{"id":25987,"date":"2016-04-10T21:51:01","date_gmt":"2016-04-10T21:51:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=25987"},"modified":"2016-04-10T21:57:48","modified_gmt":"2016-04-10T21:57:48","slug":"vavila-popovici-de-ce-construim-catedrala-mantuirii-neamului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/04\/10\/vavila-popovici-de-ce-construim-catedrala-mantuirii-neamului\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: De ce construim Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eCredin\u021ba \u00een Hristos este esen\u021ba vie\u021bii omului. V\u0103 da\u021bi seama c\u0103, dac\u0103 pentru o clip\u0103 Dumnezeu nu ar fi \u00een via\u021ba noastr\u0103, toate ar fi f\u0103r\u0103 un scop, f\u0103r\u0103 un rost?\u201d <\/em><\/p>\n

\u2013 Doctor \u0218tefan Mindea<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La vremea c\u00e2nd se anun\u021ba \u00eenceperea construirii Catedralei Neamului, am scris un articol, care a fost publicat \u00een mai multe reviste \u0219i inclus \u00een \u201eArticole \u0219i eseuri \u2013 volumul II\u201d, ap\u0103rut \u00een februarie 2012. Am scris atunci despre ideea construirii unei catedrale na\u021bionale\u00a0ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103 din 1877-1878 c\u00e2nd s-a constatat faptul c\u0103 nu exist\u0103 un loc destul de \u00eenc\u0103p\u0103tor\u00a0unde s\u0103 se oficieze o slujb\u0103 religioas\u0103 cu ocazia zilelor sau evenimentelor importante.\u00a0 Discu\u021biile au\u00a0fost multe, problema lipsei banilor a am\u00e2nat rezolvarea. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u0219i dup\u0103 Marea Unire din 1 Decembrie 1918 au fost bani, dar nu a fost loc, apoi a venit Marea Criz\u0103 Economic\u0103 din anii \u201930 \u0219i iar s-a oprit ini\u021biativa. \u0218i mai apoi a venit comunismul, nu s-au mai construit biserici, ci s-au demolat. Imediat dup\u0103 revolu\u021bie BOR a re\u00eenceput discu\u021biile despre construc\u021bie. Au ap\u0103rut din nou probleme, dar cu insisten\u021be \u0219i cu pasiunea de a realiza aceast\u0103 Catedral\u0103, ca semn de afirmarea a identit\u0103\u021bii noastre na\u021bionale, s-a trecut la realizarea \u00een 2011 a proiectului, a \u00eenceput construc\u021bia, urm\u00e2nd ca ea s\u0103 fie terminat\u0103 \u00een anul 2018.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u0218i \u00een acel moment s-au ridicat glasuri ale cre\u0219tinilor, dar \u0219i ale ateilor, care s-au exprimat contra construc\u021biei unei catedrale ortodoxe. Document\u00e2ndu-m\u0103, am mai scris pe atunci c\u0103 actuala Catedral\u0103 patriarhal\u0103, construit\u0103 la mijlocul secolului al XVII-lea (1656-1658), a fost ini\u021bial biseric\u0103 m\u0103n\u0103stireasc\u0103, devenit\u0103 ulterior catedral\u0103 mitropolitan\u0103 \u00een anul 1668, iar din anul 1925, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea Patriarhiei Rom\u00e2ne, ea serve\u0219te \u00een mod provizoriu drept Catedral\u0103 patriarhal\u0103 p\u00e2n\u0103 la construirea Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului, a\u0219a cum se men\u021bioneaz\u0103 \u00een pisania scris\u0103 deasupra u\u0219ii de intrare, de patriarhul Miron Cristea, dup\u0103 lucr\u0103rile de restaurare din anii 1932-1935. Am dat exemple de catedrale mitropolitane din provinciile rom\u00e2ne\u0219ti care sunt cu mult mai \u00eenc\u0103p\u0103toare dec\u00e2t actuala Catedral\u0103 patriarhal\u0103 \u0219i ofer\u0103 clerului \u0219i credincio\u0219ilor condi\u021bii mai bune pentru desf\u0103\u0219urarea cultului. Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 este ast\u0103zi singura \u00eentre Bisericile ortodoxe f\u0103r\u0103 o catedral\u0103 reprezentativ\u0103 pentru credin\u021ba majorit\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cartea \u201eJurnal American\u201d am exemplificat c\u00e2teva construc\u021bii grandioase care se fac la ora actual\u0103 \u00een lume, sigur c\u0103 am scris \u0219i despre farmecul micilor noastre biserici, multe construite \u00een vremea domniei lui \u0218tefan cel mare, interiorul c\u0103rora era corespunz\u0103tor credincio\u0219ilor de la acea vreme, ba mai mult, se afirm\u0103 c\u0103\u00a0 ce s-a construit acum 400-500 de ani, sunt biserici foarte mari pentru acea vreme.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului, simbol al demnit\u0103\u021bii na\u021bionale, al unit\u0103\u021bii dintre genera\u021bii \u0219i al rom\u00e2nilor de pretutindeni, prin stilul arhitectonic tradi\u021bional bizantin-rom\u00e2nesc, va fi reprezentativ\u0103 pentru credin\u021ba majorit\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n. Picturile \u0219i mozaicurile viitoarei Catedrale patriarhale vor include sfin\u021bi \u0219i l\u0103ca\u0219uri de cult reprezentative din toate provinciile rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i chiar ale comunit\u0103\u021bilor de rom\u00e2ni din afara Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Concluzion\u00e2nd, este util \u0219i demn s\u0103 construim cu bucurie un spa\u021biu-simbol al comuniunii rom\u00e2ne\u0219ti din \u021bar\u0103 \u0219i de pretutindeni!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndind la greut\u0103\u021bile pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 cei care sunt angrena\u021bi \u00een construc\u021bia acestei Catedrale, la criticile \u0219i dezacordurile exprimate cu privire la construc\u021bia Catedralei Neamului, mi-am amintit de puternica personalitate a voievodului martir Constantin Br\u00e2ncoveanu (n.1654 – d.1714), unul dintre cei mai mari ctitori de biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri din \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, cel care a marcat istoria rom\u00e2nilor de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea \u0219i \u00een primele decenii ale secolului al XVIII-lea. \u00cendelunga sa domnie, una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor rom\u00e2ne, \u00eenceput\u0103 la 29 octombrie 1688 \u0219i \u00eencheiat\u0103 \u00eentr-un mod at\u00e2t de cumplit \u00een 15 august 1714, a marcat o perioad\u0103 bun\u0103 de pace; \u00een politica extern\u0103 C. Br\u00e2ncoveanu ac\u021bion\u00e2nd cump\u0103tat, a reu\u0219it prin inteligen\u021b\u0103 \u0219i intui\u021bie politic\u0103, s\u0103 transforme \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-un important centru diplomatic european. A ini\u021biat o ampl\u0103 activitate de construc\u021bii religioase \u0219i laice, \u00eembin\u00e2nd armonios \u00een arhitectur\u0103, pictur\u0103 mural\u0103 \u0219i sculptur\u0103 tradi\u021bia autohton\u0103, stilul neo-bizantin \u0219i ideile novatoare ale renascentistului italian \u00eentr-un nou stil caracteristic, numit \u201estilul br\u00e2ncovenesc<\/em>\u201d. Istoricii de art\u0103 fac o analogie a stilului cu rena\u0219terea apusean\u0103, folosind denumirea de \u201ebaroc br\u00e2ncovenesc\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu toate greut\u0103\u021bile prin care trecea, Domnitorul a ridicat o serie de biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri: biserica de la Potlogi (D\u00e2mbovi\u021ba), cea de la Mogo\u0219oaia, M\u0103n\u0103stirea Hurezi (sau Horezu), Br\u00e2ncoveni, Mamul (V\u00e2lcea), Biserica Sf\u00e2ntul Sava, Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou etc., ref\u0103c\u00e2nd \u0219i consolid\u00e2nd, totodat\u0103, multe dintre cele existente. De asemenea, literatura (\u00eendeosebi cea religioas\u0103) a cunoscut o deosebit\u0103 dezvoltare prin folosirea pe scar\u0103 tot mai larg\u0103 a tiparului; arhitectura, definit\u0103 de elemente \u0219i tr\u0103s\u0103turi noi, specifice br\u00e2ncovene\u0219ti, a cunoscut o perioad\u0103 de maxim\u0103 \u00eenflorire, iar pictura a devenit o art\u0103 cu tr\u0103s\u0103turi proprii, rezultate din \u00eembinarea iconografiei tradi\u021bionale cu influen\u021be din arta post-bizantin\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, s-au dezvoltat \u0219i muzica, gravura, argint\u0103ria etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u0219i reu\u0219ise s\u0103 fie confirmat pe via\u021b\u0103 \u00een domnie (1699) \u0219i reconfirmat de noul sultan \u00een 1703, domnul a lucrat \u00een permanen\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i asigure \u00een str\u0103in\u0103tate un refugiu de turci, fiind con\u0219tient de precaritatea situa\u021biei sale. Ultimii ani ai domniei lui Constantin Br\u00e2ncoveanu s-au desf\u0103\u0219urat sub semnul unei mari nelini\u0219ti pentru voievod, care se sim\u021bea din ce \u00een ce mai str\u00e2ns de cercul du\u0219manilor din afara \u0219i din\u0103untrul \u021b\u0103rii. Se crease o adev\u0103rat\u0103 coterie (clic\u0103) \u00een jurul voievodului, care complota cu asiduitate vederea detron\u0103rii acestuia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar peste toate, \u00cenalta Poart\u0103 era extrem de interesat\u0103 de marea, fabuloasa avere a Br\u00e2ncovenilor, a\u0219a cum era apreciat\u0103 \u00een scrisorile trimise la Constantinopol de cei care doreau c\u0103derea lui Br\u00e2ncoveanu Vod\u0103, avere mo\u0219tenit\u0103 de la p\u0103rin\u021bi, la care s-a ad\u0103ugat \u0219i averea so\u021biei \u2013 tot de vi\u021b\u0103 nobil\u0103. Relatarea lui Ion Neculce despre o scrisoare a hanului t\u0103tar, sus\u021bin\u0103tor al lui Dimitrie Cantemir, care f\u0103cea cunoscut turcilor c\u0103 voievodul Constantin Br\u00e2ncoveanu este bogat \u0219i puternic \u0219i nu trebuie l\u0103sat \u00een domnie “c\u0103 poate s\u0103 se haineasc\u0103 …”, arat\u0103 \u00een ce fel era denun\u021bat voievodul muntean la Istanbul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cele din urm\u0103 Constantin Br\u00e2ncoveanu cu fiii s\u0103i, Constantin, \u0218tefan, Radu, Matei, \u0219i cu sfetnicul Ienache V\u0103c\u0103rescu au fost lua\u021bi prin surprindere, prin\u0219i \u0219i du\u0219i la Istanbul (Constantinopol) \u00een 1714, fiind jefui\u021bi \u0219i deposeda\u021bi de toate bunurile din \u021bar\u0103: mo\u0219ii, case, bani, bijuterii etc. Ajun\u0219i aici, Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00eempreun\u0103 cu cei patru fii ai s\u0103i au fost arunca\u021bi \u00een temni\u021b\u0103, chinui\u021bi s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 locurile unde era ascuns restul averii. \u00cen timpul chinurilor cumplite la care erau supu\u0219i, turcii i-au promis domnitorului \u00eencetarea acestora, anularea pedepsei cu moartea \u0219i chiar \u00eenapoierea domniei dac\u0103 va da \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei fabuloasa sum\u0103 de 20.000 de pungi de aur \u0219i dac\u0103 se va lep\u0103da de credin\u021ba cre\u0219tin\u0103. Voievodul Constantin Br\u00e2ncoveanu nu \u0219i-a renegat credin\u021ba, la fel au f\u0103cut \u0219i copii s\u0103i. Au fost condamna\u021bi la moarte, sfetnicul Ienache \u0219i cei patru fii ai domnitorului au fost decapita\u021bi pe r\u00e2nd, la sf\u00e2r\u0219it a fost decapitat \u00eensu\u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu, \u00een ziua marii s\u0103rb\u0103tori a Adormirii Maicii Domnului la 15 august 1714, ziua c\u00e2nd \u00eemplinea 60 de ani. Osemintele voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu au fost aduse \u00een \u021bar\u0103 abia, \u00een 1720, de doamna Marica, \u00een timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat \u0219i \u00eengropate \u00een biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Av\u00e2nd \u00een vedere sf\u00e2r\u0219itul martiric al voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu \u0219i a celor patru fii ai s\u0103i, \u00eempreun\u0103 cu sfetnicul Ienache, \u0219i apreciind via\u021ba sa m\u0103rturisitoare, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00een 1992, a hot\u0103r\u00e2t trecerea \u00een r\u00e2ndul sfin\u021bilor a celor \u0219ase martiri Br\u00e2ncoveni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Gheorghe \u0218incai, \u00een Cronica rom\u00e2nilor, descrie martiriul dreptcredinciosului voievod rom\u00e2n: \u201eOdat\u0103 cu Br\u00e2ncoveanul au pierit cei patru feciori ai lui, c\u0103rora el le-a gr\u0103it astfel \u00een ora mor\u021bii: \u201eIat\u0103, toate avu\u021biile \u0219i orice am avut, am pierdut! S\u0103 nu ne pierdem \u00eencai sufletele… Sta\u021bi tare \u0219i b\u0103rb\u0103te\u0219te, dragii mei! s\u0103 nu b\u0103ga\u021bi seam\u0103 de moarte. Privi\u021bi la Hristos, m\u00e2ntuitorul nostru, c\u00e2te a r\u0103bdat pentru noi \u0219i cu ce moarte de ocar\u0103 a murit. Crede\u021bi tare \u00eentru aceasta \u0219i nu v\u0103 mi\u0219ca\u021bi, nici v\u0103 cl\u0103ti\u021bi din credin\u021ba voastr\u0103 pentru via\u021ba \u0219i lumea aceasta…\u201d. Acestea zic\u00e2nd el, porunci \u00eemp\u0103ratul de le t\u0103iar\u0103 capetele, \u00eent\u00e2i ale feciorilor, \u00eencep\u00e2nd de la cel mai t\u00e2n\u0103r, \u0219i mai pe urm\u0103 a t\u0103iat capul lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, \u0219i aruncar\u0103 trupurile \u00een mare. \u0218i cre\u0219tinii, dup\u0103 aceea, afl\u00e2ndu-le, le-au astrucat la Patriarhie<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un Academician din zilele noastre a spus: \u201eCredin\u021ba este foarte important\u0103 pentru beneficiul omului, \u00een general. Omul lipsit de credin\u021b\u0103 este un om pierdut\u201d. Unii vorbesc de o genera\u021bie pierdut\u0103! Ar fi prea trist!<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCredin\u021ba \u00een Hristos este esen\u021ba vie\u021bii omului. V\u0103 da\u021bi seama c\u0103, dac\u0103 pentru o clip\u0103 Dumnezeu nu ar fi \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-25987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25987"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25987\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25990,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25987\/revisions\/25990"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}