{"id":25722,"date":"2016-02-22T19:49:54","date_gmt":"2016-02-22T19:49:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25722"},"modified":"2016-02-22T19:49:54","modified_gmt":"2016-02-22T19:49:54","slug":"vavila-popovici-%e2%80%9evirtutea-%e2%80%93-parte-a-sufletului-nostru%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/02\/22\/vavila-popovici-%e2%80%9evirtutea-%e2%80%93-parte-a-sufletului-nostru%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici : \u201eVirtutea \u2013 parte a sufletului nostru\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eAsemui\u021bi-v\u0103 \u00een deprinderea virtu\u021bii pruncilor. Ei \u00eenva\u021b\u0103 mai \u00eent\u00e2i forma regulat\u0103 a literelor, \u0219i a\u0219a, pornind de la acestea, prop\u0103\u0219esc pe calea cititului. S\u0103 facem ca ei.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0Ioan Gur\u0103 de Aur<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul virtute provine din latinescul \u201evirtus\u201d. Dic\u021bionarele o definesc ca: \u00censu\u0219ire dominant\u0103 a caracterului care \u00eel face mai bun pe individul uman din punct de vedere moral, intelectual sau al unui tip specific de activitate; integritate moral\u0103\u201d; for\u021b\u0103 moral\u0103 prin care omul tinde c\u0103tre bine \u0219i frumos; calitate prin care se urm\u0103re\u0219te consecvent un ideal; perfec\u021biune moral\u0103<\/em> etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 abord\u0103m g\u00e2ndirea filozofic\u0103 \u0219i pe cea religioas\u0103 cu privire la aceast\u0103 \u00eensu\u0219ire a caracterului, putem \u00eencepe cu spusele lui Socrate: \u201eVirtutea e o parte a sufletului nostru, \u0219i dac\u0103 \u00een chip neap\u0103rat e folositoare, atunci ea nu poate fi altceva dec\u00e2t chibzuin\u021b\u0103\u201d<\/em>, prin chibzuin\u021b\u0103 \u00een\u021beleg\u00e2nd judecata logic\u0103. P\u0103rerea lui era c\u0103 nu se pot g\u0103si dasc\u0103li de virtute, \u201ec\u0103l\u0103uzele bune\u201d<\/em> fiind: p\u0103rerea adev\u0103rat\u0103 pe care se sprijin\u0103 oamenii de stat c\u00e2nd conduc bine afacerile statului, \u0219i \u0219tiin\u021ba. Virtutea nefiind un dar de la natur\u0103, neput\u00e2ndu-se \u00eenv\u0103\u021ba, e dat\u0103 prin har divin, afirma Socrate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 aspira\u021bia ei spre bine, virtutea este una singur\u0103, dar, trebuin\u021bele vie\u021bii omene\u0219ti \u0219i leg\u0103turile dintre oameni fiind multe \u0219i felurite, era firesc ca \u0219i virtutea s\u0103 fi luat mai multe \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri \u0219i astfel, s\u0103 se vorbeasc\u0103 de mai multe virtu\u021bi. Astfel, virtu\u021bile au fost desemnate de Aristotel \u0219i Platon ca fiind: cump\u0103tarea, \u00een\u021belepciunea (pruden\u021ba), justi\u021bia \u0219i curajul. Aristotel \u00eemp\u0103r\u021bea bunurile sufletului \u00een: g\u00e2ndire, virtute, pl\u0103cere<\/em>; virtutea era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u0219i ea \u00een virtutea ra\u021biunii<\/em> \u0219i o virtute moral\u0103<\/em>. Prima apare \u0219i se dezvolt\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, av\u00e2nd nevoie de experien\u021b\u0103 \u0219i timp, cea de a doua \u2013 morala \u2013 se ob\u021bine prin obi\u0219nuin\u021b\u0103. Ca atare, virtutea nu ne este dat\u0103 de la natur\u0103, ci contra naturii (\u00een lupt\u0103 cu ea), dar exist\u0103 dispozi\u021bia natural\u0103 s\u0103 o primim \u00een noi. Fiind un habitus (obi\u0219nuin\u021b\u0103), virtutea \u021bine calea de mijloc, ea fiind determinat\u0103 de ra\u021biune, \u0219i de atitudinea unui om \u00een\u021belept. Aceast\u0103 cale de mijloc o consider\u0103 avantajoas\u0103, ea produc\u00e2nd cel mai bun fel de a fi. Curajul s-ar situa \u00eentre fric\u0103 \u0219i \u00eencredere. Excesul de fric\u0103 \u0219i lipsa \u00eencrederii, denume\u0219te la\u0219itatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai t\u00e2rziu, ca virtu\u021bi cere\u0219ti au fost considerate: Castitatea (cur\u0103\u021benia), caritatea (milostenia), h\u0103rnicia, r\u0103bdarea, bun\u0103tatea \u0219i modestia (smerenia). Virtutea cre\u0219tin\u0103 \u00eensemna t\u0103ria \u0219i statornicia pe calea binelui, \u00een s\u0103v\u00e2r\u0219irea faptelor bune \u0219i biruin\u021ba ne\u00eentrerupt\u0103 asupra r\u0103ului. Ea trebuia s\u0103 cucereasc\u0103 \u00eentreaga fiin\u021b\u0103 a cre\u0219tinului \u0219i s\u0103-i fie \u00eentotdeauna podoaba cea mai aleas\u0103. Virtutea cre\u0219tin\u0103 ca hran\u0103 a \u00a0sufletului, trebuie s\u0103 fie: Tare \u00een \u00eemplinirea faptelor bune; St\u0103ruitoare pe calea binelui, f\u0103cut\u0103 de bun\u0103 voie \u0219i cu \u0219tiin\u021b\u0103, adic\u0103, omul s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219easc\u0103 faptele bune nu \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103, ci cu silin\u021ba de a cunoa\u0219te tot mai bine voia lui Dumnezeu; Virtutea trebuie s\u0103 se arate prin fapte, c\u0103ci nu e de ajuns a cunoa\u0219te binele, ci trebuie a-l \u0219i face; Virtutea cre\u0219tin\u0103 trebuie s\u0103 fie \u00eensufle\u021bit\u0103 de dragoste de Dumnezeu \u0219i de \u00a0aproapele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica Ortodox\u0103 \u00eemparte virtu\u021bile \u00een: virtu\u021bi teologice (religioase), \u0219i virtu\u021bi morale. Virtu\u021bile teologice sunt: credin\u021ba, n\u0103dejdea \u0219i dragostea (1Cor.13;13); virtu\u021bile morale sau cardinale sunt: \u00een\u021belepciunea, dreptatea, cump\u0103tarea \u0219i t\u0103ria. Se mai numesc \u0219i cardinale, fiindc\u0103 ele stau la temelia celorlalte virtu\u021bi \u0219i deci, pe ele se reazem\u0103 cinstea. Virtu\u021bile morale se pot c\u00e2\u0219tiga \u0219i prin puterile fire\u0219ti cu care este \u00eenzestrat omul, de aceea ele se mai numesc virtu\u021bi fire\u0219ti sau c\u00e2\u0219tigate. R\u0103d\u0103cina lor se afl\u0103 \u00een legea moral\u0103 fireasc\u0103, s\u0103dit\u0103 \u00een firea omului chiar de la creare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre \u00een\u021belepciune, cuv\u00e2nt care provine din latinescul \u201eintellectio\u201d \u0219i define\u0219te capacitatea superioar\u0103 de a \u00een\u021belege \u0219i de a judeca lucrurile, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura cre\u0219tin\u0103 ne spune c\u0103 este judecata \u0219i cump\u0103tarea cre\u0219tinului de a se purta astfel \u00een via\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu supere prin fapt\u0103 sau vorb\u0103 pe Dumnezeu \u0219i pe semenii s\u0103i. Leonardo Da Vinci o numea \u201efiica experien\u021bei\u201d, iar Immanuel Kant \u2013 \u201eVia\u021ba organizat\u0103\u201d. Altfel spus, \u00een\u021belepciunea este arta succesului. Este totodat\u0103 c\u0103l\u0103uza spre echilibrul vie\u021bii, a unei vie\u021bi cinstite. Ea \u00eenseamn\u0103 pricepere, care se exprim\u0103 prin pruden\u021b\u0103, experien\u021b\u0103 \u0219i prevedere. Dar \u0219i cu mult\u0103 dragoste, a\u0219 spune.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen\u021belepciunea este izvor de via\u021b\u0103 pentru cine o are; pedeapsa celui nebun e nebunia\u201d, g\u0103sim scris \u00een Pildele lui Solomon, cap. 16; 22. Din \u00een\u021belepciune se fac v\u0103zute: prevederea, ascultarea de sfatul bun al altuia \u0219i paza bun\u0103, iar \u00eempotriva ei se p\u0103c\u0103tuie\u0219te prin: grab\u0103 la fapte, neb\u0103garea \u00een seam\u0103 a sfaturilor bune \u0219i nestatornicia \u00een lucru. C\u00e2t despre Dreptate se spune c\u0103 este o stare de spirit existent\u0103 \u00een inimile celor mai mul\u021bi care au credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu. Cump\u0103tarea, numit\u0103 \u0219i chibzuin\u021b\u0103, este acea sim\u021bire care ne indic\u0103 m\u0103sura care se cuvine fiec\u0103rei fapte, fiec\u0103rui cuv\u00e2nt \u0219i fiec\u0103rui g\u00e2nd. T\u0103ria sau curajul este \u00eensu\u0219irea sufleteasc\u0103 a cre\u0219tinului de a-\u0219i \u00eemplini cu statornicie \u00eendatoririle sale \u0219i a \u00eenfrunta greut\u0103\u021bile \u0219i primejdiile vie\u021bii, roadele ei fiind: r\u0103bdarea \u0219i statornicia. Opus T\u0103riei sunt: Sfiala, care face pe om s\u0103 se team\u0103 prea mult de greut\u0103\u021bile vie\u021bi; La\u0219itatea, care-l face s\u0103 fug\u0103 de greut\u0103\u021bile vie\u021bii; \u00cendr\u0103zneala, care-l face s\u0103 nu vad\u0103, sau s\u0103 nu c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 primejdia, s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva judec\u0103\u021bii min\u021bii s\u0103n\u0103toase \u0219i chiar a bunului sim\u021b.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Francezul Ren\u00e9 Descartes, \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Principesa Elisabeta, \u00eel contrazice pe Seneca, analiz\u00e2ndu-i exprimarea: \u201eTo\u021bi vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ferici\u021bi, dar ei orbec\u0103iesc c\u00e2nd vor s\u0103 determine cauzele care fac via\u021ba fericit\u0103\u201d<\/em>. Este de ajuns, spune el \u00een scrisoare, con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 s\u0103 ne arate c\u0103 nu ne-a lipsit niciodat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de a executa toate lucrurile cele mai bune, \u00een acest fel virtutea singur\u0103 este suficient\u0103 pentru a ne face ferici\u021bi. Dac\u0103 virtutea nu este luminat\u0103 \u00eendeajuns de intelect, atunci, consider\u0103 el, ea este \u201efals\u0103, hot\u0103r\u00e2rea \u0219i voin\u021ba de a face bine duce spre r\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 ne silim s\u0103 g\u00e2ndim bine\u201d,<\/em> sf\u0103tuia Blaise Pascal, consider\u00e2nd ca excese \u2013 excluderea ra\u021biunii precum \u0219i admiterea numai a ei, condi\u021bion\u00e2nd includerea \u201era\u021biunii inimii pe care ra\u021biunea nu o cunoa\u0219te\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Virtutea nu este \u00eenn\u0103scut\u0103, ea poate fi dob\u00e2ndit\u0103, c\u0103ci, spune filozoful german Immanuel Kant, \u201efacultatea moral\u0103 a omului nu ar fi virtute dac\u0103 nu ar triumfa prin puterea principiului \u00een lupta cu at\u00e2t de puternice \u00eenclin\u0103ri contrare\u201d.<\/em> Etica lui Kant este \u00eentemeiat\u0103 pe ra\u021biune \u2013 ca ra\u021biune practic\u0103 neput\u00e2nd fi demonstrat\u0103, ne impune totu\u0219i legea moral\u0103: \u201eAc\u021bioneaz\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t maxima voin\u021bei tale s\u0103 poat\u0103 servi oric\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp ca principiu al unei legifer\u0103ri generale\u201d.<\/em> Din legea moral\u0103 deriv\u0103 datoria, dar \u0219i putin\u021ba de a o \u00eendeplini, liberi fiind \u00een voin\u021ba noastr\u0103. De altfel \u0219i Voltaire considera virtutea o datorie: \u201eCe este virtutea, prietene? A face bine; f\u0103-l, \u0219i asta-i tot!\u201d.<\/em> Prin fundamentarea idealismului critic, Kant a exercitat o enorm\u0103 influen\u021b\u0103 asupra dezvolt\u0103rii filozofiei \u00een timpurile moderne. Cei care au plecat de la sistemul lui filozofic \u0219i l-au dezvoltat, au fost , \u00een special Fichte, Schelling \u0219i Hegel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen opinia filozoful german Johann Gottlieb Fichte, scopul vie\u021bii noastre terestre, pe care \u00eel prescrie ra\u021biunea, \u201epoate fi \u00eendeplinit \u00een via\u021b\u0103 \u0219i prin via\u021b\u0103, c\u0103ci ra\u021biunea \u00eemi porunce\u0219te s\u0103 tr\u0103iesc; el poate fi \u00eendeplinit, c\u0103ci \u2013 eu exist\u201d. Hegel vine cu sistemul s\u0103u, cel al ra\u021biunii care domina lumea, care se dezvolta \u00een toate aspectele concrete ale lumii, ale naturii \u0219i ale spiritului. \u201eCeea ce este ra\u021bional este real \u0219i ceea ce este real este ra\u021bional\u201d, este de altfel ideea central\u0103 a sistemului lui Hegel. Virtutea este ra\u021biune devenit\u0103 energie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interesant\u0103 este filozofia lui Bergson c\u00e2nd vorbe\u0219te despre instinct, inteligen\u021b\u0103, ele fiind orientate \u00een dou\u0103 sensuri opuse, una spre materia inert\u0103, cealalt\u0103 spre via\u021b\u0103. Inteligen\u021ba se \u00eenv\u00e2rte \u00eemprejurul vie\u021bii, lu\u00e2nd din afar\u0103 cel mai mare num\u0103r posibil de vederi asupra acestui obiect pe care \u00eel atrage la sine, iar intui\u021bia ne conduce \u00een interiorul \u00eensu\u0219i al vie\u021bii. F\u0103r\u0103 inteligen\u021b\u0103 \u00eens\u0103, ea r\u0103m\u00e2ne m\u0103rginit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i pentru c\u0103 am vorbit de cum se p\u0103c\u0103tuie\u0219te \u00eempotriva t\u0103riei (curajului), m\u0103 opresc la la\u0219itate. Conform dic\u021bionarului, la\u0219itatea este \u0219ov\u0103ire, \u0219ov\u0103ial\u0103, ezitare, eschivare; dezertare, fug\u0103; tr\u0103dare, \u00een\u0219elare, dela\u021biune; tic\u0103lo\u0219ie, m\u00e2r\u0219\u0103vie, mi\u0219elie, nemernicie.<\/em> Cred c\u0103 sunt nuan\u021be, dar caracteristica principal\u0103 a la\u0219it\u0103\u021bii r\u0103m\u00e2ne pasivitatea \u0219i umilitoarea stare de cedare. La\u0219 este considerat omul fricos lipsit de curaj, omul care oscileaz\u0103, ezit\u0103, nu \u00eendr\u0103zne\u0219te, nu se hot\u0103r\u0103\u0219te, renun\u021b\u0103. Omului la\u0219 \u00eei lipse\u0219te \u00eendr\u0103zneala, acea \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103. Hristos ne-a \u00eendemnat: \u201e\u00cen lume ve\u021bi avea necazuri, dar \u00eendr\u0103zni\u021bi, eu am biruit lumea!\u201d(Ioan 16:33). Dar, cum s-a \u00een\u021beles, curajului \u00eendr\u0103znelii trebuie s\u0103 i se asocieze puterea min\u021bii, \u00een\u021belepciunea, altfel rezultatul ac\u021biunii \u00eentreprinse nu poate fi cel bun. Degeaba ai curaj dac\u0103 nu ai minte! Iar lipsa curajului te face un om la\u0219.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ar trebui ca fiecare dintre noi s\u0103-\u0219i aduc\u0103 aminte mai des c\u0103 aceast\u0103 lume \u00een care tr\u0103im este finit\u0103 \u0219i c\u0103 dincolo de aceast\u0103 lume este \u0219i acolo o judecat\u0103. \u0218i c\u0103, acest finit define\u0219te via\u021ba mea, lumea mea, existen\u021ba mea. Pentru o fiin\u021b\u0103 ra\u021bional\u0103, finit\u0103, progres poate fi infinit, de la trepte inferioare la trepte superioare ale perfec\u021biunii morale. Nu spun c\u0103 ar trebui s\u0103 ne temem, dar s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m faptul c\u0103 am venit pe aceast\u0103 lume pentru a ne \u00een\u0103l\u021ba, adic\u0103 a f\u0103ptui binele, cu iubire de sine \u0219i de ceilal\u021bi, \u0219i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cu ce plec\u0103m. Dumnezeu este bun \u0219i ne va fi iertat, dar remu\u0219carea va fi un sentiment greu de suportat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nimeni nu ne cere un curaj nebunesc, doar unul \u00een\u021belept, unul care s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 este \u00een\u021beleas\u0103 problema \u00een fa\u021ba c\u0103reia ne afl\u0103m \u0219i c\u0103 avem \u00een\u021belepciunea \u0219i noble\u021bea de a o rezolva \u00een spre binele nostru, iar conduc\u0103torul \u2013 spre binele celor pe care-i conduce, fiindc\u0103 poporul nu este orb, el are \u00een\u021belepciunea sa \u0219i dreptatea sa. Michelangelo spunea c\u0103 \u201ese picteaz\u0103 mai mult cu creierul, nu cu m\u00e2inile\u201d, poate a\u0219a putem \u0219i noi spune c\u0103 se conduce un popor mai mult cu creierul \u2013\u00a0 f\u0103ptuind, \u0219i nu doar cu vorbele \u2013\u00a0 promi\u021b\u00e2nd \u0219i alte ori, de promisiune uit\u00e2nd.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndul \u00eemi fuge la mult dorita Reunificare a \u021b\u0103rii noastre cu Basarabia \u0219i Bucovina de Nord. Ea ar trebui dorit\u0103 de fiecare rom\u00e2n. Doar \u00een vremea comunismului nu s-a dorit aceast\u0103 reunificare de c\u0103tre conducerea imbecil\u0103 de atunci, care era insensibil\u0103 la dorin\u021bele fra\u021bilor lor. Cei care conduceau \u021bara doreau comoditate, lipsa problemelor mai complicate care s\u0103 le bulverseze interesele, care s\u0103 le dea \u201eb\u0103taie de cap\u201d, d\u00e2nd astfel dovad\u0103 de un \u00eenalt grad de la\u0219itate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu de mult am v\u0103zut un reportaj realizat \u00eentr-un sat din fosta Bucovina de Nord. O locuitoare termina r\u0103spunsul la interviul luat de jurnalist, cu \u00eentrebarea: \u201eDar noi ai cui suntem?\u201d Numai aceste cuvinte erau de ajuns s\u0103-\u021bi produc\u0103 fiori. O existen\u021b\u0103 nedorit\u0103, for\u021bat acceptat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cemi amintesc c\u0103 am citit, cu buni ani \u00een urm\u0103, cartea lui Anatolie Panti\u0219 intitulat\u0103 \u201eUltimul tren spre Rom\u00e2nia\u201d, \u00een care, f\u0103cea un scurt istoric al Basarabiei, punct\u00e2nd momentele importante \u0219i ajung\u00e2nd la ultimatumul dat de Uniunea sovietic\u0103 \u00een anul 1940. Profund impresionat\u0103, am extras un text \u00een care se vorbea despre momentul Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, despre omul politic, jurist, savant \u0219i scriitor rom\u00e2n, Constantin Stere (1865-1936). Se \u00eent\u00e2mpla la \u00eenceputul anului 1918: \u201eSe deschide Congresul… Poetul Mateevici recit\u0103: Limba noastr\u0103-i o comoar\u0103\/ \u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103,\/ Un \u0219irag de piatr\u0103 rar\u0103 \/Pe mo\u0219ie rev\u0103rsat\u0103.\/ Limba noastr\u0103-i foc ce arde\/ \u00centr-un neam ce f\u0103r\u0103 veste\/ S-a trezit din somn de moarte\/ Ca viteazul din poveste\/ Limba noastr\u0103-i numai c\u00e2ntec\/ Doina dorurilor noastre,\/ Roi de fulgere ce spintec\/ Nouri negri, z\u0103ri albastre.\/ Limba noastr\u0103-i graiul p\u00e2inii\/ C\u00e2nd de v\u00e2nt se mi\u0219c\u0103 vara;\/ \u00cen rostirea ei b\u0103tr\u00e2nii\/ Cu sudori sfin\u021bit-au \u021bara.\/ Limba noastr\u0103-i frunz\u0103 verde,\/ Zbuciumul din codrii ve\u0219nici,\/ Nistrul lin ce-n valuri pierde\/ Ai luceferilor sfe\u0219nici\u2026\/ Nu ve\u021bi pl\u00e2nge-atunci amarnic,\/ C\u0103 vi-i limba prea s\u0103rac\u0103,\/ \u0218i-\u021bi vedea, c\u00e2t \u00eei de darnic\/ Graiul \u021b\u0103rii noastre drag\u0103.\/<\/em>
\nLimba noastr\u0103-i vechi izvoade.\/ Povestiri din alte vremuri;\/ \u0218i citindu-le ‘n\u0219irate, –<\/em>
\nTe-nfiori ad\u00e2nc \u0219i tremuri\/ Limba noastr\u0103 \u00eei aleas\u0103\/ S\u0103 ridice slava-n ceruri,\/ S\u0103 ne spuie-n hram \u0219i-acas\u0103\/ ve\u0219nicele adev\u0103ruri.\/ Limba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103,\/ Limba vechilor cazanii,\/ Care-o pl\u00e2ng \u0219i care-o c\u00e2nt\u0103\/ Pe la vatra lor \u021b\u0103ranii.\/ <\/em><\/p>\n

\u00a0 \u00a0Constantin Stere, Pan Halippa (am\u00e2ndoi din jude\u021bul Soroca)\u2026 iau cuv\u00e2ntul. Constantin Stere: \u00ab\u00a0… Ei, \u021b\u0103ranii, ei, asupri\u021bii reprezint\u0103 via\u021ba \u0219i rezisten\u021ba unui popor, aburul p\u0103m\u00e2ntului, sudoarea, pl\u00e2nsul, r\u00e2sul, durerea \u0219i c\u00e2ntecul. Ei, \u021b\u0103ranii sufer\u0103 cel mai mult c\u00e2nd trimi\u0219ii altor neamuri vin s\u0103 le cotropeasc\u0103 \u0219i s\u0103 le sec\u0103tuiasc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, s\u0103 le batjocoreasc\u0103 fiicele, sa le ard\u0103 casele. \u0218i vai, fra\u021bi ru\u0219i, sunte\u021bi tot \u021b\u0103rani… Sunte\u021bi \u021b\u0103ranii p\u0103m\u00e2ntului rusesc. P\u0103m\u00e2ntul vostru e dincolo de Nistru… De ve\u021bi dori s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u021bi la noi, nimic \u00eempotriv\u0103, numai c\u0103 n-o s\u0103 v\u0103 l\u0103s\u0103m s\u0103 ne devasta\u021bi casele, s\u0103 jefui\u021bi… Vom \u00eencerca s\u0103 ne cre\u0103m regimentele noastre na\u021bionale, pentru a ne ap\u0103ra avutul \u0219i cinstea de a fi oameni pa\u0219nici \u0219i gospodari. Nu mai putem r\u0103bda s\u0103 fim c\u0103lca\u021bi \u00een picioare, \u00eentruc\u00e2t n-am avea \u0219i noi o fiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103, un stat. Ni-l vom face…\u00a0\u00bb\u00a0 C. Stere a citit delega\u021biilor ru\u0219i \u0219i ucraineni, hot\u0103r\u00e2rea \u021b\u0103ranilor din jude\u021bul Hotin: \u00ab\u021ain\u00e2nd seama c\u0103 timp de 14 veacuri Basarabia a fost \u021binut al Rom\u00e2niei, c\u0103 a f\u0103cut parte din acela\u0219i neam\u2026 cerem ast\u0103zi \u00een mod solemn, \u00een fa\u021ba lumii \u00eentregi, Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia\u00a0\u00bb. [\u2026] Basarabia s-a al\u0103turat Rom\u00e2niei nu prin r\u0103zboi, ci prin con\u0219tient\u0103 vrere. Unirea s-a \u00eenf\u0103ptuit prin aceea c\u0103 \u0219i-au dat m\u00e2n\u0103 cu m\u00e2n\u0103. Pe atunci s-a \u00eenfiripat cea mai formidabil\u0103 hor\u0103 din toate cate s-au cunoscut, cuprinz\u00e2nd \u00een mijlocul ei o pia\u021b\u0103 \u0219i mai apoi str\u0103zile de jur \u00eemprejur ale Chi\u0219in\u0103ului, strada Victoriei \u0219i cl\u0103dirile \u00eentre str\u0103zile Victoriei \u0219i P\u0103cii, Prim\u0103verii \u0219i Bulevardul Catedralei. Hora a \u021binut o noapte. Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, deputa\u021bii basarabeni erau al\u0103turi \u00een parlamentul \u0219i guvernul Rom\u00e2niei, al\u0103turi de rege \u0219i regin\u0103. Hora a cuprins \u00eentreaga pia\u021b\u0103 de la Ia\u0219i\u2026\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un proverb evreiesc spune c\u0103 \u201eT\u0103cerea \u00eenseamn\u0103 \u00een\u021belepciune, dar s\u0103 taci tot timpul, nu e \u00een\u021belept\u201d. Al\u021bii cred, \u0219i credeam \u0219i eu la fel, \u0219i mai cred, c\u0103 \u00eentreaga \u00een\u021belepciune uman\u0103 se rezum\u0103 la dou\u0103 cuvinte: A\u0219teptare \u0219i speran\u021b\u0103. A\u0219a o fi? Un proverb rom\u00e2nesc privitor la a\u0219teptare legat\u0103 de \u00een\u021belepciune, spune: \u201eCelui care \u0219tie s\u0103 a\u0219tepte, timpul \u00eei deschide por\u021bile\u201d, iar privitor la a\u0219teptarea \u00eendelungat\u0103: \u201eP\u00e2n\u0103 cre\u0219te iarba, moare calul!\u201d<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eAsemui\u021bi-v\u0103 \u00een deprinderea virtu\u021bii pruncilor. Ei \u00eenva\u021b\u0103 mai \u00eent\u00e2i forma regulat\u0103 a literelor, \u0219i a\u0219a, pornind de la acestea, prop\u0103\u0219esc [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25722","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25722","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25722"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25722\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25725,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25722\/revisions\/25725"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25722"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25722"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25722"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}