{"id":25933,"date":"2016-04-04T14:28:49","date_gmt":"2016-04-04T14:28:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25933"},"modified":"2016-04-04T14:28:49","modified_gmt":"2016-04-04T14:28:49","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-basarabia-%e2%80%93-mireasa-martira-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/04\/04\/gheorghe-constantin-nistoroiu-basarabia-%e2%80%93-mireasa-martira-2\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Basarabia \u2013 Mireasa Martir\u0103 (2)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Chema\u0163i la c\u00e2rm\u0103 valorile ce stau \u00een umbr\u0103, aruncate de puternicii zilei. Da\u0163i Basarabiei drepturile ei. Fi\u0163i demofili \u015fi r\u0103splata v\u0103 va fi mare!”<\/em>(Vasile \u0162epordei)<\/p>\n

Profesorul-jurnalist Onisifor Ghibu crede \u00een necesitatea r\u0103zboiului dus ca jertf\u0103 de rom\u00e2ni pentru \u00eenf\u0103ptuirea m\u0103re\u0163ei Uniri a tuturor rom\u00e2nilor. \u00cen acest sens \u00eei scria profesorului Iorga: \u201eNoi credem \u015fi acum-c\u0103 acest r\u0103zboi trebuie f\u0103cut cu orice pre\u0163, dup\u0103 ce el va fi preg\u0103tit, c\u00e2t se va putea mai bine. F\u0103r\u0103 acest r\u0103zboi nu numai c\u0103 nu vom c\u00e2\u015ftiga ceea ce e al nostru, dar vom pierde \u015fi ce avem: ne vom pierde sufletul \u015fi vom pierde orice justificare moral\u0103 de a mai tr\u0103i ca popor… Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria fa\u0163\u0103 de idealul ei. Altfel ar dovedi c\u0103 n-are ideal, iar popoarele f\u0103r\u0103 ideal n-au drepturi la via\u0163\u0103 \u00een vremuri ca acestea, c\u00e2nd \u015fi cele mai mari popoare \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 at\u00e2t de scump acest drept sf\u00e2nt”[8]<\/strong>. \u00cen zecile de articole scrise cu \u00eensufle\u0163ire cre\u015ftin\u0103 de Onisifor Ghibu \u00eentre 1914-1918, anii pribegiei, patriotul ardelean s-a intensificat astfel cu crezul Basarabiei, cu crezul \u015fi idealul sf\u00e2nt al Dacorom\u00e2niei. Explozia social\u0103 produs\u0103 de Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 \u00een s\u00e2nul Imperiului \u0163arist la 1917, a creat condi\u0163iile cre\u0103rii Mi\u015fc\u0103rii de eliberare na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Basarabia. Exponentul acestei Mi\u015fc\u0103ri a devenit Partidul Na\u0163ional Moldovenesc, creat \u00een martie-aprilie 1917, de c\u0103tre profesorul Onisifor Ghibu \u00een cadrul Apostolatului s\u0103u de la Chi\u015fin\u0103u, expresie a celei mai gr\u0103itoare m\u0103rturii, \u00eencheg\u00e2ndu-se astfel statul: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103, care avea s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 prin autonomia politic\u0103 \u015fi teritorial\u0103 unirea ei cu Rom\u00e2nia-Mum\u0103, la 27 martie 1918. Numai din pespectiva istoriei prin prisma adev\u0103rului istoric privind poporul rom\u00e2n \u015fi flagelul comunist putem avea cu adev\u0103rat o atitudine demn\u0103 \u015fi responsabil\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu 1917, anul care a afectat la modul general istoria mondial\u0103 \u015fi-n special istoria Europei de est \u015fi a unei p\u0103r\u0163i reprezentative din Asia, cu r\u0103sfr\u00e2ngeri seismice \u00een Africa \u015fi America de Sud, angaj\u00e2nd \u00een complexitatea acestui fenomen de natur\u0103 socio-politico-ideologic\u0103 \u015fi \u0163ara noastr\u0103. Rom\u00e2nia s-a situat ca un mare zid de ap\u0103rare al Peninsulei Balcanice \u015fi al Europei Centrale \u00eentre 1917-1944, \u00een fa\u0163a expansiunii ciumei ro\u015fii a ateismului bol\u015fevic, fiind prima \u0163ar\u0103 c\u0103reia Ziderblum-Lenin i-a declarat r\u0103zboi: \u201e\u00cen perioada interbelic\u0103 bandele bol\u015fevice din Basarabia sprijinite de agenturile sovietice au asasinat 1.259 solda\u0163i din jandarmerie \u015fi 1.197 poli\u0163i\u015fti. \u00cen replic\u0103 justi\u0163ia militar\u0103 a dat 6.350 de ani de \u00eenchisoare celor 896 de terori\u015fti aresta\u0163i \u00eentre 1920-1936, dintre care, 98% erau evrei”[9]<\/strong>.<\/p>\n

Trebuie, ca rom\u00e2nii care, cu adev\u0103rat respect\u0103 fenomenul rom\u00e2nesc \u00een unicitatea lui ortodox\u0103 s\u0103 fie demni \u00een a demasca manipularea, s\u0103 deconspire grupurile str\u0103ine sau iudele v\u00e2ndute, renegate, str\u0103ine interesului nostru na\u0163ional, s\u0103 resping\u0103 vehement falsurile istorice care ni se impun ca realitate obligatorie din partea marii Oculte: \u201eNu mai este ast\u0103zi un secret c\u0103 doctrina comunist\u0103 \u00ee\u015fi are originea la Marx, evreu din Germania. C\u0103 zisa Marea Revolu\u0163ie din Rusia anilor 1917-1921, i-a avut protagoni\u015fti pe Lev Bron\u015ftein zis Tro\u0163ki \u015fi pe Ziberblum zis Lenin, sprijini\u0163i material \u015fi politic de marea finan\u0163\u0103 iudaic\u0103 din S.U.A. \u015fi Germania. David R. Francis, ambasador american \u00een Rusia, cablogram\u0103 trimis\u0103 guvernului S.U.A., ianuarie 1918 \u201e […]Liderilor bol\u015fevici de aici, dintre care majoritatea sunt evrei, iar dintre ace\u015ftia nou\u0103zeci la sut\u0103 sunt exila\u0163i re\u00eentor\u015fi, pu\u0163in le pas\u0103 de Rusia sau de oricare alte \u0163\u0103ri, ei fiind interna\u0163ionali\u015fti care \u00eencearc\u0103 s\u0103 declan\u015feze o revolu\u0163ie social\u0103 la nivelul \u00eentregii lumi”. C\u0103pitanul american Montgomery Schuyler, ofi\u0163er de informa\u0163ii \u00een Rusia bol\u015fevic\u0103. Din rapoartele trimise \u015fefului de Stat Major al Informa\u0163iilor \u201e[…] mi\u015fcarea bol\u015fevic\u0103 este \u015fi a fost, \u00eenc\u0103 de la \u00eencepututile ei, orientat\u0103 \u015fi controlat\u0103 de evreii ru\u015fi de cea cea mai sordid\u0103 teap\u0103”. Acela\u015fi c\u0103pitan \u00een raportul din 9 iunie 1919 \u201e[…] Un tabel \u00eentocmit \u00een 1918 de Robert Wilton, corespondentul din Rusia al ziarului \u00ab London Times \u00bb arat\u0103 c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 existau 384 de comisari, incluz\u00e2nd 2 negri, 13 ru\u015fi, 15 chinezi, 22 de armeni \u015fi peste 300 de evrei. Dintre ace\u015ftia din urm\u0103 264 veniser\u0103 din Statele Unite, dup\u0103 c\u0103derea Guvernului Imperial”. CEKA poli\u0163ia politic\u0103 a bol\u015fevicilor. \u015eef, Moses Uritzky \u015fi Gernrikh Yagoda-Yehuda, evrei”[10]<\/strong>.<\/p>\n

Rolul militant al neobositului patriot ardelean Onisifor Ghibu \u00een cetatea Basarabiei a fost intens \u015fi imens. A colaborat la Cuv\u00e2ntul moldovenesc, ini\u0163iind apoi o \u015ecoal\u0103 moldoveneasc\u0103 de formare a viitorilor apostoli ai rom\u00e2nismului, aduc\u00e2nd cu sprijinul unor mari generali \u015fi ofi\u0163eri patrio\u0163i \u00een frunte cu Constantin Prezan, viitorul mare\u015fal, la 1 Octombrie 1917, o tiparni\u0163\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, \u00eentemeind gazeta \u201eArdealul”, \u00een paginile c\u0103reia a a\u015fezat Declara\u0163ia-program a Unirii: \u201e\u0162ara de m\u00e2ine a rom\u00e2nilor-trebuie s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul locuit de ei, de la Tisa \u015fi p\u00e2n\u0103 la Nistru, \u015fi \u00eenc\u0103 dincolo de acest r\u00e2u… Nimeni nu ne poate t\u0103g\u0103dui dreptul asupra p\u0103m\u00e2nturilor, \u00een care noi suntem cei mai vechi \u015fi cei mai mul\u0163i locuitori”[11]<\/strong>. \u00cen cadrul Mi\u015fc\u0103rii de eliberare na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni, roluri \u015fi asum\u0103ri decisive privin biruin\u0163a acesteia au avut-o: Adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia (6-7 aprilie 1917), Adunarea extraordinar\u0103 a reprezentan\u0163ilor clerului \u015fi mirenilor (19-25 aprilie 1917), Congresul \u0162\u0103r\u0103nimii din Basarabia (23-25 mai 1917), Congresul \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Moldoveni (25-28 mai 1917) \u015fi Congresul militarilor moldoveni (Chi\u015fin\u0103u, 20-27 octombrie 1917) \u015fi, la fel de important presa na\u0163ional\u0103 prin militan\u0163ii ei de seam\u0103. Toate aceste mari voin\u0163e au hot\u0103r\u00e2t instituirea Sfatului \u0162\u0103rii, care prin cei 95 de deputa\u0163i prezen\u0163i \u015fi-a deschis primele lucr\u0103ri la 21 noiembrie 1917, aleg\u00e2nd pe Ion Iancule\u0163 ex-vicecomisarul Basarabiei ca pre\u015fedinte al Sfatului \u0162\u0103rii, pe Pantelimon Halippa \u015fi Mihail Savenco-vicepre\u015fedin\u0163i, iar pe Ion Buzdugan, Veniamin I. Grinfeld, Boris Epure \u015fi C. P. Misircov, ca secretari[12]<\/strong>. Sfatul \u0162\u0103rii s-a \u00eentrunit solemn sub pre\u015feden\u0163ia lui Ion Incule\u0163, pre\u015fedintele Republicii Democratice Moldovene\u015fti \u015fi a guvernului, \u00een prezen\u0163a primului- ministru Alexandru Marghiloman al Rom\u00e2niei d\u00e2nd citire Declara\u0163iei de Unire la 27 Martie 1918, cu Rom\u00e2nia: \u201e\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103 Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut \u015fi Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia de acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani (106 ani-n.n.) din trupul vechii Moldove, \u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam pe baza principiului c\u0103 noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor, de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna, se une\u015fte cu mama sa Rom\u00e2nia. Tr\u0103iasc\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia de-a pururi \u015fi totdeauna!”[13]<\/strong>.<\/p>\n

Dup\u0103 prea lunga rug\u0103 \u015fi r\u0103bdare a\u015fteptat\u0103 de sute de genera\u0163ii, Neamul s-a \u00eentregit \u00een Rom\u00e2nia Mare, axul eminescian \u201eDe la Nistru p\u00e2n’ la Tisa”.<\/p>\n

\u00cen ziarul \u00eenfl\u0103c\u0103ratului lupt\u0103tor ardelean Onisifor Ghibu s-a scris cu majuscule: \u201eBasarabia s-a unit cu \u0162ara-Mam\u0103!”. \u201eEra un drept sf\u00e2nt al neamului nostru \u015fi el a luat fiin\u0163\u0103. \u00cemplinirea lui-e dovad\u0103 c\u0103, oric\u00e2te nedrept\u0103\u0163i ar avea s\u0103 \u00eendure un popor, dreptul lui nu poate pieri; el trebuie s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 la sosirea momentului celui mare”[14]<\/strong>. Mo\u0163iunea Basarabia-Actul Unirii a fost semnat\u0103 de Ion Incule\u0163-pre\u015fedintele Sfatului \u0162\u0103rii, Pan Halippa-vicepre\u015fedinte \u015fi Ion Buzdugan-Secretar, av\u00e2nd inscrip\u0163ionat\u0103 portretele regelui Ferdinand cu isc\u0103litura sa (sub cuv\u00e2ntul \u201eBasarabia”), a Domnitorului \u015etefan cel Mare cu sigiliul \u015fi anii de domnie (\u00een st\u00e2nga), precum \u015fi a lui Dimitrie Cantemir, cu anii de domnie (\u00een dreapta), iar dedesuptul mo\u0163iunii o inscrip\u0163ie a Cet\u0103\u0163ii Albe din 1476, la care se adaug\u0103 \u015fi dou\u0103 strofe din poezia Zaridei Sylvia: \u201eBucura\u0163i-v\u0103 surori m\u00e2ndre \u015fi v\u0103 veseli\u0163i\/ \u00cempreun\u0103 reg\u0103site, l\u00e2ng\u0103 maica ce iubi\u0163i\/ Juca\u0163i hora \u00eenfr\u0103\u0163irii cu fl\u0103c\u0103i dintre stejari\/ Hora sf\u00e2nt\u0103 a dezrobirii, hora Rom\u00e2niei Mari.\/\/ Iar c\u00e2nd falnic viitorul, va p\u0103stra \u00een veci solia,\/ Basarabia r\u0103m\u00e2ne pe veci a \u0163\u0103rii noastre rai;\/ Ca \u00een hrisoave s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 Ferdinand \u015fi cu Maria,\/ Prea sl\u0103vi\u0163i \u00een Rom\u00e2nia pe altarul lui Mihai”[15]<\/strong>. Basarabia redevenind din acea clip\u0103 vechea provincie dacorom\u00e2n\u0103. Adunarea Deputa\u0163ilor \u015fi Senatul Rom\u00e2niei au votat la 29 Decembrie 1919, Legea privind ratificarea Unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia, act ce s-a consfiin\u0163it la 31 Decembrie 1919, prin promulgarea Legii respective: 3 deputa\u0163i au votat \u00eempotriv\u0103, 36 ( deputa\u0163i ucraineni, evrei, bulgari \u015fi germani s-au ab\u0163inut, iar 86 au votat Unirea. Gra\u0163ie m\u0103re\u0163ului \u015fi divinului eveniment, regele Ferinand \u00eei scria lui I. Incule\u0163 la 28 Martie 1918: \u201eUn vis frumos s-a \u00eenf\u0103ptuit. Din suflet mul\u0163umesc bunului Dumnezeu c\u0103 mi-a dat \u00een zilele de restri\u015fte, ca o dulce m\u00e2ng\u00e2iere, s\u0103 v\u0103d dup\u0103 o sut\u0103 de ani pe fra\u0163ii basarabeni revenind iar\u0103\u015fi la patria mam\u0103. Aduc prinosul meu de c\u0103lduroase mul\u0163umiri domniilor voastre \u015fi Sfatului \u0162\u0103rii ale c\u0103rui patriotice sfor\u0163\u0103ri au fost \u00eencoronate de succes.”<\/p>\n

Dup\u0103 vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul One\u015fti \u015fi satele Groze\u015fti-Oituz, Ca\u015fin, printre suferin\u0163e, jale, ruine \u015fi d\u0103r\u00e2m\u0103turi, Regina Maria consemneaz\u0103 a doua zi \u00een Jurnalul de R\u0103zboi: \u201eBasarabia s-a declarat anexat\u0103 Rom\u00e2niei. E un motiv de mare bucurie-ar trebui s\u0103 m\u0103 bucur \u015fi eu, dar m-am dezobi\u015fnuit \u015fi nu pot dec\u00e2t s\u0103 privesc \u00eenainte cu team\u0103, \u00eentreb\u00e2ndu-m\u0103 ce necazuri ne va mai aduce situa\u0163ia”[16]<\/strong>. N\u0103dejdea cre\u015ftin\u0103 este permanent vie. Ea nu moare niciodat\u0103. Ne \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 credem continuu \u015fi s\u0103 sper\u0103m c\u0103 prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului rom\u00e2nesc se va reface \u00eentr-o zi binecuv\u00e2ntat\u0103 \u00een hotarele lui fire\u015fti, cum \u00eentrez\u0103rea c\u0103rturarul-mitropolit basarabean Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103: \u201eBasarabia, Bucovina \u015fi \u0162inutul Her\u0163ei nu s-au rupt niciodat\u0103 din propria lor voin\u0163\u0103 de trupul \u0162\u0103rii. \u00centotdeauna rupturile au fost silnice. \u015ei, oric\u00e2t m-a\u015f str\u0103dui, mintea mea nu poate \u00een\u0163elege cum de se pot \u00eemp\u0103ca unii cu silnicia. Ba chiar, sunt unii care, incredibil, \u00eencep s\u0103 numeasc\u0103 silnicia binecuv\u00e2ntare, \u015fi s-o cread\u0103 privilegiu. \u015ei a\u015fa, p\u0103\u015fim pe un teren care se va descoperi u\u015for a fi fost al tr\u0103d\u0103rii \u015fi al ru\u015finii”[17]<\/strong>. Existen\u0163a unor ale\u015fi ai Domnului, chema\u0163i la afirmarea \u015fi sus\u0163inerea rom\u00e2nismului unitar s-a propagat ca un puternic ecou reverberat \u00een inimile adev\u0103ra\u0163ilor rom\u00e2ni promotori ai Unirii.<\/p>\n

Basarabia, Mireasa \u00eenrobit\u0103 a fost Martira care a tras semnalul \u00eentregirii tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00cemplinire \u00eens\u0103, visul Miresei a r\u0103mas doar o am\u0103ruie \u00eenchipuire, nel\u0103s\u00e2nd loc nici bucuriei, nici m\u0103re\u0163iei. Dup\u0103 numai 15 ani de la Unire, P\u0103rintele Vasile \u0162epordei, unul dintre Lumin\u0103torii Basarabiei, constata cu am\u0103r\u0103ciune: \u201eBasarabia este cu mult mai str\u0103in\u0103 suflete\u015fte dec\u00e2t \u00een 1918. Datorit\u0103 jocului politic…, \u015fi altor cauze, genera\u0163ia Unirii s-a dovedit dup\u0103 Unire, inconsistent\u0103 suflete\u015fte, etic \u015fi patriotic, instabil\u0103 politic, neomogen\u0103 \u015fi \u015fubred\u0103, \u00een activitatea \u015fi comportarea ei public\u0103, politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103. N-a rezistat gloriei \u015fi favorurilor excep\u0163ionale ce i s-au oferit. Foarte u\u015for a cedat contamin\u0103rilor nefaste politicianiste \u015fi tenta\u0163iilor parvenirii politice-sociale, carierelor \u015fi posturilor rentabile-to\u0163i frunta\u015fii unioni\u015fti au ajuns mini\u015ftrii (Incule\u0163 de 11 ori, Halippa de 9 ori \u015f.a.), academicieni, profesori universitari, deputa\u0163i, prefec\u0163i, primari urbani, directori de b\u0103nci etc.”[18]<\/strong>. Dar, s\u0103 n\u0103d\u0103jduim prin rug\u0103 \u015fi jertf\u0103 \u00een marele Dar, pe care ni-l va face Bunul Dumnezeu, vorba P\u0103rintelui Sergiu Ro\u015fca, alt Lumin\u0103tor basarabean al Nemului: \u201eA\u015fa cum \u00een 1918 ea a fost prima r\u00e2ndunic\u0103 ce a prevestit zorile unei vie\u0163i noi pentru neamul rom\u00e2nesc, d\u00e2nd semnalul Unirii \u015fi al Re\u00eentregirii neamului, acela\u015fi semnal \u00eel d\u0103 \u015fi ast\u0103zi”[19]<\/strong>.<\/p>\n

La dou\u0103 decenii de la \u00eenf\u0103ptuirea sf\u00e2ntului Ideal cre\u015ftin rom\u00e2nesc, alt\u0103 ml\u0103di\u0163\u0103 basarabean\u0103, profesorul G. Ra\u015fcu, publicist \u00eensemnat al vremii m\u0103rturisea: \u201eUnirea Basarbiei-a fost pentru sufletele rom\u00e2ne\u015fti ca un balsam pus pe o ran\u0103 ad\u00e2nc\u0103, ca o raz\u0103 de m\u00e2ng\u00e2iere venit\u0103 \u00een vremea celei mai cumplite dezn\u0103dejdi. Basarabia s-a unit cu \u0163ara mam\u0103 atunci c\u00e2nd n-avea nimic de c\u00e2\u015ftigat, dec\u00e2t bucurie sufleteasc\u0103; de aceea pentru noi, aceia care tr\u0103im la grani\u0163a Nistrului \u015fi ne hr\u0103nim din p\u0103m\u00e2ntul ei binecuv\u00e2ntat, nu poate s\u0103 existe o zi mai scump\u0103 dec\u00e2t ziua de 27 martie[20]<\/strong>“. S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi pentru noi rom\u00e2nii de ast\u0103zi, grija de a trage primii semnalul aceastei misiuni divine a Re-Unirii cu Basarabia, f\u0103r\u0103 a avea ceva de c\u00e2\u015ftigat dec\u00e2t bucuria sufleteasc\u0103 \u015fi binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu! Amin!
\n\u00centru mul\u0163i ani ferici\u0163i Mireas\u0103 \u015fi Martir\u0103 Basarabie!<\/p>\n

27 Martie 2016, Brusturi-Neam\u0163.<\/em><\/p>\n

———————————————
\n[8] Onisifor Ghibu, Unitatea Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Chestiunea Basarabiei. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Dumitru Preda. Ed. Fiat Lux, Bucure\u015fti, 1995, p. 64.
\n[9] Radu Theodoru, Rom\u00e2nia, Rom\u00e2nii \u015fi Comunismul. Un r\u0103spuns documentat la o provocare antirom\u00e2neasc\u0103. Ed. Lucman, 2009, p. 7.
\n[10] Radu Theodoru, op. cit. p. 16.
\n[11] Onisifor Ghibu, op. cit. p. 65.
\n[12] Basarabia-Schi\u0163\u0103 istoric\u0103 \u015fi cultural\u0103. Liga Cultural\u0103 pentru Unitatea Rom\u00e2nilor de Pretutindeni \u015fi Editura Semne, 2008, p. 28.
\n[13] Gheorghe Radu, Basarabia P\u0103m\u00e2nt Rom\u00e2nesc.Ed. \u201eCetatea Doamnei”, Piatra Neam\u0163, 2012, p. 96.
\n[14] O. Ghibu, op. cit. p. 65.
\n[15] Ibidem.
\n[16] Ia\u015fi, Miercuri, 28 Martie\/10 Aprilie 1918, Maria, Regina Rom\u00e2niei, Jurnal de R\u0103zboi 1918. Vol. III. Trad. de Anca B\u0103rbulescu. Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Lucian Boia. Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 2015, p. 25.
\n[17] Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Basarabia. Sibiu, 2003, p. 126.
\n[18] Vasile \u0162epordei, Scrieri Alese. Ed. Flux, 2005, p. 88, 11.
\n[19] Basarabia, nr. 526 din 28.o3.1943.
\n[20] Sergiu C. Ro\u015fca, Basarabia P\u0103m\u00e2ntul misiunii noastre. Ed. Universitar\u0103, Bucure\u015fti, 2006, p. 7.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Chema\u0163i la c\u00e2rm\u0103 valorile ce stau \u00een umbr\u0103, aruncate de puternicii zilei. Da\u0163i Basarabiei drepturile ei. Fi\u0163i demofili \u015fi r\u0103splata [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25933","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25933","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25933"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25933\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25936,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25933\/revisions\/25936"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25933"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25933"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25933"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}