{"id":26099,"date":"2016-04-25T08:28:24","date_gmt":"2016-04-25T08:28:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26099"},"modified":"2016-04-25T08:28:24","modified_gmt":"2016-04-25T08:28:24","slug":"george-anca-eseu-la-targoviste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/04\/25\/george-anca-eseu-la-targoviste\/","title":{"rendered":"George Anca: Eseu la T\u00e2rgovi\u0219te"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

George Anca<\/strong><\/p>\n

\n

ESEU LA\u00a0 T\u00c2RGOVI\u0218TE<\/strong><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Mircea Horia Simionescu \u0219i \u0218coala de la T\u00e2rgovi\u0219te<\/em><\/p>\n

Scurt\u0103 introducere la o antologie subiectiv\u0103<\/em><\/p>\n

Zricha, Sati \u00eentru Eminescu sanscrit<\/em><\/p>\n

Vali Ni\u021bu<\/em><\/p>\n

Asasinarea poetului Nicolae Neagu<\/em><\/p>\n

Seminare \/ Orfeu digital<\/em><\/p>\n

Planul lui Dumnezeu \u0219i Gr\u0103dina Maicii Domnului<\/em><\/p>\n

Pasti\u0219\u0103 \u00een grup<\/em><\/p>\n

Sunt lacrimae rerum<\/em><\/p>\n

C\u00e2ntec pentru T\u00e2rgovi\u0219te<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

MIRCEA HORIA SIMIONESCU \u015eI \u015eCOALA DE LA T\u00c2RGOVI\u015eTE<\/strong><\/p>\n

Salonul Literar Colocviile de Mar\u0163i<\/p>\n

30 martie 2010 ora 17, Centrul Calderon, Str. Jean Louis Calderon, 39, Bucure\u015fti<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 colocviul dedicat anterior Bucure\u015ftiului, T\u00e2rgovi\u015fte, vechea Capital\u0103 a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \/ Valahia, va fi prezent\u0103 prin produc\u0163ia literar\u0103 postmodern\u0103 cunoscut\u0103 ca \u015ecoala de proz\u0103 de la T\u00e2rgovi\u015fte reprezentat\u0103 de Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Ol\u0103reanu, Tudor \u0162opa, precum \u015fi prin Societatea Scriitorilor T\u00eergovi\u015fteni (autori \u015fi c\u0103r\u0163i). Ar putea fi \u015fi aceasta o manier\u0103 de a nu discrimina nici \u201eprovincia\u201d, nici \u201eCapitala\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Invita\u0163i: Mircea Horia Simionescu, scriitori t\u00e2rgovi\u015fteni \u015fi bucure\u015fteni, critici literari.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vor fi lansate c\u0103r\u0163i publicate de editura Bibliotheca din T\u00e2rgovi\u015fte:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mircea Horia Simionescu, Asaltul locului comun<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 George Anca, T\u00e2rgovi\u015fte – India<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 Mihai Stan, Confreria<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 Tudor Cristea, De la clasici la contemporani<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 George Coanda, Heliadeana. Ipostaze de geocivilizatie romaneasca<\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 Florea Turiac, Neuronii somnambuli <\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 Emil Staneascu, Liberus <\/em><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 Dan Giju, Si pace va fi in inima mea <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Ion M\u0103rculescu, O iubesc enorm, domnule judec\u0103tor<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Nicolae Ionel, Scrisori din timpul anului<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Toma George Veseliu, Sonetele lui Petru Cercel<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Nicolae Scurtu, Scriitori d\u00e2mbovi\u0163eni<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 –\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Corin Bianu, Agremin \u015fi \u00eenc\u0103 ceva<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0–\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Victor Petrescu, T\u00e2rgovi\u015fte. C\u0103l\u0103tori str\u0103ini. Cronicari<\/em><\/p>\n

Colocviul de mar\u0163i 27 aprilie 2010 va fi dedicat indiani\u015ftilor rom\u00e2ni de ieri \u015fi de azi: Mircea Eliade, Sergiu Al-George, Amita Bhose, Sergiu Demetrian, Mihaela Gligor, Liviu Borda\u015f.<\/p>\n

Amfitrion: <\/em>Dr. George Anca<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Scurt\u0103 introducere la o antologie subiectiv\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mihai Stan venise, dryly, cu ideea unei antologii de poe\u0163i din T\u00e2rgovi\u015fte \u00eempreun\u0103 cu poe\u0163i indieni tocmai c\u00e2nd m\u0103 preg\u0103team, invitat de Adelina Patrichi, pentru lansarea, la Bookfest, a romanului Cromozomul Calcutta\u00a0 <\/em>de Amitav Ghosh, \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103. Nu c-avusesem malarie (cromozomul e altceva), dar, re\u00eentors \u00een India lui Eliade, dup\u0103 \u015fapte ani, m\u0103 separam cumva,\u00a0 la mijloc de timp, printre mai multe\u00a0 antologii poetice indiene pe viu, de sertar \u00eens\u0103, din trecu\u0163ii ani ’80 (\u00een delir, eram \u00eensp\u0103im\u00e2ntat, contextual-comunist, de ce am scris \u015fi am tradus \u00een India \u015fi \u00een… T\u00e2rgovi\u015fte). S\u0103 spun, la lansare, de folosirea sovietic\u0103 a literaturii indiene, la vremea lui Mitrea Cocor<\/em>, p\u00e2n\u0103 la Avara\/Vagabondul<\/em>? Ce mult \u00eensemnaser\u0103 Gandhi \u015fi Tagore \u00eenainte de r\u0103zboi \u00een rom\u00e2ne\u015fte? Ce va s\u0103 \u00eensemne \u00eens\u0103 (de) acum literatura(-rile) Indiei \u015fi a(le) diasporei sale? S\u0103 spun de \u201cT\u00e2rgovi\u015fte-India\u201d (o oarecare unic\u0103 \u00eent\u00e2lnire rom\u00e2no-indian\u0103 \u00een Europa)?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deocamdat\u0103, semn de eliberare(?), scot la iveal\u0103 traduceri-ritual \u00een rom\u00e2ne\u015fte de c\u00e2nd eram \u00een putere \u00een India, dar \u015fi de deun\u0103zi-azi(-m\u00e2ine?) tocmai ca spre a versiona afin confra\u0163ii din vechea Capital\u0103 a Valahiei \u00een anglo-indian\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Iuga a venit \u00een 1981 cu manuscrise de la contemporani \u015fi , prin disponibilitatea eroic\u0103 a lui Vinod Seth, le-am v\u0103zut \u00een hindi \u015fi le-am publicat \u00een revista \u201cLatinitas\u201d, acolo, \u00een Delhi: c\u00e2te \u201co sut\u0103 de poe\u0163i\u201d din ambele \u0163\u0103ri \u00ee\u015fi d\u0103deau \u00eent\u00e2lnire . De la poe\u0163i indieni, am str\u00e2ns o coresponden\u0163\u0103 de poezie\u00a0 din care dezv\u0103lui c\u00e2te ceva aici, dup\u0103 ani, dac\u0103 nu \u0103sta le-o fi sorocul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai apoi, parcurg\u00e2nd zile \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2ni cu Yatindra Tiwari \u00een biroul meu de la Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u0163ional\u0103 antologii poetice rom\u00eene\u015fti, pentru una \u00een hindi, acesta a r\u0103mas fascinat,\u00a0 \u00een afar\u0103 de Eminescu, de Heliade, anume de eufonia stelar\u0103 a laptelui, \u00een \u201cZbur\u0103torul\u201d (o versiune de lucru tot voi \u00eencerca, doar a tradus Legile lui Manu sau Tirukural).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cititorului a\u015f avea s\u0103-i \u00eemp\u0103t\u0103\u015fesc secrete pe care, de fapt, le-am afla \u00eempreun\u0103. Cum mi s-a \u00eent\u00e2mplat, transcriind \u201cCopilul\u201d de Tagore, s\u0103 cad pe g\u00e2nduri amintindu-mi c\u0103 prin ’90 sau ’91, publicat \u00een \u201cLuceaf\u0103rul\u201d, eu, ca traduc\u0103tor, fiind entuziasmat de pruncul din iesle, altceva vor fi inten\u0163ionat editorii s\u0103 pun\u0103 \u00een circula\u0163ie, anume r\u0103spunsul : \u201dvictima\u201d la \u00eentrebarea \u201ccine ne va conduce\u201d (dup\u0103 asasinarea conduc\u0103torului).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

\n

\n

\n

ZRICHA, SATI \u00ceNTRU EMINESCU SANSCRIT<\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eIt is with extreme sadness that I inform you that Zricha is no more\u201d. Vestea vine din California, de la fratele ei, Manu Jain. Mama lui Kuvan, vestal\u0103 indian\u0103 a lui Eminescu, Zricha Vaswani, nu mai este. \u015ei-a facut sati? Am sesizat, traduc\u00e2ndu-i doctoratul – \u201eEffect of Indian Thought on Mihai Eminescu\u201d – sensiblitatea pentru \u201eMortua est!\u201d, dar mereu \u00een contextul Vedelor, Upanishadelor, budhismului. Efectul s\u0103 fi rico\u015fat bumerang?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cei d\u0103duse adresa mea, \u00een Delhi, profesorul Nicolae Dr\u0103gul\u0103nescu, mi-a scris, mi-a trimis, capitol de capitol, poem de poem, Eminescu-scripturi sanscrite. Le-am comentat, antam\u00e2nd o publicare \u00een Rom\u00e2nia, pe urmele Amitei Bhose. Am pus coresponden\u0163a chiar sub egida Academiei Interna\u0163ionale \u201eMihai Eminescu\u201d, astfel \u00eenc\u00e2t o \u00eent\u00e2mpl\u0103toare recunoa\u015ftere rom\u00e2neasc\u0103 a putut ajuta chiar \u00een instan\u0163\u0103, dup\u0103 spusele ei, spre a nu fi separat\u0103 de fiul adorat, Kuvan.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cartea a ap\u0103rut la editura Bibliotheca dinT\u00e2rgovi\u015fte, la \u00eenceputul anului 2011. T\u0103cere. Prob\u0103 c\u0103 nici Eminescu, nici India, via doctoratul unei tinere romantice, nu \u00een Valahia, dar \u00een Bharat, nu prea intereseaz\u0103. Nici ea nu mai crezuse c\u0103 va ap\u0103rea. I-am expediat un exemplar la adresa (nou\u0103) pe care mi-o precizase. Nu a mai v\u0103zut-o, se sinucisese (c\u00e2t face un plic din Rom\u00e2nia \u00een India, cu avionul). Pe copert\u0103, eu alesesem, Padhmapani, pictat la Ajanta, iat\u0103, nev\u0103zut.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd Urmila Trikha a tradus \u00een sanscrit\u0103 \u201eLuceaf\u0103rul\u201d lui Mihai Eminescu, dup\u0103 \u201eMiori\u0163a\u201d \u00een hindi (Memna), fusese deja separat\u0103 de fiica sa, \u00eenc\u00e2t se ata\u015fase de a noastr\u0103, dar, mai sigur, de Eminescu, nu f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu doctoratul ei, \u201eConcep\u0163ia religioas\u0103 \u00een Mahabharata\u201d. Degeaba s-a sup\u0103rt cumva, \u00een invizibil, Amita, c\u0103 tocmai ea o fi r\u0103mas singura, deocamdat\u0103, din fiicele Bengalului care se bucur\u0103 de o recuno\u015ftere sor\u0103 cu venera\u0163ia, prin, totu\u015fi, Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sergiu Al-George a murit la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 ce s-a \u00eentors acas\u0103 de la Congresul mondial de sanscrit\u0103 de la Varanasi. Nu l-a mai \u0163inut inima, m-am g\u00e2ndit c\u0103 l-a dobor\u00e2t iubirea de India (ba\u015fca pu\u015fc\u0103ria, \u00een lotul Noica, unde predase Vedele \u00een Morse). Margret Chatterjee a scris un necrolog \u00een National Herald, poate comparabil cu \u201e\u00cen Nirvana\u201d de I. L. Caragiale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Moartea indiani\u015ftilor no\u015ftri se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu a eminescologilor indieni, mahasamadhi. Mi-e \u015fi team\u0103 s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la to\u0163i traduc\u0103torii lui Eminescu, cu care am lucrat, cum or fi duc\u00e2nd-o. Sisir Kumar Das nu mai este nici el. Mahendra Dave se credea \u00eencarnare gujarat\u0103 a lui Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La v\u00e2rsta Zrichei, am conversat 8 ore cu Rosa del Conte, despre Eminescu, despre absolut, mi-a \u015fi scris \u00een India. Absolutul l-am resim\u0163it \u00een \u00eent\u00e2lnirea virtual\u0103 cu sora parc\u0103 a Antei Raluca Buzinschi. Uncitatea \u015fi-o \u00eenvedera acut, comparatist, genial. Nu noutatea \u00eei era \u0163int\u0103, dimpotriv\u0103, recunoa\u015fterea absolutului pe culmi sanscrito-rom\u00e2ne. Altar.<\/p>\n

\n

\n

ZRICHA VASWANI<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

MIHAI EMINESCU \u015eI SCRIPTURILE INDIENE<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Versiune rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi edi\u0163ie de George Anca<\/p>\n

\n

\n

Bibliotheca, 2009<\/p>\n

\n

copyright: Zricha Vaswani<\/p>\n

copyright pentru edi\u0163ia rom\u00e2n\u0103: Bibliotheca & \u00eengrijitorul edi\u0163iei<\/p>\n

\n

\n

\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cuprins<\/p>\n

\n

\n

Eminescu sanscrit \u2013 Dr. George Anca……<\/strong><\/p>\n

Aparent neconven\u0163ional\u0103 aventur\u0103 savant\u0103 \u2013 Dr. R.K. Shukla<\/strong><\/p>\n

Lec\u0163ia lui Zricha Vaswani \u2013 Nicolae Tomoniu<\/strong><\/p>\n

Eminescu a tr\u0103it o via\u0163\u0103 curajoas\u0103 \u2013 Dr. Surender Bhutani<\/strong><\/p>\n

Dou\u0103 scrisori \u2013 Ioan Micl\u0103u<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Poemul lui Mihai Eminescu \u201cOd\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Traducerea complet\u0103……<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Traducerea vers cu vers<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Similarit\u0103\u0163i \u00eentre anticul text indian vedic \u201cKathaopanishad\u201d \u015fi poemul lui Mihai Eminescu \u201cOd\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Semnifica\u0163ia cercet\u0103rii mele\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Poemul lui Mihai Eminescu \u201cGloss\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Traducere vers cu vers<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Similarit\u0103\u0163i \u00eentre poemul lui Mihai Eminescu \u201cGloss\u0103\u201d \u015fi textul antic buddhist\u00a0\u00a0 \u201cSutta-Nipata\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Importan\u0163a cercet\u0103rii mele<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Similarit\u0103\u0163i \u00eentre poemul lui Mihai Eminescu \u201cRug\u0103ciunea unui dac\u201d\/\u201dNirvana\u201d (A\u00a0 Dacian’s Prayer) \u015fi \u201cRig-Veda\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Importan\u0163a cercet\u0103rii mele<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cRig-Veda\u201d \u015fi \u201cRug\u0103ciunea unui dac\u201d, una l\u00e2ng\u0103 alta<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Poemul lui Mihai Eminescu \u201cScrisoarea I\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Textul poemului \u201cScrisoarea I\u201d \u00een rom\u00e2ne\u015fte<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fragmente din \u201cScrisoarea I\u201d. Traducere \u00een englez\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Similarit\u0103\u0163i \u00eentre \u201cScrisoarea I\u201d(Letter I) \u015fi \u201cRig-Veda\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Similarit\u0103\u0163i \u00eentre \u201cRig-Veda\u201d \u015fi \u201cScrisoareaI\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Traducere \u00een englez\u0103 a unui fragment din poemul lui Mihai Eminescu \u201cLuceaf\u0103rul\u201d\u00a0 de c\u0103tre cercet\u0103toare<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Similarit\u0103\u0163i \u00eentre poemul lui Mihai Eminescu \u201cLuceaf\u0103rul\u201d \u015fi \u201cSrimad\u00a0 Bhagavad Gita\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Contribu\u0163ia cercet\u0103rii mele la interpretarea mai clar\u0103 a \u201cLuceaf\u0103rului\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201cAbhigyan-Shakuntalam\u201d – \u201cKamadeva\u201d<\/strong><\/p>\n

O strof\u0103 din poemul lui Mihai Eminescu \u201cMortua est\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Similarit\u0103\u0163i \u00eentre poemul lui Mihai Eminescu \u201cMortua est!\u201d \u015fi textul antic \u00a0 budhist \u201cBuddha \u2013 Karita\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Importan\u0163a cercet\u0103rii mele<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Semnifica\u0163ia cercet\u0103rii mele<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u2026 Doamna (n-am cunoscut-o) Zricha Vaswani \u015fi-a sus\u0163inut nu demult doctoratul la Universitatea \u201cDr. Bhim Rao Ambedkar\u201d cu teza \u201cEffect of Indian Thought on Mihai Eminescu\u201d. Mi-a trimis, colegial, capitole \u015fi traduceri. Entuziasmului ini\u0163ial i s-ar fi putut al\u0103tura trimiteri, post-festum, la biblio-eminescologie, indo-eminescologie. \u00cen fapt, Ms. Vaswani \u015fi-a tr\u0103it ani de adolescen\u0163\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u015fi hipnoz\u0103 i-a fost, \u00een Biblioteca Universitar\u0103 din Ia\u015fi, manuscrisul traducerii gramaticii sanscrite al lui Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenapoi pe p\u0103m\u00e2nt indian, a deschis, parc\u0103 altfel, ochii asupra scripturilor supreme ale vechii-noii Indii, a\u015ftern\u00e2nd un du-te-vino \u00eentre Od\u0103 \u2013 Katha Upanishad, Glossa \u2013 Sutta Nipata, Rug\u0103ciunea unui dac \u2013 Rig-Veda, Scrisoarea I \u2013 Rig-Veda, Luceaf\u0103rul \u2013 Srimad Bhagavad Gita, Kamadeva \u2013 Sakuntala, Mortua est \u2013 Budha-Karita. <\/em>Ciudat, sau asem\u0103n\u0103tor, doctoranzii rom\u00e2ni, petrecu\u0163i hindus, se v\u0103desc parc\u0103 \u015fi mai ad\u00e2nc submer\u015fi indianit\u0103\u0163ii, poate \u00eenc\u0103 un argument al afinit\u0103\u0163ilor rom\u00e2no-indiene. N-am curaj s\u0103 stilizez aparenta reg\u0103sire, la ei, a rom\u00e2nismului prin indianism (universitar).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Suntem pe terenul bibliotecii electronice, \u00een recuperare. Am ratat \u015fansa s\u0103 fi intrat \u00een bibliografia acestui doctorat, de\u015fi locul unde sunt cele mai multe din c\u0103r\u0163ile mele este anume Biblioteca Departamentului de Studii Germane \u015fi Romanice al Universit\u0103\u0163ii din Delhi. Totu\u015fi, Ms. Zricha a aflat de titlul Indoeminescology<\/em> de pe net, via Amazon. Nu e r\u0103u nici a\u015fa. Regener\u0103m.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deodat\u0103 bibliotecile \u015fi universit\u0103\u0163ile se bucur\u0103 s\u0103 primeasc\u0103, aparent \u00een ocol, pe noi pun\u0163i, creativit\u0103\u0163i proasp\u0103t romantice, libere, \u00eembog\u0103\u0163itoare ale p\u0103durii de simboluri bibliografiabile. Printre referen\u0163ii doctorali, Dr. R. K. Shukla sesizeaz\u0103 deschiderea, prin aceast\u0103 cercetare, a unei \u00eentregi \u201cnew vista of orientalism\u201d, iar traducerile din Eminescu au \u201ca felicity and an elegance\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Opinii despre lucrarea doamnei Vaswani semneaz\u0103 aici \u015fi Dr. R.K.Shukla (India), Dr. Surender Bhutani (Polonia), Ioan Micl\u0103u (Australia), Nicolae Tomoniu (Tismana).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cititorul rom\u00e2n se va familiariza din mers, eventual pe cont propriu, cu titlurile \u015fi conceptele sanscrite (traducerea \u015fi explicarea lor, altele dec\u00e2t cele \u00eentru Eminescu ale autoarei, ar dubla lucrarea, poate ar deraia-o). Ne afl\u0103m la un recital sanscrit-eminescian, intertextual, postmodern. Eminescu este conectat la g\u00e2ndirea sanscrit\u0103 ca la ni\u015fte aparate revitalizante. Ne vedem atra\u015fi (poate cei afini, \u00eent\u00e2i) s\u0103 urm\u0103m imaginar traseul compunerii unor poeme eminesciene \u00een contextul g\u00e2ndirii antice indiene. F\u0103r\u0103 istorie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Excerptele paralele (paralele inegale) din scripturile hinduse ori budhiste \u015fi din poemele eminesciene nu alc\u0103tuiesc at\u00e2t un sistem de compara\u0163ii sau scenariz\u0103ri rituale, c\u00e2t un joc spiritual, poate mistic, al coresponden\u0163elor libere, de tr\u0103it \u00een transa credin\u0163elor poetice. Nu e vorba de corpusul scripturilor, nici de selec\u0163ii esen\u0163ialiste, ci de declan\u015f\u0103ri analogice, asociative, intermediate de lectura empatic\u0103 a lui Eminescu. Scripturile se reg\u0103sesc \u00eentr-o modernitate-surpriz\u0103, \u00eentr-un epitom indo-european. Autoarea, ca o dansatoare \u00eentr-un templu, desf\u0103\u015foar\u0103 v\u0103luri mayce \u2013 citate-similarit\u0103\u0163i-coresponden\u0163e-influen\u0163e – \u00eentr-o revela\u0163ie intercultural\u0103, \u00eentr-un estetic avatar estetic, ca \u015fi cum ar fi prima \u015fi unica medium-cititoare a lui Eminescu sanscrit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Obiec\u0163iile de detaliu ale cititorului rom\u00e2n, eventuala alergie academic\u0103, sau insinuarea cultului deja\u00a0 interzis vor fi compensate de apropierea tulbur\u0103toare, deconcertanta intimitate, injec\u0163ia\u00a0 \u00een ven\u0103 a t\u0103riilor dozate, capitolelor re\u0163inute de autoare pentru aceast\u0103 edi\u0163ie pe care o gir\u0103m nu numai sentimental, nu numai ca rom\u00e2ni. C\u0103ci nu e o lucrare de eminescologie, poate de eminescosofie. Ar fi o apologie dubl\u0103, dac\u0103 nu o yoga, o sadhana-Eminescu. Estetica poeziei eminesciene este abstras\u0103, pentru acum, \u00een spiritualitatea sanscrit\u0103. Libertatea de a omite orice \u00een afar\u0103 de Eminescu \u015fi ale sale \u201csimilarit\u0103\u0163i\u201d sanscrite, d\u0103 impresia, din ce \u00een ce, de ritual, de puja. Nu se punea problema de a fi de acord \u2013 dezacordul ar putea avea un efect subliminal \u00eenc\u0103 \u015fi mai mare.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca pentru o audien\u0163\u0103 indian\u0103, \u00eencepusem o \u201cpasti\u015f\u0103\u201d, rezum\u00e2nd, \u00een englez\u0103, capitolele lucr\u0103rii \u015fi incluz\u00e2nd un schimb de mesaje \u015fi traduceri (vezi editura \u201cSemanatorul online \u2013 Eseu\u201d). \u00cen cele ce urmeaz\u0103, prezent\u0103m versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a tezei d-nei Vaswani.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

Vali Ni\u021bu<\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Harta palmelor<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201er\u0103s\u0103rit dinspre apus \/ alb spre negru \/a fost c\u00e2ndva cuv\u00e2ntul \/ poetului apus\u201d (\u201eApusul celest\u201d) sau \u201ewww.poezie.ro<\/a> \/ oare s\u0103 tac?\u201d (\u201eOare s\u0103 tac?) ? Vali Nitu \u00ee\u015fi deschide computerul pentru a tasta \u201ecelest\u201d – \u201eora celest\u0103\u201d, \u201epar… impar celest\u201d – , \u00een multe din scurtele poeme, traduse \u015fi \u00een englez\u0103 (grofii parveni\u0163i din manivele \/ Hungarian counts deriving from crancks), \u00eentr-o sinonimie de rutine claustrate virtual, desufocate baroc autoironic, \u00eentr-un design de chiroman\u0163ie distrat\u0103, o \u201eresuscitare nonverbal\u0103\u201d – \u201ese apas\u0103 tasta \/ delete\u201d (\u201edelete\u201d).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu roman\u0163e, nu trubadurie, nu post-optzecism, nu ghazal, c\u00e2te pu\u0163in din astfel de remedii ne \u00een \u201erime\u201d la alienarea noastr\u0103 de toate zilele (necum cea a lui Ion Ioanid?).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ghicirea \u00een palm\u0103 repet\u0103-papagal r\u0103t\u0103cirile, scoaterea pe \u201estrada mea\u201d, \u201ecuvintele \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een colivia sedus\u0103 \/ de lac\u0103tul \u00eenchis \u015fi cheia aruncat\u0103 \/ \u00eentr-o balt\u0103 ce miroase\u00a0 \/ a putrefac\u0163ie\u201d (\u201eharta palmelor\u201d). Sub schi\u0163ele\u00a0 intimismului de cinovnic provincial se \u00eenn\u0103de\u015fte, cu delicate\u0163e blazat\u00a0 deta\u015fat\u0103, antiputrefac\u0163ia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Captivitatea fatalit\u0103\u0163ii nostalgice, parc\u0103 printr-un suprarealism bl\u00e2nd, \u00ee\u015fi face parte de euforie \u015fi r\u0103zbunare, \u00een gravuri numai aparent improvizate, cu emisie subliminl\u0103 de mon\u015ftri \u015fi \u00eengeri\u00a0 disco: \u201ese enerveaz\u0103 \u015fi bate cu pumnul \u00een mas\u0103 \/ \u015fi-i sare cafeaua f\u0103r\u0103 n\u0103ut pe grumazul legat \/ cu o cravat\u0103 mov \/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd g\u00e2tul gras asud\u0103\u201d (\u201easud\u0103 a\u015fteptarea\u201d); \u201estropul verde \/ \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een jum\u0103tate tu \/ r\u0103masu-mi eu\u201d (\u201eBi, foc \u015fi ap\u0103\u201d); \u201e\u00ee\u015fi t\u00e2ra piciorul prin colbul din trecut \/ cu col\u0163ul s\u0103lbatic al neputin\u0163ei \/ rostirea\u201d (\u201eCol\u0163 Alb\u201d); \u201e\u015fi iar\u0103\u015fi beau din pocalul albastru \/ al cuvintelor \u0163esute de buzele uscate \/ roua celest\u0103\u201d; \u201e\u015fti\u0163i ceva, m\u00e2inile mele? \/ c\u00e2nd \u00eemi \u0163ine\u0163i fruntea plecat\u0103 \/ \u015fi m\u0103 biciuie\u015fte remu\u015fcarea \/ repet la infinit rug\u0103mintea \/ de a fi iertat\u201d (\u201egara speran\u0163ei celeste\u201d); \u201eipoteza calului de ras\u0103 pur\u0103 \/ s-a suprapus peste cea a c\u00e2inelui cu pedigree \/ iar st\u0103p\u00e2nul cu un singur neuron \/ \u015fi-a primit \u00een plin\u0103 figur\u0103 o copit\u0103 proasp\u0103t potcovit\u0103 \/ \u015fi o mu\u015fc\u0103tur\u0103 ce nu poate fi \/ o ipotez\u0103\u201d. (\u201eIpoteza\u201d); \u201emama alrg\u00e2nd \/ s\u0103 se vad\u0103 cu tata \u00een bobul de gr\u00e2u \/ din coliva unei Joi Mari\u201d (\u201e\u00cent\u00e2lnire \u00een bobul de gr\u00e2u\u201d).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Personajul liric \u00ee\u015fi plimb\u0103 nep\u0103sarea, \u00ee\u015fi arunc\u0103 o parte din sim\u0163ire, cu lecturi din Urmuz, Sorescu, tentat de o morbiditate comic\u0103:<\/p>\n

 <\/p>\n

moare c\u00e2te pu\u0163in<\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103 scoal\u0103-n capul oaselor<\/p>\n

\u00een fiecare noapte<\/p>\n

\u015fi m\u0103 be\u015ftele\u015fte ca la u\u015fa cortului<\/p>\n

pentru fiecare iubire pierdut\u0103<\/p>\n

crede c\u0103 am devenit corpul ei<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00eemi bag\u0103 min\u0163ile-n cap<\/p>\n

\u015fi m\u0103 ascunde tiptil<\/p>\n

dup\u0103 draperia m\u00e2ncat\u0103 de molii<\/p>\n

ca \u00een orice sear\u0103 pr\u0103fuit\u0103<\/p>\n

\u00eenfileteaz\u0103 ma\u015fina ce toac\u0103 m\u0103runt<\/p>\n

buc\u0103\u0163ile de carne din corpul ei<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103 amestec\u0103 cu sare mare<\/p>\n

\u00een oala sub presiune confuz\u0103<\/p>\n

\u015fi v\u0103ic\u0103reala \u00ee\u015fi plimb\u0103 v\u0103traiul<\/p>\n

pe t\u0103p\u015fanul nenorocit de at\u00e2ta c\u0103ldur\u0103<\/p>\n

pocne\u015fte obrazul<\/p>\n

\u015fi o sc\u00e2nteie moare<\/p>\n

c\u00e2te pu\u0163in<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u201e\u00cemi par a fi un cactus\u201d, \u201esalvat de un mugur\u201d, \u201esimplu cronicar\u201d, \u201ela meciul unei vie\u0163i celeste\u201d, \u201enecititorilor\u201d (\u201enu m\u0103 citi\u0163i\u201d), \u201etu omule-neom\u201d, un moralist anti-potenta\u0163i, pro \u201eo b\u0103tr\u00e2n\u0103 cu lentilele mate \/ ce-i vecin\u0103 cu vecinii no\u015ftri \/ la r\u0103zorul negru al neputin\u0163ei\u201d, consemn\u00e2nd\u00a0 solemnitatea grotesc\u0103 a sacrificiului \u00een fiecare Pa\u015fte – \u201ehai la mielul cu noroace\u201d, pe o discre\u0163ie existen\u0163ial-metafizic\u0103 a banalit\u0103\u0163ii diurne, invadat\u0103 uneori de amintirea tat\u0103lui.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, un mizantrop elegiac, un poet anti-tranzi\u0163ie, jurnalier?<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

tinichelele de fier<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00eemi pl\u00e2ng g\u00e2ndurile<\/p>\n

separate de inechit\u0103\u0163i<\/p>\n

\u00eenspre partea dreapt\u0103 a obrazului<\/p>\n

cu ridurile \u015fi regretele existen\u0163iale<\/p>\n

ale unor a\u015fa zi\u015fi oameni<\/p>\n

ce doar par<\/p>\n

a fi.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103 dor a\u015ftept\u0103rile celor dou\u0103 decenii<\/p>\n

de speran\u0163e moarte din fa\u015f\u0103<\/p>\n

\u015fi parc\u0103 murim \u00eenaintea lor<\/p>\n

uita\u0163i de sufletele de iasc\u0103<\/p>\n

\u00een afara unei petale<\/p>\n

de trandafir.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

se mai cerne o zi pe potecile udate<\/p>\n

de lacrimile copiilor ce nu mai z\u00e2mbesc<\/p>\n

la trecerea unei caravane cu fapte<\/p>\n

ei c\u00e2nt\u0103 \u015fi iar\u0103\u015fi cer\u015fesc<\/p>\n

o por\u0163ie de magiun \u015fi o bucat\u0103 de p\u00e2ine<\/p>\n

neagr\u0103 e seara \u015fi trece un c\u00e2ine<\/p>\n

ce latr\u0103 la cerul comun<\/p>\n

al bogatului \u015fi s\u0103racului de l\u00e2ng\u0103 mine<\/p>\n

ce-\u015fi cere un petic de\u00a0 via\u0163\u0103 decent\u0103<\/p>\n

ca tine sau ca voi<\/p>\n

\u201eoameni\u201d de fier.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Impresia e de spectacol \u00eentr-o palm\u0103 care se \u00eenchide.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ultimul impact<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Moarte? Mai degrab\u0103 un impact cu varia\u0163iunea ultim\u0103, sottovoce, instrumentat\u0103 aproape reconfortant, nepanicos. Moartea tat\u0103lui, cult bonom. Moarte, comunism retro. Atacul cerebral, c\u0103rucior pe patru, ba dou\u0103 ro\u0163i. Trecutul, v\u0103c\u0103resc, amurg, chindie. Un fel de indiferen\u0163\u0103 la tem\u0103 a unei poetici\u00a0 interioare, cu atractivit\u0103\u0163i r\u0103sturnate \u2013 se pot prefera truismele deliberate, \u00eentre folclor postmodern, copil\u0103rie \u015fi fiorul fini\u015fului ontologic, mecanicei risipe maniace de metafore semi-satirice, semi-bacoviene (de t\u00e2rg-T\u00e2rgovi\u015fte): frigul de t\u00e2rg, frunza ucis\u0103, plod de comunist. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Versiunea englez\u0103, retradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte ar diferi p\u00e2n\u0103 la nerecunoa\u015ftere de original, \u00eenc\u00e2t lectura \u00eempreun\u0103 devoaleaz\u0103 \u015ftiin\u0163a de sine a autorului, tehnica \u00eenn\u0103scut\u0103 a a aglutin\u0103rii unui aparent manierism cu st\u0103ri \u015fi observa\u0163ii diurne, devenite constructe demne de gustat, analizat. \u201eSunt \u00een poem\u201d \/ I am in the poem vrea s\u0103 spun\u0103 unilingv \u015fi, mai ales, unirom\u00e2nesc-t\u00e2rgovi\u015ftean, \u00een contextul tr\u0103irilor lui Vali Ni\u0163u, de pe aici, nu (\u00eenc\u0103?) din global, din angloid.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Culoarea local\u0103 se epicizeaz\u0103 \u00een metafore \u015fi metamorfoze, ca din \u00eent\u00e2mplare, peste persoana emitent\u0103, destul de trist\u0103, domin\u00e2ndu-se inteligent sau de bun\u0103-voie insignifiant, retoric, pre\u0163 fanteziei bl\u00e2nd vitaliste. Ie\u015firea din spital, un anacolut, labirintic domino ca o \u00eenviere \u00een original:<\/p>\n

\n

Sunt \u00een poem<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ast\u0103zi mi-am \u00eempachetat ultimul deceniu<\/p>\n

\u00eentr-o pung\u0103 biodegradabil\u0103<\/p>\n

c\u0103m\u0103\u015fi la c\u0103m\u0103\u015fi<\/p>\n

reamintiri la amintiri<\/p>\n

raftul meu la raftul ei<\/p>\n

\u015fi am predat cheia la chio\u015fcul pentru de\u015feuri<\/p>\n

a\u015fa cum am fost sf\u0103tuit<\/p>\n

ultima oar\u0103 c\u00e2nd am fost suportat<\/p>\n

de scaun<\/p>\n

mai presus de tichetul valoric<\/p>\n

nu mai era nimic<\/p>\n

\u00eentr-un schimb asumat<\/p>\n

fumul de \u0163igar\u0103 \u00eemi du\u015fm\u0103nea ochii<\/p>\n

cu o voce baritonal\u0103<\/p>\n

determinat\u0103<\/p>\n

de pr\u0103bu\u015firea unui domino<\/p>\n

\u00eenainte de a fi cl\u0103dit<\/p>\n

peste mine<\/p>\n

dezorientat \u00eemi sprijineam m\u00e2na<\/p>\n

de o femeie imaginar\u0103<\/p>\n

deschiz\u00e2ndu-mi poarta<\/p>\n

cu cheia-i g\u0103sit\u0103<\/p>\n

\u00een raftul stingher<\/p>\n

 <\/p>\n

Blazarea voin\u0163ei de a fi se \u0163ine, respira\u0163ie, pentru poeticitate, de\u015firat\u0103 aproape cu obstina\u0163ie, peste tonalitatea de scald domol:<\/p>\n

 <\/p>\n

poate m\u0103 sim\u0163i din scriere<\/p>\n

am toamn\u0103 \u00een suflet<\/p>\n

(\u201ec\u00e2ntecul lebedei\u201d)<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

rememorez un vers \u015fi parc\u0103<\/p>\n

aud c\u00e2nd vine din tr\u0103ire<\/p>\n

(\u201ecopilul carte\u201d)<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

cu falangele dezbrac \u015foaptele<\/p>\n

s\u00e2nului alb<\/p>\n

c\u00e2nd a\u015fez metaforele poemului \u00een dorin\u0163e<\/p>\n

(\u201efrunza ucis\u0103\u201d)<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103 clatin la fiecare cuv\u00e2nt<\/p>\n

\u015fi \u00eencerc s\u0103-i g\u0103sesc sintactice scuze<\/p>\n

(\u201eiubire pe un taler\u201d)<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

Chindia<\/p>\n

\u00een amurgi\u0163ii pa\u015fi caden\u0163a\u0163i<\/p>\n

cu str\u0103bun\u0103 mo\u015ftenire<\/p>\n

versul de aur \u00eel caut\u0103<\/p>\n

(Memento la Conacul cu poezie)<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

sunt nebun<\/p>\n

cred ce vorbesc<\/p>\n

(mono\/logosul nebunului)<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103 ridic din propria-mi poveste trist\u0103<\/p>\n

cu gustul unei ploi acide<\/p>\n

(\u201enecuprins \u00een ploaia ta\u201d)<\/p>\n

*<\/p>\n

 <\/p>\n

plou\u0103 cuvintele \u00een ruga spre \u00eenalt<\/p>\n

\u015fi nu se mai pot aduna \u00eentr-un sonet de iubire<\/p>\n

(\u201es\u00e2nge rece\u201d)<\/p>\n

 <\/p>\n

Om? Aum? \u201eam privit la roata olarului \/ \u015fi p\u0103m\u00e2ntul ce lua forma\/ unui om am\u0103r\u00e2t\u201d (\u201efrigul din t\u00e2rg\u201d); a\u015fadar, un om am\u0103r\u00e2t, p\u0103m\u00e2nt \u00eentr-un univers amar, simetric (micro) cu \u201evecinicia cea amar\u0103 \/ A m\u0103rii\u201d (Eminescu), eufonie amrita, nemurire. Din nemurire, amar. \u201eroata olarului \/ nu mai are puterea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \/ neputin\u0163a lutului\u201d (\u201efilosofie de weekend\u201d). Jocul de-a om-neom, \u00eenc\u0103 supline\u015fte lipsa transcenden\u0163ei, tocmai pe ecoul omului cu secera \u015fi ciocanul tatuate pe um\u0103r. \u201er\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 alerg \/ cu fa\u0163a-mi c\u0103tre om\u201d (\u201ei\/logic\u201d). \u201eclopotele bat \u00een semn de triste\u0163e \/ \u00eenspre Divinitate\u201d (\u201edestinatar\u201d).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prozaismul, ultrabanalitatea, naivismul se a\u015ftern \u00een onoarea scrierii-tr\u0103ire profund\u0103, ca, eventual, mai sus. Pot s\u0103 \u015fi plac\u0103 platitudini autocompasionale de genul \u201ec\u00e2ndva \u00een epoca disper\u0103rii am uitat s\u0103 tac\u201d (apropo \u015fi de traducere). Sau: \u201estatul degeaba \/ este invidios\/ pe statul pe vine al cet\u0103\u0163eanului treisprezece\u201d (\u201estatul\u201d). Excesul, ca \u015fi reticen\u0163a, parc\u0103 ar \u0163ine de transfigurarea biografic\u0103 pas cu pas. Impactul de acum se declan\u015feaz\u0103, bing-bang, spitalicesc, \u201e\u00een camera de gard\u0103 a unei inimi\u201d (\u201eby\/pas) ; \u201eaplauze cosite \/ de pistonul seringilor\u201d (\u201eantitez\u0103\u201d); \u201enu \u00een\u0163elege de ce scr\u00e2\u015fne\u015fte din din\u0163i \/ proteza aruncat\u0103 \u00een h\u0103ul noptierei \/ al\u0103turi de r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele unei vie\u0163i\u201d (\u201ecuvinte orfane\u201d); \u201eun atac cerebral \u00eemi preg\u0103tise costumul gri\u201d (\u201enu vreau s\u0103 v\u0103 impresionez\u201d).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Umorul gri nu se abate nici de la poemul-titlu-carte:<\/p>\n

 <\/p>\n

ultimul impact<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

sear\u0103<\/p>\n

o alta desigur<\/p>\n

singur\u0103 ca \u015fi mine<\/p>\n

a plecat \u015fi tehnoredactorul la revista bravo<\/p>\n

lui \u00eei e bine<\/p>\n

mi-a mul\u0163umit<\/p>\n

pentru tot ce a \u00eenv\u0103\u0163at<\/p>\n

la editura impact<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

parc\u0103 nu mai sunt singur<\/p>\n

recuno\u015ftin\u0163a lui a deschis calculatorul<\/p>\n

\u015fi scriu<\/p>\n

poate nu o s\u0103 citeasc\u0103 nimeni acest g\u00e2nd<\/p>\n

cur\u00e2nd se face din nou sear\u0103<\/p>\n

\u015fi noaptea m\u0103 chinuie<\/p>\n

a\u015fa cum f\u0103cea un vechi vecin al meu<\/p>\n

cu propriul c\u00e2ine<\/p>\n

p\u00e2n\u0103 l-a mu\u015fcat remu\u015fcarea<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

a\u015fa \u00eemi spunea mereu un prieten<\/p>\n

c\u00e2nd \u00eei scriam ce pustiu este sufletul meu<\/p>\n

terfelit de repro\u015furile femeii iubite<\/p>\n

\u00een pas caden\u0163at din vechea gard\u0103<\/p>\n

tun\u0103<\/p>\n

\u00eencepe s\u0103 plou\u0103 c\u0103 poate nu-mi ajungeau<\/p>\n

fulgerele cu bip<\/p>\n

\u015fi v\u00e2ntul parc\u0103 m\u0103 bate<\/p>\n

pe um\u0103r<\/p>\n

arunc un rucsac \u015fi sting lumina din redac\u0163ie<\/p>\n

scriu ultimul<\/p>\n

impact.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Impactul fiind, oho, nume de editur\u0103, ultim\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

ASASINAREA POETULUI NICOLAE NEAGU<\/p>\n

\n

\n

G\u0103e\u015fti, 20 iunie, 2009. Ne-am str\u00e2ns de diminea\u0163\u0103, la casa cu nr. 7 de pe strada \u015eerban Cioculescu, unde era depus cadavrul lui Nicolae Neagu, \u00eenaintea \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii, care a avut loc la ora 12 \u00een Cimitirul Eroilor de pe Strada Nicolae B\u0103lcescu. Poetul a fost \u00eenmorm\u00e2ntat l\u00e2ng\u0103 so\u0163ia sa, Ana-Reli. Mai degrab\u0103 discret, ap\u0103ruser\u0103 la vreo zece coroane din partea unor organiza\u0163ii \u015fi persoane precum Societatea Scriitorilor T\u00e2rgovi\u015fteni, Cenaclul literar al Medicilor, Laura \u015fi Lucian Blaga. Convoiul de la Casa Poetului, pe \u015foseaua Bucure\u015fti-Pite\u015fti, cu opriri \u015fi arunc\u0103ri de monede, a excelat \u015fi el prin discre\u0163ie, dac\u0103 nu autocenzurat\u0103 stupefac\u0163ie \u015fi mocnit\u0103 revolt\u0103.\u00a0 Dup\u0103 slujba religioas\u0103 \u015fi discursul preotului, subsemnatul (rup\u00e2nd involuntar vreo omerta?) a citit c\u00e2teva pasaje din opera scriitorului:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c(- Ce este via\u0163a?<\/em> \u00eentreb\u0103 \u00eengerul.<\/em> – Un r\u0103spuns puchinos, tic\u0103los, p\u0103gubos, dar frumos \u00eentre dou\u0103 t\u0103ceri, r\u0103spunde Oarecarele. – At\u00e2t? – P\u0103i, nu-i de-ajuns?)<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 …\u201d\u00cen traseul prin via\u0163a mea cu ocoli\u015furi, chean\u0163uri ori drum desfundat, de la na\u015fterea cu \u0163ip\u0103t p\u00e2n\u0103 la secunda prezent\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cAstfel z\u0103c\u00e2nd, f\u0103r\u0103 suflare, ‘adio’ v\u0103 zic, de aceea, vou\u0103, neprietenii mei dintotdeauna \u015fi de pretutindeni, amin!\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Impenitent neantul m\u0103 sugrum\u0103<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015fi m\u0103 sfin\u0163e\u015fte (public!) cu noroi<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 de vreme ce pe carnea mea postum\u0103<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 mai ofile\u015fte firul de trifoi.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

Victim\u0103 sunt doar c\u0103 m\u0103 doare gura<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 \u0163ip \u00een pia\u0163a rud\u0103 c-un bazar.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eu sunt gradatul ce-a-ntrecut m\u0103sura<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 la jug\u0103nit asini \u00een Zanzibar.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201cDar prive\u015fte \u015fi decide r\u0103nile \u00een care vrei \u015fi t\u0103i\u015furile-avide, ochiul frun\u0163ii de ulei sc\u0103mo\u015feaz\u0103 pericardul (l\u00e2ng\u0103 cine sceptic lupt?) tic\u0103irea, cagulardul..\u201d<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Hamlet la G\u0103e\u015fti? Fizicienii? A murit la trei zile dup\u0103 comemorarea a 120 de ani de la uciderea lui Mihai Eminescu. A treia zi de Pa\u015fte, diminea\u0163a, Nicolae Neagu fusese b\u0103tut \u00een cap \u015fi desfigurat p\u00e2n\u0103 la nerecunoa\u015ftere \u015fi com\u0103 (din care n-a mai ie\u015fit niciodat\u0103) de doi in\u015fi (ori de unul, cel\u0103lalt\u00a0 st\u00e2nd afar\u0103 s\u0103 \u201c\u0163in\u0103 de \u015fase\u201d). Lunile de incon\u015ftien\u0163\u0103 premorm\u00e2ntal\u0103 le-a petrecut la Spitalul Floreasca. Documentele de la Institutul Medico- Legal nu sunt (\u00eenc\u0103) \u015ftiute de familie.<\/p>\n

Nimeni nu \u015ftie nimic, dec\u00e2t c\u0103 poetul a fost asasinat. Pentru bani? Intelligence? Femei? Carradine? Gura lumii slobod\u0103? Abia \u015fu\u015foteli terifiate \u015fi un mobil care \u00eenregistreaz\u0103 spre altar.<\/p>\n

Nu ne mai prea cunoa\u015ftem \u00eentre noi. Ba m\u0103 reconstituie \u015fi pe mine fostul profesor de sport. Un coleg de liceu al asasinatului, domnul Stancu, \u00ee\u015fi aduce aminte \u015fi de p\u0103rin\u0163ii mei. Se pot, totu\u015fi, g\u0103si subiecte, ca \u00eentre oameni, ca la mort.<\/p>\n

Nicolae Neagu s-a n\u0103scut la 18 iulie, \u00een satul Gherghe\u015fti, D\u00e2mbovi\u0163a. A fost medic \u015fi scriitor (poezie, roman, teatru). Moartea violent\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu Labi\u015f, Preda, Ulici. \u00cen G\u0103e\u015fti, cu ani \u00een urm\u0103, o crim\u0103 \u015fi o sinucidere erau legate de fotbalistul Lin\u0163oiu. Probabil, atunci, mili\u0163ia va fi raportat pe undeva ce se \u00eent\u00e2mplase.<\/p>\n

S\u0103 fi venit uciga\u015fii din Casablanca?<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

\n

Seminare de literatur\u0103 universal\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

la Facultatea de Teologie, T\u00e2rgovi\u0219te<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

ORFEU DIGITAL<\/strong><\/p>\n

\u00cencadrarea temei: “Studiul temelor este un studiu de circulatie” (Alexandru Cioranescu). Vladimir Streinu urmeaza circulatia ideii de literatura universala, lirica, pe Orfeu.<\/p>\n

Studentii au optat, \u00een elaborarea unor lucrari proprii, pentru “marea conversatie” – Iliada, Eneida, Divina Comedie, Faust etc.,autorii acestora – Homer, Virgiliu, Dante, Goethe etc. adres\u00e2ndu-se empatic si lui Orfeu. “Cobor\u00e2rea \u00een infern” sau interpretarea ad hoc a unor versete precum “sunt lacrimae rerum” au pus cursantii \u00een situatia de a se descoperi pe sine prin interiorizarea sensurilor clasice perene ale capodoperei, nu fara legatura functionala cu hermeneutica ortodoxiei, principala lor preocupare.<\/p>\n

Tema \u201cOrfeu\u201d poate atrage mitologic, liric, “orfic”, principiile comparatiste devenind mai elastice pentru noi, mai ales daca ni-l asumam oarecum genetic-literar pe tracul nelipsit mai din nici o literatura a lumii, din nici o epoca, din nici un gen literar, dar atrag\u00e2nd magnetic literatura rom\u00e2neasca, de la Eminescu la Blaga, Nichita Stanescu sau Ion Caraion, \u00eentre mister mistic si folclor simulat – “Sunt fecior de Dumnezeu\/Pe numele meu Orfeu” (Calinescu).<\/p>\n

Descrierea temei (arhaism, ubicuitate, sincronism)<\/strong><\/p>\n

Antologia tematic-cronologica ne plaseaza primordial \u00een antichitatea arhaica, prehomerica, \u00een mit si, prin Platon, de exemplu, \u00een relativizarea acestuia, a personajului, “molatec sufleteste, ca un chitarist ce era”. Orfeu, fiul lui Oeagru din neamul tracilor, \u00eesi ridica lira si intoneaza c\u00e2ntare noua, cosmogonica, farmeca fiarele, face si st\u00e2ncile sa-l urmeze. El \u00eensusi \u00eencremeneste la moartea a doua a sotiei, Euridice. (Ovidiu).<\/p>\n

…Iar viersul care subjuga pe toti \/ Nu izbutea sa-si m\u00e2ng\u00e2ie stap\u00e2nul – \/ Pl\u00e2ng\u00e2ndu-se ca zeii-s nemilosi, \/ \u00censpre lacasul de infern se duse. \/ Acolo prin suave-acorduri el \/ Strunind vibrarea corzilor, vadise \/ Tot ce-a sorbit din magicul izvor \/ Al mamei sale din zeiasca spita, \/ Precum si jalea lui fara de leac \/ Si dragostea sporindu-i chinul zilnic. \/…\/Judetul umbrelor se-nduioseaza \/ Si zice \u00een sf\u00e2rsit: ‘Am fost \u00eenvins! \/ Barbatului \u00eei dau, sa \u00eensoteasca, \/ Sotia dob\u00e2ndita prin c\u00e2ntari. \/ Depinde darul de aceasta lege: \/ At\u00e2t c\u00e2t se mai afla \u00een Tartar, \/ Nu are dreptul a privi \u00een urma!’ \/ Cum sa dai legi \u00eendragostitilor? \/ Iubirea-si este ei suprema lege. \/ Orfeu, aproape de al noptii prag, \/ Privind spre scumpa lui Euridice, \/ O pierde si-o ucide tocmai el” (Boethius).<\/p>\n

Literatura milenara asupra lui Orfeu nu face dec\u00e2t sa-l actualizeze, sa-l reoculteze, sa-l \u201econsoleze” dantesc, \u00een atavica simetrie cu vremurile aurorale, argonautice, muzicale pe care le-a eternizat. Decuparea scenariului originar, \u00een consonanta cu \u201evariantele” continue, \u00een timpuri si limbi diferite, este \u00eenca si pe gustul postmodernilor, adoratorii prezumati ai unui Orfeu digital, pe home page.<\/p>\n

Orfeu, c\u00e2ntaretul arhetipal, se naste din Apollo, zeul muzicii, creatorul lirei, si Calliope, muza poeziei epice, de unde ne\u00eentrecutul dar muzical poetic (varianta: parinti, Oeagrus si Calliope). \u00centr-un film recent al argonautilor \u00een cautarea l\u00e2nii de aur, rolul lui e interpretat de un actor afro-american (si la moartea lui Franc Sinatra s-a spus, omagial: a c\u00e2ntat ca un negru).<\/p>\n

Ca \u00eenvatator religios si initiat, \u00een Egipt si Tracia, descopera si rasp\u00e2ndeste mistere, purificarea de pacate, leacuri vindecatoare de boli, mijloace de prevenire a m\u00e2niei divine, riturile catre Hecate, cultul pentru Demeter Chtonia. Prin credinta \u00een nemurirea sufletului si re\u00eencarnare, orfismul \u00eent\u00e2lneste religia indienilor, a dacilor, a celtilor. Maxima “te vei naste Dumnezeu, pentru ca esti fiu al celui Divin” este pusa \u00een legatura cu Iisus Christos rostind “Eu si Tatal suntem unul”.<\/p>\n

Orfeu coboara \u00een Hades spre a-si salva sotia, Euridice, fapta de curaj inspirata de iubire, spun cei mai multi; dupa altii, poate prin deconstruire, o proba de lasitate, pentru ca nu a vrut sa moara pentru ea, ci a cobor\u00e2t viu, si viu a lasat-o a doua oara moarta. \u00cen timp ce Alcesta moare din iubire pentru sotul ei, \u00eengaduindu-li-se, \u00een compensatie, a se \u00eentoarce din morti. Si Savitri \u00eel convinge pe zeul mortii – dar si al dreptatii -, Yama, sa-i readuca la viata sotul.<\/p>\n

Legendele mortii lui Orfeu includ sinuciderea, traznirea de catre zeu pentru a-i fi divulgat misterele sau, mai ales, sf\u00e2sierea \u00een bucati de catre menadele trace, fie pentru a nu le fi luat \u00een seama, fie pentru a le fi antrenat sotii \u00een peregrinarile lui. Muzele i-au adunat madularele si le-au \u00eengropat, iar lira au asezat-o printre constelatii, \u00eentru amintire.<\/p>\n

Chiar fermec\u00e2nd prin vraja viersului nu numai fiare si st\u00e2nci (Eschil, Euripide) dar si stap\u00e2nirea mortii (Ovidiu), Orfeu, bine\u00eenteles (postmodernism), “uita”, ca Lot \u00een biblie, restrictia de a \u00eentoarce capul spre a-si vedea sotia. Euridice, sora Evei, fusese muscata de sarpe (v. si statuia Eurydice mourante de Charles Nanteuil) \u00een timp ce culegea flori cu naiadele surate – Radha, \u00eentre bacitele gopi, fusese mai fericita \u00een iubirea pentru Govinda, vacarul, avatarul, tot at\u00e2t de muzical ca Orfeu, al lui Krisna, \u00een padurea Vraja (Jayadeva).<\/p>\n

Prin misterele \u00eentemeiate de Orfeu, s-a scris, grecii ar fi pus stap\u00e2nire pe eroii si zeii cei mai vestiti. Tracii spun ca privighetorile care-si fac cuibul \u00een preajma morm\u00e2ntului lui Orfeu c\u00e2nta mai melodios si mai placut dec\u00e2t semenele lor (Pausanias).<\/p>\n

Poetul dint\u00e2i – poeta vates latin sau adhi kavi sanscrit – se regaseste, avatar, \u00een Orfeu, \u00een iubirea pentru Euridice, antifon din tot alta vreme sunetului prim, pl\u00e2ns c\u00e2nd epopeic, scandat virgilian sau eminescian, c\u00e2nd elegie renascentista, ca la Ronsard, ori expresionista, la Rilke. Seneca – pe care spaniolii \u00eel numara ca primul lor poet, prin origine, dupa cum Ovidiu este revendicat de geti, prin rom\u00e2ni, \u00eentre care a sf\u00e2rsit -, face din Tracia bistonilor scena c\u00e2ntului suprem: “Frumos c\u00e2nta cu sacrul glas \/ Unit cu lira-i Pierida, \/ La poala tracicei Rodope, \/ Orfeu, vlastarul Calliopei – \/ Nimic nu dainuie de-a pururi! \/ Acordurile lui curmara \/ Tumultul de torente repezi, \/ Uitara undele sa curga, \/ Pierz\u00e2nd av\u00e2ntul lor si-n timp ce \/ Se-oprira fluviile-n albii, \/ Bistonii-ndepartati crezura \/ Ca printre geti secase Hebrul: \/ Cea care iar se naste piere! \/ Atunci, c\u00e2nt\u00e2nd o m\u00e2ng\u00e2ia \/ \u00cen versul sau, cu triste-acorduri \/ Le spuse getilor \u00een c\u00e2ntec: \/ De-o lege-asculta zeii-n ceruri \/ Si cel ce-a vrut ca anul zornic \/ Sa aiba patru anotimpuri \/ Ce r\u00e2nd pe r\u00e2nd revin \u00eentocmai: \/ Din furca lor avide Parce \/ Torc firul vietii tuturora; \/ Cel ce se naste-i robul mortii.”(Traducere de Ion Acsan). Sincronia orfismului se altoieste pe ubicuitatea Traciei: “Orfeo rege-a fost c\u00e2ndva \/ Din rude mari \u00een Anglia. \/\u2026\/ Caci Tracia de-atunci se cheama \/ Azi Winchester de buna seama” (balada engleza, secolul 14). D.H. Lawrence \u00eesi portretizeaza psihologic un personaj feminin \u00een comparatie cu Ovidiu \u00een Tracia.<\/p>\n

\n

Orbul sculptor \u00een chilie pipaie marmura clara.
\nDalta-i tremura… \u00eenmoaie cu g\u00e2ndirea-i temerara
\nPiatra rece. Neted iese de sub m\u00e2na-i un \u00eentreg
\nCe la lume \u00eesi arata palida-i, eterna-i fire,
\nStabila-n a ei miscare, muta-n cruda ei simtire –
\nO durere-ncremenita printre secolii ce trec.
\nIar pe piatra pravalita, l\u00e2nga marea-ntunecata
\nSta Orfeu<\/p>\n

(Mihai Eminescu, Memento mori<\/em>)<\/p>\n

<\/h4>\n

Surse, excerpte<\/strong><\/p>\n

Vladimir Streinu, Studii de literatura universala, Univers, Bucuresti, 1973.
\nAlexandru Cioranescu, Principii de literatura comparata, Cartea rom\u00e2neasca, 1997.
\nOrfeu si Euridice \u00een literatura universala, antologie de Ion Acsan, Albatros, 1981.<\/p>\n

Adrian Bucurescu, Dacia magica, Arhetip RS, Bucuresti, 1999:<\/p>\n

“Pe o gema tracica, Apollon, cu supranumele de OR-PHEOS ‘Cel Jelit’, apare crucificat, ca si Christos \u00een iconografia crestina.”(p.206)<\/p>\n

“Ca si zeul get, Christos a \u00eenviat si s-a \u00eenaltat la cer. Lui Apollon i s-a mai spus si CHAR-YSTOS ‘Fiul Cerului’, iar lui Iisus, Christos. Cei doi Zalmoxis le-au lasat getilor un NOF DIADIS ‘Noul Testament’, iar cartea sacra a crestinilor este Noul Testament. Un trib trac se numea CRESTONAI, etnonim ce aminteste de crestini.<\/p>\n

Asemanarile sunt mult mai multe dec\u00e2t cele aratate p\u00e2na acum. Adversarii primilor crestini au observat si ei aceste coincidente, caci iata ce scrie Sf\u00e2ntul Origenes \u00eentr-o polemica: \u201eApoi fiindca (noi, crestinii – n.n.) cinstim pe cel prins si mort, cum spune Celsus, el crede ca noi am facut la fel ca getii care cinstesc pe Zalmoxis”. E mai usor de \u00eenteles, dupa toate acestea, cine si de ce a distrus cele mai importante carti antice referitoare la geto-daci\u2026 (p.207).<\/p>\n

Angelo Mario, La lingua etrusca(internet). Extras din capitolul introductiv” Etruria:<\/p>\n

“In Tracia (lo sappiamo da pochissimo tempo) sembre sia esistita una grande civilta millenaria anteriore a quela sumerica. Qui del resto non molti anni fa, sonno state rinvenute le Tavolette Tartarie e i primi sigilli cilindrici sumerici-babiloniensi-egiziani; e sembra che proprio qui i Sumeri scoprirono l’arte della scrittura. E forse ai Fenici \u00een seguito a contatti con i Traci nacque loro l’idea dell’Alfabeto. Le due lettera n e m della Tracia del 3500 a.C. sara un caso che \u00een sumero, \u00een egiziano, \u00een fenicio, \u00een etrusco, \u00een greco, \u00een latino, e sempre uguale? Perfino nel significato: la prima (ci sono due onde) con il sistema pittografico e ideografico indicava un piccolo medio grande corso d’acqua, il secondo una granda estensione di acqua, cioe il mare. \/…\/<\/p>\n

Le Tavolette Tartarie hanno rimesso \u00een discussione l’origine della scrittura; un giallo, perche sono state trovate dove – secondo gli esperti archeologi – non ci dovevano essere. E insieme a queste, molti altri ogetti e tesori che hanno sconvolto il mondo archeologico. Sembra proprio che preistoria Europea sia nata qui, \u00een Tracia.<\/p>\n

Una civilta quella della Tracia, che all epoca delle conquiste romane era del tutto scomparsa. I Greci l’avevano cancellata. I Traci anche se 4000 anni prima avevano creato quasi tutti gli dei greci (Zeus \u00een Trace significa Dio, e Dionisio suo figlio – di-nysos \u00een Trace significa di tenera eta, giovinetto; Lo stesso Orfeo e l’orfismo era Trace. Il mitico Monte Olimpo era Trace, perche posto al confine dell’antichissimo territorio Trace.<\/p>\n

I Greci si impossessarono oltre che del territorio anche di tutto la mitologia della Tracia. Molti, ancora oggi, credono che la mitologia greca sia greca, invece e della sconosciuta civilta Tracia. Quando I Greci fondarono sul Mar Nero, Apollonia nel V sec. a.C. eressero una statua alta tredici metri (scultore Calamide) \u00een onore del dio Trace afinche proteggesse la\u2026Grecia; e quel dio era Apollo onorato \u00een Tracia 2000 anni prima di quello greco (ritrovato a Dupljaja sul Banato) ecc. ecc. Poi se ne impossessarono. Cosi la dea Cibele, era la dea della fertilita Trace (famose le statuette dalle grosse mammelle).<\/p>\n

Se rileggiamo Omero (Iliade) scopriamo che accenna a Reso, come al mitico Re Trace, elogia l’elevato grado di civilta della sue tribu e resta affascinato dal suo cocchio e l’armatura d’oro puro e del suo cavallo piu bello del mondo. A Varna ultimamente e stato scoperto qualcosa che da ragione ad Omero. \u00cen Tracia ancora nel 3200 a.C. sguazzavano proprio nell’oro. Vale dire duemila anni prima di Reso Monili d’oro a 24 carati a chili, gli scettri e i gioielli a lamine d’oro come la maschera di Agamennone li avevano gia fatti mille anni prima che sorgesse Micene e Troia. E sappiamo oggi dov’era il famoso (tenuto sempre segreto) ‘forziere’ di Traiano nel periodo piu opulento di Roma: le miniere d’oro tra la Tracia e la Dacia.<\/p>\n

E se rileggiamo Erodoto, anche lui narra di un popolo con ottime regole e organizzazione sociale, dove ogni familia disponeva di una propria casa, che dimorava sui laghi, le qui belle abitazioni non \u00een paglia ma \u00een tavole unite, sono costruite \u00een mezzo all’acqua sopra alti pali. Il popolo – lui che scriveva nel 470 a.C. – li chiamo ‘Antichi’ Peoni; la zona e il lago Prasia (oggi lago Takiros); il territorio la Tracia. Di questi villagi ne sono stati oggi rinvenuti circa 350. Databili 4000 a. C. Sappiamo cosi da dove veniva l’architettura palafitticola identica a quella delle valli alpine; \u00een oltre chi erano e da dove provenieva la cultua dei popoli dei Campi d’Urne.” Jeffry Hamilton Steele, Thoughts about Orpheus (5\/97), JHS HOME PAGE.<\/p>\n

“When Orphaeus plays his lyre, nature listens. Eurydice, while gathering fowers by the river her wedding to Orphaeus, is bit on the foot by a snake. She quickly dies. That night, Orpheus – playing his lyre, pouring all his grief into the music – enters the cave to the wonderworld \u00een hope of finding his bride. Charming the ferryman and 3-headed guard dog, he reaches Hades the cold-hearted King of the Underworld – who is uncharacteristically affected. Hades pronounces to Orpheus, ‘Go back to the light of day. Go quickly why my monsters are stilled by your song. Climb up the steep road to daylight, and never once turn back. The spirit of Eurydice shall follow. But if you look around her, she will return to me.’<\/p>\n

And so Orpheus begins the return journey, but fails to hear any sign of her spirit following him upwards. Wondering if he has been tricked and doubting that he could succeed \u00een returning down a second time, with the mouth of the cave \u00een sight, he turns to look behind. For a brief moment he can make out her form and he attempts to embrace it. She says only ‘goodbye’ and vanishes. Other versions of the story have her nagging him as they walk, saying he must nov love her if he won’t turn and look.<\/p>\n

To not look <\/strong>feels like death; to look is death. I ask each one of you: \u00cen what ways do you give \u00een to looking back and what act of faith will it take for you to proceed forward?”<\/p>\n

 <\/p>\n

Planul lui Dumnezeu \u015fi Gr\u0103dina Maicii Domnului<\/strong><\/p>\n

Identitatea ortodoxiei latino-rom\u00e2ne \u00een viziunea lui Ioan Paul al II-lea<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Lumin\u0103 dulce, clar\u0103,<\/em><\/p>\n

O, maic\u0103 prea curat\u0103<\/em><\/p>\n

\u015ei pururea fecioar\u0103,<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Marie!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vom \u0163ine minte \u00eentotdeauna pe Ioan Paul al II-lea recit\u00e2nd, \u00een rom\u00e2ne\u015fte, la Roma \u015fi \u00een Bucure\u015fti, Rug\u0103ciune \u2013 <\/em>c\u0103tre Maica Domnului \u2013 de Mihai Eminescu.<\/p>\n

\u201eM\u00e2ine m\u0103 voi duce \u00een Rom\u00e2nia. E prima dat\u0103 c\u00e2nd merg \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00een care cre\u015ftinii sunt \u00een majoritate ortodoc\u015fi.\u201d (6 mai 1999). \u00cen avion: \u201eNoi am declan\u015fat cearta, nu avem noi acum dreptul s\u0103 stabilim pacea\u201d (1). (Toate ziarele centrale rom\u00e2ne\u015fti au publicat discursurile papale \u015fi patriarhale din zilele de 7-9 mai 1999, de unde sunt luat citatele atunci c\u00e2nd sunt men\u0163ionate alte surse).<\/p>\n

Adres\u00e2ndu-se iar\u0103\u015fi, la \u00eentoarcere, credincio\u015filor din Pia\u0163a San Pietro, \u00een 12 mai 1999, Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Ioan Paul al II-lea , \u00eenainte de a-\u015fi rosti, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, \u201ebucuria pentru \u00eent\u00e2lnirile de neuitat tr\u0103ite \u00een Bucure\u015fti\u201d, a sintetizat, \u00een \u015fapte puncte, luminile vizitei sale \u00een Rom\u00e2nia, ca dup\u0103 \u201eplanul lui Dumnezeu\u201d, \u00een \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d: \u201eG\u00e2ndindu-m\u0103 la situa\u0163ia politic\u0103 existent\u0103 p\u00e2n\u0103 nu cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, cum s\u0103 nu v\u0103d \u00een acest eveniment un semn elocvent al lucr\u0103rii lui Dumnezeu \u00een istorie? A prevedea o vizit\u0103 a Papei ar fi fost atunci cu totul de neg\u00e2ndit, dar Domnul, care c\u0103l\u0103uze\u015fte pa\u015fii oamenilor, a f\u0103cut posibil ceea ce din punct de vedere uman p\u0103rea irealizabil\u201d; \u201eAmintind c\u0103, dup\u0103 o r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tradi\u0163ie popular\u0103, Rom\u00e2nia este numit\u0103 \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d, a\u015f dori s\u0103 o rog pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103, \u00een aceast\u0103 lun\u0103 care \u00eei este dedicat\u0103, s\u0103 \u00eente\u0163easc\u0103 \u00een sufletul cre\u015ftinilor dorin\u0163a deplinei unit\u0103\u0163i, pentru ca \u00eempreun\u0103 s\u0103 fie ferment evanghelic. O rog pe Maria ca iubitul popor rom\u00e2n s\u0103 creasc\u0103 \u00een valorile spirituale \u015fi morale, pe care se fundamenteaz\u0103 orice societate pe dimensiunea omului \u015fi atent\u0103 fa\u0163\u0103 de binele comun. \u0162ie, cereasc\u0103 Mam\u0103 a Speran\u0163ei, \u00ee\u0163i \u00eencredin\u0163ez mai ales familiile \u015fi tinerii, care sunt viitorul iubitului popor al Rom\u00e2niei\u201d.\u00a0 Harul divin-omenesc \u00eenv\u0103luie, \u00een mai dreapt\u0103, \u00eenalt\u0103 judecat\u0103, identificarea \u015fi recunoa\u015fterea ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti: \u201eCu acest pelerinaj am dorit s\u0103 aduc un omagiu poporului rom\u00e2n \u015fi r\u0103d\u0103cinilor sale cre\u015ftine, cobor\u00e2nd, conform tradi\u0163iei, din lucrarea evanghelizatoare a Apostolului Andrei, fratele lui Simon Petru\u201d; \u201eRecurg\u00e2nd la izvoarele sale culturale \u015fi spirituale autentice, Rom\u00e2nia a mo\u015ftenit cultur\u0103 \u015fi valori at\u00e2t de la civiliza\u0163ia latin\u0103 \u2013 cum atest\u0103 limba \u00eens\u0103\u015fi \u2013 c\u00e2t \u015fi de la cea bizantin\u0103\u201d; \u201eNa\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 s-a n\u0103scut o dat\u0103 cu evanghelizarea \u015fi \u00een Evanghelie va g\u0103si lumina \u015fi puterea de a-\u015fi \u00eemplini voca\u0163ia de a fi punct de confluen\u0163\u0103 a p\u0103cii \u00een Europa urm\u0103torului mileniu.\u201d<\/p>\n

\u00cen mesajul trimis de c\u0103tre Prea Fericitul P\u0103rinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Sanctit\u0103\u0163ii Sale Papei Benedict al XVI-lea, se spune: \u201eRela\u0163iile dintre Bisericile noastre au cunoscut , \u00een ultima perioad\u0103, o \u00eenflorire deosebit\u0103, gra\u0163ie deschiderii ecumenice a Papei Ioan Paul al II-lea, predecesorul Sanctit\u0103\u0163ii Voastre.(…) P\u0103str\u00e2nd vii \u00een amintirea noastr\u0103 dragostea, pre\u0163uirea \u015fi respectul manifestate fa\u0163\u0103 de \u0163ara noastr\u0103 \u2013 pe care Papa Ioan Paul al II-lea a numit-o \u2019Gr\u0103dina Maicii Domnului\u2019 \u2013 ne exprim\u0103m n\u0103dejdea c\u0103 Sanctitatea Voastr\u0103, ca unul ce a\u0163i fost apropiat colaborator al s\u0103u, ve\u0163i p\u0103stra \u015fi sprijini acest dialog, \u00eentru \u00eemplinirea dorin\u0163ei noastre comune de realizare a unit\u0103\u0163ii depline a Bisericii\u201d (2).<\/p>\n

\n

\n

\u201ePlanul lui Dumnezeu<\/em>\u201d<\/p>\n

Acesta este titlul unei c\u0103r\u0163i-decalog a fostului Pap\u0103, tradus\u0103 \u015fi \u00een rom\u00e2ne\u015fte, pe care studen\u0163ii de la Facultatea de Teologie-Litere a Universitat\u0103\u0163ii \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u015fte \u015fi-au apropriat-o.\u00a0 \u201ePrin cuvintele Papei, prin lungul drum al anilor pe care i-a parcurs, el a reu\u015fit s\u0103 ne ofere nou\u0103, rom\u00e2nilor, \u015fi mai ales tinerilor, un mod de cunoa\u015ftere a sinelui. Noaptea \u00eentunecat\u0103 a sufletului \u2013 \u201ela noche oscura del alma\u201d (Juan de la Cruz) \u2013 trebuie \u00eenvins\u0103, pentru c\u0103 Dumnezeu e cu noi\u201d.<\/p>\n

Supravie\u0163uind atentatului asupra sa din 13 mai 1981, Ioan Paul al II-lea a m\u0103rturisit: \u201eSunt din nou \u00eendatorat Sfintei Fecioare… Pot eu oare s\u0103 uit c\u0103 evenimentul din Pia\u0163a Sf. Petru a avut loc exact \u00een ziua \u015fi la ora c\u00e2nd s-a ar\u0103tat prima dat\u0103 Maica lui Hristos s\u0103rmanilor copila\u015fi, moment ce este s\u0103rb\u0103torit de peste \u015faizeci de ani la Fatima, \u00een Portugalia? \u00cen acea zi…i-am sim\u0163it extraordinara protec\u0163ie matern\u0103, care s-a dovedit a fi mai puternic\u0103 dec\u00e2t glon\u0163ul uciga\u015f.\u201d (3).<\/p>\n

Nancy Reagan, la moartea Papei, \u00een aprilie 2005, i-a glorificat \u00eempreun\u0103, pe Pap\u0103 \u015fi pe Ronald Reagan: \u201e au fost foarte asem\u0103n\u0103tori…actori…iubeau natura…sporturile, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau titlul de Mare Comunicator…aveau un minunat sim\u0163 al humorului… c\u00e2nd Ronnie a fost \u00eempu\u015fcat \u00een \u201981, Papa a fost \u00eempu\u015fcat \u00een \u201981… au fost foarte, foarte asem\u0103n\u0103tori. \u015ei-au \u00eencruci\u015fat multe c\u0103r\u0103ri\u201d. (4).<\/p>\n

\u00cen 20 decembrie 1989, \u00een fa\u0163a a 600 pelerini, Papa, de sub aureola sfin\u0163eniei, va da \u00eendemn\u00a0 de supravie\u0163uire \u201etuturor cet\u0103\u0163enilor dragului popor rom\u00e2n\u201d, dup\u0103 ce cu o zi \u00eenainte gloan\u0163ele regimului comunist f\u0103cuser\u0103 victime \u00een Timi\u015foara. (5). C\u0103derea comunismului \u201e a fost ca \u015fi cum Hristos a dorit s\u0103 descopere c\u0103 limita impus\u0103 r\u0103ului, al c\u0103rui artizan \u015fi victim\u0103 este omul, este, \u00een definitiv, Milostivirea Sa Dumnezeiasc\u0103\u201d (6).<\/p>\n

La 8 mai 1999, \u00een Palatul Patriarhal din Bucure\u015fti, discursurile celor doi \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103tori de Biserci, urma\u015ful Apostolului Petru \u015fi urma\u015ful Apostolului Andrei, au \u00eenceput prin aceea\u015fi invocare a dumnezeirii: \u201eDac\u0103 ast\u0103zi ne \u00eent\u00e2lnim, aceasta se datore\u015fte unui plan de iubire al Sfintei Treimi, care, \u00een ajunul Marelui Jubileu, a voit ca noi, succesorii acelor apostoli, s\u0103 putem rechema \u00een memorie acea re\u00eent\u00e2lnire\u201d \u2013 Ioan Paul al II-lea; \u201e\u00eent\u00e2lnirea de ast\u0103zi este vrerea Tat\u0103lui \u015fi lucrarea Duhului Sf\u00e2nt\u201d; \u201eAceasta este ziua pe care a f\u0103cut-o Domnul s\u0103 ne bucur\u0103m\u201d \u2013 P.F. Patriarh Teoctist. Mass-media au\u00a0 generalizat, aproape, o astfel de percep\u0163ie. \u201eTo\u0163i rom\u00e2nii, dar \u015fi str\u0103inii au sim\u0163it ca un dar al lui Dumnezeu rug\u0103ciunea comun\u0103 a celor dou\u0103 Biserici.\u201d \u2013 P. S. Gherasim, Episcopul R\u00e2mnicului. \u201e \u2019Iubi\u0163i-v\u0103 unul pe altul, dup\u0103 cum Dumnezeu v\u0103 iube\u015fte pe fiecare dintre voi\u2019 \u2013 m\u0103 \u00eenso\u0163e\u015fte acest \u00eendemn al Maicii Tereza. \u00cen puterea iubirii acesteia, care este mai \u00eent\u00e2i a Sfintei Treimi \u015fi pe urm\u0103 a noastr\u0103, \u00een iubirea \u00cenvierii sale ne rug\u0103m \u00een aceste zile zbuciumate, sub acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului, pe care deoptriv\u0103 o cinstim\u201d \u2013 Ioan Alexandru, (7). \u201eAm putea oare \u00een\u0163elege p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t miracolul eliber\u0103rii popoarelor din Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103, dimpreun\u0103 cu toate urm\u0103rile lor, ilustru simbolizate azi de prezen\u0163a Sanctit\u0103\u0163ii Voastre, f\u0103r\u0103 un plan divin?\u201d \u2013 Emil Constantinescu, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u201eDumnezeu a vrut ca eu s\u0103 devin preot\u201d, Dumnezeu a vrut ca Papa Ioan Paul al II-lea s\u0103 vin\u0103 \u00een \u201eRom\u00e2nia noastr\u0103\u201d, cum ar fi numit-o cel al c\u0103rui nume, Voytila, e asociat cu cel de Voicil\u0103 (8), cel care a sanctificat pe Ieremia Valahul.<\/p>\n

\n

\u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d<\/em><\/p>\n

\u201eCuv\u00e2ntul se face gr\u0103din\u0103, dup\u0103 asem\u0103narea raiului\u201d \u2013 Sf\u00e2ntul Grigorie de Nyssa.<\/p>\n

\u201eArborele vie\u0163ii ascuns \u00een mijlocul Edenului a crescut \u00een Maria. Ie\u015fit din ea, \u015fi-a \u00eentins umbra asupra universului \u015fi \u015fi-a r\u0103sp\u00e2ndit fructele la cele mai \u00eendep\u0103rtate ca \u015fi la cele mai apropiate popoare.\u201d (9).<\/p>\n

\u00a0Ioan Paul al II-lea, Rug\u0103 c\u0103tre ocrotitorii Europei<\/em>:<\/p>\n

 <\/p>\n

O, Sfin\u0163ilor Chiril \u015fi Metodiu,<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 care-n asprul apostolat misionar<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 a\u0163i r\u0103mas profund ata\u015fa\u0163i<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 de Biserica din Constantinopol<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015fi de Sediul Roman al lui Petru:<\/p>\n

face\u0163i ca Bisericile surori,<\/p>\n

Biserica Catolic\u0103 \u015fi cea Ortodox\u0103,<\/p>\n

dep\u0103\u015find prin iubire de Dumnezeu \u015fi adev\u0103r<\/p>\n

elementele de dezbinare<\/p>\n

s\u0103 poat\u0103 ajunge-n cur\u00e2nd<\/p>\n

la mult dorita unificare! (10)<\/p>\n

 <\/p>\n

Maria – \u201eMama astrului care nu apune niciodat\u0103\u201d, \u201ezorii zilei mistice\u201d, \u201er\u0103s\u0103ritul soarelui gloriei\u201d -, ne arat\u0103 Orientale lumen, pe Hristos (11). \u201eRug\u0103mu-ne-ndur\u0103rilor, \/Luceaf\u0103rului m\u0103rilor\u201d (Eminescu), a recitat, eufonic, Papa Ioan Paul al II-lea, cumva separat, \u00een eterul sfin\u0163eniei poetice .\u00centre teologia diviniz\u0103rii a Sf\u00e2ntului Atanasie cel Mare \u015fi a Sf\u00e2ntului Irineu \u2013 \u201eDumnezeu s-a f\u0103cut Om pentru ca omul s\u0103 se \u00eendumnezeiasc\u0103\u201d – \u015fi \u00eencarnarea Evangheliei \u00een culturile native evanghelizate de Sfin\u0163ii Chiril \u015fi Metodiu, ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 se va fi reg\u0103sind \u00een genericul R\u0103s\u0103rit Cre\u015ftin, \u00een cele dou\u0103 mari\u00a0 capitole \u015fi subcapitolele lor –\u00a0 \u201eCunoa\u015fterea R\u0103s\u0103ritului Cre\u015ftin. O experien\u0163\u0103 a credin\u0163ei\u201d (\u201eEvanghelie, Biserici \u015fi Cultur\u0103\u201d, \u201e\u00centre memorie \u015fi a\u015fteptare\u201d, \u201eMonasticismul ca model al vie\u0163ii baptismale\u201d, \u201e\u00centre Cuv\u00e2nt \u015fi Euharistie\u201d, \u201eO liturghie pentru tot omul \u015fi pentru tot cosmosul\u201d, \u201eO privire limpede spre descoperirea de sine\u201d, \u201eUn p\u0103rinte \u00een Spirit\u201d, \u201eComuniune \u015fi serviciu\u201d, \u201eO persoan\u0103 \u00een rela\u0163ie\u201d \u201eO lini\u015fte adoratoare\u201d) \u015fi \u201eDe la cunoa\u015ftere la \u00eent\u00e2lnire\u201d (\u201eExperien\u0163ele unit\u0103\u0163ii\u201d, \u201e\u00cent\u00e2lnirea unuia cu cel\u0103lalt, cuno\u015ftin\u0163a unuia cu cel\u0103lalt, lucrul \u00eempreun\u0103\u201d, \u201eC\u0103l\u0103toria \u00eempreun\u0103 spre Orientale Lumen<\/em>\u201d).<\/p>\n

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia (7-9 mai 1999), care se afl\u0103, ecumenic, \u00een continuitate cu abrogarea, la 6 decembrie 1965, de c\u0103tre Papa Paul al VI-lea \u015fi Patriarhul Ecumenic Athenagoras I, a excomunic\u0103rilor reciproce din 1054, deschide\u00a0 capitolul identific\u0103rii \u015fi recunoa\u015fterii universale a Ortodoxiei rom\u00e2ne, prin chiar cuv\u00e2ntul pontifical, dup\u0103\u00a0 ce f\u0103cuse aceasta patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului (1995), ca punte, ca liant \u00eentre Europa R\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi cea Occidental\u0103. \u00cen contextul \u00een care Patriarhate mai vechi, cum ar fi cele de la Constantinopol, Atena sau Moscova, au evitat astfel de momente, Ioachim Navarro Valls, autoritate de la Vatican, apreciaz\u0103 cele dou\u0103 momente liturgice din Bucure\u015fti ca reprezent\u00e2nd un pas important spre refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, iar\u00a0 \u00cePS Nicolae, Mitropolitul Banatului, a precizat, prin pres\u0103: \u201eRom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 cu o ortodoxie care nu este influen\u0163at\u0103 de spiritualitatea elen\u0103 \u015fi slavon\u0103. Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 cu o spiritualitate \u015fi un cre\u015ftinism latin, care o apropie de romano-catolicism. Ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 era cea mai \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 \u015fi \u00eendatorat\u0103 s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 cu Sf\u00e2ntul P\u0103rinte o rela\u0163ie concretizat\u0103 printr-o vizit\u0103\u201d. V\u0103zut\u0103 din interior\u00a0 ortodoxia rom\u00e2n\u0103 are aceste\u00a0 aspecte esen\u0163iale, sintetizate de \u00cePS Nifon Mih\u0103i\u0163\u0103, arhiepiscopul T\u00e2rgovi\u015ftei:\u00a0 \u201ecaracterul structural al sintaxei dintre cultul ortodox \u015fi cultura latin\u0103, aceasta, gra\u0163ie concomiten\u0163ei dintre etnogenez\u0103 \u015fi ecleziogenez\u0103; etosul \u015fi civiliza\u0163ia ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 sunt inspirate, \u00eenainte de orice, de comunitatea care se adun\u0103 pentru \u2019cina mistic\u0103<\/em>\u2019, trimis\u0103 s\u0103 practice apoi propria ei \u2019liturghie<\/em>\u2019, \u00een arena social\u0103 \u015fi politic\u0103; receptarea creatoare \u015fi inventiv\u0103 a tradi\u0163iei diacronice, gra\u0163ie unei \u015fcoli de teologie remarcabile. Cei mai mari teologi din Estul Europei, din perioada contemporan\u0103 (1949-1989), se aflau la Bucure\u015fti \u015fi la Sibiu; determinarea de a juca un rol mai important \u00een Mi\u015fcarea Ecumenic\u0103, propun\u00e2nd concepte semnificative \u00een domeniul iconomiei, al reconcilierii \u00een Europa, al ecumenismului local\u201d (12). Acela\u015fi autor detaliaz\u0103 aspectele teologice inedite ale reuniunii \u015fi dialogul ecumenic al celor doi prima\u0163i, chiar dac\u0103 \u201en-au fost pecetluite de comuniunea euharistic\u0103\u201d \u2013 dar \u201etimpul de o mai mare comuniune se apropie<\/em>\u201d. \u201eVom trece acel prag cu martirii no\u015ftri, cu to\u0163i cei care \u015fi-au dat via\u0163a pentru credin\u0163\u0103: ortodoc\u015fi, catolici, anglicani, protestan\u0163i. Dintotdeauna, s\u00e2ngele martirilor este s\u0103m\u00e2n\u0163a generatoare de noi credincio\u015fi \u00een Hristos\u201d, <\/em>a spus Papa. \u00cen viziunea Papei, \u201evestirea Evangheliei \u015fi rena\u015fterea \u00een Sfintele Taine, prelungite \u00een slujirea fra\u0163ior\u201d este \u201eprima calitate pe care omenirea o a\u015fteapt\u0103 de la voi\u201d, iar \u201eaceast\u0103 sarcin\u0103 coincide cu tradi\u0163ia voastr\u0103 at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een exemple care au \u015ftiut s\u0103 uneasc\u0103 o via\u0163\u0103 profund\u0103 \u00een Hristos cu o slujire generoas\u0103 a celor nevoia\u015fi, angajare pasionat\u0103 \u00een studiu, cu o neobosit\u0103 preocupare pastoral\u0103\u201d.(13).<\/p>\n

\u00a0\u201eExist\u0103 mul\u0163i sfin\u0163i printre rom\u00e2ni, dar nimeni nu i-a c\u0103utat\u201d, scria la 1686, mitropolitul moldovean Dosoftei (14). Papa Ioan Paul al II-lea a c\u0103utat sfin\u0163ii din Gr\u0103dina Maicii Domnului, unde \u015fi plantele se numesc, prevalent, dup\u0103 fiin\u0163a ei – \u201eM\u00e2na Maicii Domnului\u201d, \u201eP\u0103rul Maicii Domnului\u201d, \u201eP\u0103rul Sfintei Maria\u201d, \u201ePoalele Maicii Domnului\u201d: \u201eCum e cunoscut, potrivit tradi\u0163iei, credin\u0163a a fost purtat\u0103 \u00een aceste \u0163inuturi de fratele lui Petru, Apostolul Andrei, care a pecetluit neobosita sa oper\u0103 misionar\u0103 prin martiriul s\u0103u petrecut la Patras. Al\u0163i martori de seam\u0103 ai Evangheliei, ca Sava Gotul, Nicetas de Remesiana \u2013 provenind din Aquilea \u2013 \u015fi Lauren\u0163iu de Novae i-au continuat lucrarea, iar \u00een timpul persecu\u0163iilor din primele veacuri, cete de cre\u015ftini au suferit martiriul: sunt martiri daco-romani, precum Zoticos, Attalos, Kamasis \u015fi Filippos, prin al c\u0103ror sacrificiu s-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat profund credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul vostru\u201d; \u201eM\u0103 g\u00e2ndesc la Sf\u00e2ntul Ioan Cassian \u015fi la Dionisie Exiguul, care au contribuit la transmiterea comorilor spirituale \u015fi canonice ale Orientului grec Occidentului latin; apoi, mult mai t\u00e2rziu, la Voievodul \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt,\u2019un adev\u0103rat atlet al credin\u0163ei cre\u015ftine\u2019, cum l-a numit Papa Sixt al IV-lea, \u015fi la numero\u015fi al\u0163i slujitori ai evangheliei, \u00eentre care Domnitorul \u015fi martirul Constantin Br\u00e2ncoveanu, iar mai recent, numero\u015fi martiri \u015fi m\u0103rturisitori ai credin\u0163ei din secolul XX\u201d; \u201eRom\u00e2nie, \u0162ar\u0103-punte \u00eentre Orient \u015fi Occident, punct de r\u0103scruce \u00eentre Europa Oriental\u0103 \u015fi cea Oriental\u0103, Rom\u00e2nie, pe care tradi\u0163ia o nume\u015fte cu frumosul titlu de \u2019Gr\u0103dina Maicii Domnului\u2019, vin la tine \u00een numele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu \u015fi al Preasfintei Fecioare Maria. \u00cen pragul unui nou mileniu, \u00eentemeiaz\u0103-\u0163i viitorul mai departe pe st\u00e2nca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Hristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm \u015fi curaj. Vei fi na\u0163iune prosper\u0103, p\u0103m\u00e2nt roditor de bine, popor solidar \u015fi f\u0103c\u0103tor de pace. Dumnezeu s\u0103 te ocroteasc\u0103 \u015fi s\u0103 te binecuv\u00e2nteze mereu\u201d (16). Pu\u0163ine publica\u0163ii au relatat tragedia \u2013 martiric\u0103? \u2013 a lui C\u0103t\u0103lin Vidu, c\u0103zut de pe schela unde se urcase spre a-l vedea mai bine pe Pap\u0103\u00a0 (17).<\/p>\n

\n

Note bibliografice<\/em><\/p>\n

(1)\u00a0\u00a0 Toate ziarele centrale rom\u00e2ne\u015fti au publicat discursurile papale \u015fi patriarhale din zilele de 7-9 mai 1999, de unde sunt luate citatele prezente, atunci c\u00e2nd nu sunt men\u0163ionate alte surse<\/p>\n

(2)\u00a0\u00a0 \u00cen Adev\u0103rul<\/em>, 23-24 aprilie, 2005, p.1)<\/p>\n

(3)\u00a0\u00a0 Apud Jaroslav Pelikan, Fecioara Maria de-a lungul secolelor<\/em>, Humanitas, p.184<\/p>\n

(4)\u00a0\u00a0 \u00cen Aldine<\/em>, 8 aprilie 2005, p. 1<\/p>\n

(5)\u00a0\u00a0 Cf. Bernard Lecomte, La verite l\u2019emportera toujours sur le mensonge. Comme le pape a vaincue le communisme<\/em>, citat\u00a0 \u00een : Nicolae Mare\u015f, Ioan Paul al II-lea. Pap\u0103 pentru mileniul al III-lea<\/em>, Hiparion, 2001, p.25<\/p>\n

(6)\u00a0\u00a0 Ioan Paul al II-lea, Memoria e identita<\/em>, Rizzoli, Milano, 2005, p. 70, citat de prof. Norberto Gonzales Gaitano \u00eentr-un interviu publica de ziarul Ziua<\/em>, 15 aprilie 2005, p.3<\/p>\n

(7)\u00a0\u00a0 \u00cen Rom\u00e2nia liber\u0103<\/em>, 8 mai 1999, p. 8<\/p>\n

(8)\u00a0\u00a0 Cf. \u201eR\u0103d\u0103cin\u0103 valah\u0103?\u201d de Nicolae Mare\u015f, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>, 5-11 mai 1999, p.20-21; de asemenea, cartea lui Ion Coja Rom\u00e2nia \u015fi Papa Ioan Paul al II-lea<\/em>, lansat\u0103 \u00een timpul vizitei<\/p>\n

(9)\u00a0\u00a0 Din Imne Mariei<\/em>, apud Mitropolit Nicolae Corneanu, Credin\u0163\u0103 \u015fi via\u0163\u0103<\/em>, Dacia , 2001, p. 54<\/p>\n

(10)\u00a0 Din Rug\u0103ciuni<\/em>, Ed. Piemme, 1993, tr. Teodor Capot\u0103, Steaua, mai-iunie<\/em>1999, p.20<\/p>\n

(11)\u00a0\u00a0\u00a0 Cf. Scrisoarea apostolic\u0103 Orientale lumen<\/em> a lui Ioan Paul al II-lea, marc\u00e2nd centenarul cele intitulate Orientalium dignitas<\/em>, a papei Leon al III-lea<\/p>\n

(12)\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cePS Nifon Mih\u0103i\u0163\u0103, Misiologie \u015fi ecumenism<\/em>, p. 252<\/p>\n

(13)\u00a0\u00a0 Op.cit., cap. VI \u201eSensul ecumenic al vizitei Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia, p. 2004-205<\/p>\n

(14)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Apud dr. Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Mitropolitul Ardealului, Tradi\u0163ie \u015fi libertate \u00een spiritualitatea ortodox\u0103<\/em>, Pronostic SRL, 1996, p.270<\/p>\n

(15)\u00a0\u00a0 Cf. Doru Radosav, Sentimentul religios la rom\u00e2ni<\/em>, Dacia, 1971, p. 301<\/p>\n

(16)\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eRom\u00e2nia luminat\u0103 (7-9 mai 1999). Din cuvintele adresate nou\u0103 de Papa Ioan Paul al II-lea \u00een cursul vizitei sale \u00een Rom\u00e2nia\u201d, \u00een Aldine<\/em>, 8 aprilie 2005, p.4. \u00cen timpul vizitei, Aldine <\/em>a publicat \u015fi… \u201eTestamentul lui Petru cel Mare\u201d Cf. Cotidianul<\/em>, 9 mai 1999, p. 3<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

PASTI\u015e\u0102 \u00ceN GRUP<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

(Facultatea de Teologie, Targoviste)<\/p>\n

Grupul. Pasti\u015fe. Depasti\u015fare. Libert\u0103\u0163ile scriitorilor.<\/em><\/p>\n

Semn \u015fi sens. Poezie \u015fi muzic\u0103. Existen\u0163ialism \u015fi structuralism.<\/em><\/p>\n

Credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103. Literatur\u0103 \u015fi lingvistic\u0103. Context <\/em><\/p>\n

universal rom\u00e2nesc. Atic \u015fi asiatic<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pasticcio, pastiche, pasti\u015f\u0103. Opera Parvati <\/em>e o pasti\u015f\u0103 dup\u0103 Kumarasambhava <\/em>de Kalidasa. Pasti\u015f\u0103? se intereseaz\u0103 Olimpiu Nu\u015ffelean. M-a prins, dar am m\u0103rturisit-o, \u015fi n-o fi nici a\u015fa groas\u0103, gen scena european\u0103 ca pasti\u015f\u0103 a celei americane, \u201eContractul cu Rom\u00e2nia\u201d, auzi, pasti\u015f\u0103 dup\u0103 programul republicanilor americani \u201eContract with America\u201d, nici\u00a0 The British Museum Is Falling Down<\/em> (1965) de David Lodge \u2013 pasti\u015f\u0103 a \u201elucr\u0103rilor\/works\u201d lui Joyce, Kafka \u015fi Virginia Wolf -, sau m\u0103car Televache Ma liberte de pisser<\/em> pastiche de Florent Pagny. (Bibliografie: pasti\u015fa Internet).<\/p>\n

Iat\u0103 pasti\u015fa gustului \u00een materie de roman str\u0103in \u00een secolul XX: \u201eCe gust\u0103 scriitorii clujeni?\u201d (Steaua<\/em>, 6\/2005, p.4-13). Potrivit r\u0103spunsurilor la \u201eanchet\u0103\u201d a 44 de scriitori clujeni, autorii cel mai des nominaliza\u0163i au fost, \u00een ordine: Thomas Mann, Gabriel Garcia Marquez, Marcel Proust, Franz Kafka, William Faulkner. Cele mai \u201evotate\u201d romane: Maestrul \u015fi Margareta<\/em> de Mihail Bulgakov, Muntele vr\u0103jit<\/em> de Thomas Mann, Ulise<\/em> de James Joyce. Dilema Veche<\/em> (nr.75\/2005) insereaz\u0103 29 (+ 1 \u00een num\u0103rul urm\u0103tor, +…) de r\u0103spunsuri la \u201eChestionarul lui Proust\u201d, iar \u00een nr. 77, \u201ebursa c\u0103r\u0163ilor de vacan\u0163\u0103\u201d, autori (DV\/T\u00e2rgul de carte) despre c\u0103r\u0163ile lor: Centrifuga <\/em>\u2013 T. O. Bobe, Jules Verne \u2013 Paradoxurile unui mit \u2013 <\/em>Lucian Boia, B\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi moarte \u00een mileniul trei <\/em>\u2013 Livius Cioc\u00e2rlie, Al doilea top \u2013 <\/em>Alexandru Cistelecan, Lindenfeld <\/em>\u2013 Ioan T. Morar, Cerul din burt\u0103 \u2013 <\/em>Ioana Nicolae, Jean Cheller \u2013 <\/em>Tudor Octavian, Eul detestabil \u2013 <\/em>Octavian Paler, Paltonul de var\u0103 \u2013 <\/em>Mircea Horia Simionescu; Forin Iaru a citit Middlesex <\/em>de Jeffrey Eugenides, Silviu Lupescu recomand\u0103 Stalinism pentru eternitate<\/em> de Vladimir Tism\u0103neanu, Ordinea <\/em>lui Alexandru Ecovoiu, Jocul de smarald <\/em>de Ioan Petru Culianu, Ioana P\u00e2rvulescu este bucuroas\u0103, ca editor, pentru De ce iubim femeile<\/em>, Bogdan Ghiu a tradus, dup\u0103 30 de ani, A supraveghea \u015fi a pedepsi <\/em>de Michel Foucault.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Am copiat (pasti\u015fat?), odat\u0103, multe din \u00eensemn\u0103rile copi\u015ftilor tip\u0103rite de Gabriel Strempel. Le reciteam \u00een ocazii felurite, dup\u0103 m\u0103n\u0103stirile copierii, expresivit\u0103\u0163ile blestemului, remanuscriptizate, dac\u0103 nu chiar dup\u0103 tenta\u0163iile stilului domintant al pasti\u015fei:<\/p>\n

\n

Eu, fiind om f\u0103r\u0103 de sminteal\u0103,<\/p>\n

\u00centinsei condeiul \u00een cerneal\u0103<\/p>\n

\u015ei m\u0103 apucai a scrie<\/p>\n

Aceast\u0103 Alexandrie…<\/p>\n

( Gabriel Strempel, Copi\u015fti de manuscrise rom\u00e2ne\u015fti p\u00e2n\u0103 la 1800<\/em>, vol I, Editura Academiei, 1959, p. XXIV)<\/p>\n

Grupul<\/em>: Teologie-Litere III (Claudia, Minodora, Sorina, Augustin \u015fcl)<\/p>\n

Pasti\u015fe <\/em>(ex tempora): In days\u00a0 when I was young and didn\u2019t know the taste of sorrow; cum se poate spera s\u0103 se retr\u0103iasc\u0103 marile experien\u0163e creatoare ale culturilor mari \u015fi mici prin lectur\u0103 \u015fi medita\u0163ie; noche oscura del alma etc.<\/p>\n

Excerpte: …iei era Pound \u015fi-\u0163i afli t\u0103m\u0103duirea…ui\u0163i brusc de toate legile imanente ale evolu\u0163iei, de sisteme, structuri, intertextualitate, principii \u2013 ui\u0163i totul, mori \u015fi-\u0163i s\u0103de\u015fti cadavrul pe un \u0163\u0103rm \u00eendep\u0103rtat, a\u015ftept\u00e2nd s\u0103-\u0163i creasc\u0103 pe morm\u00e2nt un eucalipt blond…<\/p>\n

…pu\u0163ini la num\u0103r mai citesc un Stendhal, Baudelaire, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, Zola, Dickens… \u015fi le place, chiar le place experien\u0163a personajelor…\u015fi vorbim despre ei, poate le spunem \u015fi altora, dar acei al\u0163ii nu sunt interesa\u0163i, vorbim \u00een vag, suntem ne\u00een\u0163ele\u015fi, \u015fi totu\u015fi r\u0103m\u00e2n pentru noi, pentru c\u0103 nu se \u015ftie cum vreodat\u0103 te apuc\u0103 nebunia, drag\u0103 student\u0103, \u015fi vrei s\u0103 scrii ceva \u015fi ajungi s\u0103 scrii \u00een stilul vreunui autor, s\u0103 vorbe\u015fti ca un personaj, s\u0103 te compor\u0163i ca altul, s\u0103-\u0163i dore\u015fti via\u0163a Annei Karenina, s\u0103 o tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 vrei s\u0103 fii Ispita lui Thomas Mann sau Logodnica lui Cehov… pe fiecare dintre noi e scris un scris pe care de vrei s\u0103-l \u015ftergi \u00ee\u0163i trebuie acel burete care \u00eenseamn\u0103: moarte, nebunie, sinucidere, sau o carte…<\/p>\n

…Suntem superficiali \u00een tr\u0103iri, implicarea noastr\u0103 sau a celor care creeaz\u0103 \u00een real este numai una de suprafa\u0163\u0103, suntem prea gr\u0103bi\u0163i \u00een a spune, \u00een a zice sau a face, f\u0103r\u0103 a mai face efortul de a medita sau m\u0103car a g\u00e2ndi… Probabil c\u0103 lumea s-a obi\u015fnuit cu cenzura, cu ascunderea a ceea ce ne doare sau nu ne convine…Pur \u015fi simplu, suntem ni\u015fte frico\u015fi, ni\u015fte la\u015fi care se ascund \u00een spatele paravanelor mediocre ale societ\u0103\u0163ii… Frica de Dumnezeu nu e frica sclavului fa\u0163\u0103 de st\u0103p\u00e2n, ci frica fa\u0163\u0103 de tot ce-l ofenseaz\u0103 pe Dumnezeu… Prin cuvintele Papei, prin lungul drum al anilor, el a reu\u015fit s\u0103 ne ofere nou\u0103, rom\u00e2nilor, \u015fi mai ales tinerilor, un mod de cunoa\u015ftere a sinelui…<\/p>\n

…Cum spune poetul \u00een ultimul vers \u2013 ce frig, ce timp fain de toamn\u0103 -, a\u015fa \u015fi omul…ce zi rece de toamn\u0103…<\/p>\n

…Cei care tr\u0103iesc cu adev\u0103rat \u00een via\u0163a \u00eentunecat\u0103 a sufletului, dar nu \u015ftiu, nu cred, nu vor s\u0103 \u015ftie, nu vor s\u0103 cread\u0103, privesc via\u0163a omului credincios ca fiind noche oscura del alma…Prin cuvintele Papei, prin lucrurile pe care le \u00eenv\u0103\u0163 la acest curs \u015fi la altele \u015fi prin slujba mea \u015fi elevii mei, \u00een fiecare zi \u015fi noapte parc\u0103 m\u0103 schimb, sunt alta. Sunt oare mai bun\u0103?<\/p>\n

At\u00e2ta suferin\u0163\u0103<\/p>\n

Nu credeam vreodat\u0103<\/p>\n

A putea s\u0103 gust.<\/p>\n

Suntem prin\u015fi de glasurile superbe ale recitatorilor.<\/p>\n

\u015ei el spune, \u015fi eu spun<\/p>\n

Doar cuvinte \u00een l\u0103stun<\/p>\n

… de ce mergi, tat\u0103, cu spatele-nainte…<\/p>\n

iac\u0103 drumul m\u0103 duce-napoi, fiule,<\/p>\n

v\u00e2ntul m\u0103 sufl\u0103-n t\u0103cere<\/p>\n

ca-ntr-o mare de cucut\u0103…<\/p>\n

 <\/p>\n

Depasti\u015fare<\/em><\/strong> <\/strong><\/p>\n

( din noti\u0163ele Claudiei)<\/p>\n

Flaubert este un scriitor bun, dar nu atinge cerin\u0163ele clasei muncitoare.<\/p>\n

O zi din via\u0163a lui Heminguei: s-a sinucis.<\/p>\n

Paul Goma s-a n\u0103scut la 2 octombrie 1935, cel mai liber scriitor \u00een via\u0163\u0103. To\u0163i cei care se arat\u0103 m\u00e2ntuitorii societ\u0103\u0163ii \u00een carte apar ca ni\u015fte bestii, pentru autor, nimeni nu mai este curat. Eugen Ionescu a scris: Paul Goma este un Soljeni\u0163 rom\u00e2n. Firea lui Goma devine un arbitru cu mari crudit\u0103\u0163i. D\u0103 \u00een libertinajul de tranzi\u0163ie care spal\u0103 creierii… Cum ne povestea el \u00een celul\u0103 Giois \u015fi eu dormeam. Goma, \u00een Jurnal, e un Savonarola. \u00cen realitate, a fost cel mai represat \u00een pu\u015fc\u0103rii \u015fi cel mai exilat la Paris. Pe morm\u00e2ntul lui Eugen Ionescu scrie: Cine m\u0103 salveaz\u0103? poate Iisus. La moartea lui Mircea Eliade: C\u0103rturarul las\u0103 \u00een urm\u0103 c\u0103r\u0163ile, a luat cu el limba rom\u00e2n\u0103 vorbit\u0103; era starea de gra\u0163ie a limbii rom\u00e2ne. Paul Goma vorbe\u015fte despre cei care nu mai vorbesc rom\u00e2ne\u015fte \u00eentr-un pamflet…<\/p>\n

Dintre toate temele realismului \u015fi libert\u0103\u0163ile scriitorilor<\/em>, una ar fi: cum se poate spera s\u0103 se retr\u0103iasc\u0103 marile experien\u0163e creatoare ale culturilor mari \u015fi mici prin lectur\u0103 \u015fi medita\u0163ie? Opri\u0163i ca vasul zugr\u0103vit\/Pe-o zugr\u0103vit\u0103 mare (Samuel Cambridge); Sufletul \u00eei este obosit de orice, numai de credin\u0163a \u00een Dumnezeu \u015fi de iubirea arz\u0103toare pentru om nu este obosit (Thomas de Quincey); Hercule preschimbat \u00een r\u00e2ndunic\u0103 (Paul Valery); \u00cen bra\u0163ele zeilor am crescut (Johann Christian Friederich Holderlin); Mi-e uneori ru\u015fine ce slabi suntem \u00een lume (Alfred de Vigny); Negru soare \u2013 melancolia (Gerard de Nerval).<\/p>\n

Lev Tolstoi a vrut s\u0103-\u015fi dea p\u0103m\u00e2ntul oamenilor. A fost \u00een Rom\u00e2nia. R\u0103zboiul \u015fi pacea exist\u0103 \u00eentre francezi \u015fi ru\u015fi, r\u0103zboi condus de Napoleon. Ana Karenina este simbolul feminit\u0103\u0163ii dincolo de libertate.<\/p>\n

C\u00e2nd iei opiu, \u00ee\u0163i lucesc obrajii. Baudelaire, Edgar Poe \u00eel imit\u0103 pe de Quincey. Bog\u0103\u0163ia unei na\u0163iuni e dat\u0103 de suma viciilor ei. Vicio\u015fii sunt concuren\u0163i ai vindec\u0103torilor. Cea mai tuberculoas\u0103 \u0163ar\u0103 era Anglia. Laudamum a fertilizat literatura. Crima se consum\u0103 cel mai mult \u00een filme, unde o crim\u0103 e mai frumoas\u0103 dec\u00e2t alta. Nu Raskolnicov face crima, ci ortodoxia, ru\u015fii, Dostoievsky. Rhyme \u2013 Rima marinarului din vechime. Pu\u015fc\u0103ria literaturii, r\u00e2sul \u00een pu\u015fc\u0103rie, perversiune. P\u0103catul \u00een literatur\u0103 se transform\u0103 \u00een viciu, ne face p\u0103rta\u015fi la o anumit\u0103 m\u00e2ntuire.<\/p>\n

Literatura nu mai e a zilelor noastre, dar noi o aducem la zi. Propagarea s-a realizat \u00een Revista sec. XX. Statuia este un dans \u00eempietrit. Socrate compar\u0103 dansatoarea cu o flac\u0103r\u0103. Dansatoarea lui Hercule este o r\u00e2ndunic\u0103.<\/p>\n

Semn \u015fi sens<\/em>. Sartre: omul este altceva dec\u00e2t ceea ce-l face s\u0103 fie ce este. Carol cel Mare, p\u0103rintele Europei, Republica Christiana. J.J. Rousseau 1761, Emanuel Kant 1795: pacea etern\u0103. Victor Hugo 1851: Statele Unite ale Europei. Ziarul Ziua 7-8 martie, Guran: r\u0103d\u0103cini ortodoxe pentru Europa. Baudelaire, Coresponden\u0163\u0103, sonnet \u2013 Parfum, culoare, sunet se-ng\u00e2n\u0103 \u015fi-\u015fi r\u0103spund (simbolismul). Amintire \u2013 tradus\u0103 de Lucian Blaga \u2013 Te ridici \u015fi \u00een fa\u0163\u0103 vezi spaima \/ Amintirea unor ani ce au trecut. A doua elegie. Huntington (clasicism, cre\u015ftinism, separarea autorit\u0103\u0163ii temporale de autoritatea spiritual\u0103, diversitatea lingvistic\u0103, statul de drept, individualismul). Duroselle (dreptul roman, morala iudeo-cre\u015ftin\u0103, arta clasic\u0103, umanismul \u015fi individualismul Rena\u015fterii, romantismul, ra\u0163ionalismul \u015fi \u015ftiin\u0163a iluminismului). Braudel (revolta prometeic\u0103, mitul eternei re\u00eentoarceri, atrac\u0163ia originalului, atrac\u0163ia fa\u0163\u0103 de ceea ce este interzis, necunoscut, \u00eendep\u0103rtat, \u00eencrederea \u00een ra\u0163iune, spiritul critic \u015fi autocritic). Wright (umanismul: omul=scop \u00een sine, m\u0103sura tuturor lucrurilor; liberalismul: \u00eencrederea \u00een individ, dreptul fiec\u0103ruia de a dezvolta propriul poten\u0163ial; pragmatismul: convingerea c\u0103 nu exist\u0103 adev\u0103ruri absolute; relativismul: circumscrierea oric\u0103rei experien\u0163a \u00eentr-un context \u015ftiin\u0163ific, social, cultural, care limiteaz\u0103 capacitatea noastr\u0103 de generalizare). Morin (caracterul dialogic al identit\u0103\u0163ii europene rezult\u0103 dintr-o serie de antagonisme interne: religie\/ra\u0163iune, credin\u0163\u0103\/\u00eendoial\u0103, G\u00e2ndire mitic\u0103, g\u00e2ndire critic\u0103,empirismul\/ra\u0163ionalismul, existen\u0163a\/ideea, particular\/universal, problematizare\/re\u00eentemeiere, filosofie\/\u015ftiin\u0163\u0103, cultur\u0103 umanist\u0103\/cultur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, vchi\/nou, tradi\u0163ie\/evolu\u0163ie, reac\u0163ie\/revolu\u0163ie, individ\/colectivitate, imanent\/transcendent, hamletismul, prometeismul, quicotismul\/sancho-pansismul. Caracteristici: comunitatea destinului istoric, comunitatea valorilor, comunitatea modului de via\u0163\u0103, comunitatea social\u0103 \u015fi economic\u0103, comunitatea responsabilit\u0103\u0163ii).<\/p>\n

Nimeni s\u0103 nu \u015ftie ce e \u00een sufletul t\u0103u, nici m\u0103car tu s\u0103 nu \u015ftii ce e \u00een sufletul t\u0103u (G.Anca)<\/p>\n

Poezie \u015fi muzic\u0103<\/em>. Se profileaz\u0103 cultul Enescu prin Oedip.<\/em> George Enescu: Visez la o muzic\u0103 asem\u0103n\u0103toare muzicei din \u0163\u0103rmurile grece\u015fti. Modurile antice se reg\u0103sesc \u00een folclorul rom\u00e2nesc. P\u0103m\u00e2ntul grecesc este f\u0103cut din arom\u00e2ni.<\/p>\n

Existen\u0163ialism \u015fi structuralism<\/em>. Ferdinand de Saussure comparat cu Panini. Limba este un sistem de semne care exprim\u0103 idei, este sistemul sistemelor. Semeion. Michel Foucault: Genera\u0163ia lui Sartre este \u00eenlocuit\u0103 de genera\u0163ia structuralist\u0103. Sistem: un ansamblu de idei care se schimb\u0103; sistemul este anonim, chiar dumnezeire. \u00cen lupta dintre sens \u015fi semn, literatura scade, devine nimic. Dualul, sensul \u015fi semnul sunt aduse la nondual, advaita: Dumnezeu\/om, literatur\u0103 revelat\u0103\/literatur\u0103 scris\u0103 de mari scriitori.<\/p>\n

Credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103<\/em> (Pistis \u015fi Elpis). Lucr\u0103ri prezentate de studen\u0163i: Ideea vine vorbind \u2013 Dragomir Gur\u0103u Claudia; Lemnul \u00een stilul televiziunii na\u0163ionale \u2013 Milea Minodora; Hemingueiy (\u00een englez\u0103) \u2013 Andronache Andreea (Margot \u00ee\u015fi \u00een\u015fal\u0103 so\u0163ul pentru c\u0103 era la\u015f, ea este totu\u015fi cea care \u00eel ucide c\u00e2nd acesta dore\u015fte s\u0103 devin\u0103 curajos). Propuneri ale domnului profesor pentru azi: antologie din scrierile p\u0103rin\u0163ilor latini; poezie religioas\u0103 italian\u0103; istoria literaturii cre\u015ftine vechi grece\u015fti \u015fi latine; Nicolae Balot\u0103 \u2013 Calea, adev\u0103rul \u015fi via\u0163a<\/em>; antologie de poezie religioas\u0103, editura Coresi; poezii rom\u00e2ne\u015fti religioase: Rug\u0103ciune<\/em> (Petru Cercel), al\u0163i autori: Varlaam, Dosoftei. Poezia religioas\u0103 este \u00een general modern\u0103. Papa Ioan Paul II: Martirii care au fost \u00een sec XX au l\u0103sat mesaje religioase care ne-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 tr\u0103im \u015fi s\u0103 murim. El Castillo interior \u2013 Sf. Teresa din Avila. Noche oscura del alma \u2013 Sf. Ioan al Crucii. Itinerarium mentis in Deum \u2013 Sf. Pavel. Decalog\/Ioan Paul II: credin\u0163a, biserica, rug\u0103ciunea, iubirea, istoria, r\u0103ul, munca, lumea, pacea, religiile. Poeme dogmatice \u2013 Sf. Grigorie de Nazianz \u2013 Imn c\u0103tre Dumnezeu. Dumnezeu Fiul este de o Fiin\u0163\u0103 cu Tat\u0103l Care L-a creat\/…\/Lumin\u0103 cu neputin\u0163\u0103 de privit, dar care prive\u015fte peste tot… G\u00e2ndul c\u0103tre Dumnezeu \u2013 inspira\u0163ie divin literar\u0103. Sfin\u0163enia \u015fi perfec\u0163iunea literar\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc la Grigorie de Nazianz, Ioan al Crucii. Religiosul e dedus din literatur\u0103. Dante, un p\u0103c\u0103tos, a ajuns la perfec\u0163iune prin geniul literar. Dumnezeu este un subiect infinit. Omiliile despre Fericire au o perfec\u0163iune de poem. Exist\u0103 o ne\u00een\u0163elegere \u00eentre sfin\u0163i \u015fi poe\u0163i, dar marii poe\u0163i sunt sfin\u0163i. A face literatur\u0103 \u00een diavol nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu vrei s\u0103 fii purificat, m\u00e2ntuit. Poezia \u015fi sfin\u0163enia vin de la Dumnezeu. Poe\u0163ii blestema\u0163i fac imnuri satanice, dar sunt sfin\u0163i. Mi\u015fcare christalin\u0103 (Christ-cristal) \u2013 Mor c\u0103 nu mai mor odat\u0103 (Ioan al Crucii). Tereza din Avila, sf\u00e2nt\u0103 autodidact\u0103 \u2013 tot ce spune bun este de la Dumnezeu, tot ce este r\u0103u este de la ea. Papa a validat calitatea apostolic\u0103 a Rom\u00e2niei, a dat \u0163\u0103rii noastre ceea ce Europa \u015fi America ne refuz\u0103: identitatea. Eminescu afirm\u0103 c\u0103 marii sfin\u0163i scriu imnuri, marii poe\u0163i se exprim\u0103 \u00een rug\u0103ciuni. Totus tuus. Libertatea este un rod al p\u0103catului, trebuie s\u0103 \u00eenvingi p\u0103catul ca s\u0103 ajungi la libertate. Istoria, dup\u0103 Pap\u0103, este istoria m\u00e2ntuirii, Revela\u0163ia \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 Dumnezeu voie\u015fte istoria uman\u0103. Capitolul \u201eTragediile istoriei\u201d vorbe\u015fte despre: civiliza\u0163ia vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii; munca \u00eel ajut\u0103 pe om s\u0103 devin\u0103 matur; \u015fomajul este un chin, co\u015fmar, deziluzie; lumea e dornic\u0103 de mai mult adev\u0103r, iubire, bucurie; omenirea a fost creat\u0103 de Dumnezeu; Dumnezeu voie\u015fte m\u00e2ntuirea tuturor oamenilor; cei care nu cred, necredincio\u015fii, sau cei care cred diferit trebuie s\u0103 \u00eencredin\u0163eze m\u00e2ntuirea drept\u0103\u0163ii celui Prea\u00cenalt.<\/p>\n

Literatur\u0103 \u015fi lingvistic\u0103<\/em>. Psalmul 63 al lui David, 54, 104. \u201eLingu\u015firea lor e dulce ca \u015fi mierea de albine \/ \u00cens\u0103 de veninul urii le sunt inimile pline\u201d. Psalmi (Vasile Militaru). Era Pound. Jocuri (Hesse, Queneau). Christocentrism. Analiza este mama tuturor literaturilor. \u201eSunt nebun c\u0103 m-am dezbr\u0103cat de nebunie\u201d (Pound). Nebunia e sf\u00e2nt\u0103. \u201eNici nu-mi \u00eenchipuiam c\u0103 moartea poate dobor\u00e2 at\u00e2t de mul\u0163i\u201d (T.S.Eliot). S\u0103direa cadavrului. Eugenio Montale, poeme scurte-poeme lungi, distinc\u0163ia e structuralismul, \u201ecarnea de soare devorat\u0103\u201d. La aceste \u0163\u0103rmuri erau dorin\u0163ele copilului, \u201e\u0163\u00e2\u015fnet de l\u0103stuni, vagabonzi\u201d, poem dumnezeiesc. Montale nu are triste\u0163ea lui Leopardi, este aproape de Dante. Hesse \u2013 Jocul m\u0103rgelelor de sticl\u0103<\/em>: regulile acestui joc se \u00eenva\u0163\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani; limbajul semnelor \u015fi gramatica jocului; este un joc care sintetizeaz\u0103 toate con\u0163inuturile \u015fi valorile noastre; cu orga se pot prezenta \u00een joc con\u0163inuturile lumii; jocul sferelor romantice trece peste diacronie \u015fi simfonie. Literatura este joc. Se aplic\u0103 metoda joc \u00een joc. Queneau: O sut\u0103 de miliarde de poeme<\/em> \u2013 \u00een 10 pagini a dat cartea cea mai lung\u0103 din lume, doar lumea e mai lung\u0103 dec\u00e2t ea (Luca Pi\u0163u). De la teocentrism la antropocentrism, sec XXI \u2013 christocentric. Cre\u015ftinii pot fi socoti\u0163i \u015fi satani\u015fti.<\/p>\n

Context universal rom\u00e2nesc<\/em>. Nefericirea e calea spre opera genial\u0103, via\u0163a noastr\u0103 e o karma, un sens divin sau unul demonic. Uitarea limbii \u00een exil \u2013 \u015ei uit c\u00e2te pu\u0163in latina (Ovidiu). Temele \u00een traducere se degradeaz\u0103. Tragedie brazilian\u0103 \u2013 Manuel Bandeira \u2013 traducere de Maria Car\u00e2p. Irepresibila dorin\u0163\u0103 de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi lucruri dure. Ironia modernit\u0103\u0163ii: dominante mai mult dec\u00e2t dominate. Alt\u0103 poezie tradus\u0103 de d-na Car\u00e2p este \u201eJose\u201d. Denis Buican, \u00een eternism \u2013 Biognoseologia.<\/em> Sorin Alexandrescu \u2013 personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti: Carol II, Antonescu, Codreanu, Ceau\u015fescu. Ivo Andrici \u2013 Podul de pe Drina<\/em>, biografia unei \u0163\u0103ri ortodoxe \u00eenghi\u0163ite de Islam, comuni\u015fti; cartea este tradus\u0103 de Gellu Naum. Literaturile apropiate nu ne sunt impuse, fac parte din literatura noastr\u0103. Anii \u201950 au fost criminali. Mahabharata \u2013<\/em> moartea Indiei; o \u0163ar\u0103 poate fi ucis\u0103 ucig\u00e2ndu-i-se capetele. Kazantzakis, prieten cu Panait Istrati, Odisea<\/em> \u2013 33 333 versuri, Zorba Grecul <\/em>\u00a0se \u00eencheie cu o scrisoare, Ascetica<\/em> nu s-a tradus la noi, biserica nu accept\u0103 ideea din Iisus r\u0103tignit a doua oar\u0103<\/em>. Noi nu vom pieri, dar ne vom pierde \u00eentr-un fractal european.<\/p>\n

Atic \u015fi asiatic<\/em>. Athicos-Asianos-Rodhium. \u201eO, tu, cel f\u0103r\u2019 de noroc,\/ Deschide\u0163i mintea \u015fi vorbe\u015fte,\/ Strive\u015fte m\u0103r\u0103cini sub talp\u0103\/ \u015ei pe drumul de s\u00e2nge p\u0103\u015fe\u015fte singur\u201d (Rabindranath Tagore\u201d. \u201eTragedia mi se pare asemenea unui om \u00eendr\u0103gostit de propria lui \u00eenfr\u00e2ngere\u201d (D. H. Lawrence). Tr\u0103s\u0103turi: circularitatea ideilor limit\u0103; diviziune \u00eentre atic \u015fi asiatic; culturile arhetipic contrare\/antinomiile culturilor arhetip; rodian; teoria nemonadic\u0103 a culturilor; mitul arheu; distinc\u0163ia \u00eentre filosof \u015fi poet; cuv\u00e2ntul este totul, nu ideea; frumuse\u0163ea poetic\u0103; germanitate, rafinament, suple\u0163e; procesul culturii e ciclic; cultura e un proces stilistic; spiritul timpului goethean\/ i se opune spiritul spa\u0163iului; nimeni nu s-a luminat vreodat\u0103 cu \u00eentunericul od\u0103ii vecine (Vladimir Streinu); unitatea bulbului original; atic=singur\/\u00eenghi\u0163it de asiatic\/ stil dens \u015fi viguros; asiaticul substituie\/ stil umflat \u015fi gol, f\u0103los \u015fi bombastic, lipsit de judecat\u0103; asiatic \u2013 form\u0103 a romantismului; aticul \u2013 form\u0103 a clasicismului; aticul \u015fi asiaticul devin dublete de concepte: liniar\/ pictural; planiform\/ ad\u00e2nc; \u00eenchis\/ deschis; relativ\/ absolut; cuvinte noi \/ idei vechi; daoist\/ confucianist. Toate formulele filosofiei timpului sunt ni\u015fte forme spa\u0163iale: corpul izolat; infinit tridimensional\/ cultur\u0103 occidental\u0103; pe\u015ftera, drumul labirintic. Percep\u0163ia nelimit\u0103rii: limitat\/nelimitat; atic\/asiatic. Combinarea accentelor de valoare. Adulterarea valorilor atice prin cele asiatice \u015fi viceversa. Noi, rom\u00e2nii, suntem atici, sfere\/lotu\u015fi. Via\u0163a e sf\u00e2nt\u0103. Asia cre\u015fte, Europa scade la ora actual\u0103, cultura feminin\u0103 o \u00eenghite pe cea masculin\u0103. Tragedia \u2013 o arm\u0103 mai puternic\u0103 dec\u00e2t se cuvine.<\/p>\n

Cele trei stadii ale crea\u0163iei: precrea\u0163ia, crearea, distrugerea lumii. Deschiderea e vocalic\u0103, stingerea este consonantic\u0103 (Amita Bhose despre Eminescu). Alternan\u0163a sugereaz\u0103. Zei\u0163a cunoa\u015fterii \u00eei vorbe\u015fte ginerelui (\u015eiva) \u00een limba cult\u0103, iar miresei (Parvati) \u00een limba popular\u0103 (Kumarasambhava <\/em>de Kalidasa).<\/p>\n

Marino-Pi\u0163u-Kamban. \u201eI had a little talent for happiness\u201d (Beckett). Literatura \u2013 un cerc care se repet\u0103, o no\u0163iune sinonimic\u0103 prin excelen\u0163\u0103. Stratul heteronomic al ideii de literatur\u0103\/ domeniul valorilor concurente \u015fi exclusiviste exprimate \u00een scris care pun \u00een pericol specificul literaturii: a) republica literelor \u2013 literatura universal\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 \/ b) literatura \u2013 fenomen social, literatura de expresie\/ fenomen economic\/ fenomen ideologic. Doctrin\u0103: g\u00e2ndirostivie\u0163uirea. Kamban, \u00eemp\u0103rat al poe\u0163ilor, tr\u0103ie\u015fte \u00een Dumnezeu.<\/p>\n

\n

SUNT LACRIMAE\u00a0 RERUM\u00a0 (seminar)<\/p>\n

 <\/p>\n

(lat.)<\/p>\n

 <\/p>\n

Ai de ce varsa lacrimi<\/p>\n

 <\/p>\n

(pentru lucrurile pe care le vezi)<\/p>\n

 <\/p>\n

VERGILIU,Eneida,I,462.
\nExclmatia lui Enea,
\ncare vede in Cartagina
\nun sir de tablouri
\ndin razboiul Troian<\/p>\n

 <\/p>\n

Raspunsurile la examenul de literatura universala si
\ncomparata,An III, Litere-Teologie,
\nUniversitatea Valahia- Targoviste<\/p>\n

 <\/p>\n

Autorul epopeii intemeietoare Eneida impleteste-n aceste cuvinte aspectul rea al vietii:Sunt lucruri pentru care plang sau pentru care ai de plans , dar merge dincolo de aparente , descoperindu-ne de fapt ca Noi plangem in lucruri si de aceea ca Exista lacrimi in lucruri si simtim cum ne pica in suflet lacrimile lucrurilor pentru ca Lucrurile si ele plang.<\/p>\n

Si atunci incep sa cred ca lucrurile lacrimilor sunt inimile oamenilor,ca, lacrimile lucrurilor sunt creatiile ce-au izvorat din sufletul omenirii, pururi inlacrimat in lucruri.l<\/p>\n

Violeta- Simona Bucur<\/p>\n

Traducerea se poate face in mai multe feluri:<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi
\nLucrurile plang in noi
\nNoi plangem in lucruri<\/p>\n

Este usor a plange dar adevarata plangere\u00a0 – adevaratele lacrimi – e durerea simtita in suflet atunci cand suferi.Nu e o rusine sa plangi,dar lucrurile pentru care plangem,trebuie sa merite lacrimile noastre.Depanarea momentelor de tristete o poate face doar cel puternic,daca intradevar isi doreste lucrul acesta.<\/p>\n

Dar lacrimile pot fi si de fericire.Ori atunci plangerea nu este provocata de o tristete ci de o mare bucurie.<\/p>\n

Plangerea aceasta poate fi vazuta si in actiunile noastre ,in ceea ce facem.Nu trebuie neaparat sa ne curga lacrimile atunci cand plingem.Dar oricum ar fi ,lacrimile reprezinta un mod de a ne descarca sufletul bolnavde suferinta sau de ne a striga la ceruri bucuriile cele mari. Ioana (Savu) Ilie.<\/p>\n

Si lucrurile au lacrimi; si lucrurile plang-metafora personificatoare a strabatut veacurile,depasindu-l pe Vergilius si epopeea sa. Descoperim sensul adanc al lucrurilor pentru care plangem sau pentru care merita sa plangem, descoperim ca sunt lucruri pentru care avem de plans ,ca exista lacrimi in lucruri, lacrimi care ne picura in suflet.<\/p>\n

Lacrimile lucrurilor sunt,poate,creatiile izvorate din sufletul omenirii,operele nemuritoare ce dainuie peste un timp inlacrimat in lucruri.<\/p>\n

Claudia -Aurora(Zamfir)Cojocaru<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care plang, pentru care ai de plans ;
\nExista lucruri si lucruri,si lucrurile plang.<\/p>\n

Cugetarea a invins furtunile, oricat de pustiitoare ale timpului si este interesanta de tradus si astazi.Sa descoperim sensul adanc al lucrurilor pentru care merita sa varsam lacrimi din ferestrele sufletelor (ochii),larg deschise in fata adevarului, iubirii si artei.<\/p>\n

Lacrimile lucrurilor ne picura in suflet tristete dar nu ne fac mai buni, mai toleranti,mai sensibili.Sa exersam acel juriu ,”constiinta noastra”, pe care intrebarile trebuie sa cada perpendicular pe ceea ce ne doare, fara nici un anestezic.Raspunsurile pot fi reci ca gheata dar tocmai de aici incepe calirea<\/strong>
\n.<\/p>\n

Sorina (Husor) Ionita<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

Aceasta sintagma, consideram ca este revelatoare pentru a ilustra iubirea. Iubirea , sentimentul atat de profund, inmagazineaza intreaga energie vitala a omului. Fara iubire, pamantul n-ar exista, intreaga omenire ar fi nimicita.Viata in lume este atat de trecatoare, noi suntem muritori, suntem supusi pacatelor.Nemurirea am pierdut-o prin pacatul protoparintilor nostri Adam si Eva, in urma savarsirii , moartea a venit in lume. Insa, prin atotbunatatea lui Dumnezeu I s-a ingaduit omului sa revina la starea initiala. Omul este supus greselii insa necontenit trbuie sa acceada spre refacerea legaturilor cu Dumnezeu. Starea decazuta este necesar sa fie depasita prin respectarea poruncilor si implinirea, desavarsirea virtutilor.Una dintre cele trei virtuti: credinta, nadejde si dragoste, vine sa intregeasca finalul act pe calea desavarsirii prin dragoste.<\/p>\n

Dragostea, atat de simplu , sau revelator, este prezentata in paginile Sfintei Scripturi – Capitolul 13-I Corinteni- careia i se dedica intregile surse umane prin evidentierea situatiilor carora apartin acestei lumi.<\/p>\n

Nimic in aceasta lume, muritoare nu este mai profund decat iubirea. Iubirii i se subordoneaza toate lucrurile, roate manifestarile, toate simtirile simplului muritor atat de parvenit.Dintre toate categoriile iubirii pentru una singura merita sa plangem pana in momentul final- pentru iubirea lui Dumnezeu. Trinitatea,deofiintiunea lui Dumnezeu se manifesta prin iubire.Iubirea fata de oameni atat de marginita este mai presus de orice.Vedem ca Dumnezeu prin necuprinzatoarea Sa iubire fata de propria-I creatie,Ne-a trimis pe unicul Sau Fiu pentru ca sa ni se ierte pacatele.Mantuitorul ne exemplifica iubirea prin Insasi viata Sa- modelul desavarsitei iubiri=modelul Hristos.Il vedem pe Hristos propavaduind in mijlocul Apostolilor,vedem iubirea fata de vamesi, farisei, fata de prigonitorii care L-au rastignit .Prin smerenia sa, iubirea vine ca o dovada a dumnezeirii,chiar si dupa a indurat atatea ispite,dureri, batjocoriri, tot a continuat sa ne iubeasca.Marea Sa iubire o vedem cand si pe cruce iarta pe talharul din dreapta Sa, cel care-si recunoaste pacatele, dar si in momentul incredintarii Maicii Sale Sfantului Ioan Evanghelistul, ucenicul Sau Preaiubit.<\/p>\n

“Iubirea de vrajmasi”-o porunca atat de greu de indeplinit pentru zilele de azi, vine sa continue jertfa Mantuitorului prin jertfa noastra, cotidiana in vremurile acestea.Cel ce nu iubeste ni sa nu se gandeasca sa fie mantuit.Iubire aproapelui vine ca o incununare a tuturor faptelor Mantuitorului. Zi de zi aproapele nostru este asuprit, batjocorit, scuipat,defaimat, insa noi,contemporanii ne prefacem ca nu vedem.<\/p>\n

Merita sa plangem cu lacrimi amare pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pentru desavarsirea noastra in Iisus.<\/p>\n

Valentina Vasile<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care poti sa plangi ne spune Vergilius sau poate incearca sa ne duca cu gandul ca sunt lucruri vrednice de plans; dar in fond plansul ce este? O eliberare sau o slabiciune? O recunoastere a incapacitatii de a trece peste ceva?O neputinta de a te cunoaste pe tine insusipe tine insusi dincolo de propriile-ti limite?Sau daca-ti cunosti limitele si nu poti trece peste ele?Nu poti rupe acele bariere care sunt un dat.Sau poate ca plansul e sublim, e plansul de fericire, de impacare cu sine, cu aproapele,cu divinitatea.Orice lucru are duoua aspecte:pozitiv si negativ.Spre exemplu focul poate avea semnificatia iadului si ale limbilor de foc ale Duhului Sfanrt;focul arde dumnezeieste ,sfintitor,impaciuitor sau poate fi osanda vesnica.Si plansul are la fel doua sensuri:zbucium,neliniste,durere,neimplinire sau linisyte,fericire,izbanda care vine dupa neliniste,caci linistea nu-ti poate veni decat dupa furtuna. Esti om si esti nemultimit ca esti nemuritor?Sau tocmai trecerea pragului morti este fericirea deplina?Sunt lucruri vrednice de plans, sunt lucruri pentru care poti sa plangi,iti este permis sa plangi,sau nu le poti obtine pana nu plangi;nimic nu este intimplator si acest dat care este conditia umana este in aparenta un lucru de plans dar care iti ofera solutia spre nemurire, omul fiind chip al Lui Dumnezeu are posibilitatea sa se indumnezeiasca avand ca solutie a fi urmator lui Hristos care a fost si Om si Dumnezeu.Plansul si tanguirea pentru pacatele noastre ofera plansul intru fericirea vesnica in comuniune cu Dumnezeu.<\/p>\n

Loredana Gustea<\/p>\n

Vergiliu,un mare poet al antichitatii este si unul dintre marii creatori a unor versuri cat mai profunde si mai originale .CitatulSunt lucruri pentru care plangise oglindeste in viata poetului ,in destinul sau tragic fiind exilat la Tomis ,departe de familia sa,din cauza versurilor sale.Aici,la Tomis,in singuratate si in timpul iernilor care i se pareau deosebit de aspre ,durerea lui ii inspira versurile in care plange dupa cei ramasi acasa.<\/p>\n

Exista si lucruri prin care plangi,iar Vergiliu exprima cel mai bine acest lucru prin ideile exprimate in versurile sale.Versul sau este manuit cu mare abilitate ,de expresie celor mai inalte sentimente umane.Exista si lucruri dupa care plangi iar suferinta provocata,inspira si da versului o deosebita expresivitate .<\/p>\n

Simona Neagu<\/p>\n

Sunt lacrimae rerum-plansul lucrurilor sau sunt lucruri care plang;sunt lucruri pentru care merita sa plangi ,lucrurile plansului (foloasele plansului).<\/p>\n

Toate capodoperele literaturii universale sunt adevaratelacrimae rerum.Tot ceea ce este creat prin jertfa ,sacrificiu sunt adevaratelacrimaecristaline ,pure ,desavarsite,care stiu sa atinga perfectiunea,ele sunt lucrurile plansului,sunt rezultatele,pline de sacrificiu ale autorilor istoviti de munca,cu gene ostenitesi istoviti de cautarea absolutului.<\/p>\n

Creatia lor care a necesitat”plansul”(sacrificiul) ne face pe noi sa exprimam sunt lacrimae rerum adica sunt lucruri pentru care merita sa plangi,doar prin simplul fapt ca exista.Si din plansul lucrurilor lui izvoraste plansul lucrurilor noastre.<\/p>\n

Plansul aduce mantuirea, aduce capodopera ,insusi Mantuitorul a plans in sinea Lui:”Eli,Eli,lama sabactani”-“Dumnezeul Meu,Dumnezeul Meu pentru ce M-ai parasit”sau”Doamne,iarta-le lor ca nu stiu ce fac”.Mantuitorul plangea,ii plange sufletul,la fel si Maica Domnului insa prin “plans”,”jertfa”,”sacrificiu” ne-a adus mantuirea,a invins moartea.Iata cel mai mare folos al lucrurilor planse.<\/p>\n

Lucrurile plang-plangi si tu cu ele.Plansul unuia imprumutat cu plansul tau si al celuilalt sa se amestece in”plansul lucrurilor”cel mare care sa dea siguranta,originalitate unui concept ca al celui de “literatura universala”.<\/p>\n

Lacrima mea,a ta sa fie doar o picatura din oceanul denumit sunt lacrimae rerum.<\/p>\n

Elena Otilia Voicilas<\/p>\n

Exista lucruri care te fac sa plangi<\/p>\n

Notiune de “plans” implica o suferinta de cele mai multe ori Durerea,suferinta pot provoca lacrimi.Insa una dintre Fericiri ne spune:”Fericiti cei ce plang,ca a lor este Imparatia cerurilor”.Lacrimi de bucurie sau de tristete,o stare nedefinita intre doi poli:suferinta si fericire.<\/p>\n

In fata lui Dumnezeu cei nefericiti pe pamant se vor bucura pentru eternitate.Sunt lucruri care iti provoaca o anumita stare (de neliniste, de tristete,de suferinta):faptele libere si constiente ale celor din jur sau involuntare,gesturi,intimplarile zilnice din viata unui om,chiar viata care e trecatoare.Toate aceste lucruri ne transmit “ceva” si ne determina sa reactionam.<\/p>\n

Mariana Daniela Matei Radu<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care trebuie sa plangi
\nLucruri pentru care plangi
\nLucrurile plang in noi
\nSunt lucruri ale lacrimilor
\nNoi plangem pentru lucruri
\nSunt lucruri pentru care merita sa plangi
\nLucrurile plang in noi<\/p>\n

Lucrurile plang in noi pentru ca lucrurile din noi (sunt)pot fi sau sunt pacatele noastre,sau semnele lasate de acestea.Prin ele plangem si noi.Lacrimile sunt cele care curata sufletele noastre;ele -lacrimile -vor fi varsate oricum. Este timp pentru fiecare sau va veni timpul lor.<\/p>\n

Este mai bine sa plangem acum decat sa plecam incarcati dincolo.<\/p>\n

Tatiana -Gabriela(Pricope)Bivolescu<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care plangi<\/p>\n

Se stie sigur ca nu exista om pe pamant care sa nu fi plans nacar o data in viata.Poti plange din cauza unei nenorociri,dar si de bucurie.<\/p>\n

Potrivit citatului biblic “Fericiti cei ce plang,ca a lor este Imparatia cerurilor” – cei nefericiti se vor bucura inaintea Domnului.<\/p>\n

Valentina-Daniela Grigore<\/p>\n

Lucrurile pot fi izvor al lacrimilor<\/p>\n

Violenta fizica sau verbala,absenta sau prezenta unui lucru pot provoca suferinta,suferinta care se materializeaza in lacrimi.Cel de langa tine,cel pe care il vezi,plange pentru ca sufera,dar lacrimile pot exprima si bucurie.Deci,lucrurile se transforma in lacrimi de bucurie sau tristete.<\/p>\n

Lacrimile se nasc din lucruri si mor in lucruri.<\/p>\n

Opera de arta presupune imaginatie,munca ,dragoste,perseverenta ,renuntare,compromisuri si multe lacrimi din partea creatorului sau a celor care-l cunosc.Atunci de ce nu renunta la opera de arta?Din egoism ?Nu,opera creata este o mare parte din viata si sufletul sau si continua un sir de suferinte si lacrimi care mai tarziu sunt uitate si eclipsate de roadele muncii de creator.<\/p>\n

Nicoleta-Alina Gheorghe<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

Eu consider ca sunt foarte multe lucruri care ni se intampla in viata, lucruri care ne sensibilizeaza mai putin, sau mai mult, in asa fel incat,uneori chiar plangem pentru unele lucruri intamplate noua sau semenilor nostri.<\/p>\n

Astfel plangem atunci cand pierdem o persoana draga, varsam lacrimi pentru o iubire imposibila, plangem cand avem sufletul intristat s.a<\/p>\n

Dar, consider ca trbuie sa plangem cu adevarat atunci cand din cauza pacatelor, sau a unei vieti necrestinesti suntem in pericol de a ne pierde sufletele.Trebuie sa plangem pentru pacatele noastre, ca sa ne purificam spiritual.Daca nu vom plange acum, daca nu vom avea lacrimi de pocainta, o sa plangem vesnic.<\/p>\n

Putem avea multe varsari de lacrimi, pentru ca nu putem obtine un lucru pamantesc, dar trebuie sa plangem daca nu putem obtine fericirea vesnica-scopul tuturor.<\/p>\n

Lacrimile de pocainta sunt lacrimi bineplacute lui Dumnezeu pentru ca prin acestea recunoastem ca am gresit si vrem sa ne indreptam.<\/p>\n

Domnul este asa de bun cu noi incat ne-a trimis pe Fiul Sau, care a suferit, a patimit, a plans datorita noua, din cauza nenumaratelor noastre pacate.<\/p>\n

Asadar trebuie sa plangem pentru a primi iertare, si pentru a fi vrednici de bucuria vesnica.<\/p>\n

Cu adevarat merita sa plangem pacatele, aici, pe pamant,cand inca suntem in trup si putem lucra pentru a noastra mantuire.<\/p>\n

Mihaela Badea<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

Eu cred ca in viata noastra trebuie sa avem lacrim,lacrimi de pocainta si cu aceste lacrimi sa ne purificam sufletul, sa spalam pacatele pe care le-am savarsit , unele mai grave iar altele mai putin grave.<\/p>\n

Pacatele noastre sunt multe, incat noi nu constientizam ca multimea lor , a pacatelor ajunge la cer.dar niciodata, oricit de grave ar fi pacatele,nu trbuie sa deznadajduim ci cu lacrimi de pocainta sa strigam din adancul sufletului catre Dumnezeu.Dumnezeu are dragoste nemarginita,Dumnezeu este iubire, iar lacrimile noastre vor fi vazute de Dumnezeu si ne va ierta, vazand cainta noastra.<\/p>\n

Merita sa plangem pentru pacatele noastre , caci daca traim dupa voia lui Dumnezeu vom dobandi imparatia cerurilor pentr ca “ceea ce ochiul n-a vazut si la urechea omului nu s-a suit, acestea le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc pe El”. Cu adevarat merita sa ne plangem pacatele, aici pe pamant,cand inca suntem in trup si inca putem lucra pentru mantuirea noastra, caci suntem singuri,pentru ca Dumnezeu este pururi cu noi.<\/p>\n

Daca nu vom plange acum, daca nu vom avea lacrimi de durere vesnic iar nu va fi “scrasnirea dintilor” si de unde nu mai este cale de intoarcere.Acele lacrimi nu vor mai impresiona pe nimeni.Lacrimile de pocainta pe care le avem acum, in lumea aceasta au un mare rol, pentru ca ne fac sa ne simtim usurati, elibereati si nu ne impovareaza.<\/p>\n

Putem avea lacrimi pentru multe lucruri, de exemplu pentru faptul ca nu putem obine un lucru pamantesc sau pot fi si lacrimi de rautate, pentru faptul ca n-ai reusit sa faci cuiva un rau.Aceste lacrimi nu merita sa existe.<\/p>\n

Lacrimile de pocainta sunt lacrimi in schimbul carora vom primi cumina vesnica si fericirea la care noi poate niciodata nu gandim.<\/p>\n

Asadar, lucrurile pentru care merita sa plangem sunt pacatele noastre.<\/p>\n

Veronica Sandu<\/p>\n

Si lucrurile sunt insufletite<\/p>\n

E adevarat ca lucrurile sunt obiecte reci dar cand reactioneaza cu oamenii se intampla ceva minunat se insufletesc si devin parte componenta din viata si personalitatea omului caruia apartin.<\/p>\n

Cineva a spus ca “omul sfinteste locul”, dar a uitat sa adauge ca trezeste la viata tot ce exista in jurul lui.Este o relatie complementara, o complicitate duala intre om silucrurile din preajma lui;ele completeza omul, intrgindu-l , iar omul da lucrurilor “viata”.<\/p>\n

Ar trebiu sa ne intrebam de ce afirmam aceste lucruri.Pentru ca toate lucrurile sunt facute de om(in acest secol, in care traim,din cauza progresului si a tehnicii avansate totul pare sa se robotizeze,inclusiv relatiile interpersonale si comunicarea dintre oameni,urmind parca un stereotip).<\/p>\n

Uneori uitam sa ne bucuram de micile placeri ale vietii, nu mai apreciem nimic la adevarata valoare, am devenit insensibili si putin rautaciosi.Mi-ar fi placut sa traim intr-o alta perioada;cred ca pulsul societatii de dinainte era altul.Cu siguranta as fi simtit,vazut si invatat sentimentele care ne caracterizeaza ca fiind oameni.Stim noi oare,cu adevarat ce inseamna iubirea,loialitatea,tradarea,minciuna,curajul?Nu cred,tratam totul cu superficialitate si nu reusim sa patrundem in esenta lor.De ce a disparut sensibilitatea la frumos?De ce incercam sa ne reprimam sentimentele si impulsurile?<\/p>\n

Eu am nevoie de frumos in viata mea,am nevoie de lucruri si sentimente care sa ma defineasca,sa ma ancoreze si sa ma ghideze.<\/p>\n

Adriana Raluca Stoica<\/p>\n

Lacrimile plang in noi<\/p>\n

Lacrima este simbolul suferintei,o exteriorizare a acesteia.Plangerea in noi este mai dureroasa decat toate suferintele pentru ca ea ne picura sufletele cu durere.Plangerea in noi este cu atat mai dureroasa cu cat nimeni nu ne poate sterge lacrimile.Plangem pentru noi sau plangem pentru altii.Plangem pentru lucrurile care le-am facut sau pe care nu le-am savarsit inca dar le vom face.Numai cine nu plange nu a cunoscut durerea,numai cine nu plange nu se curata de rele.In credinta noastra ortodoxa se spune ca de ne vom caii trei zile pentru pacatele noastre, pacatele ne vor fi iertate.Sa plangem deci trei zile neincetat pentru sufletul nostru si va fi salvat.Sa plangem pentru altii care nu vor fi salvati sau care nu au cunoscut lacrima niciodata.<\/p>\n

Nicoleta-Simona Bivolaru<\/p>\n

Lucrurile care plang
\nPlansul lucrurilor
\nLacrimile lucrurilor<\/p>\n

Cum am putea oare patrunde intelesul atat de profund al acestei sintagme?Desi ea este alcatuita doar din patru cuvinte,in ele sunt cuprinse poate intregul mister al vietii si al soartei noastre trecatoare.Daca am urma indemnul acestei sintagme si am pleca privirea si mai ales sufletul catre toate lucrurile fie ele mai insemnate sau nu,am putea sesiza ca nu suntem singuri.Nu suntem singuri nici cand radem,dar nici cand plangem.Am vedea ca atunci cand noi suferim sufera tote lucrurile care ne inconjoara.Plansul lor poate nu se vede si nici nu se aude dar in mod categoric se simte.Nu toti oamenii sunt insa capabili sa simta acest plans si aceasta durere neimpartasita ci numai cei care pot vedea dincolo de latura lor egoista.Cei care reusesc sa inteleaga ca omul nu e niciodata singur nici cind rade ,nici cand plange.Cu el rade sau plange intregul univers.El trebuie numai sa fie capabil sa-si impartaseasca atat bucuria cat si durerea,caci prin aceasta impartasire bucuria atinge apogeul iar durerea e alinata mai repede si mai usor.Exemplul suprem al lacrimilor si durerii impartasite este chiar Hristos Cel care a baut cupa plina de lacrimi si de durere a omenirii pentru a aduce mantuirea,iar cei care s-au facut partasi la aceasta suferinta au putut ajunge la adevarata fericire,la raiul spre care tinde orice om de la inceputul existentei sale.<\/p>\n

Aceste lacrimi ale lucrurilor au fost cantate si de poporul nostru incepand de la literatura populara si pana la marii poeti si scriitori ai nostrii.Marele nostru poet a stiut sa-si faca partas,bucuriei sau durerii sale, intreaga natura ba chiar intregul univers.Cu el plange intregul univers drama singuratatii sale:Caci eu in lumea mea ma simt\/Nemuritor si rece.<\/p>\n

Emilia Tomescu<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care plangi.Sunt momente,sunt cuvinte,sunt fapte,sunt oameni care starnesc in fiinta noastra sentimente contrarii,de bucurie sau tristete,de ura sau iubire si elibereaza acele energii care de multe ori ne tin sufletele incatusate.Fiecare lacrima spune ceva.Fiecare lacrima o varsam pentru altceva.Este normal sa plangi la durere,dar parca nici o bucurie nu e deplina fara sa versi o lacrima.Si atunci poti plange pentru tot,chiar doar pentru faptul ca soarele rasare,caci bucuria inceperii unei zile se prelungeste cu fericirea noptii, cand visul iti poate aduce si el motive sa plangi.<\/p>\n

Ioana Alina(Honciu)Gheorghe<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

Aceasta sintagma este revelatoare pentru a arata iubirea .Acest sentiment,iubirea,inglobeaza dragostea a tot ce ne inconjoara(natura,patrie,persoane dragi).Lacrimile varvate pentru aceste “lucruri”pot fi de fericire sau de tristete.<\/p>\n

In momentul savarsirii unui pacat versi lacrimi de pocainta ,lacrimi care spun durerea din suflet.Sufletul tau plange o data cu tine.<\/p>\n

Maria Magdalena Dima<\/p>\n

Exista lucruri pentru care merita sa pl\u00e2ngem<\/p>\n

Intr-adevar,in viata exista lucruri care merita si dau substanta lacrimilor noastre.O greseala,indiferent daca are o mai mica sau mai mare importanta,uneori ne poate stoarce rauri de lacrimi ce izvorasc din adancul sufletului sau al constiintei noastre.Chiar daca unii spun ca lacrimile nu pot fi decat una din multele modalitati de exprimare a sentimentelor,a trairilor,a emotiilor care ne incearca sufletul intr-un anume moment din viata.Sunt o eliberare,o descarcare a tuturor energiilor negative ce exista in corpul nostru.Nu trebuie sa pierdem insa din vedere motivul care la provoaca.Plangem pentru o greseala,plangenm cate o data in fata unei icoane sau mai plangem de fericire.Exista intr-adevar lucruri pentru care merita sa plangem fara sa ne stirbim demnitatea si fara sa dam dovada de slabiciune.<\/p>\n

Ioana Alina MAnole<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi
\nLucrurile plang in noi<\/p>\n

Vergilius canta dragostea, puritatea acestui sentiment, sensibilitatea umana.Omul are o viata zbuciumata care trebuie traita.<\/p>\n

Omul puternic reuseste sa depaseasca obstacolele.Lacrimile reprezinta un simbol de eliberare(mijloc de eliberare)dar pot fi si semnul tristetii sau bucuriei(cu o usoara tenta de tristete).A plange din nimic nu este o cale spre mai bine dar si a nu plange de loc nu este o solutie pentru fericire.Omul cauta fericirea.Pot fi considerate fericiri scurte, foarte scurte momente ale vietii.De aceea si lacrimile au un scop in trairea omului.Exista lucruri(momente)in viata pentru care merita sa plangi.Aici poate fi acea eliberare necesara amestecata cu durere pentru aceste lucruri(parere de rau in general pentru pierderea sau castigarea lor).Omul reprezinta un ansamblu complex de sentimente si este inevitabila simtirea.Uneori,nevoit,se simte plansul acesta al lucrurilor.<\/p>\n

Oana-Izabela(Lita) Petrisor<\/p>\n

Sunt lacrimi pentru care merita sa plangi<\/p>\n

Lucrurile pentru care merita intr-adevar sa plagi sunt minunile aratate de Dumnezeu oamenilor.Nu tot timpul lacrimile trebuie varsate, dar sufletul si constiinta trebuie sa nu le patezi, pentru ca niciodata nu se purifica plangand.Se purifica prin lacrimi de cainta.Lacrimile care sunt varsate ar trebui sa fie lacrimi de bucurie.<\/p>\n

Victoria Bugiulescu<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi
\nPlangem cu lucrurile
\nSunt lacrimi in lucruri
\nSunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

Acest vers simbolizeaza iubirea-sentiment atat de profund care inmagazineaza toata energia vitala a omului.<\/p>\n

Elena Carmen Mihaleche<\/p>\n

Dictonul lui Vergilius care arata ca si lucrurile au lacrimi ne poate duce cu gandul la opera lui Proust “In cautarea timpului pierdut”,opera care aduce in prim plan memoria involuntara.<\/p>\n

Noi percepem lucrurile ca pe niste obiecte neinsufletite, dar sunt momente cand acestea ne trezesc amintiri,facandu-se o legatura intre obiect si persoana.Am putea spune ca lucrurile sunt “martori” ai intamplarilor noastre de orice natura, bune sau rele.Pentru Proust madelaina este cea care face apel la memoria involuntara.<\/p>\n

“Lacrimile lucrurilor sunt de fapt lacrimile persoanei care este legata sufleteste de acest lucru.Lacrimile pot fi lacrimi de bucurie si lacrimide tristete.Oamenii sunt intotdeauna tentati sa pastreze anumite obiecte pentru a-si aminti de anumite intamplari sau persoane.<\/p>\n

Maria Dumitrescu<\/p>\n

Lucrurile au lacrimi
\nLucrurile plang in noi<\/p>\n

Lacrima simbolizeaza suferinta; plangem pentru noi sau plangem pentru cei apropiati noua.Suferinta nu este neaparat fizica, putem plange regretand ceea ce am facut sau ceea ce nu am facut.<\/p>\n

Aici prin Lucrurile au lacrimipoate fi vorba de istoria fiecarui lucru, amintirea pe care ne-o provoaca vederea acestuia.<\/p>\n

Lucrurile plang in noi-nu lucrurile fizice ci amintirea atator evenimente trecute ne sensibileaza.<\/p>\n

Gabriela(Popescu)Barbulescu<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

una dintre fericiri spune:”Fericiti cei ce plang ca aceia se vor mantui”.Sunt multe lucruri pe pamant pentru care plangem.Prin plans ne exprimam bucuria, fericirea sau dimpotriva, tristetea dezamagirea.Cand suntemtristi cineva ne spune “Plangi!Si te vei simti mai bine”.Intr-un astfel de moment nu ne punem intrebarea daca exista lucruri pentru care merita sa plangi?Sau nu?Dar exista momente in viata in care fericirea este atat de intensa incat nu poate fi exprimata decat prin lacrimi.Oare in astfel de momente ne intrebam daca exista lucruri lucruri pentru care merita sa plangi?<\/p>\n

Liliana Dobrin<\/p>\n

Sunt lacrimae rerum!-plansul lacrimilor sau lacrimile care plang, sunt lucruri pentru care meritasa plangi;lucrurile plansului(foloasele plansului).<\/p>\n

Toate capodoperele literaturii universale sunt adevaratelacrimae rerum.Tot ceea ce este creat prin jertfa, sacrificiu sunt lacrimaecare stiu sa atinga perfectiunea.<\/p>\n

Creatia lor care a necesitat plansul, ne face pe noi sa exprimam Sunt lacrimae rerum, adica sunt lucruri care merita sa plangi; din plansul lacrimilor lui izvorasc lacrimile noastre.Insusi Mantuitorul a plans si a spus “Doamne, iarta-I ca nu stiu ce fac” ; alaturi de el plangea si Maica Domnului.<\/p>\n

Domnul Iisus ne spun:”Fericiti cei ce plang ca ei vor fi mantuiti”.Plansul ne poate aduce mantuirea si fericirea asa cum ne spune Domnul Iisus.<\/p>\n

Mariana Anisoara Ion<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

Poetul Vergilius exprima prin acest vers un sentiment omenesc etern prin esenta lui umana-tristetea.Tristetea sau amaraciunea la pierderea cuiva drag,tristetea fara motiv, denumita de noi melancolie si care se alimenteaza din suvoaiele amintirilor.Sunt intr-adevar astfel de lucruri, intamplari, pentru care lacrimile nu sunt un pret prea mare.Acestea chiar merita planse , este un timp al lor, asa cum in “Ecleziastul”apar cuvintele “Este un timp pentru plans si untimp pentru ras”.<\/p>\n

Sunt insa si lucruri pentru care nu merita sa plangi, atunci afirmatia de mai sus ar sublinia tocmai importanta celor pentru care merita sa versi lacrimi .<\/p>\n

Lacrimile purifica, lacrimile usureaza , uneori poate si lucrurile plang.Sunt lucruri de plans, sunt lacrimile lucrurilor.Lucruri inradacinate pe care noi adesea le vedem sub tremurul genelor.<\/p>\n

Diana Voivodeanu Chitescu<\/p>\n

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi<\/p>\n

In viata avem parte de numeroase surprize, dar de cele mai multe ori le primim pe cele mai putin pl\u0103cute pentru a merge”in lumea de dincolo”.<\/p>\n

Gheorghita (Duta) Parvulescu<\/p>\n

Lucrurile, ar trebui sa nu aiba mare insemnatate pentru noi, dar sunt oameni care pun mai presus chiar decat sufletul lor, bunurile materiale.<\/p>\n

Nu ar trebui sa plangem decat pacatele noastre si fiintele dragi, care ne-au parasit inainte de vreme.<\/p>\n

(Facultatea de Teologie, Targoviste)<\/p>\n

\n

\n

\u00a0C\u00e2ntec pentru T\u00e2rgovi\u015fte<\/strong><\/p>\n

\n

Sunt onorat s\u0103 fiu cu dumneavoastr\u0103 \u00een T\u00e2rgovi\u015fte ast\u0103zi \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u00ee\u015fim aceste cuvinte care m\u0103 inspir\u0103. Nu sunt un expert \u00een Walt Whitman. Sunt MI\u015eCAT de Walt Whitman… \u015fi de cuvintele sale care-mi dau confort\u00a0 pe c\u00e2nd I go forth, ies la iveal\u0103 \/ av\u00e2nt\u00e2ndu-m\u0103…Tom Nibbelin. Un american.<\/p>\n

Poemele lui Walt Whitman c\u00e2nt\u0103 laude pentru Statele Unite ale Americii… \u015fi pentru democra\u0163ie. Iubirea pentru America a poetului a crescut din credin\u0163a sa c\u0103 \u00eentr-o zi americanii vor atinge noi culmi lume\u015fti \u015fi spirituale. Whitman scria: \u201cPrincipala ra\u0163iune de a fi a Statelor Unite ale Americii este de a aduce bun\u0103-voin\u0163a comun\u0103 \u00eentregii omeniri, solidaritatea lumii.\u201d \u00cenc\u0103, mari sentimente \u00een 2007.<\/p>\n

\u00cen 1855, Whitman a publicat \u201cFire de iarb\u0103\u201d \u015fi a d\u0103ruit-o unei \u0163\u0103ri \u00een plin\u0103 criz\u0103. Corup\u0163ia politic\u0103 era la cote f\u0103r\u0103 precedent, datorat\u0103 \u00een mare parte mai multor pre\u015fedin\u0163ii incopetente. Problema sclaviei a divizat \u0163ara \u015fi a demonstrat \u00a0cum necinstea \u015fi lipsa de integritate deveniser\u0103 caracteristici na\u0163ionale. Pr\u0103pastia \u00eentre boga\u0163i \u015fi s\u0103raci s-a l\u0103rgit la o rat\u0103 alarmant\u0103, iar bolile s-au r\u0103sp\u00e2ndit prin ora\u015fele americane. Sun\u0103 aceasta familiar? S-au schimbat \u00eentr-adev\u0103r cu mult problemele noastre?<\/p>\n

Whitman a folosit arta sa pentru a institui schimbarea. \u201cFire de iarb\u0103\u201d este idealist\u0103 \u015fi romantic\u0103. Ea exprim\u0103 ce e mai bun \u015fi mai r\u0103u \u00een via\u0163a american\u0103. Cel mai lung poem, \u201cC\u00e2ntec despre mine \u00eensumi\u201d, este considerat \u00een general cel mai mare din colec\u0163ie. Acesta glorific\u0103 o via\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe trup \u015fi pe via\u0163a de fiecare zi. Este o chemare la con\u015ftiin\u0163\u0103 pentru americani \u015fi o celebrare a spiritului american. Este Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a noastr\u0103 \u00een cultur\u0103. Aceasta reprezint\u0103 o un patriotism radical \u015fi o devo\u0163iune pentru democra\u0163ie pe care NU le vedem reflectate \u00een politicienii \u015fi guvernele noastre. \u015ei simt c\u0103 e din nou timpul de a rosti, asculta \u015fi a fi mi\u015fcat de mesajul nepieritor al lui Whitman. Un mesaj din inima, sufletul \u015fi trupul unui Poet. NU de la un Politician. V\u0103 citesc pasaje din \u201cSong of Myself\u201d…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Thomas Nibbelin<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Walt Whitman<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2ntec despre mine \u00eensumi<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 16<\/p>\n

Sunt din b\u0103tr\u00e2ni \u015fi tineri, din nebuni ca \u015fi din \u00een\u0163elep\u0163i,<\/p>\n

F\u0103r\u0103 de ceilal\u0163i, mereu \u00eentru ceilal\u0163i,<\/p>\n

Matern precum \u015fi patern, un copil dar \u015fi un b\u0103rbat,<\/p>\n

\u00eenc\u0103rcat cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 oarecare \u015fi \u00eenc\u0103rcat cu fine\u0163e,<\/p>\n

unul din Na\u0163ia ditre multe na\u0163ii, aceea\u015fi cea mic\u0103 \u015fi aceea\u015fi cea mare\u0163<\/p>\n

Un sudic \u00een cur\u00e2nd ca un nordic, un plantator non\u015falant \u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ospitalier jos pe l\u00e2ng\u0103 Oconee \u00eemi duc via\u0163a,<\/p>\n

Un yankeu\u00a0 pe calea mea gata de t\u00e2rg, \u00eencheieturile-mi cele mai flexibile<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eencheieturi de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi cele mai \u0163epene,<\/p>\n

Un kentuckian p\u0103\u015find pe valea Elkhom \u00een \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile mele<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 din piele de cerb, un louisianian or georgian,<\/p>\n

Un barcagiu pe lacuri ori golfuri or lung de coast\u0103, husier,viezure, \u0163ap,<\/p>\n

Acas\u0103 \u00een bocanci canadieni de z\u0103pad\u0103 sau sus \u00een tufi\u015f, sau cu pescarii<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00een largul Newfoundland,<\/p>\n

Acas\u0103 \u00een flota de b\u0103rci de ghea\u0163\u0103, v\u00e2slind cu ceilal\u0163i \u015fi plutind,<\/p>\n

Acas\u0103 pe colinele din Vermont ori \u00een p\u0103durile din Maine, ori ferma texan\u0103,<\/p>\n

Camarad californienilor, camarad nord-vesticilor liberi (iubindu-\u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 marile propor\u0163ii),<\/p>\n

Camarad pluta\u015filor \u015fi minerilor, camarad cu to\u0163i ce-\u015fi str\u00e2ng m\u00e2inile<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015fi salut b\u0103uturii \u015fi c\u0103rnii,<\/p>\n

Un \u00eenv\u0103\u0163\u0103cel cu cel mai simplu, un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor cu cel mai plin de minte,<\/p>\n

Un novice dar experiind miriade de anotimpuri ,<\/p>\n

De orice culoare \u015fi cast\u0103 sunt eu, de orice rang \u015fi religie,<\/p>\n

Un fermier, mecanic, artist, gentleman, marinar, quaker,<\/p>\n

Prisonier, amator, zurbagiu, avocat, doctor, preot,<\/p>\n

Rezist la orice mai bine dec\u00e2t la propria-mi diversitate,<\/p>\n

Respir aer dar las o mul\u0163ime dup\u0103 mine,<\/p>\n

\u015ei nu sunt fudul, ci la locul meu.<\/p>\n

(Molia \u015fi icrele sunt la locul lor,<\/p>\n

Sorii lucii de-i v\u0103d \u015fi sorii \u00eentuneca\u0163i de nu-i pot vedea sunt la locul lor,<\/p>\n

Palpabilul este \u00een locul lui \u015fi impalpabilul este \u00een locul lui).<\/p>\n

\n

\u00a0 17<\/p>\n

Acestea sunt cu adev\u0103rat g\u00e2ndurile tuturor oamenilor din toate erele \u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u0163\u0103rile, ele nu sunt originale cu mine,<\/p>\n

Dac\u0103 nu sunt ale voastre pe c\u00e2t ale mele, ele sunt nimic, ori aproape nimic,<\/p>\n

Dac\u0103 nu sunt ghicitoarea \u015fi dezlegarea ghicitorii ele sunt nimic.<\/p>\n

Aceasta este iarba care cre\u015fte oriunde este p\u0103m\u00e2ntul \u015fi este apa,<\/p>\n

Acesta aerul comun ce \u00eemb\u0103iaz\u0103 globul.<\/p>\n

\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0 48<\/p>\n

Am spus c\u0103 sufletul nu e mai mult dec\u00e2t trupul,<\/p>\n

\u015ei am spus c\u0103 trupul nu este mai mult dec\u00e2t sufletul,<\/p>\n

\u015ei nimic, nu Dumnezeu, nu e mai mare la cineva dec\u00e2t sinele s\u0103u este,<\/p>\n

\u015ei oricine p\u0103\u015fe\u015fte f\u0103r\u0103 simpatie pogonul p\u0103\u015fe\u015fte spre propriul<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ve\u015fm\u00e2nt funerar \u00een giulgiu-i,<\/p>\n

\u015ei eu ori tu f\u0103r\u0103 para \u00een buzunar putem cump\u0103ra floarea p\u0103m\u00e2ntului,<\/p>\n

\u015ei a privi cu un ochi ori a v\u0103di fasolea \u00een p\u0103staia-i confund\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura tuturor timpurilor,<\/p>\n

\u015ei nu e schimb ori ori \u00eendeletnicire ce t\u00e2n\u0103rul urm\u00e2nd<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 nu devinv\u0103 un erou,<\/p>\n

\u015ei nu exist\u0103 obiect at\u00e2t de moale s\u0103 nu se fac\u0103 butuc la roata universului,<\/p>\n

Iar eu spun oric\u0103rui b\u0103rbat ori femei, fie-\u0163i sufletul rece \u015fi lini\u015ftit<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00een fa\u0163a unui milion de universuri.<\/p>\n

\u015ei-i spun omenirii, Nu fi curioas\u0103 spre Dumnezeu.<\/p>\n

(Convoi de termeni nu poate spune c\u00e2t de mult sunt la pace<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu Dumnezeu \u015fi moartea).<\/p>\n

Aud \u015fi privesc pe Dumnezeu \u00een orice obiect, ci nu-l \u00een\u0163eleg pe Dumnezeu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 nici un pic,<\/p>\n

Nu \u00een\u0163eleg nici care acolo ar putea fi mai minunat dec\u00e2t mine.<\/p>\n

De ce-a\u015f dori s\u0103 v\u0103d pe Dumnezeu mai bun ca ziua aceasta?<\/p>\n

V\u0103d ceva din Dumnezeu \u00een fiecare or\u0103 din dou\u0103zeci \u015fi patru, \u015fi fiece<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 moment atunci,<\/p>\n

\u00cen fe\u0163ele b\u0103rba\u0163ilor \u015fi femeilor v\u0103d pe Dumnezeu, \u015fi pe propria-mi fa\u0163\u0103 \u00een oglind\u0103<\/p>\n

Aflu litere din picul lui Dumnezeu \u00een strad\u0103 \u015fi fiecare e semnat<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu numele lui Dumnezeu,<\/p>\n

\u015ei-i las unde sunt, pentru c\u0103 \u015ftiu c\u0103 oriunde merg,<\/p>\n

Vor veni al\u0163ii punctuali mereu \u015fi mereu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen rom\u00e2ne\u015fte de George Anca<\/p>\n

\n

\n

Gentlemen & Gentlewomen-<\/strong><\/p>\n

\n

I am honored to be with you in Targoviste today and share with you these words that inspire me so. I am not an expert on Walt Whitman. I am MOVED by Walt Whitman\u2026.and his words that comfort me as I Go Forth\u2026Tom Nibbelin. An American.<\/p>\n

\n

Walt Whitman’s poems sing the praises of the United States of America\u2026and of Democracy. The poet’s love of America grew from his faith that Americans might reach new worldly and spiritual heights. Whitman wrote: “The chief reason for the being of the United States of America is to bring about the common good will of all mankind, the solidarity of the world.” Still, great sentiments in 2007.<\/p>\n

\n

In 1855, Whitman published \u201cLeaves of Grass\u201d and gave it to a country in deep crisis. Political corruption was at an all-time high, due in large part to several incompetent presidencies. The slavery issue divided the country and demonstrated how dishonesty and lack of integrity had become national characteristics. The gap between rich and poor was widening at an alarming rate and diseases swept through American cities. Does this sound familiar? Have our problems really changed much?<\/p>\n

\n

Whitman employed his art to institute change. \u201cLeaves of Grass\u201d is idealistic and romantic. It expresses the best and worst of American life. The longest poem, “Song of Myself,” is generally considered the greatest in the collection. It glorifies a spiritual life grounded in the body and everyday life. It is a call to consciousness for Americans as much as it is a celebration of the American spirit. It is our cultural Declaration of Independence. It represents a radical patriotism and devotion to a democracy we DO NOT see reflected in our Politicians and Governments. And I feel it is once again time to speak, hear, and be moved by Whitman\u2019s timeless message. A message from the heart, soul and body of a Poet. NOT from a Politician. I read to you passages from \u201cSong of Myself\u201d\u2026..<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

Walt Whitman<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Song of Myself<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\n

I am of old and young, of the foolish as much as the wise,<\/p>\n

Regardless of others, ever regardful of others,<\/p>\n

Maternal as well as paternal, a child as well as a man,<\/p>\n

Stuff’d with the stuff that is coarse and stuff’d with the stuff<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 that is fine,<\/p>\n

One of the Nation of many nations, the smallest the same and the<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 largest the same,<\/p>\n

A Southerner soon as a Northerner, a planter nonchalant and<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 hospitable down by the Oconee I live,<\/p>\n

A Yankee bound my own way ready for trade, my joints the limberest<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 joints on earth and the sternest joints on earth,<\/p>\n

A Kentuckian walking the vale of the Elkhorn in my deer-skin<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 leggings, a Louisianian or Georgian,<\/p>\n

A boatman over lakes or bays or along coasts, a Hoosier, Badger, Buckeye;<\/p>\n

At home on Kanadian snow-shoes or up in the bush, or with fishermen<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0off Newfoundland,<\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 17<\/p>\n

\n

At home in the fleet of ice-boats, sailing with the rest and tacking,<\/p>\n

At home on the hills of Vermont or in the woods of Maine, or the<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Texan ranch,<\/p>\n

Comrade of Californians, comrade of free North-Westerners, (loving<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0their big proportions,)<\/p>\n

Comrade of raftsmen and coalmen, comrade of all who shake hands<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 and welcome to drink and meat,<\/p>\n

A learner with the simplest, a teacher of the thoughtfullest,<\/p>\n

A novice beginning yet experient of myriads of seasons,<\/p>\n

Of every hue and caste am I, of every rank and religion,<\/p>\n

A farmer, mechanic, artist, gentleman, sailor, quaker,<\/p>\n

Prisoner, fancy-man, rowdy, lawyer, physician, priest.<\/p>\n

I resist any thing better than my own diversity,<\/p>\n

Breathe the air but leave plenty after me,<\/p>\n

And am not stuck up, and am in my place.<\/p>\n

(The moth and the fish-eggs are in their place,<\/p>\n

The bright suns I see and the dark suns I cannot see are in their place,<\/p>\n

The palpable is in its place and the impalpable is in its place.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 17<\/p>\n

These are really the thoughts of all men in all ages and lands, they<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 are not original with me,<\/p>\n

If they are not yours as much as mine they are nothing, or next to nothing,<\/p>\n

If they are not the riddle and the untying of the riddle they are nothing,<\/p>\n

If they are not just as close as they are distant they are nothing.<\/p>\n

This is the grass that grows wherever the land is and the water is,<\/p>\n

This the common air that bathes the globe.<\/p>\n

\n

\n

\n

48<\/p>\n

\n

\n

\n

\n

I have said that the soul is not more than the body,<\/p>\n

And I have said that the body is not more than the soul,<\/p>\n

And nothing, not God, is greater to one than one’s self is,<\/p>\n

And whoever walks a furlong without sympathy walks to his own<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 funeral drest in his shroud,<\/p>\n

And I or you pocketless of a dime may purchase the pick of the earth,<\/p>\n

And to glance with an eye or show a bean in its pod confounds the<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 learning of all times,<\/p>\n

And there is no trade or employment but the young man following it<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 may become a hero,<\/p>\n

And there is no object so soft but it makes a hub for the wheel’d universe,<\/p>\n

And I say to any man or woman, Let your soul stand cool and composed<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 before a million universes.<\/p>\n

And I say to mankind, Be not curious about God,<\/p>\n

For I who am curious about each am not curious about God,<\/p>\n

(No array of terms can say how much I am at peace about God and<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 about death.)<\/p>\n

I hear and behold God in every object, yet understand God not in the least,<\/p>\n

Nor do I understand who there can be more wonderful than myself.<\/p>\n

\n

Why should I wish to see God better than this day?<\/p>\n

I see something of God each hour of the twenty-four, and each moment then,<\/p>\n

In the faces of men and women I see God, and in my own face in the glass,<\/p>\n

I find letters from God dropt in the street, and every one is sign’d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 by God’s name,<\/p>\n

And I leave them where they are, for I know that wheresoe’er I go,<\/p>\n

Others will punctually come for ever and ever.<\/p>\n

\n

\n

\n

\u00a0C\u00e2ntec pentru T\u00e2rgovi\u015fte<\/strong><\/p>\n

Sunt onorat s\u0103 fiu cu dumneavoastr\u0103 \u00een T\u00e2rgovi\u015fte ast\u0103zi \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u00ee\u015fim aceste cuvinte care m\u0103 inspir\u0103. Nu sunt un expert \u00een Walt Whitman. Sunt MI\u015eCAT de Walt Whitman… \u015fi de cuvintele sale care-mi dau confort\u00a0 pe c\u00e2nd I go forth, ies la iveal\u0103 \/ av\u00e2nt\u00e2ndu-m\u0103…Tom Nibbelin. Un american.<\/p>\n

Poemele lui Walt Whitman c\u00e2nt\u0103 laude pentru Statele Unite ale Americii… \u015fi pentru democra\u0163ie. Iubirea pentru America a poetului a crescut din credin\u0163a sa c\u0103 \u00eentr-o zi americanii vor atinge noi culmi lume\u015fti \u015fi spirituale. Whitman scria: \u201cPrincipala ra\u0163iune de a fi a Statelor Unite ale Americii este de a aduce bun\u0103-voin\u0163a comun\u0103 \u00eentregii omeniri, solidaritatea lumii.\u201d \u00cenc\u0103, mari sentimente \u00een 2007.<\/p>\n

\u00cen 1855, Whitman a publicat \u201cFire de iarb\u0103\u201d \u015fi a d\u0103ruit-o unei \u0163\u0103ri \u00een plin\u0103 criz\u0103. Corup\u0163ia politic\u0103 era la cote f\u0103r\u0103 precedent, datorat\u0103 \u00een mare parte mai multor pre\u015fedin\u0163ii incopetente. Problema sclaviei a divizat \u0163ara \u015fi a demonstrat\u00a0 cum necinstea \u015fi lipsa de integritate deveniser\u0103 caracteristici na\u0163ionale. Pr\u0103pastia \u00eentre boga\u0163i \u015fi s\u0103raci s-a l\u0103rgit la o rat\u0103 alarmant\u0103, iar bolile s-au r\u0103sp\u00e2ndit prin ora\u015fele americane. Sun\u0103 aceasta familiar? S-au schimbat \u00eentr-adev\u0103r cu mult problemele noastre?<\/p>\n

Whitman a folosit arta sa pentru a institui schimbarea. \u201cFire de iarb\u0103\u201d este idealist\u0103 \u015fi romantic\u0103. Ea exprim\u0103 ce e mai bun \u015fi mai r\u0103u \u00een via\u0163a american\u0103. Cel mai lung poem, \u201cC\u00e2ntec despre mine \u00eensumi\u201d, este considerat \u00een general cel mai mare din colec\u0163ie. Acesta glorific\u0103 o via\u0163\u0103 spiritual\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe trup \u015fi pe via\u0163a de fiecare zi. Este o chemare la con\u015ftiin\u0163\u0103 pentru americani \u015fi o celebrare a spiritului american. Este Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a noastr\u0103 \u00een cultur\u0103. Aceasta reprezint\u0103 o un patriotism radical \u015fi o devo\u0163iune pentru democra\u0163ie pe care NU le vedem reflectate \u00een politicienii \u015fi guvernele noastre. \u015ei simt c\u0103 e din nou timpul de a rosti, asculta \u015fi a fi mi\u015fcat de mesajul nepieritor al lui Whitman. Un mesaj din inima, sufletul \u015fi trupul unui Poet. NU de la un Politician. V\u0103 citesc pasaje din \u201cSong of Myself\u201d…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Thomas Nibbelin<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Walt Whitman<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2ntec despre mine \u00eensumi<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 16<\/p>\n

Sunt din b\u0103tr\u00e2ni \u015fi tineri, din nebuni ca \u015fi din \u00een\u0163elep\u0163i,<\/p>\n

F\u0103r\u0103 de ceilal\u0163i, mereu \u00eentru ceilal\u0163i,<\/p>\n

Matern precum \u015fi patern, un copil dar \u015fi un b\u0103rbat,<\/p>\n

\u00eenc\u0103rcat cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 oarecare \u015fi \u00eenc\u0103rcat cu fine\u0163e,<\/p>\n

unul din Na\u0163ia ditre multe na\u0163ii, aceea\u015fi cea mic\u0103 \u015fi aceea\u015fi cea mare\u0163<\/p>\n

Un sudic \u00een cur\u00e2nd ca un nordic, un plantator non\u015falant \u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ospitalier jos pe l\u00e2ng\u0103 Oconee \u00eemi duc via\u0163a,<\/p>\n

Un yankeu\u00a0 pe calea mea gata de t\u00e2rg, \u00eencheieturile-mi cele mai flexibile<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eencheieturi de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi cele mai \u0163epene,<\/p>\n

Un kentuckian p\u0103\u015find pe valea Elkhom \u00een \u00eenc\u0103l\u0163\u0103rile mele<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 din piele de cerb, un louisianian or georgian,<\/p>\n

Un barcagiu pe lacuri ori golfuri or lung de coast\u0103, husier,viezure, \u0163ap,<\/p>\n

Acas\u0103 \u00een bocanci canadieni de z\u0103pad\u0103 sau sus \u00een tufi\u015f, sau cu pescarii<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00een largul Newfoundland,<\/p>\n

Acas\u0103 \u00een flota de b\u0103rci de ghea\u0163\u0103, v\u00e2slind cu ceilal\u0163i \u015fi plutind,<\/p>\n

Acas\u0103 pe colinele din Vermont ori \u00een p\u0103durile din Maine, ori ferma texan\u0103,<\/p>\n

Camarad californienilor, camarad nord-vesticilor liberi (iubindu-\u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 marile propor\u0163ii),<\/p>\n

Camarad pluta\u015filor \u015fi minerilor, camarad cu to\u0163i ce-\u015fi str\u00e2ng m\u00e2inile<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015fi salut b\u0103uturii \u015fi c\u0103rnii,<\/p>\n

Un \u00eenv\u0103\u0163\u0103cel cu cel mai simplu, un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor cu cel mai plin de minte,<\/p>\n

Un novice dar experiind miriade de anotimpuri ,<\/p>\n

De orice culoare \u015fi cast\u0103 sunt eu, de orice rang \u015fi religie,<\/p>\n

Un fermier, mecanic, artist, gentleman, marinar, quaker,<\/p>\n

Prisonier, amator, zurbagiu, avocat, doctor, preot,<\/p>\n

Rezist la orice mai bine dec\u00e2t la propria-mi diversitate,<\/p>\n

Respir aer dar las o mul\u0163ime dup\u0103 mine,<\/p>\n

\u015ei nu sunt fudul, ci la locul meu.<\/p>\n

(Molia \u015fi icrele sunt la locul lor,<\/p>\n

Sorii lucii de-i v\u0103d \u015fi sorii \u00eentuneca\u0163i de nu-i pot vedea sunt la locul lor,<\/p>\n

Palpabilul este \u00een locul lui \u015fi impalpabilul este \u00een locul lui).<\/p>\n

\n

\u00a0 17<\/p>\n

Acestea sunt cu adev\u0103rat g\u00e2ndurile tuturor oamenilor din toate erele \u015fi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u0163\u0103rile, ele nu sunt originale cu mine,<\/p>\n

Dac\u0103 nu sunt ale voastre pe c\u00e2t ale mele, ele sunt nimic, ori aproape nimic,<\/p>\n

Dac\u0103 nu sunt ghicitoarea \u015fi dezlegarea ghicitorii ele sunt nimic.<\/p>\n

Aceasta este iarba care cre\u015fte oriunde este p\u0103m\u00e2ntul \u015fi este apa,<\/p>\n

Acesta aerul comun ce \u00eemb\u0103iaz\u0103 globul.<\/p>\n

\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0 48<\/p>\n

Am spus c\u0103 sufletul nu e mai mult dec\u00e2t trupul,<\/p>\n

\u015ei am spus c\u0103 trupul nu este mai mult dec\u00e2t sufletul,<\/p>\n

\u015ei nimic, nu Dumnezeu, nu e mai mare la cineva dec\u00e2t sinele s\u0103u este,<\/p>\n

\u015ei oricine p\u0103\u015fe\u015fte f\u0103r\u0103 simpatie pogonul p\u0103\u015fe\u015fte spre propriul<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ve\u015fm\u00e2nt funerar \u00een giulgiu-i,<\/p>\n

\u015ei eu ori tu f\u0103r\u0103 para \u00een buzunar putem cump\u0103ra floarea p\u0103m\u00e2ntului,<\/p>\n

\u015ei a privi cu un ochi ori a v\u0103di fasolea \u00een p\u0103staia-i confund\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura tuturor timpurilor,<\/p>\n

\u015ei nu e schimb ori ori \u00eendeletnicire ce t\u00e2n\u0103rul urm\u00e2nd<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 s\u0103 nu devinv\u0103 un erou,<\/p>\n

\u015ei nu exist\u0103 obiect at\u00e2t de moale s\u0103 nu se fac\u0103 butuc la roata universului,<\/p>\n

Iar eu spun oric\u0103rui b\u0103rbat ori femei, fie-\u0163i sufletul rece \u015fi lini\u015ftit<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00een fa\u0163a unui milion de universuri.<\/p>\n

\u015ei-i spun omenirii, Nu fi curioas\u0103 spre Dumnezeu.<\/p>\n

(Convoi de termeni nu poate spune c\u00e2t de mult sunt la pace<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu Dumnezeu \u015fi moartea).<\/p>\n

Aud \u015fi privesc pe Dumnezeu \u00een orice obiect, ci nu-l \u00een\u0163eleg pe Dumnezeu<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 nici un pic,<\/p>\n

Nu \u00een\u0163eleg nici care acolo ar putea fi mai minunat dec\u00e2t mine.<\/p>\n

De ce-a\u015f dori s\u0103 v\u0103d pe Dumnezeu mai bun ca ziua aceasta?<\/p>\n

V\u0103d ceva din Dumnezeu \u00een fiecare or\u0103 din dou\u0103zeci \u015fi patru, \u015fi fiece<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 moment atunci,<\/p>\n

\u00cen fe\u0163ele b\u0103rba\u0163ilor \u015fi femeilor v\u0103d pe Dumnezeu, \u015fi pe propria-mi fa\u0163\u0103 \u00een oglind\u0103<\/p>\n

Aflu litere din picul lui Dumnezeu \u00een strad\u0103 \u015fi fiecare e semnat<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu numele lui Dumnezeu,<\/p>\n

\u015ei-i las unde sunt, pentru c\u0103 \u015ftiu c\u0103 oriunde merg,<\/p>\n

Vor veni al\u0163ii punctuali mereu \u015fi mereu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen rom\u00e2ne\u015fte de George Anca<\/p>\n

\n

\n

\n

Ceahl\u0103u pe merii Tulghe\u0219ului<\/p>\n

Cozia sudului prunii<\/p>\n

p\u0103rin\u021bi Gayatri Savitur<\/p>\n

\n

\n

\n<\/div>\n

\n

\n

La Bruyere<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

Vedem cum unii oameni cad dintr-un rang inalt din pricina acelorasi cusururi care ii ajutasera sa se catere acolo.<\/p>\n

*<\/p>\n

Marimile cheltuiesc atat de putin fiind darnice doar in fagaduieli, iar rangul lor social le scuteste in asemenea masura de a-si tine frumoasele fagaduieli facute, incat este o dovada de stapanire din partea lor faptul ca nu fac o risipa si mai mare de fagaduieli.<\/p>\n

*<\/p>\n

Adesea este mai folositor sa pleci din preajma unor marimi decat sa te plangi de purtarea lor.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\u00a0George Calinescu<\/h1>\n


\nUn om adevarat face binele fara a se gandi la urmar .<\/strong>
\n*
\nFrica de durere duce la renuntare, care tot una cu refuzul de-a trai.\u00a0 <\/strong>
\n*
\nBucuriile premature ne impiedica sa ne realizam. <\/strong>
\n*
\nPutina durere este ca un toxic ce imunizeaza organismul impotrriza otravirii. \u00a0<\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

\n

MONAHUL ACTOR VALERIAN DRAGO\u015e P\u00c2SLARU<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Clopotul bate. Monahul se \u00eentrerupe: este pentru sufletul mor\u0163ilor. Parastasele se m\u00e2ntuiser\u0103.<\/p>\n

St\u0103 \u00een u\u015fa chiliei, cu fa\u0163a spre intrarea bisericii, st\u0103 de vorb\u0103 aproape silit, \u201cam o m\u00e2ng\u00e2iere\u201d, de n-ar fi cerut cu\u0163it, ai fi zis cum p\u0103rea chinuit pe sub luminozitate sau rug\u0103ciune \u015fi ea \u00eentrerupt\u0103 \u2013 nici la slujb\u0103 nu cobor\u00e2se cele c\u00e2teva trepte. Martori, indianul Surender din Var\u015fovia (e ortodox? \u00eentrebase un c\u0103lug\u0103r, da, r\u0103spunsese) Costel, \u015foferul de la \u201cIvireanu\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Seara, la \u201cAntim\u201d, dup\u0103 Eminescu-Br\u00e2ncu\u015fi-Blaga-Eliade-Miori\u0163a-Ahimsa, pe specula\u0163ia \u201ccultura indian\u0103 \u00een Europa via Rom\u00e2nia\u201d, \u00eenaintea lecturii poemului \u201cCopilul\u201d de Rabindranath Tagore\u201d, povesteam vizita la Fr\u0103sinei \u015fi \u00eent\u00e2lnirea cu p\u0103rintele Valerian, fostul actor Drago\u015f P\u00e2slaru.\u00a0\u00a0 Nimeni s\u0103 \u015ftie c\u0103 \u201ca fost\u201d nominalizat la Kyoto Prize, poate un Nobel japonez, \u00eempreun\u0103 cu psihologul Ioan Ciofu, acesta din urm\u0103 pentru teoria general\u0103 a num\u0103rului de aur cuplat\u0103 cu zv\u00eerlirea la munca de jos \u00een contextul repres\u0103rii medita\u0163iei transcendentale. Actorul c\u0103lug\u0103r, tocmai pentru destinul ce, aparent, \u015fi l-a autoconstruit, r\u0103spunz\u00e2nd \u015fi criteriilor premiului – savant sau artist cu fa\u0163\u0103 moral-spiritual\u0103. Nu era nevoie, sau c\u0103 n-ar fi fost la valoarea aceea, \u00eeng\u0103imase isihastul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cam \u015ftiam c\u0103 lumea e a lui Satana. Mai \u00eencolo, ca \u00een ap\u0103rarea du\u015fmanilor, avea s\u0103 citeze pe apostolul Pavel, a\u00a0 ur\u00e2 p\u0103catul \u015fi nu pe p\u0103c\u0103tos. Doar duminica trecut\u0103 fusese ziua Sfin\u0163ilor Apostoli Petru \u015fi Pavel, m\u0103 g\u00e2ndeam, dar \u015fi a tuturor apostolilor, 12, plus 70, f\u0103r\u0103 cruce ro\u015fie, \u015fi chiar a sfin\u0163ilor rom\u00e2ni, la coad\u0103, altfel \u00eencepu\u0163i cu apostolul Andrei. Cu dou\u0103 zile \u00eenainte, pe 2 iulie, aici se f\u0103cuse pomenirea a 5 ani de la adormirea P\u0103rintelui Ieromonah Ghelasie Gheorghe, 18 martie 1944 \u2013 2 iulie 2003. \u00cei tot pomenea numele-isihie, mai ales c\u0103 scriitorul Vasile era de p\u0103rere c\u0103 scrierile aceluia n-ar fi prea sus, totul e patristic, s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 p\u0103rerea, nu \u015ftie, venise bl\u00e2nd, totu\u015fi, replica. To\u0163i scriu,a, \u015fi atunci el la ce s\u0103 scrie, s\u0103-i afl\u0103m rug\u0103ciunea, s\u0103 ne ajut\u0103m, c\u0103 sus e Ghelasie, l-a\u0163i continua, am scris un acatist, e \u00een magazie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am f\u0103cut caz de ahimsa, tot pentru a-l pune \u00een tem\u0103 cu interesul unor ahimsaki din mai multe \u0163\u0103ri c\u00e2nd am evocat \u201cmoartea\u201d lui \u2013 am fost mort, a confirmat, iradiat \u00een spital, 25 pe list\u0103; c\u00e2nd m-am ridicat \u015fi am umblat, am v\u0103zut o cruce, deasupra unei biserici, \u00eenainte am fost un rebel, pentru prima oar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi \u015ftiut-o, am spus rug\u0103ciunea inimii, Doamne, Iisuse Hristoase, m\u00e2ntuie\u015fte-m\u0103 pe mine p\u0103c\u0103tosul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A ajuns c\u0103lug\u0103r, de voie, din brusc imperioas\u0103 voca\u0163ie.Am crezut c\u0103 ahimsa \u015fi isihia merg \u00eempreun\u0103. Isihia, a ad\u00eencit, e altceva dec\u00e2t ahimsa (pronun\u0163at\u0103 ca jainii, ori \u00eensu\u015fi Mahapragya, cu h discret, aproape mut). Ei nu-l au pe Hristos. Dar papa s-a exprimat c\u0103 Dumnezeu decide. Ei se exprim\u0103 altfel. \u015ei indianul de l\u00e2ng\u0103 mine scrie ghazaluri, rubayate, poeme triste. Triste pentru c\u0103 sunt f\u0103r\u0103 Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Filmele vi se joac\u0103. Nu mai sunt ale mele, sunt ale lumii, nu le pot opri. Se d\u0103 la tv. \u201cOchi de urs\u201d, nu \u015fi \u201cDomni\u015foara Christina\u201d. Vin cu scenarii \u015fi filme \u00eencepute \u2013 dup\u0103 ce au scos ceea ce nu trebuie s\u0103 vad\u0103 un c\u0103lug\u0103r – s\u0103-i ajut s\u0103 fie cre\u015ftine. Un film ad\u00e2nc cre\u015ftin este 4-3-2-1 al lui Mungiu. Ce face Dan Puric e bine? Perfect. Din 1995, actorii au un sf\u00e2nt al lor, Filimon, \u00eel pomenesc. V-a\u0163i luat numele Valerian, ca episcopul Trifa. \u00cel pomenesc. V\u0103 vede\u0163i familia? Vin jos (la biserica unde au voie \u015fi femeile) \u015fi le v\u0103d, cu binecuv\u00e2ntare. Sunt de acord? F\u0103r\u0103 voia lor n-a\u015f fi fost aici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am vorbit cu ierarhi. La parterul re\u015fedin\u0163ei mitropolitului Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103 era o vitrin\u0103 cu c\u0103r\u0163i, \u015fi i-am spus, \u00cenalt Prea Sfin\u0163ia Voastr\u0103, am v\u0103zut dou\u0103 c\u0103r\u0163i av\u00e2nd pe copert\u0103 raiul \u015fi trei cu iadul, din care una a Sfin\u0163iei Voastre, \u201cTrei ceasuri \u00een iad\u201d. I-oi fi spus monahului Valerian asta probabil ca insisten\u0163\u0103 la scris \u015fi deta\u015fare de \u201cconcuren\u0163\u0103\u201d, altfel, c\u00e2nd mi-a spus c\u0103, da, a scris un acatist (atunci a promis c\u0103 mi-l d\u0103, mi l-a dat), mi-au venit, la hazard (?) \u00een minte icos-urile lui Horia Stamatu (\u00een fapt, contextual, \u00eei vorbisem ierarhului despre poemul \u201cImperiu\u201d, pe care i l-am \u015fi trimis xeroxat, ulterior, \u00eentruc\u00e2t lucra la un studiu despre Tat\u0103l Nostru).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Are 56 de ani, pare de mult mai mul\u0163i. M\u0103 conduce \u00een magazie \u015fi-mi d\u0103 c\u0103r\u0163i de \u015fi despre Ghelasie ( Ecce Homo<\/em>, 1999, OMUL, HOTARUL de Tain\u0103, <\/em>2001, am\u00e2ndou\u0103 \u00een Colec\u0163ia Isihasm, iar ap\u0103rute la Platytera, Crucea Avvei Ghelasie<\/em> de Gheorghe Musta\u0163\u0103, 2008, \u015fi nr. II\/2008 al revistei\u00a0 Sinapsa<\/em>) <\/em>dar \u015fi\u00a0 una, edi\u0163ia a doua, dup\u0103 descrierea CIP a BNR \u2013 VALERIAN, DRAGO\u015e P\u00c2SLARU, <\/strong>monah Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Muceni\u0163\u0103 Tomaida<\/strong>\/ Monah Valerian Drgo\u015f P\u00e2slaru \u2013 Bucure\u015fti: Platytera, 2008. Titlul complet: Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Muceni\u0163\u0103 Tomaida ACATISTUL celor chinui\u0163i de \u00eendrept\u0103\u0163irea de sine \u015fi al celor ce doresc eliberarea de patimi<\/em>. Cu binecuv\u00e2ntarea IPS Teodosie. De fapt, Acatistul e opera monahului actor, \u201cc\u0103tre Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Muceni\u0163\u0103 Tomaida\u201d, precedat\u0103 de via\u0163a ei, urmat\u0103 de o savant\u0103 (nu de critical fiction, dimpotriv\u0103) \u201cconcordan\u0163\u0103 biblic\u0103\u201d: Adulterul, B\u0103rba\u0163ii, Castitatea, C\u0103s\u0103toria, Copiii, Femeile (so\u0163ii), Fericirea credincio\u015filor \u00een via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, Fericirea p\u0103c\u0103to\u015filor, Fericirea ve\u015fnic\u0103, Fericit \u015fi binecuv\u00e2ntat, Iadul, Idolatria, Ispitirea, Martiriul, M\u0103rturisirea p\u0103catelor, M\u00e2ndria, Minciuna, Numele diavolului, Orbirea spiritual\u0103, Patimile \u015fi suferin\u0163ele celor r\u0103i, Pedepsirea celor r\u0103i, Porunci (Cele zece porunci), Prietenia, Pruden\u0163a, Robia spiritual\u0103, Tat\u0103l \u015fi mama, Uciderea, Uitare de Dumnezeu, Umblarea \u00een c\u0103ile Domnului, Ura, Ura fa\u0163\u0103 de Hristos, Via\u0163a spiritual\u0103, Via\u0163a trupeasc\u0103, Via\u0163a ve\u015fnic\u0103, Zavistia. Totul pe 60 de pagini.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sf\u00e2nta Muceni\u0163\u0103 Tomaida, din Alexandria, m\u0103ritat\u0103 la 15 ani, ucis\u0103 de socrul ei pentru a se fi \u00eempotrivit poftelor sale, este trecut\u0103 \u00een Pateric, \u00eentre monahii. Acatistul este compus din 13 condac-uri \u015fi 12 icos-uri, deschise de un tropar:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cMielu\u015feaua Ta, Iisuse, Tomaida, strig\u0103 cu mare Glas: Pe Tine, Mirele Meu, Te iubesc \u015fi pe tine c\u0103ut\u00e2ndu-Te m\u0103 chinuiesc \u015fi \u00eempreun\u0103 m\u0103 r\u0103stignesc, \u015fi \u00eempreun\u0103 m\u0103 \u00eengrop cu Botezul T\u0103u; \u015fi p\u0103timesc pentru Tine, ca s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163esc \u00eentru Tine; \u015fi mor pentru Tine, ca s\u0103 viez pentru Tine; ci, ca o jertf\u0103 f\u0103r\u0103 prihan\u0103, prime\u015fte-m\u0103 pe mine, ceea ce cu dragoste m\u0103 jertfesc \u0162ie. Pentru Rug\u0103ciunile ei, ca un Milostiv, m\u00e2ntuie\u015fte sufletele noastre\u201d <\/em>(p. 11).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen condacul al 6-lea afl\u0103m (poate, sigur,\u00a0 \u015fi la persoana I) ce \u00eenseamn\u0103 a fi monah:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cA fi Monah \u00eenseamn\u0103 a-l iubi pe HRISTOS pe Cruce, a fi Monah \u00eenseamn\u0103 a Iubi des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi curat, a fi Monah\u00a0 lep\u0103darea de toate ale lumii pl\u0103ceri \u015fi bucurii cere, a fi Monah presupune Ascultarea cea peste fire a Poruncilor ce ucid trupul p\u0103catului \u00een care omul a c\u0103zut. A fi Monahie \u00een cuget ai ales \u015fi tu, Sf\u00e2nt\u0103 Muceni\u0163\u0103 Tomaida, \u015fi de aceea vei c\u00e2nta nesf\u00e2r\u015fit \u015fi f\u0103r\u0103 prihan\u0103 dumnezeiescul: ALILUIA!<\/strong>\u201d<\/em> (p. 16).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Condacul al 13-lea:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cO, Sf\u00e2nt\u0103 Tain\u0103 a Iubirii lui DUMNEZEU pentru Chipul s\u0103u de \u0162\u0103r\u00e2n\u0103, Lucrare prin care HRISTOS\u00a0 Se r\u0103stigne\u015fte \u00een fiecare dintre Sfin\u0163ii Lui, \u00cenviindu-i \u015fi Lucr\u0103tori \u00een ogorul cel r\u0103s\u0103dit cu lacrimi pun\u00e2ndu-i, Sf\u00e2nt\u0103 Cuvioas\u0103 \u015fi Muceni\u0163\u0103 Tomaida, caut\u0103, caut\u0103 degrab\u0103 la r\u0103t\u0103cirea min\u0163ii mele \u015fi-mi d\u0103 mie Voin\u0163a ta cea Sf\u00e2nt\u0103, ca \u00eempotrivindu-m\u0103 cu totul vr\u0103jma\u015fului, focul p\u00e2rjolitor al patimilor mele trupe\u015fti s\u0103-l ating cu curgerea s\u00e2ngelui t\u0103u neprih\u0103nit, \u00een care rebotez\u00e2ndu-m\u0103 eu, cel c\u0103zut din cele Sfinte, s\u0103 redevin Chip al Tat\u0103lui Ceresc, Fiu \u00eentors la cele dint\u00e2i \u015fi \u0163ie recunosc\u0103tor, ca \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i s\u0103-I c\u00e2nt\u0103m SFINTEI TREIMI: ALILUIA!<\/strong>\u201d<\/em> (p. 23).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Refrenul \u201cBucur\u0103-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul \u00centregii \u00cen\u0163elepciuni Cre\u015ftine\u015fti!<\/strong>\u201d, dup\u0103 fiecare icos, \u00eencheie primul condac, nestr\u0103in eposului cre\u015ftin rom\u00e2nesc, neauzit, ne\u015ftiut:<\/p>\n

\u201cMulte flori a odr\u0103slit Dreapta Credin\u0163\u0103 \u015fi toate de Tain\u0103, dar ca Tomaida, nevasta cea \u00eentocmai cu monahiile, ap\u0103r\u0103toarea cea prea t\u00e2n\u0103r\u0103 a fecioriei, p\u0103str\u0103toarea de Aur cur\u0103\u0163it a \u00centregii \u00cen\u0163elepciuni, Pomul sub care ne r\u0103corim cei aprin\u015fi de ar\u015fi\u0163a desfr\u00e2n\u0103rii, Baia \u00een care s\u00e2ngele Muceni\u0163ei ne spal\u0103 pe to\u0163i \u00eenainte de a merge la Nunta Mielului, nu po\u0163i afla.\u201d <\/em>(p.11)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Lan\u0163 nesf\u00e2r\u015fit de \u201cBucur\u0103-te\u201d… \u201ccopil\u0103 a unor Drept Credincio\u015fi Cre\u015ftini alexandrini\u201d… \u201cStr\u0103lucire f\u0103r\u0103 umbr\u0103 sau schimbare\u201d… \u201c\u0162ar\u0103 \u00een care \u00ee\u015fi afl\u0103 sc\u0103parea cei urm\u0103ri\u0163i de patimile trupe\u015fti\u201d… \u201cIubire ce ai biruit Patima\u201d… Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 ur\u00e2ciuni \u015fi Via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201d… \u201cc\u0103 \u00een dou\u0103 ai suferit a te t\u0103ia desfr\u00e2natul, pentru a putea uni cu HRISTOS pe cei despica\u0163i de desfr\u00e2nare\u201d… \u201c\u00cen\u0163elegerea ce cople\u015fe\u015fte firea\u201d… \u201c\u00eentocmai ca Maria Egipteanca, Sf. Ioan Valahul, Moise Ungurul sau Xenia cea \u00een\u0163eleapt\u0103\u201d… \u201cChipul de Rai al Evei\u201d… \u201cJertf\u0103 de s\u00e2nge a Coastei lui Adam\u201d… \u201cc\u0103 Iudita a ucis pe Olofern desfr\u00e2natul, dar a murit\u201d… \u201cc\u0103\u00a0 tu, Tomaido, te-ai l\u0103sat ucis\u0103 de cel defr\u00e2nat \u015fi tr\u0103ie\u015fti ve\u015fnic\u201d… \u201cMinune pe care n-o \u00een\u0163elegem, dar la care ne Rug\u0103m\u201d… \u201cc\u0103 pic\u0103turile s\u00e2ngelui t\u0103u umplu de via\u0163\u0103 de\u015fertul p\u0103catelor noastre\u201d… \u201cc\u0103 te-ai f\u0103cut Maic\u0103 tuturor p\u0103r\u0103si\u0163ilor de Virtu\u0163i\u201d… \u201cc\u0103 trupul t\u0103u t\u0103iat taie dorin\u0163ele blestemate\u201d… \u201cFiica Lumii \u015fi Dar al Fiului Tat\u0103lui Ceresc\u201d… \u201cCopil\u0103-Nevast\u0103-Monahie, Maica neputincio\u015filor\u201d…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Condacul al 7-lea:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cTe cinstim dup\u0103 cuviin\u0163\u0103 cu lacrimi \u015fi bucurie, dar \u00een\u0163elegerea vie\u0163ii tale ne este peste putin\u0163\u0103. C\u0103ci fr\u0103m\u00e2ntarea a\u015fternutului pierde str\u0103lucirea \u00centregii \u00cen\u0163elepciuni, dar tu cele contrare le-ai unit prin Adumbrirea Harului \u015fi Mirul s\u00e2ngelui t\u0103u, ar\u0103t\u00e2nd lumii c\u0103 cine \u00een HRISTOS se-mbrac\u0103 poate s\u0103 \u00eempace sf\u00e2\u015fierile pr\u0103bu\u015firii din Rai: ALILUIA!<\/strong>\u201d<\/em> (p.17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Rug\u0103ciunea c\u0103tre Tomaida, \u201clumin\u0103toarea celor din \u00eentunericul \u00eendrept\u0103\u0163irilor de sine\u201d, se face dintre\u00a0 f\u0103r\u0103delegi \u015fi p\u0103cate \u00eenn\u0103scute, \u201c\u00een v\u00e2rtejul apocaliptic fiind crescut, cu triste\u0163ea fiind \u00eenf\u0103\u015fat, cu laptele satanic al ur\u00e2ciunilor televizorului al\u0103ptat, \u00een\u0163\u0103rcat cu m\u00e2nie \u015fi ur\u0103, lipsit cu totul fiind de \u00centreaga \u00cen\u0163elepciune Cre\u015ftineasc\u0103\u201d (p.24).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cuno\u015ftin\u0163a imnic\u0103 \u015fi rug\u0103ciunea autoflagelant\u0103 se obiectiveaz\u0103 teologic printr-o concordan\u0163\u0103 biblic\u0103, o sinecdoc\u0103 ce ne poate men\u0163ine \u00eentr-un univers cre\u015ftin de clasic iudaism rom\u00e2nizat, dac\u0103 nu rom\u00e2nism cre\u015ftin pur \u015fi simplu (p. 27-60), citat plus surse (aici, c\u00e2teva extrase, f\u0103r\u0103 trimiterile din carte, altfel simfonice): \u00cen cer nu va fi c\u0103s\u0103torie. Fericirea credincio\u015filor e lep\u0103darea fricii de moarte. Fericirea p\u0103c\u0103to\u015filor e \u00eempreunat\u0103 cu \u00eentristare . Obiectele de idolatrie trebuie nimicite. Credin\u0163a cea de\u015fart\u0103 se minuneaz\u0103 de martiriul sfin\u0163ilor. Vai celor m\u00e2ndri! Minciuna adeseori e \u00eenso\u0163it\u0103 de crime mari. Vorbirea de r\u0103u nimice\u015fte prietenia. Pruden\u0163a este \u015ftiin\u0163a sfin\u0163ilor. Hristos elibereaz\u0103 de robia spiritual\u0103. Uciderea poate fi \u015fi spiritual\u0103. Dumnezeu respinge rug\u0103ciunea uciga\u015fului. Iudeii vor trebui s\u0103 caute pe Domnul. Via\u0163a ve\u015fnic\u0103 e dat\u0103 acelora care cred \u00een Hristos. Credincio\u015fii vor fi pururea cu Dumnezeu \u00een via\u0163a ve\u015fnic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Crucea v\u0103zut\u0103 de Drago\u015f P\u00e2slaru, \u00eentors la via\u0163\u0103, parc\u0103 transmut\u00e2ndu-l \u00een monahul Valerian, \u00eel transfigurase, ceva mai devreme, pe Avva Ghelasie \u00een compun\u0103tor al Acatistului Sfintei Cruci, av\u00e2nd ca refren: \u201cDOAMNE, CRUCII Tale ne \u00ceNCHIN\u0102M, \u00cent\u00e2lnirea dintre Tine \u015fi Lume, HOTARUL VE\u015eNICIEI!<\/strong>\u201d I-am spus monahului Valerian c\u0103 voi scrie despre Acatist, mai bine nu, mi-a replicat, cred c\u0103 mai bine da.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei pentru c\u0103, poate, alde Acharya Mahapragya, patriarhul jainilor, ar vedea \u00een Tomaida o \u00eentruchipare ahimsa\/nonviolen\u0163\u0103 \u015fi \u00eentru Hristos \u015fi \u00eentru Mahavira. Iar isihia sun\u0103 aproximativ ca \u201cisai\u201d,\u00a0 numele cre\u015ftinilor la indieni.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 George Anca<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

din deal c\u00e2ntec nu din vale<\/em><\/strong><\/p>\n

s\u0103-mi iau lumea \u00eentr-un joc<\/p>\n

plecai de acas\u0103\u00a0 jale<\/p>\n

c\u0103 n-o s\u0103 m\u0103 mai \u00eentorc<\/p>\n

\n

la un pas clipit agale<\/p>\n

ce izvor ascult \u00een loc<\/p>\n

din mejdini nu din cavale<\/p>\n

sufletului mi-l dezgrop<\/p>\n

\n

nu e zare \u00een unghere<\/p>\n

\u00eenapoia noastr\u0103 nici<\/p>\n

curcubeul de \u015fop\u00e2rle<\/p>\n

peste ploaie s\u0103 ne-azv\u00e2rle<\/p>\n

\u00een t\u0103cere \u015fi vedere<\/p>\n

mai departe de aici<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

Embassy of India, Bucharest<\/p>\n

in association with the Bucharest University of Economic Studies<\/p>\n

requests the pleasure of the company of<\/p>\n

\n

Mr. George Anca<\/strong><\/p>\n

\n

to the seminar \u2018Ambedkar and the Social Change\u2019<\/p>\n

at the Bucharest University of Economic Studies (ASE), I.N. Angelescu Building, Aula Magna, no. 6, Piata Romana, Sector 1, Bucharest, on Thursday, 14 April 2016, from 10:00 to 12:30.<\/p>\n

*<\/p>\n

\n

….<\/p>\n

parc\u0103 m-a\u0219 fi preg\u0103tit de sinucidere<\/p>\n

f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tiu c\u0103 sunt otr\u0103vitor<\/p>\n

\u00eenghi\u021bindu-m\u0103 cu umilin\u021ba foamei<\/p>\n

…<\/p>\n

singur\u0103 via\u021b\u0103 amintire<\/p>\n

de c\u00e2nd tr\u0103iam cu alt\u0103 fire<\/p>\n

f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi de pomenire<\/p>\n

…<\/p>\n

\u00een valuri c\u00e2nt<\/p>\n

culori de p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

cu mama \u0219i Vasile \u00een morm\u00e2nt<\/p>\n

sub acoper\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

noaptea m\u0103 mai \u00eensp\u0103im\u00e2nt<\/p>\n

ca de un veninos prielnic v\u00e2nt<\/p>\n

e timp s\u0103 mori nu e cuv\u00e2nt<\/p>\n

mai am o var\u0103 m\u0103 av\u00e2nt<\/p>\n

t\u0103cere glasul fr\u00e2nt<\/p>\n

…<\/p>\n

c\u00e2nt \u00eentr-o muzic\u0103 patinez pe fuga<\/p>\n

min\u021bii \u00een apasul lumii de acum<\/p>\n

greu m\u0103 pricep cu pref\u0103cuta divinitate<\/p>\n

mult\u0103 mi-e ceara de temelie vie\u021bii<\/p>\n

…<\/p>\n

c\u00e2nd a\u021bi fi voi \u00eenverzi\u021bi nici care mai locui\u021bi<\/p>\n

d’ocean c\u0103l\u0103f\u0103tui\u021bi californieni crengi\u021bi<\/p>\n

voi s\u0103-mi fi\u021bi capitol scen\u0103 c\u0103 Ionic\u0103 n-are jen\u0103<\/p>\n

v\u0103duv doctor darn aren\u0103 om juca \u00eentr-o gangren\u0103<\/p>\n

…<\/p>\n

tristei erinii \u00eennour\u0103toareo nici floare nu-i rupsei <\/em><\/p>\n

convivii auten\u021bi absen\u021bi schimniciei boeme \u00eentre ei<\/em><\/p>\n

mai din ei autoratul mistic atinselor mutante veritante<\/em><\/p>\n

nici liter\u0103 nor sor copiii sus de pe p\u0103m\u00e2nt Windsor<\/em><\/p>\n

…<\/em><\/p>\n

m\u00e2inile mele au f\u0103cut harfa<\/p>\n

\u0219i degetele mele au \u00eentocmit psaltirea<\/p>\n

zilele anilor no\u0219tri sunt \u0219aptezeci<\/p>\n

…<\/p>\n

magi \u00een fagi<\/p>\n

dintre concep\u021bie \u0219i<\/p>\n

ultima suflare<\/p>\n

…<\/p>\n

neaveni\u021bii<\/p>\n

aduc aminte<\/p>\n

de alt du\u0219man<\/p>\n

…<\/p>\n

vedere ere<\/p>\n

priveghere<\/p>\n

aritmic timnic<\/p>\n

ce\u021bi din S\u00e2mnic<\/p>\n

…<\/p>\n

dam\u0103 adam\u0103 atma<\/p>\n

sufixeaz\u0103 mahatma<\/p>\n

amnezie vedic\u0103<\/p>\n

…<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

A p\u0103m\u00e2ntului podoab\u0103 iaste omul<\/p>\n

\u0219i a omului \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura<\/p>\n

Nicule f\u0103tul mieu aceast\u0103 condic\u0103<\/p>\n

s\u0103 o p\u0103strezi foarte bine nei\u0219indu-\u021bi<\/p>\n

din m\u00e2n\u0103 c\u0103ci vremi viind<\/p>\n

\u00ee\u021bi va fi de mare trebuin\u021b\u0103<\/p>\n

…<\/p>\n

\u0218tefan \u0218andru<\/em><\/strong><\/p>\n

(Paul et Virginie, cium\u0103, M\u0103n\u0103stirea Slatina, 1829, Noemvrie 24<\/em>)<\/p>\n

Patriei s\u0103 ne jertvim<\/p>\n

\u0218i printr’\u00eensa s\u0103’nflorim,<\/p>\n

S\u0103 se bucure \u0219i ia<\/p>\n

De fireasca roada sa<\/p>\n

(mai pe urm\u0103<\/em>)<\/p>\n

O! \u00eenalte ziditoriu,<\/p>\n

De e\u0219ti drept judec\u0103toriu,<\/p>\n

Prive\u0219te cu bune gra\u021bii<\/p>\n

Asupra acestii na\u021bii.<\/p>\n

…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  George Anca ESEU LA\u00a0 T\u00c2RGOVI\u0218TE   Mircea Horia Simionescu \u0219i \u0218coala de la T\u00e2rgovi\u0219te Scurt\u0103 introducere la o antologie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26099","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26099","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26099"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26099\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26102,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26099\/revisions\/26102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}