{"id":26145,"date":"2016-04-28T14:10:33","date_gmt":"2016-04-28T14:10:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26145"},"modified":"2016-04-28T14:10:33","modified_gmt":"2016-04-28T14:10:33","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-calea-martiriului-%e2%80%93-suisul-mistic-al-invierii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/04\/28\/gheorghe-constantin-nistoroiu-calea-martiriului-%e2%80%93-suisul-mistic-al-invierii\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Calea Martiriului \u2013 Sui\u0219ul Mistic al \u00cenvierii"},"content":{"rendered":"

\"\"\u201eFerici\u0163i ve\u0163i fi voi c\u00e2nd v\u0103 vor oc\u0103r\u00e2 \u015fi v\u0103 vor prigoni \u015fi vor zice tot cuv\u00e2ntul r\u0103u \u00eempotriva voastr\u0103, min\u0163ind din pricina Mea.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bucura\u0163i-v\u0103 \u015fi v\u0103 veseli\u0163i, c\u0103 plata voastr\u0103 mult\u0103 este \u00een ceruri, c\u0103 a\u015fa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>(Dumnezeu-Omul-IISUS HRISTOS)<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen acest \u00eendemn al Fericirilor, M\u00e2ntuitorul nostru-Logosul dumnezeiesc-\u00centrupat<\/strong> ne cuprinde \u00een sensul devenirii credinciosului autentic: ca asumare ren\u0103scut\u0103-libertatea<\/strong>, ca atitudine cre\u015ftin\u0103-ortodoxia<\/strong>, ca misiune creativ\u0103-misticismul<\/strong>, ca m\u0103rturisire permanent\u0103-adev\u0103rul<\/strong>, ca voca\u0163ie continu\u0103-jertfa<\/strong>, ca biruin\u0163\u0103 final\u0103-\u00eenvierea<\/strong>, ca prietenie divin\u0103-Hristos<\/strong>, ca sacr\u0103 \u00eendumnezeire-eroismul-martiriul-sfin\u0163enia<\/strong>, toate \u00eentru Neam, \u00eentru Dumnezeu \u015fi Crea\u0163ia Sa.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cre\u015ftinul ortodox, tr\u0103itor prime\u015fte durerea ca pe o suferin\u0163\u0103 \u00eeng\u0103duit\u0103 de Dumnezeu prin mil\u0103, spre folosul omului sau al na\u0163iunii, t\u0103m\u0103duindu-l \u015fi fericindu-l: \u201eOrice suferin\u0163\u0103 pe care o \u00eendur\u0103 un om sau un neam nu-i nimic altceva dec\u00e2t leacul vindec\u0103tor pe care Mila cea ve\u015fnic\u0103 \u00eel d\u0103 din bel\u015fug oamenilor \u015fi neamurilor pentru a le sc\u0103pa de la ve\u015fnica pierzanie.\u201d<\/em><\/strong> (Sf. Ier. Nicolae Velimirovici, Dic\u0163ionarul Vie\u0163ii Ve\u015fnice.<\/em> Trad. din lb. s\u00e2rb\u0103 de Monahia Domnica \u0162alea. Ed. Egumeni\u0163a, Gala\u0163i-2014, p. 468)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015etim de la M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos c\u0103 numai Adev\u0103rul dumnezeiesc \u00eei red\u0103 omului Libertatea, autoritatea suprem\u0103 care-i confer\u0103 coroana regalit\u0103\u0163ii sale, adic\u0103 demnitatea na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eEu sunt Calea, Adev\u0103rul \u015fi Via\u0163a!\u201d<\/em><\/strong>, spune Domnul Vie\u0163ii. Prin aceast\u0103 m\u0103rturisire divin\u0103 \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se astfel: \u201eEu sunt Calea!\u201d<\/strong>, <\/strong>cunoa\u015fterea evanghlic\u0103 sau <\/strong>dreapta credin\u0163\u0103, ortodoxia. \u201eEu sunt Adev\u0103rul!\u201d<\/strong>, afirm\u00e2ndu-se ca, Singurul Dumnezeu adev\u0103rat, iar \u201eEu sunt Via\u0163a!\u201d<\/strong>, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se ca Via\u0163a vie\u0163ii-Sfin\u0163enia <\/strong>\u015fi Via\u0163a ve\u015fnic\u0103 <\/strong>a celor care se m\u00e2ntuiesc, m\u0103rturisindu-L pe Dumnezeu prin credin\u0163\u0103, suferin\u0163\u0103, jertf\u0103 \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 \u201eCalea\u201d<\/strong>, adic\u0103 f\u0103r\u0103 dreapta credin\u0163\u0103 ortodox\u0103 nu cunoa\u015ftem Adev\u0103rul <\/strong>revelat, iar f\u0103r\u0103 Adev\u0103r <\/strong>nu putem tr\u0103i via\u0163a \u00een plenitudinea ei hristic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cent\u0103rindu-\u015ei aceast\u0103 m\u0103rturisire M\u00e2ntuitorul Hristos ne ancoreaz\u0103, privilegiului S\u0103u dumnezeiesc, adaug\u00e2nd: \u00a0\u201eSpune\u0163i Adev\u0103rul \u015fi ve\u0163i fi liberi!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, m\u0103rturisirea Adev\u0103rului \u015fi \u00eentru Adev\u0103r, implic\u0103 libertatea \u015fi nemijlocit jertfa, adic\u0103 suferin\u0163a \u00een deplin\u0103tatea ei mistic\u0103 \u015fi divin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pricina durerii poate fi provocat\u0103 din interior, prin p\u0103cat, durerea firii <\/strong>care, duce la alterarea armoniei ontologice: bio-psiho-moral-religios sau din afar\u0103, prin semenii dec\u0103zu\u0163i moral-religios sub forma denigr\u0103rii, prin du\u015fmani ca uneltele urii, ale prigoanei \u015fi torturii sau prin \u00eeng\u0103duin\u0163a lui Dumnezeu, ca urmare a \u00eent\u0103ririi \u015fi a des\u0103v\u00e2r\u015firii cre\u015ftinului \u00eentru virtu\u0163ile morale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Durerea celor drep\u0163i provocat\u0103 de cei r\u0103i prin mistificare, teroare ori tortur\u0103 se transform\u0103 prin credin\u0163\u0103 puternic\u0103, nelimitat\u0103 \u00een suferin\u0163\u0103 acceptat\u0103 cu bucurie ca pe o virtute cre\u015ftin\u0103, ascetic\u0103 \u00een care sufletul se \u00eenal\u0163\u0103 spre cerul s\u0103u mistic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a a devenit \u00een Tradi\u0163ia ortodox\u0103, Testamentul de \u00eennoire, de \u00eemplinire, de des\u0103v\u00e2r\u015fire pentru cre\u015ftinii care se raporteaz\u0103 la via\u0163a \u00eentru Hristos, \u00eentru Patimile \u015fi \u00cenvierea sa: \u201ePrin suferin\u0163\u0103 ne amintim de Dumnezeu, ne raport\u0103m la El \u015fi este m\u0103rit\u0103 astfel marea harism\u0103 a rug\u0103ciunii, dac\u0103 desigur \u00eent\u00e2mpin\u0103m suferin\u0163a cu seriozitatea cerut\u0103 \u015fi \u00een atmosfera pe care o descrie Tradi\u0163ia ortodox\u0103.\u201d <\/em><\/strong>(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia Ortodox\u0103 Continuare \u015fi dezbateri. <\/em>Vol. II. Trad.din lb. greac\u0103 de prof. Ion Diaconescu \u015fi prof. Nicolae Ionescu. Ed. Sofia, Bucure\u015fti-2001, p. 146)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 La suferin\u0163a mistic\u0103 particip\u0103 deopotriv\u0103, Dumnezeu, Sfin\u0163ii, \u00eempreun\u0103 p\u0103timire, comp\u0103timire<\/em> <\/strong>\u015fi p\u0103timitorul con\u015ftient c\u0103 este ancorat \u00een transcendent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cadrul durerii, p\u0103timitorul liber cuget\u0103tor<\/em> sau cre\u015ftinul de Duminica<\/em>, r\u0103m\u00e2ne singur \u015fi neputincios, la cheremul propriu \u015fi la sadismul tor\u0163ionarului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceilal\u0163i semeni care nu tr\u0103iesc prin credin\u0163\u0103 durerea, nu ating suferin\u0163a mistic, intr\u00e2nd \u00een v\u00e2rtejul tr\u0103irilor angoasei tulbur\u0103toare, deregl\u00e2ndu-\u015fi profund func\u0163iile fundamentale ale psihicului, abandon\u00e2nd destinul, intr\u00e2nd astfel \u00een dezn\u0103dejde, \u00een depresie, \u00een bra\u0163ele traumei c\u0103ut\u00e2nd salvarea doar \u00een sinucidere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Durerea celor f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nu cap\u0103t\u0103 \u00een\u0163elegere, ci c\u00e2rtire, se amplific\u0103 ating\u00e2nd culmea neputin\u0163ei \u015fi chiar infirmitatea sufletului.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Via\u0163a omului este \u0163esut\u0103 pe un petic de cer, brodat cu mireasm\u0103 de \u0163\u0103r\u00e2n\u0103, cu \u00een\u0103l\u0163\u0103ri \u015fi fr\u00e2ngeri, cu sur\u00e2suri \u015fi lacrimi, cu m\u00e2ng\u00e2ieri \u015fi \u00eentrist\u0103ri, cu dorin\u0163e \u015fi dezam\u0103giri, cu bucurii \u015fi dureri, cu biruin\u0163e \u015fi \u00eenfr\u00e2ngeri, cu azur \u015fi cu s\u00e2nge.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 De aceea dreptm\u0103ritorul cre\u015ftin alege durerea \u00eenfiind-o ca suferin\u0163\u0103: \u201eSuferin\u0163a trebuie s\u0103 ne fie o lec\u0163ie, adic\u0103 o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, o experien\u0163\u0103, o \u00eencercare, s\u0103 fie un motiv \u015fi un \u00eendemn la \u00eendreptare, la g\u00e2ndire, la bun\u0103 purtare, la c\u0103in\u0163a \u015fi la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sufleteasc\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Profesor Teodor M. Popescu, Medita\u0163ii Teologice.<\/em>Vol. II. Ed. Sfintei Arhiepiscopii a Bucure\u015ftilor- 2003, p. 213)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a fiind din pl\u0103mada lui Hristos, \u00eel conduce pe cre\u015ftin la \u00eent\u0103rirea credin\u0163ei, la buna \u00een\u0163elegere, la smerenie, la sinceritate, la pre\u0163uirea celorlal\u0163i, la comp\u0103timirea du\u015fmanilor, la \u00eendelunga r\u0103bdare, la iertare, la dragoste, la \u00een\u0163elepciune, la jertf\u0103. M\u00e2ntuitorul \u00ee\u015fi previne Ucenicii despre taina suferin\u0163ei, despre suferin\u0163a Sa \u015fi a Ale\u015filor S\u0103i: \u201e\u00cen lume necazuri ve\u0163i avea; dar \u00eendr\u0103zni\u0163i. Eu am biruit lumea.\u201d<\/em><\/strong> (Ioan\u00a0 16, 33) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i Apostolii Domnului au p\u0103timit, dar mai presus de to\u0163i, marele Pavel, care face din suferin\u0163\u0103 un \u00eendemn: \u201e… prin multe suferin\u0163e trebuie s\u0103 intr\u0103m \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu.\u201d <\/em><\/strong>(Faptele Apostolilor 14, 22)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cre\u015ftinul autentic accept\u0103 suferin\u0163a c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi pricina at\u00e2t \u00een sine c\u00e2t \u015fi \u00een na\u0163ia sa f\u0103r\u0103 c\u00e2rtire, ca pe o virtute mul\u0163umind lui Dumnezeu \u015fi Neamului, precum Fiul lui Dumnezeu Cel r\u0103stignit <\/strong>pe Cruce<\/strong>, pentru r\u0103scump\u0103rarea omenirii: \u201eP\u0103rinte, iart\u0103-le lor, c\u0103 nu \u015ftiu ce fac!\u201d<\/em><\/strong> (Luca, 23, 34)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a, adev\u0103rul, curajul, r\u0103bdarea, jertfa, demnitatea, m\u0103rturisirea, dragostea sunt l\u0103sate mo\u015ftenire de Iisus Hristos cre\u015ftinului tr\u0103itor, m\u0103rturisitor \u015fi \u00eemplinitor al Evangheliei \u015fi al Liturghiei: \u201eCi \u00een toate \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-ne pe noi \u00een\u015fine ca slujitori ai lui Dumnezeu, \u00een mult\u0103 r\u0103bdare, \u00een necazuri, \u00een nevoi, \u00een str\u00e2mtor\u0103ri, \u00een b\u0103t\u0103i, \u00een temni\u0163\u0103, \u00een tulbur\u0103ri, \u00een osteneli, \u00een privegheri, \u00een posturi; \u00een cur\u0103\u0163ie, \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103, \u00een \u00eendelung\u0103-r\u0103bdare, \u00een bun\u0103tate, \u00een Duhul Sf\u00e2nt, \u00een dragoste nef\u0103\u0163arnic\u0103; \u00een cuv\u00e2ntul adev\u0103rului, \u00een puterea lui Dumnezeu, prin armele drept\u0103\u0163ii, cele de-a dreapta \u015fi cele de-a st\u00e2nga, prin slav\u0103 \u015fi necinste, prin def\u0103imare \u015fi laud\u0103; ca ni\u015fte am\u0103gitori, de\u015fi iubitori de adev\u0103r.\u201d <\/em><\/strong>(II Corinteni 6, 4-8)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 To\u0163i sfin\u0163ii \u015fi cei binepl\u0103cu\u0163i Atotcreatorului \u00een frunte cu Maica Domnului, ponegri\u0163i \u015fi \u00eenvinui\u0163i pe nedrept de f\u0103r\u0103delegi atribuite \u015fi \u00eenchipuite de cei r\u0103i \u015fi-au \u00eencredin\u0163at voia lui Dumnezeu: \u201eNedreptatea este un mare p\u0103cat. Toate p\u0103catele au circumstan\u0163e atenuante, nedreptatea \u00eens\u0103 nu are; atrage urgia lui Dumnezeu.\u201d <\/em><\/strong>Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte Duhovnice\u015fti. Vol. I Cu Durere \u015ei Dragoste Pentru Omul Contemporan.<\/em> Trad. din lb. greac\u0103 de Ieroschim. \u015etefan <\/em>Nu\u0163escu. Schitul Lacu-Sf. Munte Athos. Ed. Evanghelismos, Bucure\u015fti-2003, p. 83)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O pild\u0103 a jertfei supreme ca urmare a celei dumnezeie\u015fti, absolute a lui Iisus Hristos a dat-o marele \u015fi neegalabilul Apostol Pavel \u015fi dup\u0103 el apoi, to\u0163i mucenicii, tuturor timpurilor dup\u0103 cum singur a dat m\u0103rturie: \u201e C\u0103ci pururea noi cei vii suntem da\u0163i spre moarte pentru Iisus, ca \u015fi via\u0163a lui Iisus s\u0103 se arate \u00een trupul nostru cel muritor.\u201d<\/strong> (II Corinteni 4, 11)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca model de b\u0103rb\u0103\u0163ie al slujirii divine \u00een suferin\u0163e \u015fi \u00een prigoniri este surprins tot marele Pavel \u00een cuv\u00e2ntarea mitropolitului Ioan Maximovici: \u201eCine a fost mai b\u0103rb\u0103tos \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 dec\u00e2t Sf\u00e2ntul Apostol Pavel? Pe el nu l-au putut opri din calea \u00eemplinirii voii lui Dumnezeu nici ascu\u0163i\u015ful s\u0103biilor, nici str\u0103lucirea suli\u0163elor, nici pietrele aruncate \u00een el, nici valurile m\u0103rii, nici r\u0103zvr\u0103tirile norodului, nici furtunile cumplite, nici c\u0103ile primejdioase \u015fi neumblate. \u00cen \u00eemplinirea voii lui Dumnezeu nici o piedic\u0103 nu i-a putut sta \u00een cale: nici temni\u0163ele \u00eenfrico\u015f\u0103toare, nici b\u0103t\u0103ile cu vergile, nici frica de \u00eenecul \u00een mare, nici mul\u0163imea celorlalte nenorociri, nici a\u015fteptarea zilnic\u0103 a mor\u0163ii.\u201d <\/em><\/strong>(Sf\u00e2ntul Ioan Maximovici-Mitropolit de Tobolsk \u015fi Siberia, Iliotropion<\/em> sau Acordul Dintre Voia Omului \u015ei Voia Lui Dumnezeu.<\/em> Trad. de Cristea Florentina. Ed. Egumeni\u0163a, Gala\u0163i-2012, p. 303) <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a este apoteoza curajului, sublimul dreptei credin\u0163e \u015fi mirul iubirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul Apostol Pavel, \u00eemplin\u0103torul Suferin\u0163ei lui Iisus, preia bucuros o parte din Patimile Domnului s\u0103u: \u201eM\u0103 bucur de suferin\u0163ele mele pentru voi \u015fi \u00eemplinesc \u00een trupul meu lipsurile necazurilor lui Hristos.\u201d<\/em><\/strong> (Coloseni I, 24)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul Teofilact al Bulgariei t\u00e2lcuie\u015fte astfel cuv\u00e2ntul lui Pavel: \u201e\u00een chip inegalabil, \u015fi Hristos era dator s\u0103 sufere, dar a \u015fi murit, \u015fi nu a ajuns s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 toat\u0103 datoria lui de patimi; eu, Pavel aceast\u0103 datorie a lui Hristos o \u00eemplinesc \u015fi suf\u0103r patimile acelea, pe care Hristos era dator s\u0103 le sufere prin cuv\u00e2ntul vostru \u015fi pentru \u00eentreaga Biseric\u0103 a cre\u015ftinilor.\u201d<\/em><\/strong> (C.f. Mitropolit Hierotheos Vlachos, op. cit., p. 145)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, Domnul Vie\u0163ii institue prin Ucenicul S\u0103u Pavel, Testamentul martiriului hristico-apostolic<\/strong> pentru to\u0163i urma\u015fii \u00eentru Patimi, Cruce \u015fi \u00cenviere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a care bucur\u0103 simte binecuv\u00e2ntarea Celui de Sus: \u201e… ca s\u0103 se arate \u00een el lucr\u0103rile lui Dumnezeu.\u201d<\/em><\/strong> (Ioan 9, 3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a ca bucurie \u00eenseamn\u0103 purtarea cu demnitate a crucii: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomene\u015fte-m\u0103 \u00eentru \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Ta!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Suferin\u0163a cea mare este moartea, iar cea divin\u0103 este jertfa suprem\u0103 care trece prin moarte la via\u0163\u0103. C\u00e2nd privim la Patimile Domnului Iisus vedem \u015fi \u00cenvierea Sa, c\u0103ci \u00een Patimile Sale, \u00een sf\u00e2nta Sa Suferin\u0163\u0103 se afl\u0103 \u015fi bucuria \u00cenvierii: Crucii Tale ne \u00eenchin\u0103m, Hristoase \u015fi Sf\u00e2nt\u0103 \u00cenvierea Ta o l\u0103ud\u0103m \u015fi o m\u0103rim… \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a \u015fi Crucea ca jertf\u0103 sunt \u00eensemnele Binelui, Prieteniei \u015fi ale Biruin\u0163ei: \u201ePrietenia nu este niciodat\u0103 mai puternic\u0103 dec\u00e2t atunci c\u00e2nd suntem \u00een suferin\u0163\u0103. Hristos, Dumnezeul nostru, a suferit; vom suferi \u015fi noi \u015fi vom deveni prietenii lui Dumnezeu. Suferin\u0163a, ca s\u0103 m\u0103 exprim metaforic, este prietenia cu Dumnezeu.\u201d<\/em><\/strong> (Pr. Dimitrie Dudko, \u00cemi strig credin\u0163a cu timp \u015fi f\u0103r\u0103 timp. Suferin\u0163ele unui preot ortodox \u00een Rusia sovietic\u0103. <\/em>Trad. de Raluca Cerghizan \u015fi lector Diana Mistreanu. Ed. Ecclesiast, Sibiu-2010, p. 244)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a acceptat\u0103 cre\u015ftine\u015fte cu bucurie chiar, atinge v\u00e2rful ei mistic, adic\u0103 jertfa, consfiin\u0163it\u0103 ca martiriu<\/strong>: \u201ePute\u0163i s\u0103 be\u0163i paharul pe care \u00eel beau Eu sau s\u0103 v\u0103 boteza\u0163i cu botezul cu care M\u0103 botez Eu?\u201d<\/em><\/strong> (Marcu 10, 38)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2ntuitorul are \u00een vedere cupa suferin\u0163ei, potirul jertfei, iar botezul fiind cel al s\u00e2ngelui, adic\u0103 martiriul.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Martiriul <\/strong>av\u00e2nd <\/strong>caracter profetico-eshatologic nu este sinonim cu sacrificiul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Martiriul <\/strong>este jertfa cre\u015ftin\u0103 consubstan\u0163ial\u0103 cu credin\u0163a \u015fi dragostea \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Martiriul <\/strong>fiind de valoare mistico-cre\u015ftin\u0103, haric\u0103 \u015fi hristic\u0103 \u00eendepline\u015fte func\u0163ia cultic\u0103 \u015fi catehetic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sacrificiul fiind \u00een afara cre\u015ftinismului, nu accept\u0103 suferin\u0163a ca \u00eemplinire, precum martiriul care, se define\u015fte prin jertf\u0103, bucur\u00e2ndu-se, haric, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sacrificiul este nebunesc, cavaleresc, patriotic \u015fi religios, dar fiind f\u0103r\u0103 esen\u0163\u0103 haric\u0103, ca dar al Duhului Sf\u00e2nt, neeshatologic \u015fi nem\u00e2ntuitor deci, r\u0103m\u00e2ne doar o fapt\u0103 deosebit\u0103 \u015fi uneori chiar eroic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Martiriul <\/strong>este actul final al nemuririi cre\u015ftinului tr\u0103itor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unicitatea martiriului <\/strong>o d\u0103 sensul s\u0103u pur teologic, iar principala sa caracterist\u0103 <\/strong>este iubirea de Adev\u0103r: \u201eAdev\u0103rul afirmat de martiri are caracter revelat. Martirii tr\u0103iesc cu toat\u0103 fiin\u0163a lor Revela\u0163ia Sacr\u0103. Na\u015fterea Domnului \u015fi M\u00e2ntuitorului nostru Iisus Hristos a dus Revela\u0163ia Sacr\u0103 pe cele mai \u00eenalte culmi. Adev\u0103rul echivaleaz\u0103 cu absoluta transcenden\u0163\u0103 a misterului. Chinurile, interogatoriile, tenta\u0163iile de care au parte credincio\u015fii, cele mai devastatoare ispite cu care se lupt\u0103 \u015fi pe care le \u00eenving, sunt semne ale Adev\u0103rului mai presus de situa\u0163ii, oameni, locuri sau timpuri. Adev\u0103rul revelat, \u00een\u0163eles cu mintea (inteligibil), dar mai ales cu sufletul (tr\u0103it), \u00eenseamn\u0103 iubire contemplativ\u0103 etern\u0103 \u015fi atotcuprinz\u0103toare, \u00een raport cu care amenin\u0163\u0103rile \u015fi violen\u0163ele tor\u0163ionarilor nu mai au nici o putere.\u201d<\/em><\/strong> (Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, Teologia ortodox\u0103 \u015fi arta cuv\u00e2ntului. Introducere \u00een teoria literaturii. II. Genul epic. Genul liric.<\/em> Doxologia, Ia\u015fi-2013, p. 183)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Persecu\u0163iile antice au fost politice, culturale \u015fi religioase. P\u00e2n\u0103 la Iisus Hristos-M\u00e2ntuitorul nostru, doar persecu\u0163iile religioase cu caracter mesianic sunt persecu\u0163ii profetice \u015fi sunt incluse \u015fi ca fapte martirice precre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Celelalte persecu\u0163ii sunt de tip sacrificial \u015fi socratic (con\u015ftiin\u0163a demnit\u0103\u0163ii).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen martiriu <\/strong>se \u00eempline\u015fte con\u015ftiin\u0163a cre\u015ftin\u0103 a jertfei, fiind deplin consim\u0163it\u0103, consfin\u0163it\u0103 \u015fi transcendent\u0103 \u00eentru dragostea de Dumnezeu \u015fi de Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen martiriu <\/strong>sunt consubstan\u0163iale religiosul <\/strong>(teologul), mistica <\/strong>(spiritualul \u00eenduhovnicit) \u015fi con\u015ftiin\u0163a moral\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen martiriu fiin\u0163\u00e2nd mistica jertfei hristic-cre\u015ftine: <\/strong>a con\u015ftiin\u0163ei de sine, a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei divine, <\/strong>persecu\u0163iile au doar caracter religios \u015fi sunt \u00eentodeauna nedrepte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen martiriu <\/strong>sunt vizate de persecu\u0163ii, deopotriv\u0103 Obiectul <\/strong>\u015fi subiectul<\/strong>: Dumnezeu \u015fi omul (cre\u015ftinul) adorator al Proniatorului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen actele sacrificiale persecu\u0163iile sunt a\u0163intite asupra omului, grupului, etniei, de cele mai multe ori sunt politice \u015fi indiferent dac\u0103 sunt sau nu \u00eendrept\u0103\u0163ite, \u00een general nu sunt acceptate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marie-Francoise Baslez, aplec\u00e2ndu-se asupra Persecu\u0163iilor din Antichitate <\/em>le al\u0103tur\u0103 istoriei martiriului, nedisociindu-le, ci \u00eenglob\u00e2ndu-le. De aceea se \u00eentreab\u0103 dac\u0103: \u201eun persecutat este el \u00eentotdeauna \u015fi un un martir?<\/em><\/strong> \u00centrebarea corect\u0103 ar fi fost: un persecutat religios (cre\u015ftin) este \u00eentotdeauna \u015fi un martir? Nefiind pus\u0103 corect \u00eentrebarea, r\u0103spunsul este pe m\u0103sura \u00eentreb\u0103rii: Este, cel pu\u0163in \u00een ochii alor s\u0103i, conform ecua\u0163iei lui Tertulian, adic\u0103 dac\u0103 se revine la sensul prim al termenului, care \u00eenseamn\u0103 <<<\/em>martor>>, brutalizarea \u015fi moartea violent\u0103 aduc \u00eentotdeauna o m\u0103rturie despre ideologia sau religia pe care le revendic\u0103 \u015fi pentru comunitatea c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine subiectul.<\/em><\/strong> Dar identificarea martiriului se produce printr-o defini\u0163ie subiectiv\u0103 \u015fi nu din logica istoric\u0103: este reprezentarea pe care \u015fi-o face un grup despre moartea unuia dintre ai s\u0103i sau reprezentarea pe care \u015fi-o face el \u00eensu\u015fi despre propria-i moarte. Astfel \u00eenc\u00e2t, dat\u0103 fiind natura special\u0103 a statului antic, este dificil s\u0103 distingi \u00eentre o persecu\u0163ie ideologic\u0103 sau religioas\u0103 \u015fi o represiune politic\u0103, valoarea spiritual\u0103 sau etic\u0103 dat\u0103 unei execu\u0163ii put\u00e2nd s\u0103 nu depind\u0103 dec\u00e2t de reprezent\u0103rile pe care le elaboreaz\u0103 persecuta\u0163ii.\u201d<\/em><\/strong> (Marie-Francoise Baslez, Persecu\u0163iile \u00een Antichitate Victime. Eroi. Martiri.<\/em> Trad. de Valentin Mih\u0103escu. Ed. Artemis, Bucure\u015fti-2009, p. 9)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Termenul lui Tertulian <<martor>><\/em>, nu se refer\u0103 la semnifica\u0163ia de martir, ci la cel de m\u0103rturisitor, martor <\/strong>al faptelor, <\/strong>cel care d\u0103 m\u0103rturie <\/strong>despre faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca atare se impune o corectare la afirma\u0163iile lui Marie-Francoise Baslez:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –<\/strong>Nimeni din anturajul <\/em>martirului <\/strong>nu-i revendic\u0103 actul sf\u00e2nt, ci eviden\u0163a propriei sale jertfe<\/strong>;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –<\/strong>logica istoric\u0103<\/em> scris\u0103 de \u00eenving\u0103tori <\/em>dup\u0103 procesele verbale ale securit\u0103\u0163ii (poli\u0163iei politice) ar \u00eensuma un Dic\u0163ionar \u00een <<X>> volume cu un \u015fir nesf\u00e2r\u015fit de \u201eBandi\u0163i\u201d<\/strong>;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –martiriul <\/strong>nu este o reprezentare a unui grup, o punere \u00een scen\u0103 de actori figuran\u0163i, o pelicul\u0103 de memorial<\/em> al durerii…<\/em>, ci criteriul suprem al p\u0103timirii \u015fi al jertfei prin bucuria c\u0103 a fost ales, favorizat, privilegiat divin pentru \u00eemplinirea Neamului s\u0103u<\/strong>;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –martirul <\/strong>nu-\u015fi reprezint\u0103 propria moarte \u015fi nu-\u015fi elaboreaz\u0103 persecu\u0163ia, ci pur \u015fi simplu \u00ee\u015fi prezint\u0103 logodna mor\u0163ii ca pe \u201ecea mai drag\u0103 dintre nun\u0163i\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate actele martirice sunt expresia persecu\u0163iilor politico-religioase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apoteoza sacrificiului sunt Eroii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aura martiriului <\/strong>sunt Eroii<\/strong>, Mucenicii<\/strong>, M\u0103rturisitorii <\/strong>\u015fi Sfin\u0163ii<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Calea<\/strong> martiriului este Crucea r\u0103stignirii de bun\u0103 voie.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Calea martiriului este sui\u015ful mistic, duhovnicesc al \u00cenvierii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Aripile mistice ale martiriului <\/strong>sunt Crucea \u015fi Iertarea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centotdeauna martirii \u00ee\u015fi iart\u0103 persecutorii, cer\u00e2ndu-I \u015fi lui Dumnezeu la fel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Devotamentul, fedelitatea, t\u0103ria dreptei credin\u0163e, d\u0103ruirea necondi\u0163ionat\u0103, suferin\u0163a, jertfa, manifestate mistic \u015fi ascetic se \u00eemplinesc \u00een cre\u015ftinul tr\u0103itor ca o expresie ne\u00eentrerupt\u0103 a martiriului con\u015ftiin\u0163ei sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tocmai de aceea, credin\u0163a ortodox\u0103, n\u0103dejdea, morala \u015fi dragostea sunt virtu\u0163iile supreme \u015fi comune tuturor martirilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Sui\u015ful mistic \u00eenal\u0163\u0103 suferin\u0163a \u015fi jertfa cre\u015ftinului pe altarul sublim al Crucii, acolo unde se oficiaz\u0103 Liturghia sofianic\u0103 a \u00cenvierii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen taina jertfei s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Iubirea<\/strong>, iar \u00een s\u00e2nul ei \u00eenflore\u015fte Frumosul<\/strong> \u00een chip dogmatic, nu estetic. A\u015fadar, Iubirea<\/strong> \u015fi Frumosul <\/strong>impun o coexisten\u0163\u0103 ontologic\u0103 ipostatic\u0103. Iubirea<\/strong> confer\u0103 sfin\u0163enia, iar Frumosul <\/strong>dezv\u0103luie aura care-l \u00eenve\u015fm\u00e2nt\u0103 pe martir \u00een c\u0103ldura \u015fi lumina jertfei sale hristice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se pare c\u0103 Frumosul <\/strong>este totu\u015fi \u00eenaintemerg\u0103torul Iubirii<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul <\/strong>provoac\u0103 \u00een sufletul curat cunoa\u015fterea Adev\u0103rului, \u00eei a\u015fterne calea credin\u0163ei, netezindu-i sui\u015ful sublim spre Adev\u0103rul revelat \u00een piscul c\u0103ruia s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Iubirea<\/strong>. R\u00e2nduiala divin\u0103 \u00eendeam\u0103 omul spre cunoa\u015ftere oferindu-i chemarea Frumosului<\/strong>. Prin urmare, \u00eentre Frumos <\/strong>\u015fi Iubire <\/strong>se \u0163ese o leg\u0103tur\u0103 de admira\u0163ie, dialectic\u0103 de \u00eentre\u0163inere \u015fi st\u00e2rnire admirabil\u0103. Numai unde este Frumosul <\/strong>s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Iubirea<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul <\/strong>\u015fi Iubirea <\/strong>\u00eenve\u015fm\u00e2nteaz\u0103 Cuv\u00e2ntul <\/strong>\u00een aura Luminii, <\/strong>\u00eennobilez\u0103 C\u00e2ntarea <\/strong>\u00een arpegii de psalm, <\/strong>\u00eentroniz\u00e2nd Armonia <\/strong>cosmic\u0103 \u00een sferele serafice ale Liturghiei dumnezeie\u015fti-Jertfa sublim\u0103, care \u00eei adun\u0103 pe cei Frumo\u015fi, pe cei Ale\u015fi \u00een jurul lui Hristos-Frumosul <\/strong>\u015fi Iubirea<\/strong> absolut\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iubirea <\/strong>dragostei dumnezeie\u015fti genereaz\u0103 astfel transfigurarea spiritualului sub chipul autentic al Frumosului<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Zorii Crea\u0163iei sensul fundamental al Frumosului <\/strong>\u00eemprumut\u0103 chipul celui creat, care era de fapt condi\u0163ia natural\u0103, ontologic\u0103 a omului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen omul curat, tr\u0103itor, \u00een omul creator, \u00een mucenic \u015fi \u00een sf\u00e2nt, \u0163\u00e2\u015fne\u015fte Frumosul din adev\u0103rul sufletului \u00een fiecare gest, reflect\u00e2ndu-se, implic\u00e2ndu-se, d\u0103ruindu-se celor din jur care-l simt, care-l percep.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul cel bine pl\u0103cut lui Dumnezeu este cel tainic, al inimii, al adev\u0103rului, al jertfei, cel \u00een care se \u00eentrep\u0103trund egal \u015fi sublim, Frumosul <\/strong>\u015fi Iubirea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Calea <\/strong>dreptei credin\u0163e, ortodoxia este bun\u0103 de urmat, este necesar\u0103, dar f\u0103r\u0103 suferin\u0163a Golgotei, f\u0103r\u0103 piscul Crucii nu se poate atinge sui\u015ful mistic al \u00cenvierii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sui\u015ful Crucii confer\u0103 deplin eliberarea de lumesc, contureaz\u0103 reg\u0103sirea drumului \u00eemplinirilor noastre atribuindu-ne cunoa\u015fterea Adev\u0103rului \u00een \u00eentreaga sa viziune \u00een care se circumscrie: HRISTOS CEL R\u0102STIGNIT \u015eI \u00ceNVIAT.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201ePentru a-L cunoa\u015fte pe Hristos, \u00een primul r\u00e2nd este nevoie s\u0103 cunoa\u015ftem <\/em><<puterea \u00cenvierii Lui \u015fi a mor\u0163ii Lui>> <\/strong>(Filipeni 3, 10) Cum? Tr\u0103idu-le ca fiind ale noastre. Fiindc\u0103 omul devine cre\u015ftin tr\u0103indu-l pe Hristos. Alt\u0103 cale nu exist\u0103. Tot ceea ce este a lui Hristos, prin tr\u0103ire se transform\u0103 \u00een al s\u0103u, astfel se face cre\u015ftin, astfel ajunge s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Hristos…Vei cunoa\u015fte dragostea lui Hristos, dac\u0103 o vei tr\u0103i; vei cunoa\u015fte adev\u0103rul lui Hristos dac\u0103 \u00eel vei tr\u0103i; astfel \u015fi dreptatea lui Hristos, \u015fi smerenia lui Hristos, \u015fi p\u0103timirea lui Hristos, \u015fi moartea lui Hristos, \u015fi \u00eenvierea lui Hristos le vei cunoa\u015fte dac\u0103 le tr\u0103ie\u015fti.\u201d<\/em><\/strong> (Sf\u00e2ntul Iustin Popovici, Calea Cunoa\u015fterii lui Dumnezeu. <\/em>Trad. din lb. s\u00e2rb\u0103 de Monahia Domnica \u0162alea. Ed. Egumeni\u0163a, Gala\u0163i-2014, p. 356)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Imnografia ortodox\u0103 \u00eent\u00e2lnim dincolo de inspira\u0163ia divin\u0103 a frumosului, slava \u015fi binefacerile M\u00e2ntuitorului. Astfel, \u00een Mineiul lunii Iulie: \u201ePrin Patima Fiului L-am cunoscut pe F\u0103c\u0103torul de bine.\u201d <\/em><\/strong>(Can. I, al N\u0103sc\u0103toarei, oda VI), ori \u00een Triod: \u201eR\u0103stignindu-Te pe Cruce, ai luminat toate plinirile lumii.\u201d<\/em><\/strong> (S\u0103pt\u0103m\u00e2na II, Vineri: oda V, stih. II) sau \u00een Penticostar: \u201ePe lemn fiind pironit, m-ai pironit \u00eentru dragostea Ta.\u201d<\/em><\/strong> (S\u0103pt\u0103m\u00e2na a V-a a Samarinencii. Joi: Tripesne\u0163e, oda V, stih. I)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin Patimile Domnului nostru Iisus Hristos s-a deschis poarta spre m\u00e2ntuire a celor ce o doresc. \u00cen fa\u0163a sublimului Jertfei dumnezeie\u015fti, Crucea s-a \u00eenchinat, \u00eemplinind Suferin\u0163a, nimicind patimile, c\u0103lc\u00e2nd astfel os\u00e2nda mor\u0163ii peste care a \u00eenfipt spre ve\u015fnicie nep\u0103timirea \u00cenvierii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin aceast\u0103 Aur\u0103 dumnezeiasc\u0103 a \u00cenvierii, panorama suferin\u0163elor \u015fi sublimul jertfei martirice intr\u0103 \u00een viziunea Crucii, prin \u00eempreuna participare a lui Hristos la suferin\u0163a, jertfa \u015fi slava cre\u015ftinului: \u201eHristos i-a f\u0103cut pe oameni deopotriv\u0103 \u00een cinste cu \u00eengerii…, c\u0103ci prin s\u00e2ngele jertfei Sale El a \u00eemp\u0103cat cele cere\u015fti cu cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti, a surpat puterile vr\u0103jma\u015fe care umpleau v\u0103zduhul dintre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt \u015fi a ar\u0103tat unirea fiin\u0163elor p\u0103m\u00e2nte\u015fti cu cele cere\u015fti, adic\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea lor din acelea\u015fi dumnezeie\u015fti daruri. \u015ei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea aceasta are chip de Praznic, c\u0103ci firea omeneasc\u0103 poate, \u00eempreun\u0103 cu puterile de sus, \u00eentru bucurie, cu una \u015fi aceea\u015fi voie, slava lui Dumnezeu a o gl\u0103sui.\u201d<\/em><\/strong> (Sf\u00e2ntul Maxim M\u0103rturisitorul, P.G. XC, 878 B. Cf. Filocalia lui Paisie Velicicovschi, Bibl. Acad. III, p. 414; Cf. Filocalia, trad. D. St\u0103niloae, vol.II, Sibiu-1948, p. 257)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0<\/em><\/strong>Crucea desfiin\u0163eaz\u0103 zapisul os\u00e2ndirii,<\/em> celei vechi <\/em>\u00een\u0103l\u0163\u00e2nd Imnul \u00cenvierii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenfiindu-se Crucii, lumea cre\u015ftin\u0103 \u00ee\u015fi schimb\u0103 firea, \u00eennoind-o, \u00eenfrumuse\u0163\u00e2nd-o, \u00eendumnezeind-o, \u00eemplinindu-se ca o comunitate a Frumosului <\/strong>\u015fi a Iubirii <\/strong>\u00een <\/strong>Trupul cel de tain\u0103 al Domnului Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/strong>Parafraz\u00e2ndu-l pe marele Dostoievski am putea spune c\u0103: Frumosul va m\u00e2ntui lumea prin Iubirea Sa.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen s\u00e2nul Suferin\u0163ei afl\u0103m ruga care, vine din bucurie, iar aceasta din m\u00e2ng\u00e2ierea Crucii: \u201eCrucea pare chemat\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 func\u0163ia ei providen\u0163ial\u0103, ilustr\u00e2nd printr-o lec\u0163ie pe viu, printr-o pild\u0103 exemplar\u0103, asprele, exigentele condi\u0163ii ale r\u0103scump\u0103r\u0103rii fiec\u0103rui suflet \u00een parte.\u201d<\/em><\/strong> (Arhim. Benedict Ghiu\u015f, Taina R\u0103scump\u0103r\u0103rii \u00een Imnografia Ortodox\u0103. <\/em>Ed. I.B.M. al B.O.R., Bucure\u015fti-1998, p. 145)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Suferin\u0163a \u00een rug\u0103 \u015fi bucurie \u00een tr\u0103irea Crucii devine coparticipare<\/strong> la Patimile M\u00e2ntuitorului. La patimile noastre Hristos devine cop\u0103timitor<\/strong>, iar martirii coparticip\u0103<\/strong> astfel, la Patimile Lui, accept\u00e2nd cu bucurie Suferin\u0163a, Crucea, Jertfa, dar \u015fi \u00cenvierea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acest sui\u015f mistic, aceast\u0103 culme a teologiei implic\u0103 participarea martirului (ar trebui \u015fi a fiec\u0103rui cre\u015ftin) la Patimile, Crucea, Moartea \u015fi \u00cenvierea Domnului nostru Hristos. Suferin\u0163a mistic\u0103 este o nou\u0103 revelare a M\u00e2ntuitorului \u00een cel care o accept\u0103. A\u015fadar, suferin\u0163a d\u0103 na\u015ftere la o nou\u0103 existen\u0163\u0103, cea mistic\u0103, pun\u00e2nd l\u00e2ng\u0103 Jertfa lui Hristos, prinosul jertfei martirice.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Jertfa este noble\u0163ea divin\u0103 a sufletului cre\u015ftinului p\u0103timitor<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adev\u0103rul, Dreptatea, Libertatea, Iubirea consfin\u0163esc noble\u0163ea Jertfei dumnezeie\u015fti: \u201eG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 la Hristos. Ce a p\u0103strat Hristos pentru El \u00censu\u015fi? Nimic. A dat totul. S-a jertfit \u015fi se jertfe\u015fte mereu pentru noi to\u0163i. Ne d\u0103 dragostea Sa \u015fi ia p\u0103catele noastre.\u201d<\/em><\/strong> (Cuviosul Paisie Aghior\u00e2tul, Cuvinte Duhovnice\u015fti. Vol. V. Patimi \u015fi Virtu\u0163i.<\/em>Trad. din lb. greac\u0103 de Ieroschim. \u015etefan <\/em>Nu\u0163escu. Schitul Lacu-Sf. Munte Athos. Ed. Evanghelismos, Bucure\u015fti-2007, p. 249)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00centru aceast\u0103 Suferin\u0163\u0103, P\u0103timire, Cruce \u015fi \u00cenviere stau destinele tuturor Mucenicilor, M\u0103rturisitorilor \u015fi Sfin\u0163ilor lui Dumnezeu, deasupra urii iudaice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 ur\u0103 talmudic\u0103 s-a pecetluit \u015fi s-a pus ca piatr\u0103 a r\u0103zbun\u0103rii rabino-sioniste mai \u00eenver\u015funat ca oriunde peste Morm\u00e2ntul milenar al neamului nostru. Au uitat \u00eens\u0103 cei r\u0103i, saducheii <\/em>\u015fi fariseii <\/em>de minunea celei de a \u00a0\u201eTreia zi.\u201d<\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Dacorom\u00e2nul cre\u015ftin-ortodox are de tr\u0103it \u015fi de ap\u0103rat cu pre\u0163ul vie\u0163ii sale mo\u015ftenirea a dou\u0103 mari Mo\u015fii: Glia str\u0103bun\u0103 \u015fi Cerul \u00cenainta\u015filor s\u0103i. Altfel spus: identitatea na\u0163ional\u0103 (na\u0163ionalismul-cre\u015ftin) \u015fi cea spiritual\u0103 (Ortodoxia-Biserica lui Hristos): \u201ePe plan socio-istoric, erodarea identit\u0103\u0163ii de sine transform\u0103 \u0163\u0103rile \u00een teritorii \u015fi popoarele \u00een popula\u0163ii, iar persoanele \u00een simpli indivizi (eventual buni de aservit, de manipulat propagandistic, de dispre\u0163uit). \u00cen numeroase cazuri, agresarea identit\u0103\u0163ii spirituale duce la reac\u0163ii de ap\u0103rare active \u015fi consecvente. Este bine cunoscut faptul c\u0103, de-a lungul istoriei lor religioase, rom\u00e2nii au dat \u015firuri lungi de martiri proveni\u0163i din toate straturile societ\u0103\u0163ii, care au preferat s\u0103 moar\u0103 dec\u00e2t s\u0103 se dezic\u0103 de valorile Ortodoxiei. E bine cunoscut \u015fi faptul c\u0103, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00eempotriva modelului social \u015fi politic pe care Kominternul a dorit s\u0103-l impun\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cei mai activi potrivnici ai structurilor politice \u015fi administrative aduse de ocupan\u0163ii str\u0103ini au preferat s\u0103 lupte, cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een mun\u0163i \u015fi \u00een alte regiuni, dec\u00e2t s\u0103 se supun\u0103. Mul\u0163i din ei \u015fi-au dat via\u0163a pentru ap\u0103rarea identit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale.\u201d<\/em><\/strong> (Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, Teologia ortodox\u0103 \u015fi arta cuv\u00e2ntului. Introducere \u00een teoria literaturii. III. Genul dramatic. Receptarea operei literare.<\/em> Doxologia, Ia\u015fi-2013, p. 276)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Zilele Patimilor Sale, p\u0103r\u0103sit, neajutorat, n\u0103p\u0103stuit, zdrobit \u015fi nefericit, M\u00e2ntuitorul a tr\u0103it cea mai cumplit\u0103 umilire \u015fi suferin\u0163\u0103 din \u00eentreaga omenire: \u201eNiciodat\u0103 un om n-a fost mai greu lovit pentru binele ce f\u0103cea, mai du\u015fm\u0103ne\u015fte tratat, mai crunt batjocorit, jignit, huiduit, torturat, profanat, ca Iisus Hristos. Nu numai cei care-L r\u0103stigneau urlau \u015fi blestemau, nu doar un popor se desf\u0103ta la privirea durerilor Lui fizice \u015fi morale, ci o lume \u00eentreag\u0103, de atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, a g\u0103sit \u00een os\u00e2nda \u015fi \u00een moartea Lui o pl\u0103cere, o satisfac\u0163ie, un sentiment ca de dreptate \u015fi de putere a ei \u00eempotriva <<blasfematorului>> \u015fi <<\u00een\u015fel\u0103torului Aceluia>>, cum \u00eel numeau cu ipocrizie cei ce L-au dat spre chinuire \u015fi moarte.\u201d<\/em><\/strong> (Profesor Teodor M. Popescu, Medita\u0163ii Teologice.<\/em>Vol. I. Ed. Sfintei Arhiepiscopii a Bucure\u015ftilor-1997, p. 28)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a suferin\u0163elor lui Iisus Hristos n-a fost cauzat\u0103 at\u00e2t de Patimile Sale, preg\u0103tite dincolo de orice \u00eenchipuire de iudeo-farisei<\/em>, ci de Urmarea Suferin\u0163ei Crucii Lui mistico- milenare <\/strong>sus\u0163inut\u0103 de Autoritatea<\/strong> eclesiastic\u0103<\/strong> prin prezentarea gre\u015fit\u0103, prin distorsiunea faptului istoric de necontestat, prin afirma\u0163ia gratuit\u0103, cu aplomb, cu chimvale p\u00e2n\u0103 la satura\u0163ie a melodiei favorite a clerului cre\u015ftin, cum c\u0103:\u00a0 <<Iisus a fost evreu>>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clerul cre\u015ftin a f\u0103cut deliberat din aceast\u0103 afirma\u0163ie o constant\u0103, dar \u015fi o psihoz\u0103. Toate izvoarele contemporane, toate sursele istorice confirm\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea, c\u0103 Iisus Hristos <\/strong>a fost cunoscut ca <<Iudean>> <\/strong>(as a Judean)<\/em> \u015fi \u00censu\u015fi Iisus s-a referit la Sine ca un Iudean (<\/strong>as a \u201eJudean\u201d)<\/em> \u015fi nu ca <<evreu>> (and not as a <\/em>\u201eJew\u201d<\/em><\/strong>) (vezi Noul Testament, \u00een edi\u0163iile: Wiclif<\/em> sau Wickliff<\/em> (1380), Tyndale <\/em>(1525), Coverdale <\/em>(1535), Geneva <\/em>(1540-1557), Rheims<\/em> (1582), King James <\/em>(1604-1611). <\/em>Palestina, veche denumire biblic\u0103 a Provinciei pelasgo-trace din Orientul Mijlociu, \u00een timpul vie\u0163ii p\u0103m\u00e2ntene a lui Iisus se numea Iudaea<\/strong>. Mult mai t\u00e2rziu \u00een epoca modern\u0103 va apare \u015fi cuv\u00e2ntul evreu <\/strong>(Jew): \u201eEste un fapt de necontestat c\u0103 cuv\u00e2ntul <\/em>\u201eJew\u201d <\/strong>(evreu) nu a existat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1775. \u00cenainte de 1775<\/em><\/strong> cuv\u00e2ntul<\/em><\/strong> \u201eJew\u201d<\/strong> nu a existat \u00een nici o limb\u0103. Cuv\u00e2ntul<\/em><\/strong> \u201eJew\u201d a fost introdus \u00een englez\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een secolul al 18-lea c\u00e2nd<\/em><\/strong> Sheridan l-a folosit la piesa sa <\/em>\u201eThe Rivals\u201d <\/strong>(Rivalii), II, I, \u201eShe shall have a skin like a mummy, and the beard like a Jew\u201d <\/strong>(Ea trebuie s\u0103 aib\u0103 o piele ca o mumie \u015fi o barb\u0103 ca un \u201eJew\u201d<\/strong><\/em> (evreu)… La Iisus se refer\u0103 pentru prima dat\u0103 ca \u201ea\u015fa zis evreu\u201d (socalled Jew) \u00een Noul Testament \u00een secolul al XVIII-lea \u00een traducerea edi\u0163iei din secolul al 14-lea, c\u00e2nd a fost pentru prima dat\u0103 tradus Noul Testament \u00een<\/em><\/strong> limba englez\u0103. Istoria cuv\u00e2ntului<\/em><\/strong> Jew \u00een limba englez\u0103 nu las\u0103 nici o \u00eendoial\u0103<\/em><\/strong> c\u0103<\/em><\/strong> Jew-ul din secolul al 18-lea<\/span><\/em><\/strong> este<\/strong><\/em> contractarea <\/strong>\u015fi coruperea cuv\u00e2ntului latin<\/em> Iudaeus g\u0103sit \u00een edi\u0163ia<\/em><\/strong> \u201eVulgar\u0103\u201d \u00een limba latin\u0103 a Sf. Ieronim. Asupra acestui lucru nu este \u00eendoial\u0103… <\/em><<Jew>>, singura lui implica\u0163ie, deduc\u0163ie \u015fi aluzie a fost cel de <\/em>\u201eJudean\u201d. Acest a\u015fa-zis <<<\/em>\u00een\u0163eles secundar>> al cuv\u00e2ntului <\/em>\u201eJew\u201d nu are nici o rela\u0163ie cu \u00een\u0163elesul original al cuv\u00e2ntului <\/em>\u201eJew\u201d. Este o gre\u015fit\u0103 \u015fi tenden\u0163ioas\u0103 prezentare… \u00cen\u0163elesul secundar al cuvintelor adesea devin \u00een\u0163elesul acceptat \u00een general, care la origine aveau un cu totul alt \u00een\u0163eles… Acceptarea \u00een general ast\u0103zi, aproape f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, al <<\u00een\u0163elesului secundar>> al cuv\u00e2ntului <\/em>\u201eJew\u201d este fabricat din patru teorii, care constau \u00een afirmarea c\u0103 un a\u015fa-zis sau autoproclamat <\/em>\u201eJew\u201d- (evreu) este: <\/em><\/strong><\/p>\n

    \n
  1. 1.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>O persoan\u0103 care ast\u0103zi practic\u0103 religia a\u015fa-zis\u0103 \u201eIudaic\u0103\u201d<\/em><\/strong> (Judaism).<\/li>\n
  2. 2.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>O persoan\u0103 care pretinde c-ar apar\u0163ine unui grup rasial asociat cu semi\u0163ii din antichitate.<\/strong><\/li>\n
  3. 3.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>O persoan\u0103 care este descendent\u0103 direct\u0103 a na\u0163iunii antice care a tr\u0103it \u00een Palestina \u00een perioada istoriei biblice.<\/strong><\/li>\n
  4. 4.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>O persoan\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 de Dumnezeu cu deosebite caracteristici culturale care au fost refuzate altor grupuri rasiale, religioase sau na\u0163ionale. Toate aceste patru calit\u0103\u0163i desigur \u00eensumate \u00eentr-una singur\u0103.<\/em> (all rolled into one)… A pretinde c\u0103 <\/em><<Iisus a fost evreu>> <\/strong>(Jesus was\u00a0 a Jew) \u00een sensul c\u0103 \u00een cursul vie\u0163ii sale Iisus a profesat \u015fi a practicat cultul religios cunoscut \u015fi practicat sub numele modern de <\/em><<Iudaism>>, este o falsitate \u015fi o fic\u0163iune de cea mai infamant\u0103 natur\u0103. Dac\u0103 pentru a fi fost atunci sau a fi fost acum un a\u015fa-zis sau auto-proclamat <\/em><<evreu>> practicarea <\/em><<Iudaismului>> a fost \u015fi este o condi\u0163ie, atunci cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 Iisus<\/em> nu a fost un a\u015fa-zis <\/em><<evreu>>. Iisus nu putea suferi \u015fi a denun\u0163at cultul religios practicat \u00een Iudea \u00een timpul vie\u0163ii Sale \u015fi care este cunoscut \u015fi practicat azi sub numele de Iudaism. Acest cult religios atunci a fost cunoscut sub numele de <\/em><<Fariseism>> \u201d<\/em><\/strong> (Benjamin H. Freedman, <\/strong>B\u0103t\u0103lia pentru Adev\u0103r Dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri tulbur\u0103toare A FOST EVREU IISUS?SUNT SEMI\u0162I EVREII DE AZI? ADEV\u0102RUL DESPRE KHAZARI Romanian Historical Studies Traian Golea 901 N.E. 14 th Avenue. Apt. 601 Hallandale. Florida 33009.U.S.A. <\/em>Ed. Elisavaros 1996, p. 22-33)<\/li>\n<\/ol>\n

    \n

    \u00a0\u00a0 Directorul Seminarului Teologic Evreesc al Americii, supranumit \u201eVaticanul Iudaismului\u201d<\/em>, Rabinul Louis Finkelstein<\/strong>, \u00een prefa\u0163a faimoasei sale lucr\u0103ri: The Pharisees, The The Sociological Background of Their Faith\u2019 <\/strong>(Fariseii: Fondul sociologic al credin\u0163ei lor) afirm\u0103 la pagina XXI: \u201eJudaismul… Fariseismul devine Talmudism, Talmudismul devine Rabinism medieval \u015fi Rabinismul medieval devine Rabinism modern. De-a lungul acestor schimb\u0103ri de nume… spiritul vechi al Fariseismului a supravie\u0163uit neschimbat… Din Palestina \u00een Babilonia, din Babilonia \u00een Africa de Nord, Italia, Spania, Fran\u0163a, Germania; \u015fi de aici \u00een Polonia, Rusia \u015fi Europa de R\u0103s\u0103rit, \u00een general pe unde anticul Fariseism a cutreerat… demonstreaz\u0103 importan\u0163a care se ata\u015feaz\u0103 Fariseismului ca o mi\u015fcare religioas\u0103.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>De fapt, Rabinul Finkelstein<\/strong> confirm\u0103 lucrarea Rabinilor Adolf Moses <\/strong>\u015fi H.G. Enlow<\/strong>: <<Iahvism, and Other Discourses<\/em>, publicat\u0103 de Louisville Section of the Council of Jewish Women, \u00een 1903, <\/em>\u00een care se afirm\u0103: \u201ePrintre nenum\u0103ratele nenorociri care au c\u0103zut peste el <\/em><\/strong>(Fariseism)… cea mai grav\u0103 \u00een consecin\u0163e este numele de Judaism. Mai r\u0103u dec\u00e2t at\u00e2t, Evreii ei \u00een\u015fi\u015fi au ajuns s\u0103-\u015fi boteze religia Judaism, dar nici \u00een vremea biblic\u0103, nici \u00een cea post-biblic\u0103, nici \u00een cea talmudic\u0103 \u015fi nici \u00een vremurile de mai t\u00e2rziu, termenul de Iudaism nu a fost auzit… Biblia vorbe\u015fte de religie ca <\/strong><\/em><<Torath Yahve>>, instruc\u0163iunile sau legea moral\u0103 dezvoltat\u0103 de Jahve… \u00een alte locuri… ca <<<\/em>Yirath Yahve>>, teama sau reveren\u0163a lui Yahve. Acestea \u015fi \u00eenc\u0103 alte numiri au continuat pentru mult\u0103 vreme s\u0103 prezinte religia<\/span>… Pentru a o distinge de Cre\u015ftinism \u015fi de Islam, filosofii evrei au desemnat-o c\u00e2teodat\u0103 ca credin\u0163a sau religia evreilor. A fost<\/span> Flaviu Iosif cel care a scris, la cererea grecilor \u015fi Romanilor, care a f\u0103cut cuv\u00e2ntul Iudaism<\/span>, pentru a \u00eenfrunta Helenismul… prin Helenism \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se civiliza\u0163ie, limb\u0103 cuprinz\u0103toare, poezie, religie, art\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103, maniere, obiceiuri, institu\u0163ii care s-au r\u0103sfirat din Grecia, patria lor originar\u0103, peste regiuni \u00eentinse din Europa, Asia \u015fi Africa. Cre\u015ftinii zelo\u015fi au adoptat termenul… Evreii ei \u00een\u015fi\u015fi, care l-au detestat intens pe tr\u0103d\u0103torul Iosif, s-au ab\u0163inut de la a citi lucr\u0103rile lui Iosif. De atunci cuv\u00e2ntul Iudaism, creat de Iosif, a r\u0103mas absolut necunoscut Evreilor. A fost doar \u00een timpurile relativ recente, c\u00e2nd evreii au devenit familiari cu literatura cre\u015ftin\u0103, c\u0103 ei au \u00eenceput s\u0103 numeasc\u0103 religia lor Iudaism.\u201d<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0 A\u015fadar, Iudaismul de ast\u0103zi este de fapt Fariseismul antic bazat exclusiv pe Talmud, sanc\u0163ionat moral de Iisus Hristos-Fiul lui Dumnezeu \u015fi al Fecioarei MARIA \u00een Iudea: \u201eTalmudul pe timpul lui Iisus a fost <\/em><<Magna Charta>>, <<Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103>>, <<Constitu\u0163ia>> <\/strong>\u015fi <<Legea Drepturilor Civice>>, toate \u00eentr-una pentru cei care practicau Fariseismul… Talmudul ast\u0103zi ocup\u0103 relativ aceea\u015fi pozi\u0163ie pentru cei care profeseaz\u0103 iudaismul.\u201d<\/em><\/strong> (Benjamin H. Freedman, <\/strong>B\u0103t\u0103lia pentru Adev\u0103r Dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri tulbur\u0103toare A FOST EVREU IISUS?…<\/em>, op. cit. p. 35)<\/p>\n

    \n

    \u00a0\u00a0 Rolul pe care Talmudul \u00eel joac\u0103 \u00een Judaism cum este practicat acum este stabilit oficial <\/em>de c\u0103tre Director of the Interreligios Activities of The North American Jewish Committee <\/em>\u015fi Pre\u015fedinte al \u201eThe Jewish Chaplains Association of the Armed Forces of the United States\u201d-<\/em>Rabinul Moris N. Kertzer,<\/strong> care a scris faimosul articol: <<What is a Jew? <\/em>(Ce este un evreu?), \u00een Look Magazine din 7 Iunie 1952, <\/em>evalu\u00e2nd pentru Iudaismul de azi semnifica\u0163ia Talmudului: \u00a0\u201eTalmudismul const\u0103 din 63 de c\u0103r\u0163i care cuprind scrieri cu con\u0163inut legal, etic \u015fi istoric ale rabinilor antici. Au fost editate \u00een decurs de cinci secole dup\u0103 na\u015fterea lui Iisus. Este un compendiu de legi \u015fi \u00een\u0163elepciune. Este codul legal care formeaz\u0103 baza legii religioase a Evreilor \u015fi este manualul folosit pentru instruirea rabinilor<\/span>.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

    \u00a0 \u201eEvreul antisemit\u201d<\/strong>,<\/em> devenit un cre\u015ftin catolic practicant Benjamin Freedman <\/strong>\u00een scrisoarea de referin\u0163\u0103 asupra doctrinei \u015fi dogmei Adev\u0103rului revelat, adresat\u0103 Dr-ului David Goldstein<\/strong>, la 10 Octombrie 1954, New York City, N. Y., autoritate mondial\u0103 \u00een domeniul respectiv, atrage aten\u0163ia asupra afirma\u0163iilor gratuite, f\u0103r\u0103 non\u015falan\u0163\u0103, f\u0103r\u0103… sus\u0163inute de rabinul Moris N. Kertzer<\/strong>: \u201eDe la na\u015fterea lui Iisus \u015fi p\u00e2n\u0103 azi nu au fost \u00eenregistrate mai multe insulte, mai josnice \u015fi mai vicioase batjocuri la adresa lui Iisus, a cre\u015ftinilor \u015fi a credin\u0163ei cre\u015ftine din partea cuiva oriunde \u015fi oric\u00e2nd dec\u00e2t le ve\u0163i g\u0103si \u00eentre copertele infamelor \u201e63 de volume\u201d care sunt <\/em>\u201ecodul care formeaz\u0103 baza legilor religioase evree\u015fti\u201d, c\u00e2t \u015fi <\/em>\u201emanualul folosit la instruirea rabinilor\u201d. Caracterul explicit \u015fi implicit nereligios \u015fi implica\u0163iile con\u0163inutului lor v\u0103 vor deschide ochii mai mult ca oric\u00e2nd. Talmudul \u00eel batjocore\u015fte pe Iisus, pe cre\u015ftini, credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi mo\u015ftenirea lor cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103 de o valoare de neestimat \u00eentr-un mod at\u00e2t de \u00eenjositor ca niciodat\u0103 \u00eenainte de scrierea Talmudului \u015fi dup\u0103 completarea lui \u00een secolul al V-lea. Trebuie s\u0103 scuza\u0163i limbajul murdar, indecent, \u015fi obscen pe care-l ve\u0163i \u00eent\u00e2lni \u00een aceste citate luate verbatim din traducerea nescurtat\u0103 \u015fi oficial\u0103 a Talmudului \u00een limba englez\u0103. V\u0103 rog s\u0103 fi\u0163i preg\u0103tit pentru surpriz\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Benjamin H. Freedman, <\/strong>B\u0103t\u0103lia pentru Adev\u0103r Dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri tulbur\u0103toare A FOST EVREU IISUS?…<\/em>, op. cit. p. 37)<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cempotriva tuturor relelor, tuturor du\u015fmanilor, tuturor acuzatorilor, tuturor batjocoritorilor, tuturor t\u0103g\u0103duitorilor, tuturor ereziilor, tuturor falsit\u0103\u0163ilor \u015fi distorsiunilor fabricate din toate vremurile, \u00eempotriva \u015fi deasupra tuturor Iudaismelor <\/em>\u015fi Fariseismelor, <\/em>st\u0103 ve\u015fnic Crucea <\/strong>biruin\u0163ei cre\u015ftine: \u00ceNVIEREA LUI IISUS HRISTOS! <\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Parc\u0103 mai viu \u015fi mai prezent, parc\u0103 de-apururi flutur\u0103 Jertfa neamului<\/strong> Dacorom\u00e2n<\/strong>, pe care se preling continuu Lacrimile de S\u00e2nge ale Noilor Sfin\u0163i, M\u0103rturisitori \u015fi Mucenici din temni\u0163ele \u015fi \u00eenchisorile carlisto-comuniste.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00cen toate temni\u0163ele, \u00eenchisorile \u015fi lag\u0103rele rom\u00e2ne\u015fti, de fapt \u0162ara \u00eentreag\u0103 devenise o \u00cenchisoare a Fiilor ei<\/strong>, au existat un Sinedriu-acuzator<\/strong> \u015fi mai multe, un Ana<\/strong> \u015fi un Caiafa<\/strong> <\/em>\u015fi mai mul\u0163i, un Iuda<\/strong> \u015fi mai mul\u0163i, o S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a Patimilor<\/strong>, o Golgot\u0103<\/strong>, o Cruce<\/strong>, acuzatori, def\u0103im\u0103tori, profanatori, tor\u0163ionari, uciga\u015fi, gloat\u0103 figurant\u0103 bolnav\u0103 de pl\u0103cere…, dar mul\u0163i, foarte mul\u0163i martiri, m\u0103rturisitori \u015fi sfin\u0163i suind cu bucurie \u00een nimbul \u00cenvierii Domnului \u015fi a lor.<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen Patimile <\/strong>\u015fi \u00cenvierea Domnului nostru Iisus Hristos <\/strong>s-a s\u0103l\u0103\u015fluit \u015fi Mii dintre marii martiri ai Neamului nostru, care la r\u00e2ndu-i au \u00eentrupat \u00een jertfa lor sf\u00e2nt\u0103 genera\u0163ii de eroi, de martiri, de m\u0103rturisitori \u015fi de sfin\u0163i<\/strong>.<\/p>\n

    \n

    \u00a0\u00a0 \u201eMi-i trist\u0103 aceast\u0103 noapte, cu zorn\u0103it de fiare\/ m-apas\u0103 ca o piatr\u0103 trecutul izgonit\/ Vin amintiri din vreme \u015fi calde ca un soare\/ Vin s\u0103-mi aduc\u0103 lini\u015fti din Templu z\u0103vor\u00e2t \/ \u00cen cu\u015fca unei dube ce duce via\u0163a mea\/ Smeritu-mi trup se-nclin\u0103 ca-n albe prim\u0103veri: \/ Puterile-mi sleite de a\u015fteptare grea\/ Mi-adun, s\u0103 m\u0103-nso\u0163easc\u0103 \u00een noaptea de-nvieri.\/\/ Str\u00e2mtoarea-n\u0103bu\u015fit\u0103 m\u0103 \u0163ine pironit\/ Stau nemi\u015fcat \u00een rug\u0103, triste\u0163ile-mi supun\/ Desprins ca dintr-un cle\u015fte \u00een drumul meu cernit\/ Plutesc parc\u0103 aevea cu c\u00e2ntecul str\u0103bun.\/\/ M\u0103 leag\u0103n\u0103-oboseala, \u00eemi d\u0103 mereu t\u00e2rcol\/ L\u0103untric o lumin\u0103 \u00eemi curge ca un \u015fopot\/ Alearg\u0103 trenu-n noapte cu \u015fuiere \u00een gol\/ F\u0103r\u00e2mi\u0163\u00e2nd \u00een aer f\u00e2\u015fii sub\u0163iri de clopot.\/\/ C\u00e2nd temnicerul mi\u015fc\u0103 vizeta, mohor\u00e2t\/ O und\u0103 str\u0103vezie c\u0103tu\u015fele-mi aprind\/ \u00cenv\u0103luind \u00een umbr\u0103 \u00een <<cu\u015fc\u0103>> surghiunit\/ Eu chem \u00een preajma mor\u0163ii \u015fi raze m\u0103 cuprind.\/\/ E noapte \u00cenvierii. Tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu…\/ \u00cenchise ca-ntr-un morm\u00e2nt cu s\u00e2nger strop cu strop.\/ Ard dincolo de mine lumini p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu\/ C\u00e2nd eu cobor \u00een Zarca \u015fi-n bezne iar m\u0103-ngrop.\u201d<\/em><\/strong> (Petru C.Baciu,<\/strong> Noaptea de \u00cenviere. <\/strong><\/em>Compus\u0103 \u00een 25 Aprilie 1976, \u00een duba securit\u0103\u0163ii pe drumul de la \u00eenchisoarea Rahova spre Zarca Aiudului. R\u0103stigniri ascunse \u2013m\u0103rturii- <\/em>Editura Funda\u0163iei Culturale <<Buna Vestire>>, Bucure\u015fti-2004, p. 332) \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 Noaptea Alb\u0103 a \u00cenvierii Domnului este marele R\u0103s\u0103rit al luminii harice pogor\u00e2t peste sufletul aflat \u00een dumnezeiasca S\u0103rb\u0103toare.<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0\u00a0 <\/strong>Tuturor prietenilor dragi de oriunde, din inim\u0103 \u015fi din suflet v\u0103 c\u00e2nt cu emo\u0163ie serafic\u0103:<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>HRISTOS A \u00ceNVIAT !<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Miercurea Mare +27 Aprilie 2016. Brusturi-Neam\u0163-Dacorom\u00e2nia.<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u201eFerici\u0163i ve\u0163i fi voi c\u00e2nd v\u0103 vor oc\u0103r\u00e2 \u015fi v\u0103 vor prigoni \u015fi vor zice tot cuv\u00e2ntul r\u0103u \u00eempotriva voastr\u0103, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26145","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26145","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26145"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26145\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26147,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26145\/revisions\/26147"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26145"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26145"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26145"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}