a fost de acord cu pierderea piciorului, care pentru un partizan era echivalent\u0103 cu predarea benevol\u0103 \u00een bra\u0163ele securit\u0103\u0163ii: <<nu exist\u0103 partizan f\u0103r\u0103 picior>>.<\/em> Cu un ultim gest Remus a apelat la sinucidere. Laurean Ha\u015fu a \u00eencercat s\u0103-l \u00eempiedice sau din camaraderie s-a sinucis \u015fi el. C\u00e2nd s-a \u00eentors Olimpiu Borzea a g\u0103sit urm\u0103toarea scen\u0103 groaznic\u0103: \u201eRemus era \u00eempu\u015fcat \u00een cap. Al\u0103turi tot \u00eempu\u015fcat \u00een cap, dar zb\u0103t\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103, se afla Laurean Ha\u015fiu. Am\u00e2ndoi se aflau \u00eentr-o baie de s\u00e2nge. Pe mas\u0103 se afla un bilet: <<<\/em>Fra\u0163ilor, noi am murit! E mai bine \u015fi pentru noi, \u015fi pentru voi, \u015fi pentru to\u0163i care a\u0163i f\u0103cut at\u00e2tea sacrificii.>> Olimpiu i-a dat primele \u00eengrijiri celui r\u0103nit… Pe Remus (Br\u00e2ncoveanu), Olimpiu, \u00eempreun\u0103 cu t\u00e2n\u0103rul Vasile Bucelea <\/span>\u015fi cu Gheorghe Borzea, l-a \u00eengropat \u00een gr\u0103dini\u0163a din curte, sub candele de vi\u0163\u0103, a\u015fa cum dorise. L-au a\u015fezat \u00een cojoc, l-au s\u0103rutat, l-au acoperit cu flori \u015fi au s\u0103dit flori deasupra. I-au citit singuri rug\u0103ciunea de \u00eenmorm\u00e2ntare.\u201d<\/em><\/strong>(ibid. p. 177)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preotul Dasc\u0103lu<\/strong> din Arpa\u015ful de Jos i-a oficiat o slujb\u0103 religioas\u0103, care l-a costat, ajung\u00e2nd coleg de celul\u0103 cu Vasile Bucelea <\/strong>la Gherla.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vasile Bucelea<\/strong>, <\/strong>ne\u00eenfricatul sprijinitor al lupt\u0103torilor din mun\u0163i, \u00een r\u0103stimpul r\u0103mas a reu\u015fit s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze o familie, c\u0103s\u0103torindu-se \u00een 1956 cu Livia \u015eerban. <\/strong>Au convie\u0163uit \u00eempreun\u0103 o jum\u0103tatea de an. Vasile <\/strong>a fost arestat, iar Livia<\/strong> r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103rcinat\u0103 a n\u0103scut o feti\u0163\u0103 care se va chema Viorica<\/strong>, \u00een timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii procesului so\u0163ului ei: \u201eSo\u0163ia mea<\/em><\/strong>, spune Vasile, eroul supravie\u0163uitor, a n\u0103scut \u00een ziua de 15 Iulie 1957, exact \u00een momentele \u00een care, la sediul Tribunalului din Sibiu, am primit sentin\u0163a de condamnare la 25 de ani de munc\u0103 silnic\u0103, sentin\u0163\u0103 pronun\u0163at\u0103 de un complet al Tribunalului Militar din Cluj.\u201d<\/em><\/strong> (M\u0103rturie scris\u0103 de Vasile Bucelea-de\u0163inut politic)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i aresta\u0163ii din lotul plec\u0103rii \u00een Grecia<\/em>, care f\u0103ceau parte din r\u00e2ndul partizanilor au fost adu\u015fi \u00een beciurile securit\u0103\u0163ii din Sibiu la 14 Iulie 1957, spre judecat\u0103: Ion Chiujdea, Victor Metea, Nelu Novac, Ha\u015fiu Laurean, Pop Jean, Ghi\u0163\u0103 Ha\u015fiu. Din lot m\u0103rturise\u015fte doctorul Burlacu mai f\u0103ceau parte: Olimpiu Borzea, preotul Victor D\u00e2mboi, \u0163\u0103ranul Gheorghe Borzea, profesorul Ion Bucelea, t\u00e2n\u0103rul Vasile Bucelea,<\/span> \u0163\u0103ranul Victor \u015eandru \u015fi croitorul Ion Cristian. Trebuia s\u0103 mai fie \u015fi doctorul Lucian Stanciu \u015fi profesorul Grovu, care n-au fost adu\u015fi. Despre doctor am aflat mai t\u00e2rziu c\u0103, \u00een prima zi a procesului a fost dat \u00een sicriu familiei. Au sus\u0163inut c\u0103 s-a sinucis… Profesorul Ion Grovu, de \u015fi i s-a pronun\u0163at numele, nu a ap\u0103rut la proces. Pentru serviciile aduse Securit\u0103\u0163ii, a fost r\u0103spl\u0103tit cu direc\u0163iunea unui liceu \u00een ora\u015ful Victoria…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencadrarea a fost aceea\u015fi pentru to\u0163i:\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

    \n
  1. 1.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Crim\u0103 de uneltire \u00eempotriva ordinii interne \u015fi externe a statului rom\u00e2n<\/em><\/strong><\/li>\n
  2. 2.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00censu\u015fire de prerogative ale statului<\/em><\/strong><\/strong><\/li>\n
  3. 3.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Constituire de organiza\u0163ie armat\u0103 terorist\u0103<\/em><\/strong><\/strong><\/li>\n
  4. 4.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Depozitare de arme \u00een vederea unui scop criminal<\/em><\/strong><\/strong><\/li>\n
  5. 5.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Tentativ\u0103 de trecere frauduloas\u0103 a frontierei<\/em><\/strong> <\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Condamn\u0103rile:<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Condamna\u0163i la moarte prin \u00eempu\u015fcare: <\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Ion Chiujdea (profesorul), \u015fef de lot<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Laurian Ha\u015fiu (Leu)<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Gheorghe Ha\u015fiu (Ghi\u0163\u0103)<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Victor Metea (Victor)<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Nelu Novac (Nelu)<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Pop Ion (Fileru)<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Olimpiu Borzea<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Nicolae Burlacu<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103: <\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Ion Cristian<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Gheorghe Borzea<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Ion Bucelea<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Dou\u0103zeci \u015fi cinci ani munc\u0103 silnic\u0103:<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Victor \u015eandru<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Vasile Bucelea<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Zece ani de munc\u0103 silnic\u0103-preotul Victor D\u00e2mboi<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Au urmat alte \u015fi alte procese, cu sute de oameni din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului trimi\u015fi \u00een \u00eenchisorile de exterminare.<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Socrul lui Olimpiu Borzea, Vasile Bucelea, somat de Securitate s\u0103 spun\u0103 unde se afl\u0103 armele lui Olimpiu Borzea, a g\u0103sit cu cale s\u0103 plece el din via\u0163\u0103, omor\u00e2ndu-se.\u201d<\/em><\/strong>(ibid. p. 186)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Din lotul condamn\u0103rilor la moarte au sc\u0103pat doar profesorul Olimpiu Borzea \u015fi medicul Nicolae Burlacu.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cemp\u0103rt\u0103\u015find fiecare emo\u0163ie a momentelor de tensiune, a evenimentelor, a conflictelor, a luptei copiilor, a partizanilor, cu tot sufletul ei mare de mam\u0103 a fiilor eroi, Sofia <\/strong>s-a pr\u0103p\u0103dit \u00eenainte de arestarea lor. Nemai av\u00e2nd sus\u0163in\u0103tori \u00een zon\u0103, ca urmare a arest\u0103rilor, sursele de aprovizionare s-au mic\u015forat \u00een raport cu cererile partizanilor care au crescut.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Eroul <\/strong>nostru Vasile Bucelea <\/strong>a fost smuls din s\u00e2nul familiei \u00een anul 1956, pe 13 Decembrie.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Drept \u00eencurajare, so\u0163iei gravide, un militar vr\u00e2nd s\u0103 par\u0103 spiritual a avertizat-o: \u201enu-l mai a\u015ftepta, c\u0103 nu se va mai \u00eentoarce niciodat\u0103!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Instrumentul exercit\u0103rii urii, nu \u015ftia c\u0103 planul lui Dumnezeu pentru iubitorii de Neam era altul !<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Casa i-a fost r\u0103scolit\u0103, r\u0103v\u0103\u015fit\u0103, \u00eentoars\u0103 pe dos. S-a g\u0103sit o arm\u0103 ascuns\u0103 de tat\u0103l s\u0103u. Ancheta a durat 7 luni de zile \u00een beciul Securit\u0103\u0163ii din Bra\u015fov. De fapt a fost o etap\u0103 de tortur\u0103 a calvarului concentra\u0163ionar. Gerul \u015fi anchetele maiorului de Securitate Toth<\/em><\/strong> au fost pentru eroul <\/strong>nostru adev\u0103rate \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri siberiene. <\/em><\/strong>Dup\u0103 condamnarea la un sfert de veac \u015fi confiscarea total\u0103 a averii, Vasile Bucelea <\/strong>a stat un an la Sibiu<\/strong> (vara 1957-vara 1958), 5 ani la Gherla<\/strong> (vara 1958-prim\u0103vara 1963), la penitenciarul Luciu Giorgieni <\/strong>din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103-n toamna anului 1963 \u015fi la sinistra \u015fi umeda Jilava <\/strong>din toamna lui \u201963 p\u00e2n\u0103 la 13 Aprilie 1964.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mo\u015f Cr\u0103ciun l-a surprins pe Vasile Bucelea <\/strong>\u00een \u201957, printre ceilal\u0163i camarazi \u00een penitenciarul din Sibiu, fredon\u00e2ndu-i \u015foptit un colind fratelui de suferin\u0163\u0103 Victor \u015eandru<\/strong>. Gardianul l-a sim\u0163it \u015fi i-a oferit \u00een dar, <\/em>3 zile de izolare, f\u0103r\u0103 hran\u0103, doar cu ger.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 La Gherla<\/strong> erau alte surprize: plimbarea de\u0163inu\u0163ilor \u00een curtea temni\u0163ei se f\u0103cea \u00een aplauzele <\/em>gardienilor \u00een\u015fira\u0163i pe dou\u0103 r\u00e2nduri de la ie\u015fire, cu b\u00e2te groase, care c\u0103deau \u00een ropot, f\u0103r\u0103 mil\u0103, pe trupurile firave ale celor fl\u0103m\u00e2nzi, ale celor \u00eenseta\u0163i, ale celor batjocori\u0163i, ale celor b\u0103tu\u0163i \u015fi chinui\u0163i zilnic. Cei c\u0103zu\u0163i \u015fi nu pu\u0163ini beneficiau <\/em>\u015fi de bocancii cismelor <\/em>de gardieni.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cen anul 1960, eroul Vasile Bucelea <\/strong>este selec\u0163ionat pentru fabrica de mobil\u0103 a \u00eenchisorii. Se dovede\u015fte iscusit \u015fi devine t\u00e2mplar calificat, prilej de a scrie acas\u0103 \u015fi a primi pachet. Una din scrisori a scris-o fratele s\u0103u Ion<\/strong>, pentru a se afla acas\u0103 \u015fi despre soarta lui. Pachetul a sosit \u00eempreun\u0103 cu vestea cea bun\u0103 c\u0103 Viorica <\/strong>are 4 ani,este cuminte, frumoas\u0103 \u015fi de\u015fteapt\u0103. Dup\u0103 1963 penitenciarele \u0163\u0103rii s-au supra-aglomarat cu d\u00e2rzii \u0163\u0103rani care s-au opus colectiviz\u0103rii for\u0163ate.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Vasile Bucelea <\/strong>a fost trimis cu al\u0163i de\u0163inu\u0163i la lag\u0103rul din Dobrogea, Luciu-Giorgieni<\/strong> la o ferm\u0103 de legume. Nu a rezistat mult fiindc\u0103 s-a \u00eemboln\u0103vit \u015fi a fost transferat \u00een subteranul Jilavei<\/strong>.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Vasile Bucelea <\/strong>a fost al\u0103turi \u00een temni\u0163e de mul\u0163i colegi de suferin\u0163\u0103, fra\u0163i de crez, eroi ai Neamului, partizani ai ne\u00eengenuncherii, m\u0103rturisitori ai suferin\u0163elor \u015fi ai dragostei de \u0163ar\u0103: \u0163\u0103ranul Aurel Nic\u015foreanu-<\/strong>Merghindeal, <\/strong>croitorul verde Ionel Cristian-<\/strong>Vi\u015ftea de Sus, Iuli\u015f Cristea-<\/strong>Bra\u015fov, Aurel Maxim-martir<\/strong>, fratele marelui isihast Virgil Maxim<\/strong>, p\u0103rintele D\u00e2mboiu-<\/strong>Dr\u0103gu\u015f, Paul Goma <\/strong>pe care l-a \u00eengrijit, fra\u0163ii Clon\u0163ea-<\/strong>Bra\u015fov, Octavian Com\u0103nici<\/strong>-Bra\u015fov, Augustin R\u0103du\u0163-<\/strong>F\u0103g\u0103ra\u015f, Ioan Motoc, Ioan Petri\u015for, Mihai Ungvari, \u0163\u0103ranul Ba\u015fot\u0103-<\/strong>Banat, fiica lui fiind ucis\u0103 de Securitate, maramure\u015fanul \u015etefan Tufea, <\/strong>p\u0103rintele Dasc\u0103lu<\/strong>, care oficia slujbe \u00een temni\u0163e, cu riscul pe care nu \u015fi-l \u00eensu\u015feau confra\u0163ii slujitori liberi.<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen ziua Schimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103, pe 6 August 1957, condamna\u0163ii lotului cu condamnare capital\u0103<\/strong>, \u00eencadra\u0163i de c\u0103tu\u015fe cu m\u00e2inile la spate \u015fi lan\u0163uri de picioare, asv\u00e2rli\u0163i \u00een dou\u0103-dube au pornit spre alt\u0103 capital\u0103<\/strong>… Cu lacrimi \u015firoaie \u00ee\u015fi luau r\u0103mas bun de la mun\u0163ii lor camarazi, de la Liceu Radu Negru<\/strong>, de la impun\u0103toarele ziduri ale cet\u0103\u0163ii F\u0103g\u0103ra\u015f<\/strong>, cea care a ad\u0103postit-o la s\u00e2n pe Doamna \u0162\u0103rii \u015fi monahia Stanca<\/strong>. Au trecut prin Bra\u015fov \u015fi Predeal, oprind la un izvor la intrare \u00een Azuga. Gardienii \u015fi-au potolit setea, duc\u00e2ndu-le ap\u0103 \u015fi condamna\u0163ilor: <<be\u0163i, m\u0103i b\u0103ie\u0163i, c\u0103 nu se \u015ftie care dintre voi vor mai bea din aceast\u0103 ap\u0103.>> <\/em><\/strong>Timpul a trecut, amintirea a r\u0103mas.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 B\u0103ie\u0163ii verzi, frumo\u015fi, falnici-brazi ai\u00a0 mun\u0163ilor <\/em><\/strong>au fost executa\u0163i, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar doi, cei mai \u00eenal\u0163i: Olimpiu Borzea \u015fi Nicolae Burlacu<\/em><\/strong>. <\/em><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>\u00cen acela\u015fi loc, l\u00e2ng\u0103 izvor, peste 30 de ani v\u00e2nz\u0103torul Iuda<\/em> \u00een persoana profesorului-director al liceului din Victoria, Grovu, conducea al\u0103turi de so\u0163ie \u015fi contabilul liceului, autoturismul personal. Era iarn\u0103, polei… Ma\u015fina a derapat. A murit pe loc doar tr\u0103d\u0103torul. \u201eCel ce c\u00e2rmuie\u015fte lumea \u015fi soarta muritorilor a pedepsit aici pe p\u0103m\u00e2nt, v\u00e2nzarea de fra\u0163i de atunci.\u201d<\/em><\/strong> (Ion Gavril\u0103 Ogoranu,op. cit. p. 188)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Peste tot pe unde a trecut Vasile Bucelea <\/strong>a r\u0103mas acela\u015fi: demn, cu fric\u0103 de Dumnezeu, cu dor \u00een piept pentru Neam, cu sufletul plin de lumin\u0103 pentru crezul s\u0103u, cu dragoste pentru camarazii pe care i-a sprijinit, cu smerenie pentru partizanii care s-au adus Jertf\u0103 Patriei dragi \u015fi Cerului sf\u00e2nt: \u201eAt\u00e2t \u00een anii c\u00e2t am slujit mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een temni\u0163ele prin care am fost \u00eenchis, pot s\u0103 spun c\u0103 scopul urm\u0103rit de to\u0163i camarazii mei nu a fost catalizat de aspira\u0163ii politice, chiar dac\u0103 foarte mul\u0163i de\u0163inu\u0163i f\u0103cuser\u0103 politic\u0103 legionar\u0103, ci mai mult aspira\u0163ii na\u0163ionale \u015fi sociale, obiectivul general fiind lupta \u00eempotriva bol\u015fevicilor \u015fi a regimului impus \u00een \u0163ar\u0103 de ace\u015ftia. Lupt\u0103torii \u00eempotriva bol\u015fevicilor nu urm\u0103reau ei personal s\u0103 se implice \u00een conducerea \u0163\u0103rii, s\u0103 ocupe func\u0163ii \u00eentr-o viitoare Rom\u00e2nie f\u0103r\u0103 comuni\u015fti \u015fi nu urm\u0103reau un profit personal de pe urma luptei \u015fi a sacrificiilor pe care le f\u0103ceau.\u201d<\/span><\/em><\/strong> (Vasile Bucelea-de\u0163inut politic, m\u0103rturie scris\u0103)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em><\/strong><<BRAZII SE FR\u00c2NG, DAR NU SE \u00ceNDOIESC>><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u201eC\u00e2nd bate v\u00e2ntul \u00een mun\u0163i, de se cutremur\u0103 \u015fi \u015fuier\u0103 st\u00e2ncile, uneori se n\u0103puste\u015fte asupra unui picior de p\u0103dure de brad cu at\u00e2ta \u00eenver\u015funare \u015fi \u00eei r\u0103stoarn\u0103 cu r\u0103g\u0103liile \u00een sus sau \u00eei fr\u00e2nge c\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul este \u00eenghe\u0163at, \u00eenc\u00e2t, \u00een r\u0103gazul a c\u00e2torva minute, o p\u0103dure de brad m\u00e2ndr\u0103 e la p\u0103m\u00e2nt.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Uneori, unde \u015fi unde, c\u00e2te un brad, cine \u015ftie prin ce minune a \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Dac\u0103 acel brad ar avea con\u015ftiin\u0163a existen\u0163ei sale, ar fi tentat s\u0103 cread\u0103 c\u0103 a avut noroc, fa\u0163\u0103 de fra\u0163ii s\u0103i uci\u015fi \u00eentr-o clipit\u0103. \u015ei poate se m\u00e2ng\u00e2ie c\u0103 a supravie\u0163uit. Nu \u015ftie c\u0103-l a\u015fteapt\u0103 o soart\u0103 mult mai trist\u0103 dec\u00e2t a fra\u0163ilor s\u0103i c\u0103zu\u0163i.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 R\u0103nile formate din izbiturile celorlal\u0163i \u00een c\u0103dere, nu se vor vindeca. Se vor umple cu lacrimi de r\u0103\u015fin\u0103, limpezi ca roua, care apoi se vor \u00eeng\u0103lbeni, trec\u00e2nd prin nuan\u0163a chihlibarului, apoi se vor \u00eennegri \u015fi vor c\u0103dea odat\u0103 cu scoar\u0163a m\u00e2ncat\u0103 de carii \u015fi lovit\u0103 de cioc\u0103nitori.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Ramurile rupte ce i-au r\u0103mas nu se vor reface. Vor supravie\u0163ui un timp, cu cetin\u0103 s\u0103rac\u0103, apoi se vor usca pe r\u00e2nd, ar\u0103t\u00e2nd ca ni\u015fte m\u00e2ini uscate, de sl\u0103b\u0103nog. P\u0103s\u0103ri de noapte, a\u015fezate pe ele, vor cobi cu blestem asupra cuprinsului p\u0103durii.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Carii, groparii p\u0103durilor, se vor \u00een\u015furuba \u00een lemnul \u00eenc\u0103 viu, lovind cu sunet de ceasornic mereu \u015fi mereu, ca g\u00e2ndurile triste decurg\u00e2nd din negre amintiri. Viespile cu fier\u0103str\u0103u \u00eei vor pistruia lemnul lipsit de coaj\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Va r\u0103m\u00e2ne an de an tot mai gola\u015f, p\u00e2n\u0103 va muri \u00een picioare, d\u0103inuind cu schelet sur \u00een l\u0103rgimea p\u0103durii, asemenea unui co\u015fmar.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Jos, mu\u015fchiul va acoperi treptat trunchiurile putrezite ale brazilor c\u0103zu\u0163i; \u00eencet, o p\u0103dure nou\u0103 se va ridica peste ei.<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0 Va c\u0103dea \u015fi el peste un r\u0103stimp de ani, ros la r\u0103d\u0103cin\u0103 de putregai \u015fi de \u00eentreb\u0103ri chinuitoare f\u0103r\u0103 r\u0103spuns \u015fi, \u00een c\u0103dere, \u00eei va r\u0103suna lemnul uscat, cu sunet prelung de toac\u0103 spart\u0103 \u015fi va r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 o vreme c\u0103zut \u00een p\u0103durea t\u00e2n\u0103r\u0103, uscat, ne\u015ftiut, nepl\u00e2ns \u015fi ne\u00een\u0163eles.\u201d<\/em><\/strong> (Ion Gavril\u0103 Ogoranu, op. cit., vol. II,p. 198-199) \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    Viorica Bucelea <\/strong>a devenit un inginer remarcat, cu o con\u015ftiin\u0163\u0103 m\u00e2ndr\u0103 de rom\u00e2n din aura de partizan a tat\u0103lui ei. S-a c\u0103s\u0103torit cu un alt mare rom\u00e2n, lupt\u0103tor de con\u015ftiin\u0163\u0103, de demnitate \u015fi de dragoste \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neamul str\u0103bun, Corvin Lupu<\/strong>-profesor universitar, istoric, cercet\u0103tor.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cen 1965, la un an \u015fi jum\u0103tate de la eliberare, cu trupul fr\u00e2nt de varice, ulcer, hepatit\u0103 \u015fi colit\u0103, lui Vasile Bucelea<\/strong> i s-a n\u0103scut un b\u0103ie\u0163el, care-l va chema Dan<\/strong>. Va urma cariera de inginer, c\u0103s\u0103torindu-se cu Adriana <\/strong>tot de aceea\u015fi profesie. Anul 1969, \u00eei aduce eroului <\/strong>nostru cu binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu, cel de-al treilea copil,\u00a0 Mircea<\/strong>, care \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa Simona <\/strong>patroneaz\u0103 o societate economic\u0103 prosper\u0103.<\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00centru slava lui Dumnezeu, Care ne-a binecuv\u00e2ntat cu astfel de EROI.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Cu Noi este Dumnezeu!<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 BRUSTURI \u2013NEAMT, 07.02.2016<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00a0\u00a0 \u201eCu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa, \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 noi trebuie s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m \u0162ara.\u201d \u00a0 (Mo\u015f Ion Codreanu-deputat [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25605","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25605","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25605"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25607,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25605\/revisions\/25607"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}