{"id":25890,"date":"2016-03-28T13:35:08","date_gmt":"2016-03-28T13:35:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25890"},"modified":"2016-03-28T13:35:08","modified_gmt":"2016-03-28T13:35:08","slug":"viorel-roman-sfarsit-sau-inceput-de-veac-la-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/03\/28\/viorel-roman-sfarsit-sau-inceput-de-veac-la-bucuresti\/","title":{"rendered":"Viorel Roman: Sf\u00e2r\u0219it sau \u00eenceput de veac la Bucure\u0219ti ?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ROMAN-Viorel-wb1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-25891 alignleft\" title=\"ROMAN-Viorel-wb\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ROMAN-Viorel-wb1-225x300.jpg\" alt=\"\" width=\"225\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ROMAN-Viorel-wb1-225x300.jpg 225w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/ROMAN-Viorel-wb1.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 225px) 100vw, 225px\" \/><\/a>La \u00eencruci\u015farea marilor puteri \u015fi credin\u0163e, romano-catolicism, greco-ortodoxie \u015fi islam, poporul rom\u00e2n, o enigm\u0103 \u015fi un miracol (dup\u0103 Gheorghe I. Br\u0103tianu), sta \u00een calea tuturor. Occidentalii \u00eei sprijin\u0103 pentru c\u0103 sunt latini \u015fi \u00eei suspecteaz\u0103 pentru c\u0103 sunt sub ascultarea greco-pravoslavnicilor \u015fi islamului, care \u0163in cu din\u0163i de aceast\u0103 subordonare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Moldo-valahii au fost cinci secole robii Califatului islamic de la Istanbul, \u00a0a c\u0103rei st\u0103p\u00e2nire oriental\u0103 era la fel de stupid\u0103 \u015fi ineficient\u0103 ca antioccidentalismul \u015fi mizeria lor material\u0103 din zilele noastre. De aceea s\u0103 trecem \u00een revist\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 cre\u015ftin\u0103, coordonatele fundamentale ale lumii \u015fi apoi perspectivele de emancipare social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">I. Toat\u0103 lumea depinde de civiliza\u0163ia occidental\u0103, de IMPERIUL ROMAN, ast\u0103zi UE, U\u015eA, FMI, NATO, OECD, de Lumea \u00eent\u00e2ia, a \u0163\u0103rilor cre\u015ftine puternic industrializate, dezvoltate. Centrul, 20% din popula\u0163ia globului, de\u0163ine 85% din bog\u0103\u0163ia lumii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">II. Lumea a doua, preponderent ortodox\u0103, LIMES-ul, desparte Imperiul de Barbari \u015fi tr\u0103ie\u015fte din impulsurile teologice, culturale, economice, militare etc., care pleac\u0103 de la Centru.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">III. Lumea a treia, subdezvoltat\u0103, sunt BARBARII, la care n-au ajuns \u00eenc\u0103 Vechiul \u015fi Nou Testament, a\u015fa c\u0103 ei sunt \u00eenc\u0103 sclavii p\u0103catelor, asista\u0163i socio-economic, umanitar de la Centru. S\u0103raci, 20% din popula\u0163ia lumii, de\u0163in numai 1% din bagatia lumii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe scurt: Califul, sultanul turco-musulman supune Valahia \u00een anul 1415, Moldova 1489. La Congresul de la Berlin 1878, Principatul Rom\u00e2nia devine independent. Transilvania st\u0103 sub turci de la 1541 p\u00e2n\u0103 la asediul Vienei 1683, dup\u0103 care revine \u00een Sfatului Imperiu Roman.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Moldovenii iau contact primii cu occidentul prin c\u0103lug\u0103rii iezui\u0163i, catolicismul polonez de la Cracovia \u015fi s-au orietat cultural spre vest \u00eenc\u0103 din eviul mediu. Iezui\u0163i au r\u0103sp\u00e2ndit cultura prin \u015fcoli, care s-au deschis \u00een sec. XVI la Lemberg, Camenitza etc., unde fiii de boieri studiau. Iar \u00een vremea lui Petre \u015echiopul iezui\u0163ii aveau \u015fcoli la Ia\u015fi \u015fi Cotnari p\u00e2n\u0103 \u00een sec. al XVIII-lea, c\u00e2nd \u015ftafeta culturii apusene o preia \u015ecoala Ardeleana, pentru to\u0163i romanii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Transilv\u0103nenii, b\u0103n\u0103\u0163enii din Sf\u00e2ntului Imperiu au suferit secole de a r\u00e2ndul discriminarea rezervat\u0103 ortodoc\u015filor tolera\u0163i. Dar dup\u0103 ce s-au unit cu Roma \u00een 1698, \u015ecoala Ardelean\u0103, c\u0103lug\u0103rii greco-catolicii redescoper\u0103 \u00een occident originea lor latin\u0103 \u015fi au articulat un program de emancipare na\u0163ional\u0103 \u015fi social\u0103, de intrare \u00een r\u00e2nd cu lumea.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Valahii iau ultimii contact cu occidentul la Paris, \u00een capitala sec. al XIX-lea. Izola\u0163i de turci, greci, ru\u015fi \u015fi s\u00e2rbi, leg\u0103turile lor cu vestul au loc numai pe filiera cultural\u0103, iluminista, laic\u0103, fran\u0163uzeasc\u0103. Teologia occidental\u0103 le este inaccesibil\u0103 \u015fi Bucure\u015ftiul continua linia greco-fanariot\u0103 \u015fi dup\u0103 Marea Unire, 1918. \u00cen loc c\u0103 Rom\u00e2nia Mare s\u0103 devin\u0103 o diocez\u0103 a Romei, nou\u0103 patriarhie continua antioccidentalismul atavic, oriental. Paleativele laice, culturale blocheaz\u0103 emanciparea social-politica \u015fi duc \u00een final la dezmembrarea \u0163\u0103rii, actual\u0103 \u015fi azi.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Emanciparea e mereu sabotata pentru c\u0103 moldo-valahii sunt de un mileniu \u00een lan\u0163urile grele ale duhovniciei \u015fi soborniciei moscovite \u015fi constantinopolitane. Asta s-a v\u0103zut at\u00e2t \u00een 1948, la lichidarea Bisericii unite \u015fi a intelectualit\u0103\u0163ii, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 1989, c\u00e2nd activi\u015ftii preg\u0103ti\u0163i de Moscova subminau reorientarea spre vest a \u0163\u0103rii. Dar \u00een ciuda tuturora vizit\u0103 la Bucure\u015fti a Fericitului Ioan Paul \u00ceI \u00een anul 1999 a deschis romanilor p\u0103r\u0163ile Europei\/UE\/NATO.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 cum vedem mileniul doi a fost defavorabil\u0103 emancip\u0103rii ortodoc\u015filor. Dar iat\u0103 c\u0103 anul acesta, pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, papa Francisc \u015fi patriarhul Moscovei \u015fi al \u00eentregii Rusii, Kiril, s-au \u00eent\u00e2lnit c\u0103 fra\u0163i. Capul Bisericii ruse este Vladimir V. Putin, urma\u015ful \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Romei cre\u015ftine, \u0163\u0103rilor \u015fi protectorul tuturor ortodoc\u015filor (de la Pacea de la Cuciuc Cainargi, 1774). \u00cen var\u0103 are loc Sf\u00e2ntul \u015fi Marele Sinod Panortodox (ultimul a avut loc \u00een anul 787).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\">Papa Francisc vine la Alba Iulia \u00een anul centenarului Marii Uniri, 2018. Pentru prima dat\u0103 de la Marea Schisma 1054, to\u0163i romanii au toate condi\u0163iile de emancipare social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 prin refacerea unit\u0103\u0163ii cu Roma, nu ca \u00een anul unirii ardelenilor 1698, ci \u00eentr-un cadru cu totul nou, incomparabil mai generos \u015fi valabil tuturor ortodoc\u015filor. Aceste perspectivele erau inexistente \u00een al doilea mileniu, c\u00e2nd \u015fapte cruciadele romano-catolice pentru refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine e\u015fueaz\u0103, ca apoi cele opt cruciade ruso-ortodoxe pentru eliberarea robilor cre\u015ftini din Califatului islamic s\u0103 fie constant sabotate de occidentali. Azi ru\u015fi \u015fi NATO sunt \u00eentr-o cruciad\u0103 comun\u0103 pentru salvarea cre\u015ftinismului din Orient, dar \u00eenc\u0103 f\u0103r\u0103 o coordonare fireasc\u0103 ca \u00eentre fra\u0163ii de aceia\u015fi credin\u0163\u0103. \u00centreaga civiliza\u0163ia uman\u0103 e la o mare r\u0103scruce de drumuri? Tr\u0103im refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine? Sf\u00e2r\u015fit sau \u00eenceput de veac la Bucure\u015fti?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. Dr. Viorel Roman<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n<p><strong>C<\/strong><strong>onsilier academic la Universitatea din Bremen<\/strong><strong> <\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.viorel-roman.ro\">www.viorel-roman.ro<\/a><\/p>\n<p><strong>Timi\u015foara<\/strong><\/p>\n<p><strong>27 martie 2016<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La \u00eencruci\u015farea marilor puteri \u015fi credin\u0163e, romano-catolicism, greco-ortodoxie \u015fi islam, poporul rom\u00e2n, o enigm\u0103 \u015fi un miracol (dup\u0103 Gheorghe I. [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25890","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25890"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25890\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25893,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25890\/revisions\/25893"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}