{"id":25898,"date":"2016-03-29T07:47:41","date_gmt":"2016-03-29T07:47:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25898"},"modified":"2016-03-29T07:48:31","modified_gmt":"2016-03-29T07:48:31","slug":"vavila-popovici-despre-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/03\/29\/vavila-popovici-despre-viata\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre via\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u201eCel mai mare p\u0103cat al oamenilor e frica, spaima de-a privi \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i a recunoa\u0219te adev\u0103rul<\/strong>.\u201d<\/p>\n

\u2013 Mihai Eminescu<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u021ba este durata existen\u021bei noastre, p\u00e2n\u0103 la survenirea mor\u021bii. Valoarea vie\u021bii este greu de estimat, dar sim\u021bim miracolul \u0219i grandoarea ei, sim\u021bim c\u0103 ea merit\u0103 a fi tr\u0103it\u0103 \u0219i pre\u021buit\u0103. Via\u021ba nu se vinde, nu se cump\u0103r\u0103, ne este d\u0103ruit\u0103 \u0219i \u00een aceast\u0103 idee, eseistul, romancierul englez Jerome K. Jerome (1859-1927) spunea: \u201eO via\u021b\u0103 nu valoreaz\u0103 nimic, dar nimic nu valoreaz\u0103 c\u00e2t o via\u021b\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu adev\u0103rat, nimeni nu poate da o judecat\u0103 de valoare asupra vie\u021bii, iar religia ne spune c\u0103 doar Dumnezeu va avea acest drept, aceast\u0103 evaluare dreapt\u0103 \u0219i corect\u0103. \u00cen rest, noi, p\u0103m\u00e2ntenii, vom lucra cu ambiguit\u0103\u021bi asupra evalu\u0103rii. Problema vie\u021bii umane a constituit o preocupare a filozofilor, dar \u0219i a religiilor, \u00een\u021beleas\u0103 oarecum diferit, dup\u0103 diferitele ideologii \u0219i credin\u021be religioase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful britanic al epocii victoriene, John Stuart Mill (1806-1873) vorbea despre sentimentul de demnitate pe care-l are omul \u00een via\u021b\u0103 \u0219i care nu trebuie pierdut. Filozofii germani: Emmanuel Kant considera demnitatea omului ca fiind ata\u0219at\u0103 naturii sale de fiin\u021b\u0103 moral\u0103; Arthur Schopenhauer vorbea despre voin\u021ba de a tr\u0103i; Friedrich Nietzsche, \u00een schimb, considera voin\u021ba de a tr\u0103i o preferin\u021b\u0103 personal\u0103, tot el afirm\u00e2nd c\u0103 \u201ev<\/em>aloarea vie\u021bii nu poate fi estimat\u0103 de cineva \u00een via\u021b\u0103, un astfel de om fiind el \u00eensu\u0219i \u00een cauz\u0103, fiind obiect al disputei \u0219i nu judec\u0103tor<\/em>\u201d<\/em>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00cen decursul vie\u021bii suntem supu\u0219i gre\u0219elilor, pe care dac\u0103 le con\u0219tientiz\u0103m la timp, evit\u0103m a le mai repeta. Uneori le repet\u0103m incon\u0219tient, le repet\u0103m p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne trezim din gre\u0219eal\u0103, via\u021ba d\u00e2ndu-ne lec\u021bia ei. Cu c\u00e2t ne maturiz\u0103m mai cur\u00e2nd, cu at\u00e2t evit\u0103m gre\u0219elile, asumarea \u0219i iertarea lor fiind cheia fericirii noastre. Inima este cea care iart\u0103, care simte existen\u021ba, realitatea din jurul nostru, peste logica limitat\u0103 a min\u021bii, \u00een scopul dob\u00e2ndirii fericirii, adic\u0103 a armoniei dintre ceea ce omul g\u00e2nde\u0219te, vorbe\u0219te \u0219i face; ea cre\u00e2nd starea de libertate a spiritului, acesta nemaifiind \u00eencorsetat, supravegheat de tine \u00eensu\u021bi \u0219i de ceilal\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jean-Marie Guyau (1854-1888), filosof \u0219i poet francez, cel ce a avut o via\u021b\u0103 scurt\u0103 dar fecund\u0103, g\u00e2nditor precoce, cu sclipiri geniale, s-a preocupat de filozofia religiei, pe l\u00e2ng\u0103 estetic\u0103, etic\u0103 \u0219i pedagogie, d\u00e2nd dovad\u0103 de un optimism bazat pe iubire \u0219i \u00een\u021belegere a omului \u0219i a vie\u021bii. Puterea vie\u021bii \u0219i ac\u021biunea, conform g\u00e2ndirii lui, pot s\u0103 rezolve, \u00een mare parte, problemele vie\u021bii. Vorbind despre omul sceptic \u2013 \u00een moral\u0103 ca \u0219i \u00een metafizic\u0103 \u2013 era de p\u0103rere c\u0103 se \u00een\u0219al\u0103, el \u0219i to\u021bi ceilal\u021bi, c\u0103 umanitatea se va \u00een\u0219ela \u00eentotdeauna, c\u00e2t timp se va pretinde c\u0103 progresul este un simplu mers pe loc. \u201eNu au dreptate!\u201d<\/em>, afirma el. Pe de alt\u0103 parte, cel care are credin\u021ba dogmatic\u0103 crede c\u0103 posed\u0103, prin excep\u021bie de ceilal\u021bi, adev\u0103rul \u00eentreg, definit \u0219i imperativ, \u201enu are dreptate!\u201d \u2013 <\/em>repeta, spun\u00e2nd c\u0103 acel om nu vede c\u0103 sunt erori amestecate \u00een orice adev\u0103r, c\u0103 nu este \u00eenc\u0103 nimic \u00een g\u00e2ndirea omului destul de perfect pentru a fi definitiv, adic\u0103, primul crede c\u0103 umanitatea nu \u00eenainteaz\u0103, cel de al doilea c\u0103 deja a ajuns: \u201eEste gre\u0219it \u0219i ar trebui, mai cur\u00e2nd s\u0103-\u0219i spun\u0103 c\u0103 umanitatea este \u00een mers \u0219i s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u0219i el\u201d.<\/em> Pentru acest filozof munca valora c\u00e2t rug\u0103ciunea, iar despre Dumnezeu, spunea: \u201eEste greu s\u0103 credem c\u0103 furnicarul universului este \u00eenconjurat de o imens\u0103 singur\u0103tate. Dumnezeu este prietenul pururi prezent al primei \u0219i al ultimei ore, acel ce ne \u00eentov\u0103r\u0103\u0219e\u0219te pretutindeni, pe care \u00eel vom reg\u0103si chiar acolo unde ceilal\u021bi nu ne pot urma, p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een moarte\u201d<\/em>. Tot Jean-Marie Guyau mai spunea: \u201eA r\u0103m\u00e2ne t\u00e2n\u0103r mult timp, a r\u0103m\u00e2ne copil chiar, prin spontaneitatea \u0219i dragostea inimii; a p\u0103stra \u2013 nu \u00een manifest\u0103rile tale exterioare, ci \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei tale chiar \u2013 ceva u\u0219or, vesel, \u00eenaripat, acesta e cel mai bun mijloc de a st\u0103p\u00e2ni peste via\u021ba ta, c\u0103ci ce for\u021b\u0103 mai mare este dec\u00e2t tinere\u021bea?\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0 Autorul c\u0103r\u021bii biblice Eclesiastul, tristul rege al Israelului \u2013 Solomon (971 \u00ee. H -931 \u00ee. H.) a scris: \u201eDe\u0219ert\u0103ciune! De\u0219ert\u0103ciune!… De\u0219ert\u0103ciune a de\u0219ert\u0103ciunilor! Totul este de\u0219ert\u0103ciune\u201d.<\/em> La concluzia aceasta a ajuns omul bogat care a avut \u00een via\u021b\u0103 tot ce \u0219i-a dorit. \u0218i-a dat seama c\u0103 Dumnezeu ne-a creat pentru ceva dincolo de ce putem noi experimenta \u00een sensul de aici-\u0219i-acum. Despre Dumnezeu scria: \u201eEl a pus de asemenea g\u00e2ndul ve\u0219niciei \u00een inimile oamenilor…\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Basarabeanul Valeriu Gafencu (1921-1952), cre\u0219tinul ortodox numit de P\u0103rintele Nicolae Steinhardt \u201eSf\u00e2ntul \u00eenchisorilor\u201d, m\u0103rturisea dup\u0103 ani de suferin\u021b\u0103 \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, c\u0103 \u201evia\u021ba nu are niciun sens f\u0103r\u0103 Hristos! C\u0103 toate alerg\u0103rile noastre, f\u0103r\u0103 Iisus sunt de\u0219ert\u0103ciune \u0219i goan\u0103 dup\u0103 v\u00e2nt! De aceea, s\u0103 c\u0103ut\u0103m ca prin modul nostru de tr\u0103ire s\u0103-l c\u00e2\u0219tig\u0103m pe M\u00e2ntuitor \u00een inimile noastre\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Liderul spiritual indian Osho (1931-1990), spunea referitor la via\u021b\u0103: \u201eAtunci c\u00e2nd te na\u0219ti, nu e\u0219ti nici copac, ci o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103. Trebuie s\u0103 cre\u0219ti, s\u0103 ajungi la o \u00eenflorire, iar aceast\u0103 \u00eenflorire va fi mul\u021bumirea ta, \u00eemplinirea ta. Ea nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are leg\u0103tur\u0103 dec\u00e2t cu tine, cu evolu\u021bia ta personal\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Uneori ne asum\u0103m riscuri determinate de un curaj excesiv, dar important\u0103 este ideea care pune \u00een mi\u0219care energia noastr\u0103. Fiindc\u0103, dup\u0103 cum spunea Nicolae Iorga, sunt \u201esuccese care te \u00eenjosesc \u0219i \u00eenfr\u00e2ngeri care te \u00eenal\u021b\u0103\u201d. <\/em>\u0218i m\u0103 g\u00e2ndesc la ac\u021biunile tinerilor \u00eenrola\u021bi \u00een bande teroriste, la \u00eenjosirea la care se supun prin tragicele lor succese sporadice\u2026 Oare nu se poate preschimba \u00eenjosirea \u00een entuziasm \u0219i iubire pentru via\u021b\u0103? Bucuria ar p\u0103trunde \u00een suflete lor \u0219i ar cre\u0219te apetitul pentru via\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriam \u00een cartea \u201eFulgura\u021bii\u201d: \u201e\u00cen via\u021b\u0103 s\u0103 iubim mult, s\u0103 sper\u0103m mult \u0219i s\u0103 ne temem c\u00e2t mai pu\u021bin\u201d. <\/em>Dar, iat\u0103 c\u0103 atentatele concertate de mar\u021bi diminea\u021ba \u2013 15 martie 2016, din Bruxelles, capitala Belgiei \u0219i simbolul Europei, au \u0219ocat din nou \u00eentreaga lume civilizat\u0103, prin cruzimea lor \u0219i prin num\u0103rul mare al victimelor. Atentatele, de fapt, s-au succedat din 11 martie 2004 la Madrid – Spania, provoc\u00e2nd moartea a 191 de persoane, revendicate de Al-Qaida; 7 iulie 2005 la Londra, provoc\u00e2nd 56 de mor\u021bi; 24 mai 2014 la Bruxelles \u2013 patru persoane ucise \u00een incinta Muzeului Evreiesc; 7-9 ianuarie 2015 la Paris \u2013 atacat sediul redac\u021biei s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului satiric \u201eCharlie Hebdo\u201d \u00een care au murit 17 persoane \u0219i cei trei terori\u0219ti; 13 noiembrie 2015 la Paris \u2013 130 de persoane, \u00eentre care \u0219i rom\u00e2ni, au murit \u00een urma unor atacuri teroriste de o violen\u021b\u0103 rar\u0103. S-a reu\u0219it astfel, ca terorismul s\u0103 induc\u0103 teama \u2013 emo\u021bie specific\u0103 presim\u021birii primejdiei dar \u0219i frica \u2013 emo\u021bie motivat\u0103, acea senza\u021bie de stres care nu ne permite s\u0103 tr\u0103im clipa prezent\u0103 ca pe o normalitate. Pentru supravie\u021buire, sunt de p\u0103rere unii, este necesar mai mult ca oric\u00e2nd \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere declan\u0219area unei reac\u021bii de ap\u0103rare \u00een prezen\u021ba pericolului care atenteaz\u0103 la integritatea, demnitatea noastr\u0103. C\u00e2t de preg\u0103ti\u021bi suntem pentru aceasta? Curajul a sc\u0103zut de partea ap\u0103r\u0103rii \u0219i pe bun\u0103 dreptate, ne \u00eentreb\u0103m:\u00a0 De ce aceast\u0103 nehot\u0103r\u00e2re? Sunt pe undeva puncte slabe \u0219i risc\u0103m s\u0103 nu putem \u00eenvinge r\u0103ul? El nu a fost prev\u0103zut? De ce? Acum s-a v\u0103zut! Ce va trebui f\u0103cut? Avea dreptate romancierul rus Aleksandr Soljeni\u021b\u00een (1918-2008) c\u00e2nd spunea c\u0103 o atmosfer\u0103 spiritual\u0103 mediocr\u0103 paralizeaz\u0103 impulsurile nobile ale omului?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Singurul terorist care sc\u0103pase \u00een atentatul anterior, considerat creierul acelei ac\u021biuni, a fost prins abia vineri, 18 martie 2016, de c\u0103tre for\u021bele de securitate belgiene. Dup\u0103 numai o zi de la comiterea atentatelor, organiza\u021bia Statul Islamic a promis c\u0103 va comite un atentat de mai mare amploare \u00een Belgia. Ce crez oribil \u2013 cel al sinuciderii \u0219i al uciderii! Cunosc ei, ace\u0219ti tineri frumo\u0219i ca fizic \u0219i s\u0103n\u0103to\u0219i (fiindc\u0103 \u201etot omul, c\u00e2nd e t\u00e2n\u0103r, e frumos!\u201d<\/em>) valoarea unei vie\u021bi, a vie\u021bii pe care ar fi putut-o avea, dar la care au renun\u021bat? Cine judec\u0103 ce este via\u021ba \u0219i \u0219tie s-o iubeasc\u0103 pentru valoarea ei inestimabil\u0103, va spune ceea ce am spus \u00eentr-un poem: \u201e<\/em>O, Doamne, de-a\u0219 vedea timpul t<\/em>\u00e2<\/em>r<\/em>\u00e2<\/em>ndu-se -n genunchi <\/em>\u00ee<\/em>n fa\u021ba mea,\/ dezlegare mor\u021bii tot nu i-a\u0219 da!\u201d<\/em>\u00a0 <\/em>Sau, spusele regizorului, actorului american Woody Allen, cu un optimism bine meritat al celor 81 de ani pe care i-a \u00eemplinit: \u201eViitorul m\u0103 intereseaz\u0103 foarte mult. Este locul unde am de g\u00e2nd s\u0103-mi petrec urm\u0103torii ani de via\u021b\u0103\u201d.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Platon – filozoful antic – spunea de pe atunci c\u0103 \u201eomul este un prizonier care nu are dreptul de a deschide u\u0219a \u00eenchisorii sale \u0219i s\u0103 evadeze (…) Un om ar trebui s\u0103 a\u0219tepte \u0219i s\u0103 nu-\u0219i curme via\u021ba p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eel cheam\u0103 Dumnezeu.\u201d. <\/em>\u00cen acela\u0219i spirit ne vorbe\u0219te \u0219i credin\u021ba cre\u0219tin\u0103. La temelia \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii lui Iisus Hristos st\u0103 convingerea c\u0103 omul are o valoare deosebit\u0103. Ni s-a propus libera alegere: \u201eIau azi cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul martori \u00eempotriva voastr\u0103 c\u0103 \u021bi-am pus \u00eenainte via\u021ba \u0219i moartea, binecuv\u00e2ntarea \u0219i blestemul. Alege via\u021ba, ca s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti, tu \u0219i s\u0103m\u00e2n\u021ba ta\u201d<\/em> (Deuteronomul \u2013 a cincea carte a lui Moise – cap.30:19).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica Ortodox\u0103 \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 comentariile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acest subiect, asupra a dou\u0103 teme: crea\u021bia persoanelor umane dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea lui Dumnezeu \u0219i convingerea c\u0103 via\u021ba este un dar de la Dumnezeu, izvor\u00e2nd de la El \u0219i st\u00e2nd sub puterea Sa. Ca dar, existen\u021ba uman\u0103 presupune responsabilitatea \u201echivernisirii\u201d. <\/em>Cum? C\u0103ut\u00e2nd \u0219i p\u0103str\u00e2nd echilibrul, secret dezv\u0103luit \u00een psalmul 121: \u201eZiua soarele nu te va p\u0103li \u0219i noaptea luna nu te va vr\u0103ji\u201d.<\/em> Deci, via\u021ba nu ne apar\u021bine nou\u0103, ci lui Dumnezeu \u2013 Creatorul \u0219i ne este dat\u0103 pentru a fi exprimat\u0103; curmarea propriei vie\u021bi \u00eenseamn\u0103 sinucidere. C\u0103ci Dumnezeu a stabilit legi care s\u0103 aminteasc\u0103 oamenilor valoarea vie\u021bii lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar uciderea? Uciderea este ridicarea vie\u021bii aproapelui f\u0103\u021bi\u0219 sau \u00eentru ascuns, via\u021ba de care dispune numai Dumnezeu: \u201eS\u0103 nu ucizi\u201d<\/em> \u2013 porunca a 6-a a Decalogului \u2013 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu nimice\u0219ti pe omul asemenea \u021bie, c\u0103ci uciderea \u00eenseamn\u0103 distrugerea chipului lui Dumnezeu, ceea ce face ca pedeapsa pentru ucidere s\u0103 fie moartea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interpret\u00e2nd \u201eGeneza 9:4-6\u201d, unul dintre p\u0103storii Bisericii cre\u0219tine scrie \u00eentr-o carte a sa, despre aceste legi: \u201eOrice s\u00e2nge v\u0103rsat trebuie s\u0103 aminteasc\u0103 oamenilor de valoarea vie\u021bii umane; Dumnezeu cere s\u0103 fie pl\u0103tit pre\u021bul vie\u021bii omene\u0219ti luate prin omor; Dumnezeu a instituit pedeapsa capital\u0103 pentru uciga\u0219; Pedeapsa capital\u0103 ajut\u0103 societatea s\u0103 realizeze valoarea omului \u0219i a vie\u021bii lui\u201d. <\/em>Lui \u00eei dator\u0103m at\u00e2t via\u021ba c\u00e2t \u0219i moartea. El este St\u0103p\u00e2nul vie\u021bii \u0219i al mor\u021bii. Sinuciderea e condamnat\u0103 de multe voci ale Ortodoxiei, ca fiind un act ireversibil, de neiertat, al revoltei \u00eempotriva lui Dumnezeu \u0219i dac\u0103 lipsa de orientare a omului spre \u00eenf\u0103ptuirea binelui este \u00een vreun fel diminuat\u0103, se consider\u0103 c\u0103 faptul se datoreaz\u0103 \u201esl\u0103biciunii\u00a0 morale, p\u0103catului, unei lipse de credin\u021b\u0103 sau disper\u0103rii \u0219i blasfemiei\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oare tr\u0103im \u00eentr-o societate \u00een care cultul muncii a fost \u00eenlocuit cu cel al r\u0103zboirii, definit de maxima latin\u0103: \u201eDezbin\u0103, ur\u0103\u0219te \u0219i st\u0103p\u00e2ne\u0219te!\u201d?<\/em> \u00cen trecutul nu foarte \u00eendep\u0103rtat al confrunt\u0103rilor \u0219i atrocit\u0103\u021bilor mondiale ale secolului trecut, ideologiile regimurilor extremiste, totalitare s-au condus dup\u0103 acest principiu, au promovat cu \u00eenfocare lupta omului contra omului \u0219i implicit contra lui Dumnezeu. Chiar dac\u0103 unii consider\u0103 c\u0103 procentul omuciderilor a sc\u0103zut \u00een ultimele decenii, iar impresia invers\u0103 este creat\u0103 de \u201emodul \u00een care sunt reflectate realit\u0103\u021bile social-politice \u00een mass media interna\u021bional\u0103\u201d,<\/em> faptul c\u0103 ni se aduce la cuno\u0219tin\u021b\u0103, nu ne permite starea de impasibilitate, ci ne oblig\u0103 la ac\u021biuni care s\u0103 \u021bin\u0103 \u00een fr\u00e2u \u0219i s\u0103 reduc\u0103 c\u00e2t mai mult posibil violen\u021ba, noile forme sub care ea a ap\u0103rut. Instinctului nu trebuie s\u0103 i se permit\u0103 \u201ea sfida ra\u021bionalul\u201d<\/em> \u0219i \u00een acest scop trebuie reg\u00e2ndit un plan \u0219i o ac\u021biune de aducere a p\u0103cii \u0219i \u00een\u021belegerii \u00eentre oameni. Nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 somnolen\u021ba unora, lipsa lor de hot\u0103r\u00e2re \u0219i de m\u0103suri care s\u0103 poat\u0103 opri aceste nelegiuiri, acest pericol \u00een fa\u021ba c\u0103ruia nu se mai poate sta pasiv. Lipsa adev\u0103ratei \u00een\u021belepciuni \u0219i a curajului a devenit nemotivat\u0103. L\u0103s\u0103m barbaria s\u0103 fie dovedit\u0103 prin num\u0103rul mare de sinucideri, ucideri \u0219i mutil\u0103ri? De vie\u021bi distruse? Pare totu\u0219i revolt\u0103tor. Nu ne putem da seama de r\u0103d\u0103cinile acestui r\u0103u existent? Nu s-ar putea schimba sensul acestei frici? Adic\u0103 s\u0103 le fie team\u0103 acelor ce \u00eendr\u0103znesc acum f\u0103r\u0103 opreli\u0219ti s\u0103 distrug\u0103? S\u0103 ne amintim c\u0103 Hristos care \u00eentruchipa bl\u00e2nde\u021bea, a intrat \u00een templu \u0219i i-a biciuit pe iudei\u2026 C\u0103ci iubirea de oameni \u0219i grija lor includ \u0219i pedeapsa. Dup\u0103 umila mea p\u0103rere, situa\u021bia terorismului trebuie s\u0103 fie \u0219i \u00een aten\u021bia Bisericilor, dac\u0103 se vrea o fr\u00e2nare a ac\u021biunilor teroriste; reprezentan\u021bii Bisericilor ar trebui s\u0103 sprijine oamenii politici \u00een acest moment. Pot fi \u00eentreba\u021bi islami\u0219tii cine sprijin\u0103 ac\u021biunile terori\u0219tilor \u0219i a ob\u021bine un r\u0103spund edificator?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i deoarece o g<\/em>\u00e2ndire corect\u0103, ra\u021bional\u0103 \u0219i totodat\u0103 de bun sim\u021b se men\u021bine de-a lungul vremurilor, amintesc ceea ce scria P\u0103rintele Steinhardt \u00een \u201e Jurnalul fericirii\u201d: \u201eOmului politic nu i se cere numai bun\u0103tate, ci \u0219i mult\u0103 inteligen\u021b\u0103 \u0219i priceperea menirii lui: aceea de a fi priceput\u201d. <\/em>Iar poetul rom\u00e2n George Co\u0219buc (1866-1918) \u2013 inspirat probabil de poetul tragic grec Euripide (480 \u00ee. H.- 406 \u00ee. H.) care spunea \u00een piesa \u201eRug\u0103toarele\u201d c\u0103 via\u021ba noastr\u0103 e o lupt\u0103, unii oameni sunt ferici\u021bi mai devreme, al\u021bii mai t\u00e2rziu, iar al\u021bii niciodat\u0103 \u2013, a scris versurile: \u201eO lupt\u0103 -i via\u021ba; deci te lupt\u0103\/ Cu dragoste de ea, cu dor.\/ Pe seama cui? E\u0219ti un nemernic\/ C\u00e2nd n-ai un \u021bel hot\u0103r\u00e2tor\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u0218i totu\u0219i s<\/em>peran\u021ba exist\u0103, fiindc\u0103 \u201elumea are nevoie de speran\u021b\u0103 la fel ca de lumin\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCel mai mare p\u0103cat al oamenilor e frica, spaima de-a privi \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i a recunoa\u0219te adev\u0103rul.\u201d \u2013 Mihai Eminescu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25898","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25898"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25898\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25900,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25898\/revisions\/25900"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}