{"id":25840,"date":"2016-03-19T21:33:48","date_gmt":"2016-03-19T21:33:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25840"},"modified":"2016-03-19T21:33:48","modified_gmt":"2016-03-19T21:33:48","slug":"vavila-popovici-idee-ideal-idealism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/03\/19\/vavila-popovici-idee-ideal-idealism\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Idee, ideal, idealism"},"content":{"rendered":"

\"ImaginiDumnezeu a f\u0103cut lumina.\/<\/em><\/p>\n

Lumina se na\u0219te din foc\/ focul na\u0219te sc\u00e2nteia\/ <\/em><\/p>\n

sc\u00e2nteia este ideea\/ \u0219i ideea este Dumnezeu.\/ <\/em><\/p>\n

Cercul se \u00eenchide.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (din vol. \u201ePiticul din cea\u0219ca de cafea\u201d)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Dic\u021bionarele ne spun c\u0103 Idee<\/em> este un \u201etermen generic pentru diferite forme ale cunoa\u0219terii logice: no\u021biune, g\u00e2nd, concept, noem\u0103\u201d.<\/em> Etimologia cuv\u00e2ntului Idee<\/em> trimite la limba francez\u0103 (id\u00e9e) \u0219i latin\u0103 literar\u0103 (idea), iar \u00een limba greac\u0103 eidos, fiind un rezultat al procesului de g\u00e2ndire, o reprezentare general\u0103 \u0219i abstract\u0103 care se formeaz\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba omului, despre un obiect sau despre un fenomen; un fel de a vedea lucrurile din jur \u0219i a reprezenta realitatea. Filozofia \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 sinonime ale cuv\u00e2ntului Idee, ca: noem\u0103, no\u021biune, concep\u021bie<\/em>, uneori p\u0103rere<\/em>, considera\u021bie, considerent, constatare, observare, observa\u021bie, opinie, reflec\u021bie, reflexie, remarc\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul de \u0219tiin\u021b\u0103, filozoful german Kurd Lasswitz (1848-1910) considera Ideea <\/em>ca <\/em>fiind o \u201elege care indic\u0103 direc\u021bia pe care urmeaz\u0103 s\u0103 se dezvolte experien\u021ba noastr\u0103. Ea este realitatea cea mai sigur\u0103 \u0219i mai \u00eenalt\u0103\u201d<\/em>. Psihologul, psihiatrul elve\u021bian Karl Gustav Jung (1875-1961) considera c\u0103 Ideea<\/em> exist\u0103 aprioric ca o \u201eposibilitate dat\u0103 de conexiuni de g\u00e2nduri<\/em>\u201d. De altfel, filozoful rom\u00e2n Constantin Noica (1909-1987) credea c\u0103 orice om poate avea g\u00e2nduri, dar nu \u0219i idei: \u201eG\u00e2ndul devine idee abia prin reflexivitate, ca g\u00e2nd al g\u00e2ndului\u201d. <\/em>Un scriitor \u0219i om politic francez <\/em>asemuia ideile cu diamantele, ele fiind mai greu de g\u0103sit, dec\u00e2t de \u0219lefuit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Din punctul de vedere biblic ideea este r\u0103d\u0103cina crea\u021biei. O decizie a Divinit\u0103\u021bii fiind, o predestinare, \u00een sensul cunoa\u0219terii mai dinainte sau al pre\u0219tiin\u021bei, un plan de salvare n\u0103scut din dragoste, un punct de pornire indicat pe o hart\u0103, de unde \u00eencepe treptat a se sf\u00e2r\u0219i c\u0103l\u0103toria noastr\u0103. Ca la \u0219ah, omul poate alege mi\u0219c\u0103rile pe care le dore\u0219te, \u0219i jocul \u2013 via\u021ba \u2013 se desf\u0103\u0219oar\u0103 conform alegerilor bune sau mai pu\u021bin bune ale omului juc\u0103tor – judec\u0103tor. Jocul ar fi destinul nostru, tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu noi \u00een acest interval de timp al existen\u021bei noastre. Se pare c\u0103 omul poate schimba predestinarea, dar nu va g\u0103si o solu\u021bie (idee) mai bun\u0103, mai logic\u0103, ca acea idee – lege care i-a indicat direc\u021bia. Divinitatea, se dovede\u0219te a fi lucrat matematic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2nduri \u0219i idei \u00een mintea noastr\u0103 pot ap\u0103rea oric\u00e2nd, \u00een orice loc sau context, \u0219i pot disp\u0103rea tot at\u00e2t de nea\u0219teptat. Pe m\u0103sur\u0103 ce ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de momentul \u00een care le-am avut, uit\u0103m totul sau o parte din cele g\u00e2ndite. Cu alte cuvinte, ele \u201ezboar\u0103\u201d, nu pot fi p\u0103strate integral, se cer memorate, cu ele trebuie f\u0103cut ceva, trebuie trecut la ac\u021biune, trebuie materializate cu ajutorul voin\u021bei noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Platon (427 – 347 \u00ee.e.n.), filozoful Greciei antice, discipol al lui Socrate \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor al lui Aristotel, \u201eregatul ideilor\u201d <\/em>era \u201eun loc supra \u2013 ceresc\u201d.<\/em> Platon nu avea o defini\u021bie propriu zis\u0103 pentru termenul de idee,<\/em> fiindu-i greu s-o defineasc\u0103 \u0219i a folosit, \u00een acest scop, mai multe cuvinte. Totu\u0219i, ideea era \u00een\u021beleas\u0103 ca provenind dintr-o cauz\u0103, ceva ce se distinge de altceva \u0219i care \u00ee\u0219i are stabilitatea sa, separat\u0103 fiind de lucrurile sensibile: \u201eOrice idee comport\u0103 inteligibilitate \u0219i este neap\u0103rat inteligibil\u0103\u201d. <\/em>Filozoful atenian a fost prima persoan\u0103 din Occident care a sus\u021binut c\u0103 sufletul este o parte esen\u021bial\u0103 a noastr\u0103 \u2013 adev\u0103ratul sine \u2013 care face parte din t\u0103r\u00e2mul divin, ca atare prin natura sa e nemuritor, trupul fiind supus schimb\u0103rii \u0219i distrugerii. El a scos ideea sufletului din obscuritate, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd acest concept de experien\u021bele mistice tr\u0103ite de adep\u021bii cultelor misterelor \u0219i aduc\u00e2ndu-l \u00een zona discursului ra\u021bional, sus\u021binut de argumente. Privitor la metafizica lui Platon putem vedea c\u0103: \u201elumea produc\u0103toare este lumea Ideilor, adev\u0103rata realitate, cunoscut\u0103 prin ochiul g\u00e2ndirii, lumea prototipurilor eterne; iar lumea produs\u0103 e lumea sensibil\u0103, lumea aparen\u021belor, a copiilor trec\u0103toare\u201d, <\/em>la baza tuturor ideilor fiind ideea de Bine legat\u0103 de realitatea vie\u021bii, pe care o numea \u201eprincipiul universal\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru filozoful idealist italian Benedetto Croce (1866-1952) ideile erau zei, to\u021bi zeii av\u00e2nd drept caractere proprii pura limitare \u0219i absolutul invizibil: Minerva \u2013 zei\u021ba \u00een\u021belepciunii \u0219i a for\u021bei c\u0103reia \u00eei lipsea delicate\u021bea feminin\u0103, Iunona \u2013\u00a0 puterea f\u0103r\u0103 \u00een\u021belepciune \u0219i f\u0103r\u0103 dulcea atrac\u021bie amoroas\u0103 pe care mai t\u00e2rziu a \u00eemprumutat-o de la Venus; lui Venus \u00eei lipsea \u00een\u021belepciunea ponderat\u0103 a Minervei \u0219i, interesant, se \u00eentreba Croce, ce ar fi devenit aceste idei, dac\u0103 li s-ar fi luat limitele?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0O idee poate aduce mari schimb\u0103ri \u00een lume, a\u0219a cum a fost ideea de suflet care a schimbat civiliza\u021bia uman\u0103. Ea a n\u0103scut, la r\u00e2ndul ei, ideea c\u0103 oamenii sunt fiin\u021be unice ce transcend t\u0103r\u00e2mul fizic, iar acest lucru stimuleaz\u0103 dorin\u021ba omului de a fi nemuritor. Filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) \u00een cartea sa \u201ePhilosophia Perennis\u201d spune: \u201eSpargerea unit\u0103\u021bii existen\u021bei umane prin formula dualist\u0103-corp-suflet a creat o permanent\u0103 nelini\u0219te metafizic\u0103. Moartea \u0219i nemurirea au intrat \u00een terenul nisipos al discu\u021biilor f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it\u201d. <\/em>Istoricii afirm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 idee a modelat g\u00e2ndirea ce a stat la baza civiliza\u021biei occidentale. Cre\u0219tinismul afirm\u0103 c\u0103 sufletul omului este creat de Dumnezeu din imaginea Sa, \u0219i bazat pe acest fapt, are capacitatea de a intra \u00een comuniune cu El; fiecare om fiind o parte din divinitate, este nemuritor, legat de cosmos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen decursul timpului, pentru idei ap\u0103rute \u0219i exprimate cu t\u0103rie, au fost \u00eentemni\u021ba\u021bi oameni, au fost ar\u0219i pe rug, dar ideile lor au supravie\u021buit; materia a putut fi distrus\u0103, dar ideile, spiritul a d\u0103inuit, fiindc\u0103 ideile nu pot fi arse sau, cum frumos spunea cineva, \u201e\u00een idei nu se poate trage cu pu\u0219ca\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ideea c\u0103 fiecare dintre noi este o sc\u00e2nteie a divinului, a penetrat sfera social\u0103 \u0219i politic\u0103, insist\u00e2nd asupra meritului oamenilor de a avea drepturi egale, liberate \u0219i democra\u021bie. Cea mai cunoscut\u0103 manifestare a acestui crez se g\u0103se\u0219te \u00een Declara\u021bia de independen\u021b\u0103 a Statelor Unite ale Americii: \u201eNoi consider\u0103m aceste adev\u0103ruri evidente, c\u0103 to\u021bi oamenii sunt egali, c\u0103 ei sunt \u00eenzestra\u021bi de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, c\u0103 printre acestea sunt Via\u021ba, Libertatea \u0219i c\u0103utarea Fericirii\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urm\u0103rind traiectoria ideilor, vedem c\u0103 ele se concretizeaz\u0103 prin sentiment, sentimentul ac\u021bioneaz\u0103 asupra a\u0219a zisei materii; spiritul trece prin suflet, adic\u0103 prin intelect \u0219i inim\u0103, \u0219i atinge materia. \u00cen trup, sufletului \u00eei corespunde sistemul nervos \u0219i sistemul circulator, primul fiind mai aproape de spirit, cel de al doilea – de materie. Ideile materializate, tot ce se realizeaz\u0103 \u00een art\u0103, literatur\u0103, r\u0103m\u00e2n ca o bog\u0103\u021bie a lumii \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Kant \u00een \u201eCritica ra\u021biunii pure\u201d afirm\u0103 c\u0103 \u201era\u021biunea uman\u0103 cuprinde nu numai Idei, ci \u0219i idealuri care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, nu au for\u021ba creatoare ca cele platonice, dar care au totu\u0219i for\u021ba practic\u0103 \u0219i se afl\u0103 la baza posibilit\u0103\u021bii perfec\u021biei unor anumite ac\u021biuni. Conceptele morale nu sunt concepte absolut pure ale intelectului, c\u0103ci la baza lor se afl\u0103 ceva empiric (pl\u0103cerea sau nepl\u0103cerea). Totu\u0219i, av\u00e2nd \u00een vedere principiul prin care ra\u021biunea pune limite libert\u0103\u021bii anarhice \u00een sine (deci dac\u0103 d\u0103m aten\u021bie doar formei lor), conceptele morale pot servi ca exemple de concepte pure ale ra\u021biunii. Virtutea \u0219i, cu ea, \u00een\u021belepciunea omeneasc\u0103 \u00een toat\u0103 puritatea, sunt Idei\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ideea<\/em> poate deveni Ideal – <\/em>scop, vector, \u021bel suprem – \u0219i acesta <\/em>odat\u0103 ales, nu trebuie abandonat. \u00cen mod sugestiv, Dostoievski scria: \u201eDac\u0103 ai pornit spre un anumit \u021bel, \u0219i te tot opre\u0219ti din drum ca s-arunci cu pietre \u00een orice c\u00e2ine care te latr\u0103, atunci nu vei mai ajunge niciodat\u0103 la \u021bint\u0103\u201d.<\/em> Motorul care ne mi\u0219c\u0103 pe acest drum al idealului, pentru filozoful german Arthur Schopenhauer (1788-1860) este Voin\u021ba \u2013 \u201esuflet al universului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Idealul<\/em>, considerat stea c\u0103l\u0103uzitoare a vie\u021bilor noastre, poate avea mai multe caracteristici, calit\u0103\u021bi, nuan\u021be de ritm, culoare. El ne arat\u0103, precum busola, direc\u021bia \u00een care trebuie s\u0103 mergem, f\u0103r\u0103 a ne abate.\u00a0\u00a0 <\/em>\u00centr-un volum de cuget\u0103ri publicat, scriam: \u201eS\u0103-\u021bi afli locul pe orizontala vie\u021bii \u0219i s\u0103 \u00eencerci s\u0103 te \u00eenal\u021bi din acel punct pe vertical\u0103, acesta ar fi Idealul\u201d. <\/em>Prin ideal exist\u0103m, el ne scoate din suferin\u021b\u0103, ne treze\u0219te din amor\u021beal\u0103, ne solicit\u0103 fiin\u021ba. De aceea, spunea istoricul rom\u00e2n, Nicolae Iorga (1871-1940): \u201eNu p\u0103r\u0103se\u0219ti un ideal f\u0103r\u0103 s\u0103-i la\u0219i ceva din fiin\u021ba ta\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Putem afirma c\u0103 idealurile sunt la fel de variate precum caracterele \u0219i personalit\u0103\u021bile noastre, c\u0103 spre ele trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m aten\u021bia \u0219i voin\u021ba, ele devenind crezul nostru, principiul nostru de via\u021b\u0103. Iisus a zis: \u201eAve\u021bi credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu. Adev\u0103rat zic vou\u0103 c\u0103 oricine va zice acestui munte: \u00abRidic\u0103-te \u0219i te arunc\u0103 \u00een mare!\u00a0\u00bb\u00a0 \u0219i nu se va \u00eendoi \u00een inima lui, ci va crede c\u0103 ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice!\u201d<\/em> (Marcu 11, 22-23). Uneori, stabilim idealuri pe termen scurt, alteori pentru o via\u021b\u0103. Uneori ne ajunge timpul pentru atingerea lor, alteori idealurile se pierd \u00een drumul vie\u021bii, din diverse motive.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele nostru poet Mihai Eminescu \u00eencepea poezia \u201eVenere \u0219i Madon\u0103\u201d g\u00e2ndind poetic despre o lume a c\u0103rui ideal s-a pierdut, (fie ea \u0219i lumea noastr\u0103!), trecutul fiind imaginat ca \u201enoaptea unei lumi\u201d: \u201eIdeal pierdut \u00een noaptea unei lumi ce nu mai este,\/ Lume ce g\u00e2ndea \u00een basme \u0219i vorbea \u00een poezii\u201d\/ <\/em>, ad\u0103ug\u00e2nd <\/em>\u00a0emo\u021bia poetic\u0103 sim\u021bit\u0103 la \u00eentoarcerea \u00een acea lume: \u201eO! te v\u0103d, te-aud, te cuget, t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i dulce veste\/ Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu al\u021bi zei\u2026\u201d. <\/em>C\u00e2t despre ideal ca vis, \u00een \u201eS\u0103rmanul Dionis\u201d scria: \u201e\u2026 \u00cen fapt\u0103 lumea-i visul sufletului nostru. Nu exist\u0103 nici timp, nici spa\u021biu \u2013 ele sunt numai \u00een sufletul nostru. Trecut \u0219i viitor e \u00een sufletul meu, ca p\u0103durea \u00eentr-un s\u00e2mbure de ghind\u0103, \u0219i infinitul asemene, ca reflectarea\u00a0 cerului \u00eenstelat \u00eentr-un strop de rou\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru idealuri m\u0103re\u021be au fost pedepsi\u021bi \u00een mod fizic marii intelectuali ai \u021b\u0103rii noastre, \u00een regimul comunist, arunca\u021bi fiind \u00een \u00eenchisori \u0219i administr\u00e2ndu-li-se cele mai monstruoase pedepse fizice. Ei au plecat din aceast\u0103 lume cu idealurile fr\u00e2nte\u2026 Poetul Radu Gir, trecut \u0219i el prin temni\u021bele comuniste, se \u00eentreba \u00een versuri: \u201e\u2026Unde sunt cei care nu mai sunt?\/ Zis-a cioc\u00e2rlia: S-au ascuns\/ \u00cen lumina celui nep\u0103truns\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd valorile morale stau al\u0103turi de idealurile pe care le asociem ac\u021biunilor noastre, putem s\u0103 sper\u0103m c\u0103 vom deveni indivizi \u00eemplini\u021bi, rotunji\u021bi precum o sfer\u0103… \u201eCredin\u021ba str\u0103mo\u0219easc\u0103 \u0219i idealul moral, spunea tot Nicolae Iorga, trebuie s\u0103 le capete sau recapete poporul nostru, spre a deveni mare popor\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Idealismul<\/em> este o \u201eatitudine exprimat\u0103 prin urm\u0103rirea dezinteresat\u0103 a unui ideal social, moral, estetic; concep\u021bie potrivit c\u0103reia doar spiritul are existen\u021b\u0103 real\u0103, celelalte domenii fiind descrise ca reprezent\u0103ri ale spiritului\u201d<\/em>, ne spun dic\u021bionarele. Denumirea acoper\u0103 o serie de pozi\u021bii filozofice cu tendin\u021be \u0219i implica\u021bii total diferite, inclusiv Idealismul subiectiv, Idealismul obiectiv, Idealismul transcendental \u0219i Idealismul absolut, precum \u0219i mult mai multe variante\u00a0 sau concepte \u00eenrudite, pe care le amintea Petre \u021au\u021bea \u00een \u201eTratat de antropologie cre\u0219tin\u0103\u201d. Idealismul se opune materialismului prin solu\u021bia pe care o d\u0103 raportului dintre spirit \u0219i materie sub aspectul primordialit\u0103\u021bii. Idealismul identific\u0103 existen\u021ba cu percep\u021bia momentului actual, dar \u0219i existen\u021ba cu percep\u021bia posibil\u0103. Grup\u0103rile idealiste ale filozofilor consider\u0103 astfel, ca fiind primordial sub aspectul cronologic \u0219i cauzal \u2013 \u00a0spiritul \u2013 \u00a0iar materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau chiar neag\u0103 existen\u021ba materiei.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Tot Platon a fost unul dintre primii filosofi care a discutat despre idealism, de\u0219i Idealismul <\/em>s\u0103u oarecum confuz, este atribuit de obicei realismului platonic. Platon credea c\u0103 \u201erealitatea deplin\u0103\u201d (spre deosebire de simpla existen\u021b\u0103) este realizat\u0103 numai prin g\u00e2ndire, \u0219i ca atare el poate fi prezentat ca un idealist \u201etranscendental\u201d. Pe scurt, au urmat o serie de filozofi considera\u021bi ideali\u0219ti, precum Ren\u00e9 Descartes, elevul s\u0103u Nicolas Malebranche, Immanuel Kant – cel mai vechi \u0219i cel mai influent membru al \u0219colii idealismului german, care a pornit, de asemenea, de la pozi\u021bia empirismului britanic al lui Berkeley \u0219i anume c\u0103 tot ceea ce putem cunoa\u0219te sunt impresii mentale sau fenomene pe care lumea exterioar\u0103 le creeaz\u0103 \u00een mintea noastr\u0103. Friedrich Schelling, de asemenea, a construit pe filozofia lui Berkeley \u0219i a lui Kant \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu GWF Hegel (1770-1831) \u2013 unul dintre celebrii ideali\u0219ti germani \u2013 a dezvoltat idealismul obiectiv \u0219i conceptul de \u201eabsolut\u201d. Hegel nume\u0219te filosofia sa idealism absolut<\/em> \u00een contrast cu idealismul subiectiv<\/em> al lui Berkeley \u0219i idealismul transcendental<\/em> al lui Kant \u0219i Fichte, critic\u00e2nd ambele \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi. A sus\u021binut c\u0103 orice doctrin\u0103 (cum ar fi materialismul, de exemplu) care afirm\u0103 c\u0103 tr\u0103s\u0103turile finite (sau pur \u0219i simplu obiectele naturale) sunt pe deplin reale este gre\u0219it\u0103, pentru c\u0103 tr\u0103s\u0103turile finite depind de alte tr\u0103s\u0103turi finite pentru a le determina.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ultima parte a secolului al 19-lea, idealismul britanic a continuat s\u0103 sus\u021bin\u0103 idealismul \u00een fa\u021ba opozi\u021biei puternice din partea doctrinelor fizicaliste dominante. Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de timp, fizicienii au \u00eenceput s\u0103 cerceteze leg\u0103tura dintre energie \u0219i structura materiei, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 materia nu este nimic altceva dec\u00e2t o iluzie, c\u0103 tot universul este f\u0103cut din energie. Ca atare suntem forma\u021bi din energie \u0219i vibra\u021bie, atomul fiind \u201eo mic\u0103 tornad\u0103\u201d<\/em> \u0219i cu c\u00e2t aprofundeaz\u0103 cercet\u0103rile lor, observ\u0103 lipsa materiei, atomii fiind fabrica\u021bi din energie invizibil\u0103. Fizicianul danez Niehls Bohr (1885-1962) a rostit cuvintele: \u201eDac\u0103 mecanica cuantic\u0103 nu te-a \u0219ocat profund p\u00e2n\u0103 acum, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 nu ai \u00een\u021beles-o. Tot ce numim a fi real, nu este \u00een realitate real\u201d.<\/em> Prin descoperirile sale, fizica cuantic\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m faptul c\u0103 noi putem crea \u0219i influen\u021ba realitatea, existen\u021ba noastr\u0103 o putem \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi sau \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi prin g\u00e2ndurile noastre trimise \u00een spa\u021biu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unii numesc \u0219i ast\u0103zi ideali\u0219tii drept vis\u0103tori, plini de speran\u021be n\u0103scute din iluzii, consider\u0103 c\u0103 vis\u0103torii sunt chiar periculo\u0219i \u00een lupta lor acerb\u0103 pentru un ideal, c\u0103 \u00een lumea \u201egri\u201d \u00een care tr\u0103im, a fi idealist este o dovad\u0103 de prostie, de nebunie \u0219i \u00ee\u0219i v\u00e2nd fiin\u021ba indiferen\u021bei, cinismului, nep\u0103s\u0103rii de viitor, uit\u00e2nd c\u0103 ideali\u0219tii poart\u0103 \u00een ei embrionul unei lumi noi, av\u00e2nd abilitatea \u0219i dorin\u021ba de a schimba lumea, fiind vizionarii, cei ce simt nevoia de a-i face mai buni pe oameni, mai toleran\u021bi \u0219i mai drep\u021bi, cu condi\u021bia ca oamenii s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 se trezeasc\u0103 la con\u0219tientizare \u0219i ra\u021biune, s\u0103 poat\u0103 renun\u021ba la ur\u0103 \u0219i s\u0103 nu mai provoace suferin\u021b\u0103 celor din jur. \u00cen acest fel idealismul nu ar mai putea fi considerat utopic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0G\u00e2ndind la sentimentul religios legat de idealism, la faptul c\u0103 religia d\u0103 un sens existen\u021bii omului \u0219i care este superior vie\u021bii sale biologice, printre \u201eM\u0103rg\u0103ritarele duhovnice\u0219ti\u201d<\/em> am g\u0103sit pe cel al unui scriitor austriac: \u201eLipsa de credin\u021b\u0103 religioas\u0103 s-a dovedit totdeauna a fi o r\u0103d\u0103cin\u0103 putred\u0103 \u00een via\u021ba popoarelor, c\u0103ci ea nu satisface nevoile suflete\u0219ti ale oamenilor, \u0219i, de regul\u0103, biruin\u021ba este a acelora care \u0219tiu s\u0103-\u0219i p\u0103streze sentimentele religioase\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i m\u0103 mai g\u00e2ndesc la spusele istoricului, scriitorului, filozofului Mircea Eliade (1907-1986), cum c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea pe planet\u0103 a tehnologiei moderne se face f\u0103r\u0103 o baz\u0103 religioas\u0103; \u201eo societate areligioas\u0103 \u00eenc\u0103 nu s-a realizat, dar dac\u0103 s-ar realiza, ar pieri dup\u0103 c\u00e2teva genera\u021bii\u201d.<\/em> Valorile religioase, mitologice, morale, sunt camuflate \u00een obiectele obi\u0219nuite sau evenimente cotidiene \u0219i odat\u0103 convin\u0219i c\u0103 ele sunt acolo, via\u021ba devine infinit mai bogat\u0103, mai pasionant\u0103, merit\u0103 realmente s\u0103 fie tr\u0103it\u0103, fiindc\u0103 \u201elumea necunoscut\u0103 care se deschide e plin\u0103 de mesaje \u0219i de speran\u021b\u0103, e foarte aproape de noi, nu mai e opac\u0103\u201d.<\/em> A\u0219a vedea Eliade lumea \u00een viitorul apropiat lui, creativitatea – radical re\u00eennoit\u0103 \u0219i totul bazat pe redescoperirea lui Homo religiosus<\/em> care va avea consecin\u021be existen\u021biale \u0219i creatoare culturale: \u201esterilitatea, plictisul, decaden\u021ba, sf\u00e2r\u0219itul \u2013 simptome contemporane \u00eenc\u0103, dar idei la mod\u0103, acum 30-40 de ani, vor fi abolite prin simplu fapt c\u0103 deschiderea spre alte lumi spirituale, alte universuri imaginare, nu poate r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 efect. Deci, pot spune ca sunt optimist\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Evolu\u021bia con\u0219tiin\u021bei umane poate fi realizat\u0103 doar prin trezirea ei, urmat\u0103 de evolu\u021bie spiritual\u0103, prin deta\u0219area de l\u0103comia\u00a0 generat\u0103 de nevoile materiale \u0219i trupe\u0219ti ale fiin\u021bei hr\u0103nite de vanit\u0103\u021bi \u0219i orgolii, \u00een scopul realiz\u0103rii armoniei \u0219i p\u0103cii suflete\u0219ti. Nu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een valori morale \u0219i etice de comportament, f\u0103r\u0103 iubire de semeni \u0219i f\u0103r\u0103 valori ale caracterului. \u00cen lipsa lor, omul se va am\u0103gi cu iluzia prosperit\u0103\u021bii materiale, p\u00e2n\u0103 la autodistrugerea sa spiritual\u0103. Ce va mai r\u0103m\u00e2ne din acel minunat om creat de divinitate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, idealismul poate fi considerat necesar, precum necesar\u0103 este \u0219i dezvoltarea spiritual\u0103 a omului, care \u00eenseamn\u0103 a \u00een\u021belege cum trebuie tr\u0103it\u0103 via\u021ba. Mul\u021bi dintre oameni au fost, la \u00eenceputul vie\u021bii ideali\u0219ti, \u0219i din nefericire, au renun\u021bat la idealism, for\u021ba\u021bi oarecum de supravie\u021buire, interes\u00e2ndu-i numai clipa prezent\u0103. Se poate \u0219i invers!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchei cu c\u00e2teva versuri din poezia lui Alexandru Vlahu\u021b\u0103 (1858-1919), fiindc\u0103 momente ale dec\u0103derii au mai fost: \u201e\u2026 Unde ni-s entuzia\u0219tii, vis\u0103torii, trubadurii,\/ S\u0103 ne c\u00e2nte rostul lumii \u0219i splendorile naturii?\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dumnezeu a f\u0103cut lumina.\/ Lumina se na\u0219te din foc\/ focul na\u0219te sc\u00e2nteia\/ sc\u00e2nteia este ideea\/ \u0219i ideea este Dumnezeu.\/ Cercul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25840","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25840","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25840"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25840\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25842,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25840\/revisions\/25842"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25840"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25840"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25840"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}