{"id":25620,"date":"2016-02-10T15:31:36","date_gmt":"2016-02-10T15:31:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25620"},"modified":"2016-02-10T15:32:11","modified_gmt":"2016-02-10T15:32:11","slug":"nehru-de-pranab-mukerjee-presedintele-indiei-traducere-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/02\/10\/nehru-de-pranab-mukerjee-presedintele-indiei-traducere-de-george-anca\/","title":{"rendered":"Nehru de PRANAB MUKERJEE, Pre\u0219edintele Indiei – Traducere de George Anca"},"content":{"rendered":"

\"ImaginiJawaharlal Nehru <\/strong>\u0219i Crearea<\/strong><\/strong><\/p>\n

Indiei Moderne<\/strong><\/strong><\/p>\n

13 noiembrie 2014<\/p>\n

 <\/p>\n

Sunt onorat s\u0103 rostesc cea de-a 46 Prelegere Memorial\u0103 Nehru organizat\u0103 cu ocazia celei de-a 125-a anivers\u0103ri a na\u0219terii lui Jawaharlal Nehru. Sunt recunosc\u0103tor D-nei Sonia Gandhi, Pre\u0219edint\u0103, \u0219i Administratorilor Fondului Memorial Jawaharlal Nehru pentru aceast\u0103 invita\u021bie.<\/p>\n

\n

Nu este u\u0219or, \u00eentr-o scurt\u0103 conferin\u021b\u0103, a face dreptate remarcabilei vie\u021bi a lui Jawaharlal Nehru, ca \u0219i contribu\u021biei sale \u00een crearea unei Indii moderne. M\u0103 voi str\u0103dui totu\u0219i ast\u0103zi s\u0103 acop\u0103r pe scurt unele din vederile sale, ac\u021biunile sale \u0219i mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cem mai, acest an, India a v\u0103zut un transfer pa\u0219nic al puterii de la o forma\u021bie politic\u0103 la alta, pentru a opta oar\u0103 din 1952. \u00cen 24 septembrie 2014, Misiunea Martie lansat\u0103 de Indian Space Research Organization a intrat pe orbit\u0103 spre planeta ro\u0219ie. \u00cen 2008, India \u0219i Statele Unite au \u00eencheiat un Acord Nuclear Civil, care a recunoscut India ca Stat cu tehnologii nucleare avansate \u0219i a adus India \u00een principalul flux nuclear interna\u021bional.<\/p>\n

\n

Ceea ce am citat mai sus sunt trei importante, dar diferite, momente din istoria recent\u0103 a Indiei. Dar, un fir comun care str\u0103bate printre ele \u0219i ceea ce ele ilustreaz\u0103 dramatic este cum mo\u0219tenirea lui Nehru nu e chiar intact\u0103, ci continu\u0103 s\u0103 conduc\u0103 India zilei moderne c\u0103tre noi cote ale realiz\u0103rii.<\/p>\n

\n

Serviciile lui Nehru pentru India sunt remarcabile. El este una din marile figuri ale timpurilor noastre. Nehru a avut o viziune clar\u0103 asupra cum va trebui s\u0103 arate India modern\u0103 \u0219i \u0219i-a propus s\u0103 realizeze visurile sale prin construirea unor st\u00e2lpi puternici care s\u0103 suporte t\u00e2n\u0103ra na\u021biune. Dac\u0103 India este o na\u021biune vibrant\u0103 ast\u0103zi, aceasta este datorit\u0103 funda\u021biilor a\u0219ezate de el. Dac\u0103 India a devenit a treia cea mai larg\u0103 economie din lume \u00een termenii Purchasing Power Parity (Paritatea puterii de cump\u0103rare), este datorit\u0103 proiectelor multifunc\u021bionale, \u00eentreprinderile din sectorul public \u0219i institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eent superior stabilite de Nehru, precum \u0219i procesul de planificare sistematic\u0103 ini\u021biat de el. Dac\u0103 India este azi socotit\u0103 printre na\u021biunile avansate tehnologic ale lumii este gra\u021bie promov\u0103rii de c\u0103tre Nehru a temperamentului \u0219tiin\u021bific \u0219i lan\u021bul de laboratoare \u0219tiin\u021bifice pe care le-a construit \u00een toat\u0103 \u021bara. Nehru este cel care ne-a adus dintr-o economie \u00eenapoiat\u0103 \u0219i dependent\u0103 la puterea emergent\u0103 care suntem ast\u0103zi. El este cel care a echipat indienii cu \u00eencrederea \u0219i abilitatea de a asigura c\u0103 \u021bara noastr\u0103 ob\u021bine locul drept \u0219i onorat printre \u021b\u0103rile conduc\u0103toare ale lumii.<\/p>\n

\n

Contribu\u021bia lui Jawaharlal Nehru la mi\u0219carea de eliberare a fost unic\u0103. Sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial a v\u0103zut de\u0219irarea imperiilor majore rulate de Kaiser, de Calif, de \u021aar. \u00cen India, 1917 a v\u0103zut Home Rule Movement (mi\u0219carea guvern\u0103rii acas\u0103) sub conducerea Dr. Annie Besant. Jawaharlal Nehru, \u00eenc\u0103 \u00een anii s\u0103i 20 \u0219i-a \u00eenceput cariera politic\u0103 fiind unul din secretarii asocia\u021bi ai Ligii Home Rule din Uttar Pradesh, cu tat\u0103l s\u0103u Motilal Nehru ca Pre\u0219edinte. Jawaharlal Nehru a plonjat atunci \u00een mi\u0219carea Non-Cooper\u0103rii lansat\u0103 de Mahatma Gandhi \u0219i a mers \u00een \u00eenchisoare \u00een 1921. Dup\u0103 aceea, Nehru a continuat s\u0103 fie \u00een r\u00e2ndurile frunta\u0219e ale mi\u0219c\u0103rii de eliberare. El a devenit Pre\u0219edintele Congresului, la v\u00e2rsta de 40 de ani, \u00een Lahore Congress din 1929. Transferul bastonului de la tat\u0103 \u2013 Motilal Nehru, care prezida sesiunea Congresului la Calcutta \u00een 1928 \u2013 nu a fost doar simbolic. \u00cen adev\u0103r a \u00eensemnat un veritabil transfer de leadership al Congresului c\u0103tre t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie. Lahore Congress a declarat \u201ePurna Svaraj<\/em>\u201d ca \u021bel al s\u0103u \u0219i a autorizat Mi\u0219carea Nesupunerii Civile. Nehru a devenit apoi Pre\u0219edinte al Congresului \u00een Sesiunea Lucknow din 1936, \u00een Sesiunea Faizpur \u00een 1937 \u0219i de multe alte d\u0103\u021bi.<\/p>\n

\n

Cu mult \u00eenainte ca eliberarea din st\u0103p\u00e2nirea str\u0103in\u0103 s\u0103 devin\u0103 o realitate, Jawaharlal Nehru, ca Pre\u0219edinte al Congresului Na\u021bional Indian, a declarat \u00een 1936 c\u0103 obiectivul ultim al Indiei era stabilirea unui \u201estat democratic\u201d, \u201edeplin\u0103 democra\u021bie\u201d \u0219i \u201eo nou\u0103 ordine social\u0103 \u0219i economic\u0103\u201d. Nehru a popularizat, de asemenea, cererea pentru o Adunare Constituant\u0103 care s\u0103 redacteze Constitu\u021bia Indiei \u0219i a f\u0103cut din aceasta o problem\u0103 central\u0103 \u00een alegerile provinciale din 1937.<\/p>\n

\n

Nehru a \u00eenregistrat \u00een total 3262 de zile \u00een timpul luptei pentru libertate, cu 1040 de zile \u00een timpul Mi\u0219c\u0103rii Quit India ca cel mai lung r\u0103stimp. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a scris manuscrisul celor 1200 de pagini al The Discovery of India<\/em>, pe c\u00e2nd era sub arest \u00een Ahmednagar Fort. A fost scris cu m\u00e2n\u0103 fluent\u0103, folosind h\u00e2rtie rechizi\u021bionat\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului, f\u0103r\u0103 t\u0103ietur\u0103, gre\u0219eal\u0103 sau corectur\u0103. Nehru a fost prodigios productiv \u00een termenii scrisului \u0219i g\u00e2ndirii de-a lungul diferitelor perioade de \u00eentemni\u021bare. Dup\u0103 cum se \u0219tie, Glimpses of World History <\/em>(Priviri asupra istoriei lumii) a fost scris\u0103 de el \u00een 1934, bazat pe 196 de scrisori scrise tinerei sale fiice, Indira, din diferite pu\u0219c\u0103rii. El a acoperit \u00een aceste scrisori \u00eentreaga istorie a umanit\u0103\u021bii din anul 6000 B.C., p\u00e2n\u0103 la scrierea acestor scrisori, folosind numai notele sale personale, f\u0103r\u0103 nicio referin\u021b\u0103 din c\u0103r\u021bi.<\/p>\n

\n

Pasiunea intens\u0103 a lui Nehru pentru libertatea Indiei poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een cuvintele din aprilie 1942: \u201eVrem mult. Apetitul nostru pentru libertate este insa\u021biabil. Suntem fl\u0103m\u00e2nzi de ea \u0219i g\u00e2turile ne sunt uscate de sete\u201d.<\/p>\n

\n

Stabilirea deplinei democra\u021bii parlamentare \u00een India a fost un pas crucial \u00een istoria de-coloniz\u0103rii. Nehru a jucat un rol central \u00een modelarea procesului prin care guvernele reprezentative limitate date de britanici \u00een doze progresive au fost transformate \u00een institu\u021bii vibrante \u0219i puternice, pe potriva geniului indian. Democra\u021bia, pentru Nehru, \u00eensemna un sistem politic responsabil \u0219i responsiv, guvern\u00e2nd prin consultare \u0219i discu\u021bie. Era \u00een el ceea ce biograful s\u0103u, S. Gopal, nume\u0219te: \u201eun miez de granit al unui angajament intelectual \u0219i moral pentru valorile democratice\u201d.<\/p>\n

\n

Trec\u00e2nd Rezolu\u021bia ‘Obiective’ prin Adunarea Constituant\u0103, Nehru observa, \u201eOrice sistem de guvern\u0103m\u00e2nt am stabili, aici, trebuie s\u0103 fie pe potriva temperamentului poporului nostru \u0219i s\u0103 fie acceptabil pentru el\u201d. Nehru a stabilit practici \u0219i precedente s\u0103n\u0103toase ca Leader of the House \u00een Parlamentul Provizoriu din 1950 \u0219i \u00een prima, a doua \u0219i a treia Lok Sabhas, din 1952 \u00een 1964. El a tratat Parlamentul cu mare respect \u0219i a stat r\u0103bd\u0103tor \u00een lungile \u0219i adesea obositoare dezbateri, ca un exemplu pentru colegii s\u0103i \u0219i parlamentarii tineri. Vorbea fluent \u00een Parlament \u0219i-l folosea ca forum pentru a-\u0219i disemina vederile \u00een public.<\/p>\n

\n

Nehru a promovat franc discu\u021biile pe subiecte de importan\u021b\u0103 \u00een Camerele Parlamentului \u0219i nu a apreciat uzul interesului public drept motiv de a nega informa\u021bia. Nehru era con\u0219tient c\u0103 lipsa unei Opozi\u021bii stabilite denot\u0103 o sl\u0103biciune semnificativ\u0103 \u00een sistem. El a spus: \u201eEu nu vreau ca India s\u0103 fie o \u021bar\u0103 \u00een care milioane de oameni s\u0103 spun\u0103 ‘da’ unui om, vreau o puternic\u0103 opozi\u021bie.\u201d<\/p>\n

\n

Cele mai multe Sesiuni Parlamentare din timpul primei p\u00e2n\u0103 la a treia Lok Sabha au fost devotate discut\u0103rii legisla\u021biei, bugetului, Planului \u0219i problemelor legate de bani \u0219i finan\u021be. Volumul tranzac\u021biilor financiare \u00een acele zile era foarte slab. \u00cen fapt, Jawaharlal Nehru a comentat odat\u0103, \u00een glum\u0103, c\u0103 bugetul Guvernului Indiei este mai mic dec\u00e2t bugetul Corpora\u021biei Municipale New York. Dar aceasta n-a \u00eempiedicat Membrii Parlamentului de a avea dezbateri pline pe varii probleme financiare, \u00een special Planurile de Cinci Ani.<\/p>\n

\n

Nehru a \u00eent\u00e2lnit frecvent liderii opozi\u021biei pentru a schimba idei asupra problemelor cruciale \u0219i cerea mini\u0219trilor s\u0103i s\u0103 primeasc\u0103 \u00eentreb\u0103ri de sondaj \u0219i dezbateri. Chiar \u0219i a\u0219a, nu exista un partid formal de opozi\u021bie. Nehru a dat cel mai mare respect liderilor Opozi\u021biei, ca Dr. Shyama Prasad Mukherjee, Shri Hiren Mukherjee, Shri H. V. Kamath, Shri A. K. Gopalan \u0219i Shri Ashok Mehta, din care to\u021bi au fost membri ai Lok Sabha. Shri Atal Bihari Vajpayee a fost ales \u00een a doua Lok Sabha, \u0219i Dr. Ram Manohar Lohia, care a devenit membru al celei de-a treia Lok Sabha, de asemenea au primit de la Nehru special\u0103 aten\u021bie.<\/p>\n

\n

Nehru era interesat cu pasiune de Question Hour \u0219i a fost mai mereu prezent \u00een timpul Orei. Nehru a fost atent la nevoia de a prezerva \u0219i proteja drepturile \u0219i privilegiile membrilor. Era special ca demnitatea \u0219i prestigiul Camerelor s\u0103 fie p\u0103strate \u00een orice moment.<\/p>\n

\n

Nehru a avut o extraordinar\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een capacitatea poporului s\u0103rac, analfabet de a \u00een\u021belege probleme \u0219i a exercita alegeri motivate. El nu a f\u0103cut uz de scuza parti\u021biei \u021b\u0103rii \u0219i violen\u021bele comunale ce-au urmat, ori de influxul de refugia\u021bi, pentru a am\u00e2na alegerile. Dimpotriv\u0103, el era ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 mearg\u0103 la oameni, \u0219i nefericit c\u0103 alegerile nu s-au putut \u021bine mai devreme. \u00cen campania pentru primele Alegeri Generale din 1951-52, Nehru personal a c\u0103l\u0103torit vreo 25.000 de mile \u0219i s-a adresat la \u00een jur de 35 de milioane de oameni, ori o zecime din popula\u021bia de atunci a Indiei. El a educat oamenii despre valoarea sufragiului adult \u0219i datoria lor de a-\u0219i desc\u0103rca votul lor de drept cu responsabilitate.<\/p>\n

\n

Nehru a fost secular p\u00e2n\u0103 \u00een miez. C\u00e2nd scriitorul francez Andre Malraux l-a \u00eentrebat pe Nehru, t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103, care a fost cea mai grea misiune a sa, el a r\u0103spuns, \u201ecrearea unui stat just prin mijloace juste, cred…\u201d \u0218i, dup\u0103 o scurt\u0103 pauz\u0103, \u201ePoate crearea unui stat secular \u00eentr-o \u021bar\u0103 religioas\u0103, \u00een special c\u00e2nd religia sa nu se \u00eentemeiaz\u0103 pe o carte inspirat\u0103.\u201d Aceasta a fost datorit\u0103 eforturilor consistente ale lui Nehru ca India s\u0103 se stabileasc\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i ca stat secular cu drepturi egale pentru to\u021bi, f\u0103r\u0103 deosebire de afilierea lor religioas\u0103.<\/p>\n

\n

Nehru a dorit intens ca femeile s\u0103 joace rolul lor ca cet\u0103\u021beni egali \u00een na\u021biune. Spre deosebire de Occident, femeile din India au dob\u00e2ndit dreptul de a vota \u00een acela\u0219i timp cu b\u0103rba\u021bii, un \u021bel pronun\u021bat de c\u0103tre Congres \u00eenc\u0103 \u00een 1928. El a spus \u00eentr-un discurs la Kalyani \u00een 1954: \u201eFemeile Indiei trebuie s\u0103 joace un rol adecvat \u00een construirea \u021b\u0103rii. F\u0103r\u0103 ele, \u021bara nu poate face progres rapid. Starea progresului \u021b\u0103rii poate fi cunoscut\u0103 prin condi\u021bia femeilor sale deoarece ele sunt f\u0103c\u0103toarele poporului \u021b\u0103rii.\u201d<\/p>\n

\n

Deznod\u0103m\u00e2ntul celui de-al doilea R\u0103zboi Mondial a v\u0103zut globul despicat \u00eentre dou\u0103 blocuri de putere rivale, Est \u0219i Vest. Pentru India, \u0219i mai mult pentru Nehru, care, ca Prim Ministru, a de\u021binut portofoliul afacerilor str\u0103ine pentru \u0219aptesprezece lungi ani, st\u00e2nd \u00een afara blocurilor militare \u0219i a alian\u021belor, a fost esen\u021bial\u0103 men\u021binerea libert\u0103\u021bii de ac\u021biune pentru n\u0103sc\u00e2ndul Stat Indian. Nehru a refuzat s\u0103 accepte asisten\u021b\u0103 sub Planul Marshal pentru a nu compromite independen\u021ba Indiei \u00een problemele politicii str\u0103ine. Politica lui Nehru de non-aliniere nu a \u00eensemnat echidistan\u021b\u0103 ori izola\u021bionism. Ea a \u00eensemnat independen\u021ba judec\u0103\u021bii \u0219i a ac\u021biunii. Nu a fost o politic\u0103 pasiv\u0103, ci pro-activ\u0103 \u0219i dinamic\u0103, prin care India a fost puternic anagajat\u0103 \u00een obiectivele Na\u021biunilor Unite \u0219i a f\u0103cut tot posibilul pentru pacea lumii. Nehru nu a vrut s\u0103 implice India \u00een conflictul pe care \u00eel purtau, sau s\u0103 devin\u0103 adept al taberei vreunui grup.<\/p>\n

\n

\u00cenc\u0103 din 1946, India a trecut o rezolu\u021bie \u00een Adunarea General\u0103 a Na\u021biunilor Unite condamn\u00e2nd discriminarea rasial\u0103 \u00een Africa de Sud. India a trimis trupe de men\u021binere a p\u0103cii \u00een F\u00e2\u0219ia Gaza \u0219i Congo. India a fost un neobosit militant \u00eempotriva armelor nucleare \u0219i a test\u0103rii lor \u00een oceane \u0219i \u00een atmosfer\u0103. Ea a jucat un rol important \u00een concluzia Tratatului de interzicere par\u021bial\u0103 a experien\u021belor nucleare, din 1963. Ast\u0103zi, c\u00e2nd R\u0103zboiul Rece a trecut \u00een c\u0103r\u021bile de istorie, trebuie \u021binut \u00een minte c\u0103 politica str\u0103in\u0103 a lui Nehru a fost \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een s\u0103n\u0103tosul \u0219i consistentul principiu ‘India first’ (India \u00eent\u00e2i).<\/p>\n

\n

India a emers din st\u0103p\u00e2nirea colonial\u0103 ca o \u021bar\u0103 mai mult agrar\u0103. Agricultura a fost virtual stagnant\u0103 timp de jum\u0103tate de secol \u0219i rata cre\u0219terii economice a fost de sub un procent. Fa\u021b\u0103 de acest sumbru fundal, primii cinci ani au v\u0103zut o cre\u0219etere a GDP (PIB) estimat\u0103 la 4 procente \u0219i 2 procente per capita (fa\u021b\u0103 de 0,1 procente \u00een anii 1900-47). Aceasta a fost o cotitur\u0103 \u0219i India a fost la egalitate cu economiile timpului, \u00eenaintea Chinei, Regatului Unit \u0219i Japoniei.<\/p>\n

\n

Pre\u0219edintele Congresului, Subhas Chandra Bose, a \u00eenfiin\u021bat \u00een 1938 un Comitet al Planific\u0103rii Na\u021bionale, cu Jawahar Nehru ca pre\u0219edinte. Jawaharlal Nehru a inclus \u00een el nu doar politicieni, dar \u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, economi\u0219ti, oameni de afaceri \u0219i industriali\u0219ti. Planificarea a fost v\u0103zut\u0103 de Nehru ca un vast efort na\u021bional \u0219i nu doar o sarcin\u0103 a Comisiei de Planificare. Binecunoscutul economist P.C. Mahalanobis a descris abordarea nehruvian\u0103 a planific\u0103rii ca fiind ‘calea de mijloc’ (middle way) sau c\u0103rarea de mijloc (middle path). Economia mixt\u0103 \u0219i Bog\u0103\u021bia statului au emers dup\u0103 aceea ca importante concepte. \u00cenfiin\u021barea Comisiei de Planificare, apari\u021bia sectorului public, a reformelor p\u0103m\u00e2ntului, a regulilor monopolului industrial, a comer\u021bului de stat, au fost toate rezultatul ini\u021biativelor multifa\u021betate ale lui Nehru. De asemenea, Nehru a divizat institu\u021bia Consiliulului Na\u021bional al Dezvolt\u0103rii (NDC), pentru a asigura consensul na\u021bional \u0219i inter-regional asupra dezvolt\u0103rii programelor. NDC a fost descris ca un exemplu de federalism \u00een ac\u021biune.<\/p>\n

\n

Nehru a orientat \u021bara pe calea socialist\u0103, incluz\u00e2nd \u00een Constitu\u021bie Principiile Directive ale Politicii Statului. A fost la istorica Avadi Session a Congresului Na\u021bional Indian \u00een 1955, c\u00e2nd Congresul a dat el \u00eensu\u0219i, formal, credo-ul modelului socialist al societ\u0103\u021bii. Sesiunea a coincis cu lansarea celui de-al Doilea Plan de Cinci Ani. De atunci \u00eenainte, utilizarea viguroas\u0103 a resurselor, rapida industrializare \u0219i realizarea distribu\u021biei echitabile au devenit priorit\u0103\u021bile na\u021biunii.<\/p>\n

\n

Nehru a fost criticat, cu ani mai t\u00e2rziu, pentru a fi asigurat \u00eent\u00e2ietate guvernului \u00een problemele economice. Aceste politici trebuie totu\u0219i v\u0103zute \u00een contextului timpului lui Nehru. Formarea capitalului \u00eentr-o societate exploatat\u0103 timp de 190 de ani a fost o sarcin\u0103 uria\u0219\u0103, care nu putea fi l\u0103sat\u0103 numai sectorului privat. Planificarea a ajutat alocarea resurselor insuficiente \u00een concordan\u021b\u0103 cu priorit\u0103\u021bile na\u021bionale. Relativul merit al economiei reglementate a fost acceptat pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een acele zile.<\/p>\n

\n

Eforturile lui Nehru nu au strangulat ini\u021biativa privat\u0103. Sectorul privat a continuat s\u0103 joace un rol important, \u00een special \u00een agricultur\u0103 \u0219i industriile mici \u0219i mijlocii. \u00cen fapt, pe durata zilelor timpurii ale independen\u021bei, chiar sectorul privat a suportat ideea unui rol cheie al guvernului \u00een crearea cre\u0219terii economice. Mai mult, multe companii din sectorul privat au primit sprijin puternic de la institu\u021biile financiare din sectorului public, permi\u021b\u00e2ndu-le s\u0103 se transforme \u00een gigan\u021bi domestici din domeniile respective.<\/p>\n

\n

Discursul lui Nehru la inaugurarea barajului Bhakra Nangal \u00eenc\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een memorie ca unul din cele mai fine dintotdeauna. \u201ePentru mine, templele, gurdwaras<\/em>, bisericile, moscheile de ast\u0103zi sunt aceste locuri unde fiin\u021bele umane muncesc pentru beneficiul altor fiin\u021be umane, al umanit\u0103\u021bii ca \u00eentreg. Ele sunt templele de ast\u0103zi. M\u0103 simt mai mult, dac\u0103 pot folosi cuv\u00e2ntul, con\u0219tient religios c\u00e2nd v\u0103d aceste mari lucr\u0103ri, dec\u00e2t c\u00e2nd v\u0103d oricare templu pentru cultul pur. Acestea sunt locurile de cult, pentru c\u0103 aici diviniz\u0103m ceva; construim indieni; construim milioanele Indiei \u0219i astfel aceasta este o misiune sacr\u0103\u201d.<\/p>\n

\n

Investi\u021biile \u00een o\u021bel \u0219i \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte, baraje hidroelectrice \u0219i topitorii de aluminiu au avut peste tot efect asupra economiei. Ratele de cre\u0219tere \u00een agricultur\u0103 \u00eentre 1950-65 au fost \u00een medie 2,6 la sut\u0103, mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t toat\u0103 prima jum\u0103tate a secolului 20 \u00een India. S. Gopal a rezumat realiz\u0103rile lui Nehru dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201eEl a consolidat o na\u021biune, a instruit-o pentru democra\u021bie, a construit un model pentru dezvoltare economic\u0103 \u0219i a pus \u021bara pe calea cre\u0219terii.\u201d<\/p>\n

\n

Nehru credea c\u0103 prejudec\u0103\u021bile de cast\u0103, bigotismul religios, inegalit\u0103\u021bile sociale etc. ar putea fi eliminate numai prin dezvoltarea unui spirit \u0219tiin\u021bific \u00een rela\u021biile sociale \u0219i obiceiurile mentale ale noastre. \u00cempreun\u0103 cu realizarea \u0219tiin\u021bific\u0103, au fost egal importante dezvoltarea unui cadru \u0219tiin\u021bific al min\u021bii \u0219i un obicei \u0219tiin\u021bific de a g\u00e2ndi. \u0218tiin\u021ba a fost nu numai o c\u0103utare a adev\u0103rului, dar a \u00eensemnat \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea omului. A fost adoptat\u0103 de guvern o Politic\u0103 a \u0218tiin\u021bei \u0219i s-au \u00eenfiin\u021bat laboratoare \u0219tiin\u021bifice \u00een toat\u0103 \u021bara. Au fost stabilite Institute Indiene de Tehnologie spre a nutri m\u00e2na de lucru \u00een inginerie. Disciplinele de frontier\u0103 precum spa\u021biul \u0219i energia atomic\u0103 au intrat \u00een supravegherea personal\u0103 a Primului Ministru.<\/p>\n

\n

Azi tindem s\u0103 lu\u0103m drept garantat\u0103 democra\u021bia noastr\u0103 parlamentar\u0103. Trebuie totu\u0219i avut \u00een minte c\u0103, \u00een multe noi na\u021biuni independente, prima genera\u021bie a liderilor na\u021bionali\u0219ti au concentrat toat\u0103 puterea \u00een propriile lor m\u00e2ini \u0219i au fost succeda\u021bi de conduc\u0103tori militari. Jawahar Nehru \u0219i al\u021bi p\u0103rin\u021bi fondatori au fost cei care au asigurat ca, la cucerirea independen\u021bei, puterea s\u0103 fie transferat\u0103 c\u0103tre poporul Indiei prin adoptarea Constitu\u021biei \u0219i alegeri libere \u0219i echitabile regulat.<\/p>\n

\n

\u00cen timpul independen\u021bei, s-a crezut extensiv c\u0103 India va luneca repede \u00een autoritarism \u0219i se va pr\u0103bu\u0219i. India s-a consolidat ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een dificilii ani formativi ai f\u0103uririi na\u021biunii datorit\u0103 puternicului \u0219i stabilului sistem al democra\u021biei parlamentare stabilit de Nehru.<\/p>\n

\n

Provocarea cu care s-a confruntat India \u0219i succesul ei au fost bine descrise de fostul Prim Ministru al Britaniei, Sir Anthony Eden. Citez: \u201eDin toate experimentele de guvernare, care au fost \u00eencercate de la \u00eenceputul timpului, eu cred c\u0103 aventurarea indian\u0103 \u00een guvernarea parlamentar\u0103 este cea mai captivant\u0103. Un vast sub-continent tenteaz\u0103 aplicarea unui sistem de democra\u021bie liber\u0103 pentru zecile, miile, milioanele sale. Este un lucru brav a \u00eencerca s\u0103 faci aceasta. Aventura indian\u0103 nu este o palid\u0103 imita\u021bie a practicii noastre acas\u0103, ci o reproducere magnifiat\u0103 \u0219i multiplicat\u0103 la o scar\u0103 cum noi n-am visat niciodat\u0103. Dac\u0103 reu\u0219e\u0219te, influen\u021ba ei \u00een Asia este incalculabil\u0103 \u00een bine. Oricare ar fi rezultatul, noi trebuie s\u0103-i onor\u0103m pe cei ce l-au \u00eencercat.\u201d<\/p>\n

\n

Nehru, \u00eentrebat odat\u0103 care va fi mo\u0219tenirea lui pentru India, a replicat: \u201eS\u0103 sper\u0103m, sunt patru sute de milioane de oameni capabili s\u0103 se guverneze ei \u00een\u0219i\u0219i.\u201d \u00cen cuvintele lui S. Gopal,<\/p>\n

\n

\u201eRealizat\u0103 \u00eempotriva unor sor\u021bi descurajan\u021bi, democra\u021bia indian\u0103 \u2013 sufragiul adult, un Parlament suveran, , o pres\u0103 liber\u0103, un judiciar independent – este cel mai durabil monument al lui Nehru.\u201d<\/p>\n

\n

Via\u021ba \u0219i viziunea lui Nehru, luptele \u0219i realiz\u0103rile sale au fost nu mai pu\u021bin dec\u00e2t epopee. Dar cea mai pre\u021bioas\u0103 mo\u0219tenire a sa pentru noi sunt spiritul \u0219i practica democratice ale unei politici investite \u00een suveranitatea poporului. Maniera \u00een care 66,4 la sut\u0103 din puternicul nostru electorat de 834 de milioane \u0219i-au exercitat votul, \u00een recentele alegeri, \u00een ce-a de-a 16-a Lok Sabha, este cea mai bun\u0103 validare a eforturrilor lui Nehru \u00een privin\u021ba de mai sus.<\/p>\n

\n

Democra\u021bia \u0219i-a \u00eenfipt r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een India \u0219i a supravie\u021buit \u00eempotriva unor enorme decalaje mul\u021bumit\u0103 administr\u0103rii \u021b\u0103rii de c\u0103tre Nehru \u00een anii timpuri. Fiecare din institu\u021biile noastre – de la judiciarul independent \u0219i presa liber\u0103 la legislaturi \u0219i Comisia Electoral\u0103 – poart\u0103 amprenta lui Nehru. Privind \u00eenainte, noi trebuie s\u0103 \u00eemprosp\u0103t\u0103m din nou imperativul protej\u0103rii \u0219i \u00eent\u0103ririi institu\u021biilor \u0219i practicilor noastre democratice. Ele pot fi imperfecte, dar reprezint\u0103 cel mai bun pas \u00eenainte pentru na\u021biunea noastr\u0103, a\u0219a cum avans\u0103m constant \u00een cel de-al 21-lea secol.<\/p>\n

\n

\u00cenchei aceast\u0103 prelegere memorial\u0103 salut\u00e2nd \u0219i pl\u0103tind umilele mele respecte lui Jawahar Nehru, Piatra Scump\u0103 a Indiei. India este ceea ce este ast\u0103zi datorit\u0103 lui Nehru, viziunii \u0219i dedica\u021biei sale de-o via\u021b\u0103 \u00eentru na\u021biune. S\u0103 celebr\u0103m mo\u0219tenirea sa \u0219i s\u0103 lu\u0103m inspira\u021bie din via\u021ba sa spre a duce na\u021biunea noastr\u0103 spre o glorie tot mai mare.<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jawaharlal Nehru \u0219i Crearea Indiei Moderne 13 noiembrie 2014   Sunt onorat s\u0103 rostesc cea de-a 46 Prelegere Memorial\u0103 Nehru [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25620","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25620","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25620"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25620\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25622,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25620\/revisions\/25622"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25620"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25620"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25620"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}