{"id":25878,"date":"2016-03-28T05:35:03","date_gmt":"2016-03-28T05:35:03","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25878"},"modified":"2016-04-04T14:25:40","modified_gmt":"2016-04-04T14:25:40","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-basarabia-%e2%80%93-mireasa-martira","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/03\/28\/gheorghe-constantin-nistoroiu-basarabia-%e2%80%93-mireasa-martira\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Basarabia \u2013 Mireasa Martir\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eFie ca Dumnezeu care poate totul, care \u015ftie adev\u0103rul s\u0103 ne fac\u0103 parte de Basarabia \u00eentregit\u0103 la trupul \u0162\u0103rii.\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

(Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103-Mitropolitul Ardealului)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eChema\u0163i la c\u00e2rm\u0103 valorile ce stau \u00een umbr\u0103, aruncate de puternicii zilei. Da\u0163i Basarabiei drepturile ei. Fi\u0163i demofili \u015fi r\u0103splata v\u0103 va fi mare! \u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

<\/em><\/strong>(P\u0103rintele VASILE \u0162EPORDEI)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Pu\u0163ina <\/strong>\u015fi superficiala informa\u0163ie, fie din rea voin\u0163\u0103, fie din nep\u0103sare, fie din orice altceva, face ca nici organismele europene interna\u0163ionale s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul adev\u0103rat despre acest sf\u00e2nt \u015fi str\u0103vechi p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, Basarabia<\/strong>–Vatr\u0103 Str\u0103bun\u0103 <\/strong>a\u015fezat\u0103 de Bunul Dumnezeu \u00eentre Carpa\u0163ii Orientali <\/strong>p\u00e2n\u0103 dincolo de Nistru (Tyras), str\u0103vechiul spa\u0163iu traco-geto-dac, <\/strong>privind spiritul, na\u015fterea, limba, cultura, civiliza\u0163ia, fiin\u0163a \u015fi vechimea ei, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd chiar \u015fi pentru majoritatea basarabenilor aproape o terra incognita.<\/em><\/strong><\/p>\n

Str\u0103vechiul teritoriu ce se \u00eentinde dincolo de Hotin <\/strong>spre nord, reprezint\u0103 marginea r\u0103s\u0103ritean\u0103 a milenarei Vetre a daco-ge\u0163ilor \u00een s\u00e2nul c\u0103reia Basarabia <\/strong>consfiin\u0163e\u015fte teritoriul rom\u00e2nesc: \u201d… cu o imens\u0103 \u00eentindere, de la Carpa\u021bii Nordici \u0219i mult spre r\u0103s\u0103rit, p\u00e2n\u0103 spre Urali \u0219i Marea Caspic\u0103 \u2013 era populat\u0103 \u00een Str\u0103vechime \u0219i Antichitate, cov\u00e2r\u0219itor, de ge\u021bi,o uria\u0219\u0103 comunitate etnic\u0103 ce f\u0103cea parte din marea na\u021biune matc\u0103 a illiro-traco-geto-dacilor<\/em><\/strong>.\u201d(conf.univ.dr. Gh.D.Istru, Str\u0103mo\u0219ii No\u0219tri Reali Ge\u021bii-Dacii-Tracii-Illirii- na\u021biunea matc\u0103 din vatra \u201d Vechii Europe\u201d. Ed. Mica Valahie, Bucure\u0219ti 2010, p.134)<\/p>\n

Atestate arhelogic, primele urme ale civiliza\u0163iei umane se situeaz\u0103 \u00een perioada paleoliticului mijlociu, aproximativ 1000.000-100.000 de ani, \u00ee. d. Hr, c.f. Dr. Valeriu Matei: Rom\u00e2nii de la R\u0103s\u0103rit de Prut: Cronologie Istoric\u0103<\/em> \u00een Basarabia Schi\u0163\u0103 Istoric\u0103 \u015fi Cultural\u0103, <\/em>op. cit. p. 129, sau cca. 300.000 de ani cum afirm\u0103 I. G. H\u00e2ncu \u00een Vestigii str\u0103mo\u015fe\u015fti, <\/em>Chi\u015fin\u0103u, 1990,p. 5.<\/p>\n

Pe terasele din apropierea marilor r\u00e2uri Prut \u015fi Nistru vestigiile cercetate au scos la iveal\u0103 bogate sta\u0163iuni paleolitice, consemneaz\u0103 Constan\u0163a Dimitriu: C\u00e2teva obiecte preistorice g\u0103site \u00een Basarabia<\/em> \u00een <<Arhivele Basarabiei>>, nr. 4, 1933, p. 292, iar Ion Hora\u0163iu Cri\u015fan afirm\u0103 c\u0103 dincolo de cele peste 70 de a\u015fez\u0103ri \u015fi cele 4 necropole descoperite, ceramica ge\u0163ilor at\u00e2t de iscusi\u0163i \u00een arta ol\u0103ritului se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 spre zona Niprului. (I. H. Cri\u015fan, Burebista \u015fi epoca sa.<\/em> Edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103. Bucure\u015fti, 1977, p. 283)<\/p>\n

Cercet\u0103torii aviza\u0163i consider\u0103 c\u0103 separarea daco-ge\u0163ilor, ramura de nord de marele trunchi trac s-ar fi petrecut \u00een secolul al VIII-lea \u00ee.d.Hr. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Drama tuturor popoarelor lumii, ca \u015fi m\u0103re\u0163ia lor dealtfel, fie cre\u015ftine, fie necre\u015ftine se datoreaz\u0103 \u00een mod expres Aristocra\u0163iei mirene \u015fi Clerului, care nu \u00een\u0163eleg c\u0103 noble\u0163ea lor nu const\u0103 \u00een heraldic\u0103, \u00een arborele genealogic, \u00een cuscrii, \u00een mo\u015fii, \u00een st\u0103p\u00e2niri, \u00een comploturi, \u00een compromisuri, \u00een v\u00e2nz\u0103ri, \u00een exploatarea celor mul\u0163i, \u00een cump\u0103r\u0103ri de titluri, \u00een conspira\u0163ii, \u00een tr\u0103d\u0103ri, \u00een alian\u0163e-mezalian\u0163e, \u00een uzurp\u0103ri, \u00een nedrept\u0103\u0163i, \u00een \u00een\u015fel\u0103ri, \u00een expedi\u0163ii, \u00een expansiuni, \u00een cruciade, \u00een bancheri, \u00een b\u0103nci, etc., ci numai \u015fi numai \u00een slujirea \u015fi iubirea de Dumnezeu \u015fi de Neam, precum \u015fi \u00een cinstirea dup\u0103 merit moral a celorlalte popoare. <\/span><\/strong><\/p>\n

M\u00e2ntuitorul lumii Iisus Hristos, Boierul prin excelen\u0163\u0103<\/em><\/strong> cum \u00cel numea evreul devenit monah, Nicu Steinhardt<\/strong>, \u00cemp\u0103ratul cosmosului, desfiin\u0163eaz\u0103 artistocra\u0163ia cl\u0103dit\u0103 cu trud\u0103 <\/em>pe orizontal\u0103, substituind-o cu Boieria vertical\u0103<\/strong>, adic\u0103 noble\u0163ea ca<\/strong> urcu\u015f evanghelic<\/strong> a virtu\u0163iilor cre\u015ftine, astfel c\u0103 \u015fi \u0163\u0103ranul, monarhul, vl\u0103dica sau sclavul pot fi boieri \u00eentru Hristos<\/strong>, diferen\u0163a f\u0103c\u00e2nd-o doar aleasa \u015fi suprema slujire prin suferin\u0163\u0103, rug\u0103, jertf\u0103 \u015fi dragostea iubirii lor hristice.<\/p>\n

Deci, aristocra\u0163ia \u015fi clerul<\/strong>, cel pu\u0163in la popoarele cre\u015ftine, de\u015fi nu sunt scutite nici celelalte semin\u0163ii, trebuie s\u0103-\u015fi asume rolul Elitei conduc\u0103toare,<\/strong> moral, politic, social, cultural, cre\u015ftin-ortodox, a poporului pentru popor \u015fi co-slujitoare a Neamului \u00eentru Dumnezeu. Dinastia conduc\u0103toare trebuie s\u0103 fie cea a virtu\u0163iilor, a spiritului, a slujirii \u00eentru Frumos, nu cea a arborelui genealogic sau paradoxal, a ciocoilor-arenda\u015fi parveni\u0163i prin demagogia democrat\u0103 a doctrinelor politice. <\/strong>\u00cen acest fel, \u00een acest sens \u015fi mod de slujire hristic\u0103, fiecare na\u0163iune cre\u015ftin\u0103, ar deveni model pentru celelalte popoare, p\u0103str\u00e2ndu-\u015fi cu noble\u0163e na\u0163ionalismul s\u0103u, spiritul-creator, credin\u0163a sa, mo\u015fia sa, libertatea sa, cultura sa, tradi\u0163ia sa, dreptatea sa, iubirea sa, crucea sa, ve\u015fnicia sa, \u00eentru Adev\u0103rul \u00cenvierii lui Hristos, \u00eentru m\u00e2ntuirea lor.<\/p>\n

Dar, culmea \u00eenjosirii \u015fi a stupidit\u0103\u0163ii, tocmai na\u0163iunile cre\u015ftine, prin Aristocra\u0163ia lor conduc\u0103toare \u015fi Ierarhia clerului<\/strong>, mereu avide de putere \u015fi bog\u0103\u0163ii, se abat \u00een mod ru\u015finos, slugarnic, v\u00e2nz\u0103tor \u015fi tr\u0103d\u0103tor de la menirea boieriei lor ortodoxe, de la noble\u0163ea slujirii lor na\u0163ionalist-hristice<\/strong>, cu mult mai revolt\u0103tor parc\u0103 dec\u00e2t toate celelalte na\u0163ii necre\u015ftine.<\/p>\n

Tocmai de aceea, Istoria na\u0163ional\u0103 ca \u015fi cea universal\u0103 este plin\u0103 de la un cap\u0103t la altul de lupte fraticide, de invazii migratoare, de conspira\u0163ii \u015fi ucideri \u00eentre principi \u015fi principi, \u00eentre monarhi \u015fi monarhi, \u00eentre voievozi \u015fi voievozi pentru sceptru \u015fi coroan\u0103, \u00eentre fii \u015fi p\u0103rin\u0163i, \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii, \u00eentre fra\u0163i \u015fi fra\u0163i, \u00eentre clerici \u015fi clerici, \u00eentre clerici \u015fi mireni pentru tiar\u0103 \u015fi c\u00e2rje, \u00eentre biserici \u015fi biserici, \u00eentre primaturi \u015fi primaturi, \u00eentre biserici \u015fi confesiuni, \u00eentre cruce \u015fi stea, \u00eentre cruce \u015fi semilun\u0103, \u00eentre aristocra\u0163i \u015fi aristocra\u0163i pentru blazon \u015fi tron, \u00eentre ciocoi \u015fi ciocoi, \u00eentre burghezi \u015fi burghezi pentru putere \u015fi mo\u015fii, \u00eentre proletari \u015fi proletari pentru socialism \u015fi anarhie, \u00eentre atei, gnostici, sectan\u0163i \u015fi cre\u015ftini, \u00eentre intelectuali \u015fi oameni de cultur\u0103 pentru suprema\u0163ia materiei sau a spiritului. Istoria este deci, plin\u0103 de persecu\u0163ii, prigoniri, cruciade, inchizi\u0163ii, arderi pe rug, bule papale, indulgen\u0163e <\/em>papiste, revolte protestante, sp\u00e2nzur\u0103tori, robi, sclavi, cer\u015fetori, mutila\u0163i, pira\u0163i, infamii, paparazzi, paparude, obedien\u0163e, audien\u0163e, r\u0103stigniri, r\u0103scoale, revolu\u0163ii, r\u0103zboaie expansioniste, mondiale, urzeli \u00een budoare catifelate, otr\u0103viri regale, pontificale, patriarhale, calomnii, denigr\u0103ri, uri, violen\u0163e, rulete ruse\u015fti, cazinouri apusene, jocuri de noroc<\/em>, jocuri de burs\u0103, jocuri de putere, apartheid-uri, ku klux klan-uri, sperjururi, abjur\u0103ri, caterisiri, profan\u0103ri, plagieri, trafic de droguri \u015fi de orice, diversiuni diverse, furturi de inven\u0163ii, ho\u0163ii de inova\u0163ii, ambi\u0163ii f\u0103r\u0103 scrupule, manipul\u0103ri cotidiene, incesturi regale, mirene, clerico-monahale, sisteme pseudo-filosofice, doctrine marxiste, leniniste, staliniste, nihiliste, for\u0163e oculte, masonerii, Interna\u0163ionale, plenare, soviete, comisariate, infailibilit\u0103\u0163i pontificale, sionismo-rabinice,<\/em> uniatisme, <\/em>iredentisme, c\u0103m\u0103t\u0103rii, <\/em>cabareturi, prostitu\u0163ie civic\u0103, politic\u0103, case de lux, case de toleran\u0163\u0103, <\/em>homoxesualitate \u015fi pedofilie clerico-mirean\u0103, \u00eenchisori, temni\u0163e, torturi, \u00eenscen\u0103ri, anchete, supravegheri, gulaguri, crime de cast\u0103, omoruri de clan, ucideri dinastice, suprim\u0103ri ecumenice, genociduri politice, pogromuri, globaliz\u0103ri, panerezii, neoschisme, sindicalisme, mondialisme, neolibert\u0103\u0163i, comunitarisme, neoliberalisme, etc.<\/p>\n

Toate aceste \u00eenfrunt\u0103ri, \u00eenfumur\u0103ri, confrunt\u0103ri, tulbur\u0103ri, calamit\u0103\u0163i, agonii, crize, nedrept\u0103\u0163i, exploat\u0103ri, m\u00e2ndrii, neajunsuri, prejudec\u0103\u0163i, alien\u0103ri, sminteli, nebunii patologice, \u00eenchipuiri-astrologice, magii, citiri \u00een iluzii, \u00een comete, \u00een constela\u0163ii, demofilii, spiritisme, mistific\u0103ri, macin\u0103 trupul \u015fi vigoarea unei na\u0163iuni, sl\u0103bindu-i sufletul comuniunii sale patriarhale, na\u0163ionalist-religioase, a unit\u0103\u0163ii politice, sociale, a bun\u0103st\u0103rii economice, f\u0103c\u00e2nd-o astfel vulnerabil\u0103, neputincioas\u0103, orfan\u0103, fr\u00e2nt\u0103 \u015fi \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u00een fa\u0163a tuturor n\u0103v\u0103lirilor \u015fi poftirilor barbare ale du\u015fmanilor din cas\u0103 <\/em>\u015fi din afar\u0103.<\/p>\n

Tot ce a fost bun, curat \u015fi sf\u00e2nt pe p\u0103m\u00e2ntul nostru dac le-a luat Cerul ca mo\u015ftenire<\/span>.<\/p>\n

A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Neamul nostru str\u0103vechi \u015fi binecuv\u00e2ntat: descendent din prima Familie a lumii, ascendent al marelui Imperiu trac, urma\u015f al marelui Regat dac, cocon al marilor cnezi, voievozi \u015fi domnitori, odrasl\u0103 a boierilor \u015fi vl\u0103dicilor ale\u015fi, candel\u0103 a mamelor iubitoare, lumin\u0103tor al ilu\u015ftrilor c\u0103rturari, stejar al falnicilor \u0163\u0103rani, steag al eroilor, apoteoz\u0103 legendar\u0103, cruce a martirilor, imn al sfin\u0163ilor, care a ajuns gra\u0163ie <\/em>neunirii spiritual-politice din l\u0103untru, respectiv a nep\u0103s\u0103rii de Dumnezeu \u015fi gra\u0163ie vr\u0103jma\u015filor din afar\u0103, s\u0103 fie prigonit, c\u0103lcat de copitele migratoare, sf\u00e2rtecat de imperii cre\u015ftine \u015fi necre\u015ftine, am\u0103git de culte cre\u015ftine, pr\u0103dat \u015fi jefuit de boierimea caliceasc\u0103, tr\u0103dat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arenda\u015fii alogeni, v\u00e2ndut de proletari, donat de neoburghezia social-liberal\u0103, spulberat la r\u0103scruce de v\u00e2nturi, pr\u0103bu\u015fit la por\u0163i str\u0103ine \u015fi ferecate, t\u00e2r\u00e2t \u015fi os\u00e2ndit permanent la s\u0103r\u0103cie, boli, scuip\u0103ri, p\u0103lmuiri, batjocoriri.<\/p>\n

Gra\u0163ie<\/em> a\u015fadar, <\/em>pseudo-aristocra\u0163iei interesate de tron \u015fi avere, nu \u015fi de \u0162ar\u0103, \u015fi a micimii \u00eenaltului cler ortodox \u00een mare parte, grijuliu doar de el, nu \u015fi de Dumnezeu, Neamul nostru cre\u015ftin din toate Principatele dacorom\u00e2ne \u015fi-a aflat Unitatea politic\u0103 de la Viteazul\u00a0 MIHAI<\/strong>, <\/strong>dup\u0103 secole de suferin\u0163e, \u00eenfr\u00e2ngeri, biruin\u0163e, \u00eengenuncheri, p\u0103timiri \u015fi r\u0103stigniri.<\/p>\n

Prima Ml\u0103di\u0163\u0103 regal\u0103 care a fost leag\u0103nul marilor personalit\u0103\u0163i crescute la S\u00e2nul dacorom\u00e2nismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa \u015fi Martira, care a p\u0103timit cel mai mult dintre to\u0163i rom\u00e2ni. Au fost \u00een istoria noastr\u0103 doar c\u00e2\u0163iva mari Voievozi cu fric\u0103 de Dumnezeu \u015fi cu dragoste de \u0163ar\u0103, dar gra\u0163ie<\/em> tr\u0103d\u0103torilor omniprezen\u0163i au pl\u0103tit cu via\u0163a. Asemeni lor au mai fost \u015fi c\u00e2\u0163iva oameni ale\u015fi cu diverse misiuni \u015fi voca\u0163ii, care au punctat istoria, cultura, spiritul nostru \u015fi norodul mereu chemat \u015fi predispus totdeauna la jertfa cea mare pentru Neam \u015fi Dumnezeu.<\/p>\n

O singur\u0103 dat\u0103 s-a ridicat \u0162ara Rom\u00e2nilor de la un cap\u0103t la altul prin cei mai ale\u015fi, mai bravi, mai erudi\u0163i, mai cura\u0163i \u015fi mai cre\u015ftini Fii ai ei, ca s\u0103 p\u0103streze de-apururi prin Marea Sf\u00e2nt\u0103 Jertf\u0103, care a consfiin\u0163it idealul Unit\u0103\u0163ii, Identit\u0103\u0163ii \u015fi Demnit\u0103\u0163ii Neamului Ortodox Dacorom\u00e2n, ca armonie \u00eentre Fiii aceleia\u015fi Na\u0163ii \u015fi \u00eentre al\u0163i semeni purt\u0103tori de omenie, prin Libertate, Dreptate, Adev\u0103r, Credin\u0163\u0103, N\u0103dejde \u015fi Dragoste \u00eentru Dumnezeu, dar s-au n\u0103pustit din toate p\u0103r\u0163ile, toate n\u0103p\u00e2rcile, toate hienele, to\u0163i \u015facalii, toate viperele, toate jivinele, toate t\u00e2r\u00e2toarele, toate dih\u0103niile feroce dinl\u0103untru, care au crescut la s\u00e2nul aceluia\u015fi neam prea darnic, to\u0163i renega\u0163ii \u015fi alogenii cu ura lor visceral\u0103, prelins\u0103 ca un venin de \u015farpe \u015fi le-au fr\u00e2nt prim\u0103vara tinere\u0163ii, le-au ferecat vara \u00eemplinirilor voca\u0163ionale \u00een z\u0103rci \u015fi casimci, le-au n\u0103p\u0103stuit toamna doldora de roadele \u00een\u0163elepciunii \u00eentre furtunile B\u0103r\u0103ganului \u015fi stepele \u00eencremenite ale Siberiei, m\u00e2njind cu denigr\u0103rile m\u00e2r\u015favei lor mi\u015felii, neaua iernii nins\u0103 ca prolog al viitorului de pe frun\u0163ile str\u0103luminate de aura eroic-muceniceasc\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 boierimea local\u0103 basarabean\u0103 s-a calicit cu poporul \u015fi s-a c\u0103ciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanario\u0163ii, datinile, tradi\u0163ia, limba, credin\u0163a, ve\u015fnicia, au r\u0103mas \u00een grija pu\u0163inilor boieri \u015fi vl\u0103dici demni \u015fi a \u0163\u0103ranilor din s\u00e2nul c\u0103rora au \u0163\u00e2\u015fnit marile personalit\u0103\u0163i basarabene ce au aprins Rugul Rom\u00e2nismului.<\/p>\n

Un astfel de vl\u0103star care a crescut Stejar falnic a fost boierul cre\u015ftin Vasile Stroescu<\/strong>, ctitor de biserici \u00een Transilvania, Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen plan politic ajunge membru onorific al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi senator al Ardealului \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei Mari. Acest mecena al culturii rom\u00e2ne\u015fti, doneaz\u0103 ardelenilor un milion de coroane prin banca \u201eAlbina\u201d, <\/strong>renov\u00e2nd \u015fi construind <\/strong>sute de biserici \u00een Transilvania \u015fi nu numai: \u201e\u00cen nordul Moldovei a \u00eenfiin\u0163at pe cheltuiala sa, aproape 30 de \u015fcoli primare, iar \u00een 1906, a oferit 200.000 de ruble \u00een scopul construirii unei mari catedrale ortodoxe la Bucure\u015fti. Pentru a \u00eendulci situa\u0163ia economic\u0103 a \u0163\u0103ranilor basarabeni \u015fi-a arendat mo\u015fiile acestora la pre\u0163uri foarte mici.\u201d<\/em><\/strong> (Gheorghe Radu, Basarabia p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc.<\/em> Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neam\u0163, 2008, p. 64)<\/p>\n

A fost voin\u0163a Domnului ca un boier, <\/strong>basarabeanul-ardelean Vasile Stroescu <\/strong>s\u0103 fie un artizan \u015fi un ctitor \u00een Ardeal pentru Unirea cu \u0162ara \u015fi un c\u0103rturar-pedagog, ardeleanul-basarabean Onisifor Ghibu <\/strong>s\u0103 devin\u0103 animatorul basarabenilor pentru acela\u015fi sf\u00e2nt Ideal. Profesorul Onisifor Ghibu <\/strong>devine membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, ministru, senator, ambasador \u00een Basarabia al ASTREI ardelene-veritabil\u0103 Academie a Rom\u00e2nismului. Ca emisar al ASTREI, la izbucnirea primei conflagra\u0163ii mondiale, Onisifor Ghibu <\/strong>se refugiaz\u0103 \u015fi re\u00eenvie la Bucure\u015fti, la 20 Martie 1915, gazeta de ap\u0103rare \u015fi afirmare a rom\u00e2nismului \u00een vederea Unirii tuturor rom\u00e2nilor, Tribuna<\/em><\/strong>, al\u0103turi de fra\u0163ii-redactori ar\u0103deni, Constantin Buc\u015fan <\/strong>\u015fi Ghi\u0163\u0103 Popp<\/strong>. <\/strong>\u00cen primul ei num\u0103r a scris: <<Ceasul cel mare se apropie. A mai \u015fov\u0103i acest crez al celor care se intitulau<\/em> deja-cet\u0103\u0163eni ai viitoarei Rom\u00e2nia Mare-e p\u0103cat. A mai c\u0103uta idealul neamului nostru \u00een alt\u0103 parte-ar fi o nebunie. \u015ei o crim\u0103-orice \u00eempotrivire \u00een fa\u0163a acestei porniri fire\u015fti \u015fi nobile, care une\u015fte azi un popor \u00eentreg. Un ideal cere munc\u0103 \u015fi jertfe p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Ast\u0103zi ne \u00eeng\u0103duim a vorbi prin coloanele acestei reviste, cu toat\u0103 modestia \u015fi sinceritatea. M\u00e2ine dac\u0103 va trebui, vom l\u0103sa condeiul \u015fi vom prinde arma-pentru izb\u00e2nda acestui ideal.>><\/em><\/strong> (Onisifor Ghibu, Unitatea Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Chestiunea Basarabiei.<\/em> Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Dumitru Preda. Ed. Fiat Lux, Bucure\u015fti, 1995, p. 64)<\/p>\n

Profesorul-jurnalist crede \u00een necesitatea r\u0103zboiului dus ca jertf\u0103 de rom\u00e2ni pentru \u00eenf\u0103ptuirea m\u0103re\u0163ei Uniri a tuturor rom\u00e2nilor. \u00cen acest sens \u00eei scria profesorului Iorga: \u201eNoi credem \u015fi acum-c\u0103 acest r\u0103zboi trebuie f\u0103cut cu orice pre\u0163, dup\u0103 ce el va fi preg\u0103tit, c\u00e2t se va putea mai bine. F\u0103r\u0103 acest r\u0103zboi nu numai c\u0103 nu vom c\u00e2\u015ftiga ceea ce e al nostru, dar vom pierde \u015fi ce avem: ne vom pierde sufletul \u015fi vom pierde orice justificare moral\u0103 de a mai tr\u0103i ca popor… Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria fa\u0163\u0103 de idealul ei. Altfel ar dovedi c\u0103 n-are ideal, iar popoarele f\u0103r\u0103 ideal n-au drepturi la via\u0163\u0103 \u00een vremuri ca acestea, c\u00e2nd \u015fi cele mai mari popoare \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 at\u00e2t de scump acest drept sf\u00e2nt.\u201d <\/em><\/strong>(idem.) <\/em>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cen zecile de articole scrise cu \u00eensufle\u0163ire cre\u015ftin\u0103 de Onisifor Ghibu <\/strong>\u00eentre 1914-1918, anii pribegiei, patriotul ardelean s-a intensificat astfel cu crezul Basarabiei, cu crezul \u015fi idealul sf\u00e2nt al Dacorom\u00e2niei. Explozia social\u0103 produs\u0103 de Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 \u00een s\u00e2nul Imperiului \u0163arist la 1917, a creat condi\u0163iile cre\u0103rii Mi\u015fc\u0103rii de eliberare na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Basarabia.<\/em> Exponentul acestei Mi\u015fc\u0103ri <\/em>a devenit Partidul Na\u0163ional Moldovenesc<\/strong>, <\/strong>creat \u00een martie-aprilie 1917, de c\u0103tre profesorul Onisifor Ghibu<\/strong> \u00een cadrul Apostolatului s\u0103u de la Chi\u015fin\u0103u,<\/em> expresie a celei mai gr\u0103itoare m\u0103rturii, \u00eencheg\u00e2ndu-se astfel statul: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103<\/strong>, care avea s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 prin autonomia politic\u0103 \u015fi teritorial\u0103 unirea ei cu Rom\u00e2nia-Mum\u0103<\/strong>, <\/strong>la 27 martie 1918.<\/p>\n

Numai din pespectiva istoriei prin prisma adev\u0103rului istoric privind poporul rom\u00e2n \u015fi flagelul comunist putem avea cu adev\u0103rat o atitudine demn\u0103 \u015fi responsabil\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu 1917<\/strong>, anul care a afectat la modul general istoria mondial\u0103 \u015fi-n special istoria Europei de est \u015fi a unei p\u0103r\u0163i reprezentative din Asia, cu r\u0103sfr\u00e2ngeri seismice \u00een Africa \u015fi America de Sud, angaj\u00e2nd \u00een complexitatea acestui fenomen de natur\u0103 socio-politico-ideologic\u0103 \u015fi \u0163ara noastr\u0103. Rom\u00e2nia s-a situat ca un mare zid de ap\u0103rare al Peninsulei Balcanice \u015fi al Europei Centrale \u00eentre 1917-1944, \u00een fa\u0163a expansiunii ciumei ro\u015fii a ateismului bol\u015fevic, fiind prima \u0163ar\u0103 c\u0103reia Ziderblum-Lenin<\/strong> i-a declarat r\u0103zboi: \u201e\u00cen perioada interbelic\u0103 bandele bol\u015fevice din Basarabia sprijinite de agenturile sovietice au asasinat<\/em> 1.259 solda\u0163i din jandarmerie \u015fi <\/em>1.197 poli\u0163i\u015fti. \u00cen replic\u0103 justi\u0163ia militar\u0103 a dat <\/em>6.350 de ani de \u00eenchisoare celor <\/em>896 de terori\u015fti aresta\u0163i \u00eentre 1920-1936, dintre care, 98% erau evrei.\u201d<\/em><\/strong> (Radu Theodoru, Rom\u00e2nia, Rom\u00e2nii \u015fi Comunismul. <\/em>Un r\u0103spuns documentat la o provocare antirom\u00e2neasc\u0103. Ed. Lucman, 2009, p. 7)<\/p>\n

Trebuie, ca rom\u00e2nii care, cu adev\u0103rat respect\u0103 fenomenul rom\u00e2nesc \u00een unicitatea lui ortodox\u0103 s\u0103 fie demni \u00een a demasca manipularea, s\u0103 deconspire grupurile str\u0103ine sau iudele v\u00e2ndute, renegate, str\u0103ine interesului nostru na\u0163ional, s\u0103 resping\u0103 vehement falsurile istorice care ni se impun ca realitate obligatorie <\/em>din partea marii Oculte: \u201eNu mai este ast\u0103zi un secret c\u0103 doctrina comunist\u0103 \u00ee\u015fi are originea la Marx, evreu din Germania. C\u0103 zisa Marea Revolu\u0163ie din Rusia anilor 1917-1921, i-a avut protagoni\u015fti pe <\/em>Lev Bron\u015ftein zis Tro\u0163ki \u015fi pe <\/em>Ziberblum zis Lenin, sprijini\u0163i material \u015fi politic de marea finan\u0163\u0103 iudaic\u0103 din S.U.A. \u015fi Germania. David R. Francis, ambasador american \u00een Rusia, cablogram\u0103 trimis\u0103 guvernului S.U.A., ianuarie 1918 << …<\/em>Liderilor bol\u015fevici de aici, dintre care majoritatea sunt evrei, iar dintre ace\u015ftia nou\u0103zeci la sut\u0103 sunt exila\u0163i re\u00eentor\u015fi, pu\u0163in le pas\u0103 de Rusia sau de oricare alte \u0163\u0103ri, ei fiind interna\u0163ionali\u015fti care \u00eencearc\u0103 s\u0103 declan\u015feze o revolu\u0163ie social\u0103 la nivelul \u00eentregii lumi.>> C\u0103pitanul american Montgomery Schuyler, ofi\u0163er de informa\u0163ii \u00een Rusia bol\u015fevic\u0103. Din rapoartele trimise \u015fefului de Stat Major al Informa\u0163iilor <\/em><< … mi\u015fcarea bol\u015fevic\u0103 este \u015fi a fost, \u00eenc\u0103 de la \u00eencepututile ei, orientat\u0103 \u015fi controlat\u0103 de evreii ru\u015fi de cea cea mai sordid\u0103 teap\u0103.>> Acela\u015fi c\u0103pitan \u00een raportul din 9 iunie 1919 << <\/em>…Un tabel \u00eentocmit \u00een 1918 de Robert Wilton, corespondentul din Rusia al ziarului \u201eLondon Times\u201d<\/em> arat\u0103 c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 existau 384 de comisari, incluz\u00e2nd 2 negri, 13 ru\u015fi, 15 chinezi, 22 de armeni \u015fi peste 300 de evrei. Dintre ace\u015ftia din urm\u0103 264 veniser\u0103 din Statele Unite, dup\u0103 c\u0103derea Guvernului Imperial.>> CEKA poli\u0163ia politic\u0103 a bol\u015fevicilor. \u015eef, Moses Uritzky \u015fi Gernrikh Yagoda-Yehuda, evrei.\u201d<\/em><\/strong> (Radu Theodoru, op. cit. p. 16)<\/p>\n

Rolul militant al neobositului patriot ardelean Onisifor Ghibu <\/strong>\u00een cetatea Basarabiei a fost intens \u015fi imens. A colaborat la Cuv\u00e2ntul moldovenesc, <\/em>ini\u0163iind apoi o \u015ecoal\u0103 moldoveneasc\u0103 <\/em>de formare a viitorilor apostoli ai rom\u00e2nismului<\/strong>, aduc\u00e2nd cu sprijinul unor mari generali \u015fi ofi\u0163eri patrio\u0163i \u00een frunte cu Constantin Prezan, viitorul mare\u015fal, la 1 Octombrie 1917, o tiparni\u0163\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, \u00eentemeind gazeta <<Ardealul>><\/strong>, \u00een paginile c\u0103reia a a\u015fezat Declara\u0163ia-program a Unirii: \u00a0\u201e\u0162ara de m\u00e2ine a rom\u00e2nilor-trebuie s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul locuit de ei, de la Tisa \u015fi p\u00e2n\u0103 la Nistru, \u015fi \u00eenc\u0103 dincolo de acest r\u00e2u… Nimeni nu ne poate t\u0103g\u0103dui dreptul asupra p\u0103m\u00e2nturilor, \u00een care noi suntem cei mai vechi \u015fi cei mai mul\u0163i locuitori.\u201d<\/em><\/strong> (Onisifor Ghibu, op. cit. p. 65)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul Mi\u015fc\u0103rii de eliberare na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni,<\/em> roluri \u015fi asum\u0103ri decisive privin biruin\u0163a acesteia au avut-o: Adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia<\/strong> (6-7 aprilie 1917), Adunarea extraordinar\u0103 a reprezentan\u0163ilor clerului \u015fi mirenilor <\/strong>(19-25 aprilie 1917), Congresul \u0162\u0103r\u0103nimii din Basarabia <\/strong>(23-25 mai 1917), Congresul \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Moldoveni <\/strong>(25-28 mai 1917) \u015fi Congresul militarilor moldoveni <\/strong>(Chi\u015fin\u0103u, 20-27 octombrie 1917) \u015fi, la fel de important presa<\/strong> na\u0163ional\u0103 prin militan\u0163ii ei de seam\u0103. <\/strong>Toate aceste mari voin\u0163e <\/strong>au hot\u0103r\u00e2t instituirea Sfatului \u0162\u0103rii<\/strong>, care prin cei 95 <\/strong>de deputa\u0163i prezen\u0163i \u015fi-a deschis primele lucr\u0103ri la 21 noiembrie 1917, aleg\u00e2nd pe Ion Iancule\u0163 \u00a0<\/strong>ex-vicecomisarul Basarabiei ca pre\u015fedinte al Sfatului \u0162\u0103rii<\/strong>, pe Pantelimon Halippa <\/strong>\u015fi Mihail Savenco-<\/strong>vicepre\u015fedin\u0163i, iar pe Ion Buzdugan<\/strong>, Veniamin I. Grinfeld<\/strong>, Boris Epure<\/strong> \u015fi C. P. Misircov<\/strong>, ca secretari. ( <\/strong>Basarabia-Schi\u0163\u0103 istoric\u0103 \u015fi cultural\u0103. Liga Cultural\u0103 pentru Unitatea Rom\u00e2nilor de Pretutindeni \u015fi Editura Semne 2008, p. 28)<\/p>\n

Sfatul \u0162\u0103rii s-a \u00eentrunit solemn sub pre\u015feden\u0163ia lui Ion Incule\u0163<\/strong>, pre\u015fedintele Republicii Democratice Moldovene\u015fti \u015fi a guvernului, \u00een prezen\u0163a primului- ministru Alexandru Marghiloman al Rom\u00e2niei d\u00e2nd citire Declara\u0163iei de Unire <\/strong>la 27 Martie 1918<\/strong>, cu Rom\u00e2nia: \u201e\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103 Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut \u015fi Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia de acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani (106 ani-n.n.) din trupul vechii Moldove, \u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam pe baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna, se une\u015fte cu mama sa Rom\u00e2nia. Tr\u0103iasc\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia de-a pururi \u015fi totdeauna!<\/span>\u201d<\/em><\/strong> (Gheorghe Radu, Basarabia P\u0103m\u00e2nt Rom\u00e2nesc.<\/em>Ed. \u201eCetatea Doamnei\u201d, Piatra Neam\u0163, 2012, p. 96)<\/p>\n

Dup\u0103 prea lunga rug\u0103 \u015fi r\u0103bdare a\u015fteptat\u0103 de sute de genera\u0163ii, Neamul s-a \u00eentregit \u00een Rom\u00e2nia Mare, axul eminescian-De la Nistru p\u00e2n\u2019 la Tisa.<\/em><\/strong> \u00cen ziarul \u00eenfl\u0103c\u0103ratului lupt\u0103tor ardelean Onisifor Ghibu <\/strong>s-a scris cu\u00a0 majuscule: \u201e BASARABIA S-A UNIT CU \u0162ARA-MAM\u0102!\u201d <<Era un drept sf\u00e2nt al neamului nostru \u015fi el a luat fiin\u0163\u0103. \u00cemplinirea lui-e dovad\u0103 c\u0103, oric\u00e2te nedrept\u0103\u0163i ar avea s\u0103 \u00eendure un popor, dreptul lui nu poate pieri; el trebuie s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 la sosirea momentului celui mare.>> <\/em><\/strong>(O. Ghibu, op. cit. p. 65) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Mo\u0163iunea Basarabia-Actul Unirii<\/em><\/strong> a fost semnat\u0103 de Ion Incule\u0163-pre\u015fedintele Sfatului \u0162\u0103rii, Pan Halippa-vicepre\u015fedinte \u015fi Ion Buzdugan-Secretar, av\u00e2nd inscrip\u0163ionat\u0103 portretele regelui Ferdinand cu isc\u0103litura sa (sub cuv\u00e2ntul <<Basarabia>>), a Domnitorului \u015etefan cel Mare cu sigiliul \u015fi anii de domnie (\u00een st\u00e2nga), precum \u015fi a lui Dimitrie Cantemir, cu anii de domnie (\u00een dreapta), iar dedesuptul mo\u0163iunii o inscrip\u0163ie a Cet\u0103\u0163ii Albe din 1476, la care se adaug\u0103 \u015fi dou\u0103 strofe din poezia Zaridei Sylvia<\/strong>: \u00a0\u201eBucura\u0163i-v\u0103 surori m\u00e2ndre \u015fi v\u0103 veseli\u0163i\/ \u00cempreun\u0103 reg\u0103site, l\u00e2ng\u0103 maica ce iubi\u0163i\/ Juca\u0163i hora \u00eenfr\u0103\u0163irii cu fl\u0103c\u0103i dintre stejari\/ Hora sf\u00e2nt\u0103 a dezrobirii, hora Rom\u00e2niei Mari.\/\/ Iar c\u00e2nd falnic viitorul, va p\u0103stra \u00een veci solia,\/ Basarabia r\u0103m\u00e2ne pe veci a \u0163\u0103rii noastre rai;\/ Ca \u00een hrisoave s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 Ferdinand \u015fi cu Maria,\/ Prea sl\u0103vi\u0163i \u00een Rom\u00e2nia pe altarul lui Mihai.\u201d <\/em><\/strong>(idem) <\/em><\/strong><\/p>\n

Basarabia <\/strong>redevenind din acea clip\u0103 vechea provincie dacorom\u00e2n\u0103. Adunarea Deputa\u0163ilor \u015fi Senatul Rom\u00e2niei au votat la 29 Decembrie 1919<\/strong>, Legea privind ratificarea Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia<\/strong>, act ce s-a consfiin\u0163it la 31 Decembrie 1919<\/strong>, prin promulgarea Legii respective: 3 deputa\u0163i au votat \u00eempotriv\u0103, 36 ( deputa\u0163i ucraineni, evrei, bulgari \u015fi germani s-au ab\u0163inut, iar 86 au votat Unirea. <\/strong>Gra\u0163ie m\u0103re\u0163ului \u015fi divinului eveniment, regele Ferinand \u00eei scria lui I. Incule\u0163 la 28 Martie 1918: \u201eUn vis frumos s-a \u00eenf\u0103ptuit. Din suflet mul\u0163umesc bunului Dumnezeu c\u0103 mi-a dat \u00een zilele de restri\u015fte<\/em><\/strong>, ca o dulce m\u00e2ng\u00e2iere, s\u0103 v\u0103d dup\u0103 o sut\u0103 de ani pe fra\u0163ii basarabeni revenind iar\u0103\u015fi la patria mam\u0103. Aduc prinosul meu de c\u0103lduroase mul\u0163umiri domniilor voastre \u015fi Sfatului \u0162\u0103rii ale c\u0103rui patriotice sfor\u0163\u0103ri au fost \u00eencoronate de succes.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 vizitele la orfelinatul din satul Sascut<\/strong>, la spitalul One\u015fti<\/strong> \u015fi satele Groze\u015fti-Oituz<\/strong>, Ca\u015fin, <\/strong>printre suferin\u0163e, jale, ruine \u015fi d\u0103r\u00e2m\u0103turi, Regina Maria <\/strong>consemneaz\u0103 a doua zi \u00een Jurnalul de<\/em> R\u0103zboi<\/em>: \u201eBasarabia s-a declarat anexat\u0103 Rom\u00e2niei. E un motiv de mare bucurie-ar trebui s\u0103 m\u0103 bucur \u015fi eu, dar m-am dezobi\u015fnuit \u015fi nu pot dec\u00e2t s\u0103 privesc \u00eenainte cu team\u0103, \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103 ce necazuri ne va mai aduce situa\u0163ia.\u201d<\/em><\/strong> (Ia\u015fi, Miercuri, 28 Martie \/ 10 Aprilie 1918, MARIA Regina Rom\u00e2niei, Jurnal <\/strong>de <\/strong>R\u0103zboi 1918. <\/em>Vol. III. Trad. de Anca B\u0103rbulescu. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Lucian Boia. Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 2015, p. 25)<\/p>\n

N\u0103dejdea cre\u015ftin\u0103 este permanent vie. Ea nu moare niciodat\u0103. Ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 credem continuu \u015fi s\u0103 sper\u0103m c\u0103 prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului rom\u00e2nesc se va reface \u00eentr-o zi binecuv\u00e2ntat\u0103 \u00een hotarele lui fire\u015fti, cum \u00eentrez\u0103rea c\u0103rturarul-mitropolit basarabean Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103: \u201eBasarabia, Bucovina \u015fi \u0162inutul Her\u0163ei nu s-au rupt niciodat\u0103 din propria lor voin\u0163\u0103 de trupul \u0162\u0103rii. \u00centotdeauna rupturile au fost silnice. \u015ei, oric\u00e2t m-a\u015f str\u0103dui, mintea mea nu poate \u00een\u0163elege cum de se pot \u00eemp\u0103ca unii cu silnicia. Ba chiar, sunt unii care, incredibil, \u00eencep s\u0103 numeasc\u0103 silnicia binecuv\u00e2ntare, \u015fi s-o cread\u0103 privilegiu. \u015ei a\u015fa, p\u0103\u015fim pe un teren care se va descoperi u\u015for a fi fost al tr\u0103d\u0103rii \u015fi al ru\u015finii.\u201d<\/em><\/strong> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Basarabia.<\/em> Sibiu, 2003, p. 126) <\/em><\/strong><\/p>\n

Existen\u0163a unor ale\u015fi ai Domnului, chema\u0163i la afirmarea \u015fi sus\u0163inerea rom\u00e2nismului <\/strong>unitar s-a propagat ca un puternic ecou reverberat \u00een inimile adev\u0103ra\u0163ilor rom\u00e2ni promotori ai Unirii.<\/p>\n

Basarabia<\/strong>, Mireasa \u00eenrobit\u0103 a fost Martira care a tras semnalul \u00eentregirii tuturor rom\u00e2nilor. Dup\u0103 \u00cemplinire \u00eens\u0103, visul Miresei<\/strong> a r\u0103mas doar o am\u0103ruie \u00eenchipuire, nel\u0103s\u00e2nd loc nici bucuriei, nici m\u0103re\u0163iei. Dup\u0103 numai 15 ani de la Unire, P\u0103rintele<\/strong> Vasile \u0162epordei<\/strong>, unul dintre Lumin\u0103torii Basarabiei, constata cu am\u0103r\u0103ciune: \u201eBasarabia este cu mult mai str\u0103in\u0103 suflete\u015fte dec\u00e2t \u00een 1918. Datorit\u0103 jocului politic…, \u015fi altor cauze, genera\u0163ia Unirii s-a dovedit dup\u0103 Unire, inconsistent\u0103 suflete\u015fte, etic \u015fi patriotic, instabil\u0103 politic, neomogen\u0103 \u015fi \u015fubred\u0103, \u00een activitatea \u015fi comportarea ei public\u0103, politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103. N-a rezistat gloriei \u015fi favorurilor excep\u0163ionale ce i s-au oferit. Foarte u\u015for a cedat contamin\u0103rilor nefaste politicianiste \u015fi tenta\u0163iilor parvenirii politice-sociale, carierelor \u015fi posturilor rentabile-to\u0163i frunta\u015fii unioni\u015fti au ajuns mini\u015ftrii <\/em>(Incule\u0163 de 11 ori, Halippa de 9 ori \u015f.a.), academicieni, profesori universitari, deputa\u0163i, prefec\u0163i, primari urbani, directori de b\u0103nci, etc.\u201d<\/em><\/strong> (Vasile \u0162epordei, Scrieri Alese.<\/em> Ed. Flux, 2005, p. 88, 11)<\/p>\n

Dar, s\u0103 n\u0103d\u0103jduim prin rug\u0103 \u015fi jertf\u0103 \u00een marele Dar<\/strong>, pe care ni-l va face Bunul Dumnezeu, vorba P\u0103rintelui Sergiu Ro\u015fca<\/strong>, alt Lumin\u0103tor basarabean al Nemului: \u201e A\u015fa cum \u00een 1918 ea a fost prima r\u00e2ndunic\u0103 ce a prevestit zorile unei vie\u0163i noi pentru neamul rom\u00e2nesc, d\u00e2nd semnalul Unirii \u015fi al Re\u00eentregirii neamului, acela\u015fi semnal \u00eel d\u0103 \u015fi ast\u0103zi.\u201d<\/em><\/strong> (Basarabia, nr. 526 din 28.o3.1943)<\/p>\n

La dou\u0103 decenii de la \u00eenf\u0103ptuirea sf\u00e2ntului Ideal cre\u015ftin rom\u00e2nesc, alt\u0103 ml\u0103di\u0163\u0103 basarabean\u0103, profesorul G. Ra\u015fcu<\/strong>, publicist \u00eensemnat al vremii m\u0103rturisea: \u201eUnirea Basarbiei-a fost pentru sufletele rom\u00e2ne\u015fti ca un balsam pus pe o ran\u0103 ad\u00e2nc\u0103, ca o raz\u0103 de m\u00e2ng\u00e2iere venit\u0103 \u00een vremea celei mai cumplite dezn\u0103dejdi. Basarabia s-a unit cu \u0163ara mam\u0103 atunci c\u00e2nd n-avea nimic de c\u00e2\u015ftigat, dec\u00e2t bucurie sufleteasc\u0103; de aceea pentru noi, aceia care tr\u0103im la grani\u0163a Nistrului \u015fi ne hr\u0103nim din p\u0103m\u00e2ntul ei binecuv\u00e2ntat, nu poate s\u0103 existe o zi mai scump\u0103 dec\u00e2t ziua de 27 martie.\u201d<\/em><\/strong> (Sergiu C. Ro\u015fca, Basarabia P\u0103m\u00e2ntul misiunii noastre.<\/em> Ed. Universitar\u0103, Bucure\u015fti, 2006, p. 7)<\/p>\n

S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi pentru noi rom\u00e2nii de ast\u0103zi, grija de a trage primii semnalul aceastei<\/strong> misiuni divine a Re-Unirii cu Basarabia, f\u0103r\u0103 a avea ceva de c\u00e2\u015ftigat dec\u00e2t bucuria sufleteasc\u0103 \u015fi binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu! <\/strong><\/p>\n

Amin!<\/strong><\/p>\n

\u00centru mul\u0163i ani ferici\u0163i Mireas\u0103 \u015fi Martir\u0103 Basarabie!\u00a0 \u00a0\u00a0<\/em>\u00a0<\/strong><\/p>\n

—————————–<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Constantin NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

27 Martie 2016, Brusturi-Neam\u0163. \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eFie ca Dumnezeu care poate totul, care \u015ftie adev\u0103rul s\u0103 ne fac\u0103 parte de Basarabia \u00eentregit\u0103 la trupul \u0162\u0103rii.\u201d (Antonie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25878","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25878"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25878\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25881,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25878\/revisions\/25881"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}