{"id":25712,"date":"2016-02-21T12:27:49","date_gmt":"2016-02-21T12:27:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25712"},"modified":"2016-02-21T12:28:49","modified_gmt":"2016-02-21T12:28:49","slug":"prelegere-la-universitatea-uppsala-de-pranab-mukhejee-traducere-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/02\/21\/prelegere-la-universitatea-uppsala-de-pranab-mukhejee-traducere-george-anca\/","title":{"rendered":"Prelegere la Universitatea Uppsala de Pranab Mukhejee – Traducere: George Anca"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Prelegere Public\u0103 la Universitatea Uppsala<\/strong><\/p>\n

2 iunie 2015<\/p>\n

 <\/p>\n

Este un privilegiu pentru mine s\u0103 vizitez Universitatea Uppsala \u0219i s\u0103-mi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc g\u00e2ndurile asupra relevan\u021bei contemporane a lui Gurudev Rabindranath Tagore, poetul na\u021bional al Indiei \u0219i primul non-european care a c\u00e2\u0219tigat premiul Nobel, precum \u0219i a relevan\u021bei lui Mahatma Gandhi, p\u0103rintele na\u021biunii indiene. Am petrecut dou\u0103 zile \u00eempachetate \u00een aceast\u0103 frumoas\u0103 \u021bar\u0103. Leg\u0103turi robuste unesc cele dou\u0103 \u021b\u0103ri ale noastre, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o statornic\u0103 devo\u021biune pentru valorile democratice \u0219i angajamentul pentru pacea global\u0103 \u0219i non-violen\u021b\u0103.<\/p>\n

Pacea global\u0103 a fost o valoare pe care \u0219i Tagore \u0219i Mahatma Gandhi au \u00eenbr\u0103\u021bi\u0219at-o. A vorbi pe acest subiect \u00een Universitatea Uppsala este \u00eendeosebi relevant din dou\u0103 motive. \u00cent\u00e2i, Gurudev ori Respected Teacher, cum a fost numit Tagore de c\u0103tre Mahatma Gandhi \u0219i de restul \u021b\u0103rii noastre, a vizitat Suedia \u00een 1921 \u0219i 1926. \u00cen timpul vizitei sale din 1921, el a vizitat \u0219i Uppsala, unde el l-a \u00eent\u00e2lnit pe Laureatul Nobel Arhiepiscopul Nathan Sonderblom, \u0219i s-a familiarizat el \u00eensu\u0219i cu Odinslund, site-ul funerar regal din timpurile Vikingilor. Apoi, \u00eentre-un spirit ecumenic, el a f\u0103cut o vizit\u0103 la Catedral\u0103.<\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103 expim ad\u00e2nca gratitudine a delega\u021biei mele \u0219i a mea \u00eensumi, \u00eentr-adev\u0103r a \u00eentregului meu popor, Universit\u0103\u021bii din Uppsala, pentru a fi instalat un bust al lui Gurudev Rabindranath Tagore \u00een Departamentul ei de Limbi Str\u0103ine. Acest bust comemoreaz\u0103 centenarul atribuirii Premiului Nobel lui Tagore \u0219i st\u0103 ca memento al leg\u0103turii sale speciale cu Uppsala. Sunt \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 aflu c\u0103 27 din lucr\u0103rile lui Tagore au fost traduse \u00een suedez\u0103 \u0219i sunt larg apreciate.<\/p>\n

Al doilea motiv pentru care sunt \u00een particular fericit este c\u0103 acest sacru centru de studii a nutrit pe Dag Hammarskjold, un mare suedez \u0219i al doilea Secretar-General al Na\u021biunilor Unite. Hammarskjold, la v\u00e2rsta de 47 ani \u0219i 255 de zile, a fost cel mai t\u00e2n\u0103r din de\u021bin\u0103torii postului. El a de\u021binut postul pentru dou\u0103 termene, \u00eencep\u00e2nd din 1953, p\u00e2n\u0103 la nefericitul deces \u00een 12 septembrie 1960, \u00eentr-un accident de avion \u00een Congo. Contribu\u021bia sa la cauza p\u0103cii i-a adus respect \u0219i popularitate \u00een toat\u0103 lumea. M\u0103 \u00eentreb c\u00e2\u021bi dintre dumneavoastr\u0103 \u0219tiu c\u0103 acest nobil diplomat a fost binecuv\u00e2ntat \u0219i cu o imens\u0103 \u00een\u021belepciune spirituall\u0103. Una din mo\u0219tenirile de la Na\u021biunile Unite este crearea unei Room of Quiet, care exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Dag Hammarskjold a fost con\u0219tient c\u0103 primul pas pentru a g\u0103si pacea \u00een afar\u0103 este a g\u0103si-o \u00een\u0103untru. El a \u0219tiut c\u0103 medita\u021bia \u0219i quiet\/lini\u0219tea sunt importante condi\u021bii pentru aceast\u0103 c\u0103utare.<\/p>\n

Constitu\u021bia UNESCO \u00eencepe cu urm\u0103toarele cuvinte, \u201eDac\u0103 r\u0103zboaiele \u00eencep \u00een min\u021bile oamenilor, atunci ap\u0103r\u0103rile p\u0103cii trebuie construite \u00een min\u021bile oamenilor. Ignoran\u021ba unora pentru c\u0103ile \u0219i vie\u021bile altora a fost o cauz\u0103 comun\u0103, de-a lungul istoriei omenirii, a acelei suspiciuni \u0219i ne\u00eencrederi \u00eentre popoarele lumii, prin care diferen\u021bele lor au izbucnit de prea multe ori \u00eentr-un r\u0103zboi.\u201d<\/p>\n

Aceste cuvinte sun\u0103 tot at\u00e2t adev\u0103rate azi, cum au f\u0103cut-o c\u00e2nd UNESCO a fost fondat \u00een 1945. Pacea trainic\u0103 se poate stabili numai pe baza solidarit\u021bii morale \u0219i intelectuale a omenirii. Agrementele politice \u0219i economice nu vor construi prin ele \u00eensele o pace durabil\u0103. Pacea trebuie fundat\u0103 pe un crez c\u0103 nu exist\u0103 dec\u00e2t o umanitate \u0219i, pentru a folosi cuvintele lui Tagore: \u201e\u00cen cazul \u00een care lumea nu a fost rupt\u0103 \u00een fragmente de \u00eenguste ziduri casnice.\u201d<\/p>\n

Rabindranath Tagore a fost un om de rena\u0219tere \u0219i astfel de oameni se g\u0103sesc rar \u00een istorie. \u00cen personalitatea lor, ei capteaz\u0103 nu numai timpurile \u00een care tr\u0103iesc, dar \u0219i multe \u00eentreb\u0103ri complexe care transcend geografia \u0219i sunt pertinente pentru toate \u021b\u0103rile \u0219i comunit\u0103\u021bile din lume. Tagore a fost un geniu versatil. El nu a fost doar poet \u0219i autor, dar \u0219i compozitor, pictor, filosof \u0219i educa\u021bionist. El a fost ambasadorul perfect al \u021b\u0103rii noastre, \u00eentr-un timp c\u00e2nd se \u0219tia pu\u021bin despre India \u00een lumea din afar\u0103. De-a lungul vie\u021bii lui, el a fost fascinat de ideea interac\u021biunii \u00eentre civiliza\u021bii, prin schimb de cuno\u0219tin\u021be despre culturilor \u0219i literaturilor lor, care reflect\u0103 valorile universale ale umanit\u0103\u021bii. \u00centr-o lume ferecat\u0103 de ras\u0103, credin\u021b\u0103 \u0219i culoare, Rabindranath Tagore a promovat internalionalismul pentru o nou\u0103 ordine mondial\u0103, bazat\u0103 pe diversitate, sinceritate, toleran\u021b\u0103 \u0219i co-existen\u021b\u0103. El a c\u0103l\u0103torit pretutindeni, predic\u00e2nd religia adev\u0103rului \u0219i armoniei, a legii \u0219i compasiunii.<\/p>\n

Punctele de vedere ale lui Tagore asupra ‘na\u021bionalismului’ revel\u0103 dezgustul s\u0103u pentru \u00eengustime, diviziune rasial\u0103 \u0219i stratificare social\u0103. El credea ferm c\u0103 pacea mondial\u0103 nu va putea fi realizat\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd na\u021biunile mari \u0219i puternice nu vor curba dorin\u021ba lor de expansiune teritorial\u0103 \u0219i control asupra na\u021biunile mai mici. \u00cen opinia sa, r\u0103zboiul a fost consecin\u021ba materialismului agresiv occidental, care s-a dezvoltat \u00een prima parte a secolului al 20-lea, cu \u0219tiin\u021ba divor\u021bat\u0103 de spiritualitate. Potrivit Poetului, Estul \u0219i Vestul trebuie s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pe un teren comun \u0219i \u00een termeni de egal\u0103 camaraderie, \u201ec\u00e2nd cunoa\u0219terea curge \u00een dou\u0103 fluxuri \u2013 din Est \u0219i din Vest\u201d \u0219i \u201e\u00een unitatea lor este perceput\u0103 unicitatea Adev\u0103rului care str\u0103bate \u0219i sus\u021bine \u00eentregul Univers.\u201d A\u0219a cum pregnant s-a exprimat, \u0219i citez: \u201eBuddha a fost cel ce a cucerit lumea, nu Alexandru\u201d (\u00eencheiat citatul).<\/p>\n

Dac\u0103 Tagore a fost purt\u0103torul de tor\u021b\u0103 intelectual \u0219i spiritual al p\u0103cii globale, Mahatma<\/em> ori Marele Suflet a fost cel ce a ar\u0103tat lumii c\u0103 Satyagraha<\/em> ori for\u021ba adev\u0103rului \u0219i Ahimsa <\/em>ori Non-Violen\u021ba pot fi asamblate spre a crea o lume mai dreapt\u0103. Mahatma Gandhi a \u00eenceput experien\u021bele sale cu folosirea adev\u0103rului \u00eempotriva violen\u021bei \u00een Africa de Sud \u0219i apoi a dezvoltat-o pentru a crea \u00een India o mi\u0219care de pace, cum lumea nu a v\u0103zut mai \u00eenainte. Aceast\u0103 mi\u0219care nu numai c\u0103 a rezultat \u00een independen\u021ba Indiei, dar a vestit sf\u00e2r\u0219itul colonialismului \u00een toat\u0103 lumea. Sunt fericit s\u0103 informez aceast\u0103 audien\u021b\u0103 c\u0103 \u00een 9 ianuarie, anul acesta, noi, \u00een India, marc\u0103m o sut\u0103 de ani de c\u00e2nd Gandhiji s-a \u00eentors din Africa de Sud.<\/p>\n

Gandhiji a spus: ‘<\/em>My Life is My Message<\/em>‘ . <\/em>Fostul nostru Prim Ministru Indira Gandhi, \u00een prefa\u021ba ei la cel de-al 90-lea Volum al monumentalei compila\u021bii a scrierilor lui Gandhiji, ‘The Collected Works of Mahatma Gandhi’, a explicat semnifica\u021bia acestor cuvinte. Ea a scris: \u201eEl a fost unul care a vorbit cum a g\u00e2ndit \u0219i a ac\u021bionat cum a vorbit, unul, dintre pu\u021bini, pe care nicio umbr\u0103 nu a c\u0103zut \u00eentre cuv\u00e2nt \u0219i fapt\u0103. Cuvintele lui au fost fapte, \u0219i au construit o mi\u0219care \u0219i o na\u021biune, \u0219i au schimbat via\u021ba a nenum\u0103rate persoane\u201d. Ce este aceast\u0103 umbr\u0103 de care vorbea Primul Ministru Indira Gandhi? Este umbra neadev\u0103rului \u0219i a falsit\u0103\u021bii. Numai o persoan\u0103 care a v\u0103zut adev\u0103rul ca pe un Dumnezeu ar putea vorbi de via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i ca un mesaj.<\/p>\n

Apostolul non-violen\u021bei, Mahatma Gandhi a avut aceea\u0219i credin\u021b\u0103 \u00een umanism \u0219i deschidere a min\u021bii precum Rabindranath Tagore. El a spus, \u0219i citez: \u201eEu nu vreau s\u0103-mi fie casa zidit\u0103 \u00een toate direc\u021biile \u0219i ferestrele mele s\u0103 fie umplute. Vreau s\u0103 fie culturile din toate \u021b\u0103rile suflate l\u00e2ng\u0103 casa mea c\u00e2t de liber posibil. Dar refuz s\u0103-mi fie smulse picioarele de c\u0103tre cineva. Refuz s\u0103 tr\u0103iesc \u00een casele altora ca un interlop, un cer\u0219etor ori sclav \u201d (unquote).<\/p>\n

Gandhiji, ca \u0219i Tagore, a avut o statornic\u0103 preocupare pentru natur\u0103 \u0219i pentru unicul plasament al con\u0219tiin\u021bei umane, \u00eentr-o intricat\u0103, intim\u0103 \u0219i armonioas\u0103 rela\u021bie cu natura. Un alt mesaj important pe care l-a dat Gandhiji a fost c\u0103 economia nu este de folos f\u0103r\u0103 etic\u0103. Acest simplu edict creeaz\u0103 un cadru moral \u00een care ingeniozitatea uman\u0103 trebuie s\u0103 func\u021bioneze. Limitele l\u0103comiei umane trebuie definite de imperative interioare \u0219i nu de constr\u00e2ngeri exterioare. Acest imperativ l\u0103untric, pe care el l-a numit fruomos \u201eglas mic de tain\u0103\u201d, este disponibil pentru noi to\u021bi, dac\u0103 noi cultiv\u0103m capabilitatea de a-l asculta \u0219i urm\u0103ri.<\/p>\n

Plas\u00e2nd etica \u00een inima economiei, Gandhiji ne-a dat o idee a c\u0103rei semnifica\u021bie este nesf\u00e2r\u0219it\u0103. Aceasta este ideea tutelei bazate pe credin\u021b\u0103, care este o capacitate unic\u0103 a omului. To\u021bi tr\u0103im prin \u0219i din \u00eencredere. Gandhiji ne-a cerut s\u0103 fim tutori \u0219i s\u0103 avem credin\u021b\u0103 \u00een bun\u0103tatea inimilor noastre \u0219i a inimilor celorlal\u021bi. Aceast\u0103 bun\u0103tate ne-ar permite s\u0103 ac\u021bion\u0103m ca tutori a ceea ce este at\u00e2t al nostru c\u00e2t \u0219i non al nostru.<\/p>\n

Pentru Mahatma Gandhiji, Ahimsa <\/em>a fost nu chiar o metod\u0103 sau un instrument. Aceasta necesit\u0103 recunoa\u0219terea umanitat\u0103\u021bii altora, incluz\u00e2nd umanitatea celor care caut\u0103 s\u0103 conteste. Ahimsa <\/em>este bazat\u0103 pe ideea c\u0103 \u0219i al\u021bii sunt capabili de recunoa\u0219terea adev\u0103rului \u0219i de a ac\u021biona asupra lui, oric\u00e2t de r\u0103u sf\u0103tui\u021bi \u0219i chiar opresivi ar putea fi pe termen scurt. Ahimsa <\/em>nu este chiar o non-r\u0103nire. Este o for\u021b\u0103 activ\u0103 care \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe cel\u0103lalt, eradic\u00e2nd diferen\u021bele dintre eu \u0219i tu. Gurudev Rabindranath Tagore \u0219i Ganghiji am\u00e2ndoi au recunoascut c\u0103 folosirea Ahimsa <\/em>va elibera p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 pe cel nedrept \u0219i pe opresor de nevoia \u0219i dorin\u021ba de a perpetua injusti\u021bia \u0219i suferin\u021ba altora.<\/p>\n

Se \u00eent\u00eempl\u0103 rar \u00een istorie ca doi clarv\u0103z\u0103tori, dou\u0103 persoane care sunt capabile s\u0103 se adreseze nu numai timpurilor lor, dar \u0219i genera\u021biilor viitoare, s\u0103 lucreze \u00een str\u00e2ns dialog. Prezen\u021ba simultan\u0103 a Poetului Tagore \u0219i Mahatma Gandhi este o binecuv\u00e2ntare unic\u0103 pe care India a primit-o, \u0219i noi credem c\u0103 aceast\u0103 providen\u021b\u0103 plaseaz\u0103 asupra noastr\u0103 o special\u0103 responsabilitate de a ne implica noi \u00een\u0219ine activ \u00een promovarea dialogului dintre diferite religii, credin\u021be, culturi \u0219i civiliza\u021bii.<\/p>\n

India, cu popula\u021bia ei de 1,25 miliarde, a fost cas\u0103 amestecului de etnicit\u0103\u021bi \u0219i religii timp de secole. Nou\u0103 ne este clar c\u0103 pacea trainic\u0103 poate fi construit\u0103 numai pe funda\u021bia respectului mutual, pentru care au pledat consistent \u0219i elocvent ambii, Tagore \u0219i Gandhiji.<\/p>\n

Mahatma Gandhi a influen\u021bat mul\u021bi lideri din toat\u0103 lumea, prin g\u00e2ndirea \u0219i ac\u021biunea sa, incluz\u00e2nd pe Martin Luther King, Lech Valesa, Steva Biko, Nelson Mandela, Desmond Tutu, Dalai Lama \u0219i Aung San Suu Kyi. Martin Luther King Jr a mers p\u00e2n\u0103 la a spune, \u0219i citez: \u201eChrist a furnizat spiritul \u0219i motiva\u021bia, \u00een timp ce Gandhi a furnizat metodele lor.\u201d (\u00eenchis citatul) El a spus \u00een alt\u0103 ocazie, \u0219i citez: \u201eDac\u0103 este ca umanitatea s\u0103 progreseze, Gandhi este inevitabil. El a tr\u0103it, g\u00e2ndit \u0219i ac\u021bionat, inspirat de viziunea umanit\u0103\u021bii evolu\u00e2nd spre o lume de pace \u0219i armonie.\u201d (\u00eenchis citatul)<\/p>\n

Mahatma a \u00eentrbat odat\u0103, citez din nou: \u201eCe difern\u021b\u0103 fac mor\u021bii, orfanii, cei f\u0103r\u0103 ad\u0103post, dac\u0103 nebuna distrugere este forjat\u0103 sub numele de totalitarianism ori de sf\u00e2ntul nume al libert\u0103\u021bii \u0219i democra\u021bie?\u201d (\u00eenchis citatul)<\/p>\n

Nu am nicio ezitare declar\u00e2nd c\u0103 ideea de adev\u0103r, sinceritate, dialog \u0219i non-violen\u021b\u0103, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate de Tagore \u0219i Gandhiji, furnizeaz\u0103 cel mai bun pas \u00eenainte pentru o lume confruntat\u0103 cu intoleran\u021b\u0103, bigotism \u0219i terorism. Valorile lor \u0219i viziunea lor sunt mai relevante ast\u0103zi dec\u00e2t oric\u00e2nd \u00eenainte, \u00eentr-o lume c\u0103ut\u00e2nd disperat solu\u021bii permanente la conflicte \u0219i tensiuni. Aceste idealuri, prin urmare, au nevoie s\u0103 fie propagate departe \u0219i aproape, \u00een special printre tineri.<\/p>\n

Mul\u021bumesc Universit\u0103\u021bii Uppsala pentru a fi semnat un agrement cu Indian Council for Cultural Relations pentru stabilirea unei Catedre de Indian Studies, care, sunt sigur, va disemina \u0219i cuno\u0219tin\u021be despre via\u021ba \u0219i opera lui Tagore \u0219i Mahatma Gandhi, printre oamenii Suediei.<\/p>\n

Permite\u021bi-mi s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 prelegere cu cuvintele lui Tagore din faimoasa lui telegram\u0103 c\u0103tre Academia Suedez\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u0219tigarea Premiului Nobel. Trimit fiec\u0103ruia \u0219i tuturor \u201eaprecierea mea recunosc\u0103toare pentru generoasa \u00een\u021belegere care a adus departele aproape \u0219i a f\u0103cut un str\u0103in un frate\u201d.<\/p>\n

C\u00e2nd totul e spus \u0219i f\u0103cut, o consim\u021bire de a \u00een\u021belege ceea ce este \u00eendep\u0103rtat \u0219i diferit este cea mai bun\u0103 cale de a asigura pacea global\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prelegere Public\u0103 la Universitatea Uppsala 2 iunie 2015   Este un privilegiu pentru mine s\u0103 vizitez Universitatea Uppsala \u0219i s\u0103-mi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25712","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25712","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25712"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25712\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25715,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25712\/revisions\/25715"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25712"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25712"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25712"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}