{"id":26178,"date":"2016-05-03T18:46:18","date_gmt":"2016-05-03T18:46:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26178"},"modified":"2016-05-03T18:48:02","modified_gmt":"2016-05-03T18:48:02","slug":"vavila-popovici-extremism-si-moderatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/05\/03\/vavila-popovici-extremism-si-moderatie\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Extremism \u0219i modera\u021bie"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: left;\" align=\"right\"><em><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/Echilibru.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-26179 alignleft\" title=\"Echilibru\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/Echilibru.jpg\" alt=\"\" width=\"183\" height=\"275\" \/><\/a>\u201eO lume fantastic\u0103 deasupra \u0219i sub noi se mi\u0219c\u0103! \/ <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\" align=\"right\"><em>P\u0103m\u00e2ntul pentru noi trude\u0219te. \/<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\" align=\"right\"><em> P\u0103m\u00e2ntul ne iube\u0219te!\u201d<\/em><\/p>\n<p align=\"right\"><em>&#8211; <\/em>Din volumul \u201eDe vorb\u0103 cu \u00cengerul\u201d<\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 <em>Extremismul<\/em> este definit ca o atitudine, o doctrin\u0103 a unor curente politice. El desemneaz\u0103 idei sau ac\u021biuni considerate extreme, exagerate sau utopice \u0219i neadaptate la lumea real\u0103. Cel mai adesea se propag\u0103 cu metode violente \u0219i agresive care au ca scop o schimbare radical\u0103. \u00centr-o democra\u021bie sunt acceptate toate formele de grup\u0103ri at\u00e2ta timp c\u00e2t ele sunt \u00eentr-o stare relativ\u0103 de echilibru. Pericolul const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ac\u021biunile extreme se pot termina cu conflicte militare interstatale. Pentru noi, rom\u00e2nii con\u0219tien\u021bi, parte a civiliza\u021biei ortodoxe, \u201eextremism\u201d este tot ce contravine legilor \u0219i principiilor noastre de existen\u021b\u0103, \u0219i care ne pune \u00een pericol realizarea scopului nostru \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Extremi\u0219tii zilelor noastre sunt considera\u021bi cei de st\u00e2nga care propag\u0103 comunismul, socialismul sau anarhismul, cei de dreapta care reprezint\u0103 neofascismul, precum \u0219i \u2013 cei mai periculo\u0219i \u2013 \u00a0extremi\u0219tii islami\u0219ti. Anxietatea, nesiguran\u021ba, stresul sunt factorii care \u00eei dispun pe mul\u021bi tineri s\u0103 se angajeze \u00een acte extremiste, de\u0219i, o mare parte beneficiaz\u0103 de multe drepturi \u0219i servicii \u00een \u021b\u0103rile \u00een care tr\u0103iesc, de care s-ar bucura \u0219i unii tineri din \u021bara noastr\u0103, dac\u0103 le-ar avea.<strong> <\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Defini\u021biile, iat\u0103, se rezum\u0103 \u00een general la aspectul politic, \u00eentruc\u00e2t extremismul a ap\u0103rut \u00een epoca modern\u0103. Trist este \u2013 semnaleaz\u0103 un t\u00e2n\u0103r moldovean, \u00eentr-un articol intitulat \u201eRidic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!\u201d, poezie scris\u0103 pe timpul colectiviz\u0103rii, pentru care comuni\u0219tii l-au condamnat la moarte pe autor, \u00een 1958, \u0219i despre care scria mai t\u00e2rziu\u00a0 criticul literar Nicolae Manolescu c\u0103 s-a f\u0103cut o confuzie \u00eentre <em>\u201elegionarismul lui Radu Gyr \u0219i anticomunismul poeziei \u00een cauz\u0103\u201d,<\/em> iar criticul Alex \u0218tef\u0103nescu a afirmat: <em>\u201eDac\u0103 nu am \u0219ti c\u0103 Radu Gyr a fost legionar \u00een tinere\u021be, n-am avea nimic legionar \u00een aceast\u0103 poezie\u201d<\/em>\u00a0 \u2013 c\u0103 personalit\u0103\u021bi de seam\u0103 ale \u021b\u0103rii noastre au fost \u0219i mai sunt catalogate drept extremi\u0219ti, de\u0219i ei s-au situat pe axa valoric\u0103 a neamului rom\u00e2nesc. C\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri, \u00eemi vine \u00een minte motiva\u021bia, \u00een versuri, lui Radu Gyr: <em>\u201e\u2026 nu pentru pogoane, ci pentru v\u0103zduhul t\u0103u liber de m\u00e2ine, ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!&#8230;\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Ne \u00eentreb\u0103m \u00een ce scop s-a f\u0103cut aceasta? Din prostie, necunoa\u0219tere sau inten\u021bionat pentru diminuarea, chiar distrugerea prestigiului \u021b\u0103rii? \u201e<em>Orice rom\u00e2n con\u0219tient trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 nu cei care \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, s\u0103r\u0103cia \u0219i identitatea istoric\u0103 sunt extremi\u0219ti, ci acei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 identitatea noastr\u0103 cu una str\u0103in\u0103 \u0219i \u00eenrobitoare\u2026\u201d,<\/em> a fost r\u0103spunsul, pentru a l\u0103muri confuzia \u00een care se scald\u0103 unii, ne-voit sau inten\u021bionat, \u0219i pentru a le lumina min\u021bile.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Se eticheteaz\u0103 de multe ori fals, la modul general, se deruteaz\u0103 \u00een acest mod oamenii \u0219i acest fapt devine periculos, prin confuzie \u0219i agita\u021bie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen fine, plonj\u00e2nd \u00een filozofie, genialul Blaise Pascal (sec. XVII) sesiza faptul c\u0103 sim\u021burile noastre <em>\u201enu z\u0103resc nimic extrem\u201d<\/em>, cu alte cuvinte ele nu ne sunt date pentru a folosi extremele, <em>\u201eele ne scap\u0103 sau, noi, lor: Prea mult zgomot ne asurze\u0219te, prea mult\u0103 lumin\u0103 ne orbe\u0219te, o distan\u021b\u0103 prea mare sau prea mic\u0103 \u00eempiedic\u0103 vederea, o vorbire prea lung\u0103 sau prea scurt\u0103 este obscur\u0103\u2026\u201d <\/em>Ca atare,<em> <\/em>omul, \u00een mod normal caut\u0103 modera\u021bia \u00een via\u021b\u0103 \u0219i nu extremismul. Modera\u021bia \u00eei poate aduce lini\u0219tea \u0219i armonia acestei vie\u021bi. Altfel, cruzimea extremismului se instituie \u00een locul compasiunii \u2013 sentiment de \u00een\u021belegere \u0219i de comp\u0103timire fa\u021b\u0103 de suferin\u021bele \u0219i nenorocirile cuiva, de \u00eentrajutorare. Atitudinea bestial\u0103 a extremi\u0219tilor poate fi contagioas\u0103, \u0219i conflictele se pot amplifica, put\u00e2ndu-se ajunge la un r\u0103zboi devastator.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Tr\u0103im un moment critic, de\u0219i p\u0103m\u00e2ntul are posibilitatea de a ne sus\u021bine \u0219i hr\u0103ni, s\u0103r\u0103cia se extinde, bog\u0103\u021bia se concentreaz\u0103 \u00een m\u00e2inile unor oameni lacomi. Nu se \u021bine seam\u0103 de condi\u021biile noi ale vie\u021bii, de necesitatea g\u0103sirii unor solu\u021bii care s\u0103 readuc\u0103 demnitatea omului \u00een planul ei regesc. \u0218i atunci solu\u021bia extremi\u0219tilor umplu acest gol al \u00een\u021belegerii cu violen\u021b\u0103, crim\u0103, distrugere. Se a\u0219teapt\u0103 cu \u00eenfrigurare un salt al mentalit\u0103\u021bii, al con\u0219tiin\u021bei, un salt f\u0103cut cu ra\u021biune, dar \u0219i \u00een spirit umanist. Cine-l va face \u0219i c\u00e2nd?, fiindc\u0103 timpul nu a\u0219teapt\u0103, el se scurge lu\u00e2nd cu el ideile nedefinite \u0219i l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lui degringolada vie\u021bii noastre.<em> <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Modera\u021bia este o atitudine oarecum legat\u0103 de toleran\u021b\u0103, o atitudine care ar trebui s\u0103 conving\u0103 pe c\u00e2t mai mul\u021bi s\u0103 fie \u00eeng\u0103duitori \u2013 at\u00e2t c\u00e2t se poate \u2013 \u0219i s\u0103 aleag\u0103 calea de mijloc \u00een toate, st\u00e2nd \u0219i \u00eendelung judec\u00e2nd\u2026 Atitudinea moderat\u0103 \u00eenseamn\u0103 mic\u0219orare, reducere, cump\u0103tare, m\u0103sur\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-i-se sfatul util \u0219i pe \u00een\u021belesul tuturor, ca omul s\u0103 fie cuminte c\u00e2t \u0219i cum trebuie. Firea omului, spunea Plutarh \u2013 scriitor \u0219i moralist de origine greac\u0103, g\u00e2nditor al Romei Antice \u2013 este cea care \u201e<em>prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 p\u0103streaz\u0103 modera\u021bia \u0219i arunc\u0103 excesul\u201d.<\/em> Modera\u021bia \u021bine de bunul sim\u021b c\u0103p\u0103tat prin experien\u021b\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, \u0219i duce, \u00een practic\u0103, la dreapta m\u0103sur\u0103, la alegere corect\u0103, la echilibru.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Aristotel, importantul filozof al Greciei Antice, spunea la vremea sa: <em>\u201eCalea de mijloc are avantajul de a produce cel mai bun mod de a fi\u201d. <\/em>El \u00eemp\u0103r\u021bea virtu\u021bile \u00een cele ra\u021bionale \u2013 \u00een\u021belepciunea, \u00een\u021belegerea \u0219i cumin\u021benia \u2013 \u0219i \u00een virtu\u021bi morale \u2013 d\u0103rnicia \u0219i m\u0103sura \u2013, fiindc\u0103, spunea el, c\u00e2nd vorbim despre un caracter moral noi nu spunem c\u0103 este \u00een\u021belept sau \u00een\u021beleg\u0103tor, dar c\u0103 este bl\u00e2nd sau m\u0103surat. Dac\u0103 virtutea ra\u021biunii se dezvolt\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u2013 deci are nevoie de experien\u021b\u0103 \u0219i timp \u2013, virtutea moral\u0103 se cap\u0103t\u0103 prin obi\u0219nuin\u021b\u0103:<em> \u201eVom numi pe omul care p\u0103streaz\u0103 calea de mijloc \u2013 bl\u00e2nd, \u0219i media va fi numit\u0103 bl\u00e2nde\u021be.\u00a0 [&#8230;] Drumul de mijloc \u00een toate trebuie l\u0103udat mai mult, iar extremele nu sunt de l\u0103udat, ci de condamnat. [\u2026] Adev\u0103rul, cel care \u021bine calea mijlocie, ar fi numit sincer, \u0219i\u00a0 mijlocia \u2013 sinceritate. Deformarea ei \u00een sensul excesului, este numit\u0103 l\u0103ud\u0103ro\u0219enie \u0219i omul \u2013 l\u0103ud\u0103ros.\u201d<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Parte din nelini\u0219ti\u021bii tineri de ast\u0103zi, dar \u0219i imaturii v\u00e2rstnici, ar trebui s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 se lini\u0219teasc\u0103, fiindc\u0103 via\u021ba este a tinerilor, ei \u00ee\u0219i vor preg\u0103ti \u201ea\u0219ternutul\u201d \u00een care se vor odihni. Dar cum s\u0103 a\u0219tearn\u0103 c\u00e2nd al\u021bi \u201enebuni\u201d se arunc\u0103 \u00een aer sinucig\u00e2ndu-se, renun\u021b\u00e2nd astfel la via\u021b\u0103?<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Extinz\u00e2nd no\u021biunea, modera\u021bia reprezint\u0103 tr\u0103irea \u0219i aplicarea m\u0103surii \u00een toate: \u00een via\u021ba\u00a0privat\u0103 \u0219i \u00een cea public\u0103, \u00een via\u021ba politic\u0103 \u0219i \u00een religie, \u00een cultur\u0103\u00a0\u0219i educa\u021bie, \u00een respectarea spa\u021biului privat al celuilalt, \u00een c\u00e2nt\u0103rirea \u0219i echilibrarea tuturor situa\u021biilor poten\u021biale generatoare de dezechilibru. Modera\u021bia \u2013 \u00a0dup\u0103 cum se \u00een\u021belege \u2013 se situeaz\u0103 la polul opus exager\u0103rii care provoac\u0103 indignare, violen\u021b\u0103, izolare sau revendicare prin r\u0103zboire. Deoarece prive\u0219te atitudinea, modera\u021bia se poate manifesta \u00een: limbaj, vestimenta\u021bie, modul de reac\u021bie, comportament \u0219i altele prilejuri. Men\u021bin\u00e2nd echilibrul se pot corecta \u0219i se pot deschide drumuri spre o bun\u0103 \u00een\u021belegere. Pentru a fi posibile toate acestea, modera\u021bia \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe to\u021bi, ca fiecare s\u0103 asculte \u0219i opinia celuilalt, \u00eenainte de a-\u0219i forma \u0219i expune propria opinie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Modera\u021bia este mama toleran\u021bei, spun unii, pentru c\u0103 numai oamenii modera\u021bi pot accepta toleran\u021ba. A tolera, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 po\u021bi accepta alteritatea \u0219i s\u0103 fii \u00eeng\u0103duitor; s\u0103 admi\u021bi c\u0103 nu numai tu ai dreptate, nu numai religia ta exist\u0103, c\u0103 oamenii sunt de rase diferite, de culori diferite, de opinii diferite, av\u00e2nd grade de inteligen\u021b\u0103 diferite. S\u0103 fii con\u0219tient \u0219i s\u0103 accep\u021bi varia\u021bia \u0219i diferen\u021ba, \u00eentruc\u00e2t felul \u00een care comunic\u0103m, rela\u021bion\u0103m, este cartea noastr\u0103 de vizit\u0103 pe care o prezent\u0103m lumii. Ascultarea p\u0103rerii celuilalt este o art\u0103 care necesit\u0103 calmul interior \u0219i renun\u021barea la orgoliu propriu, la prejudec\u0103\u021bile care se interpun \u00eentre noi \u0219i cei pe care \u00eei ascult\u0103m. S-a vorbit mult \u0219i despre r\u0103bdare, \u00een\u021belegere, iertare \u0219i iubire, necesare \u00een g\u0103sirea unei c\u0103i favorabile vie\u021bii. S\u0103 practici modera\u021bia \u0219i toleran\u021ba nu necesit\u0103 un mare efort, trebuie doar\u00a0<em>\u201es\u0103\u00a0tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103-i la\u0219i \u0219i pe al\u021bii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d, <\/em>sf\u0103tuiesc unii. Atitudinea \u00een modera\u021bie pleac\u0103 de la respectul pe care trebuie s\u0103-l ai fa\u021b\u0103 de cel de l\u00e2ng\u0103 tine \u0219i <em>\u201eDac\u0103 nu po\u021bi s\u0103 iube\u0219ti, m\u0103car s\u0103 nu ur\u0103\u0219ti! Dac\u0103 nu po\u021bi face binele, m\u0103car s\u0103 nu faci r\u0103ul! Dac\u0103 nu po\u021bi da sfaturi bune, m\u0103car nu induce \u00een eroare. Dac\u0103 nu po\u021bi ajuta, nu da speran\u021be\u00a0\u0219i nu \u00een\u0219ela\u201d. <\/em>Aceste atitudini sunt determinate de civiliza\u021bie \u0219i de educa\u021bie. Educa\u021bia religioas\u0103 ajut\u0103 \u00een mod semnificativ \u00een abordarea acestor atitudini de modera\u021bie, iertare \u0219i iubire.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0Lipsa de modera\u021bie a produs multe nenorociri oamenilor. Din lips\u0103 de modera\u021bie \u0219i toleran\u021b\u0103, \u00een numele religiilor care ar trebui s\u0103 fie civilizatoare s-au purtat r\u0103zboaie, au fost omor\u00e2\u021bi oameni pe motive rasiale, a fost practicat\u0103 sclavia, au fost \u0219i sunt oprimate popoare, iar aceste idei au fost transmise, din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, \u00een numele drept\u0103\u021bii lor \u00eenchipuite, de c\u0103tre a\u0219a numi\u021bi fanatici, fanatismul n\u0103sc\u00e2ndu-se din fric\u0103,\u00a0ur\u0103, frustrare \u0219i o percep\u021bie acut\u0103 a inferiorit\u0103\u021bii. Fanaticul \u00eencearc\u0103 s\u0103 te conving\u0103 cu for\u021ba \u00een ce s\u0103 crezi, ce apartenen\u021b\u0103 s\u0103 ai, ce \u00ee\u021bi trebuie, el consider\u00e2nd c\u0103 \u0219tie ce este mai bine pentru tine, atitudine total opus\u0103 modului de via\u021b\u0103 care adopt\u0103 principiul democra\u021biei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Modera\u021bia, cump\u0103tarea nu trebuie judecat\u0103 ca o virtute defensiv\u0103, ci una \u00een principal combativ\u0103, care are \u00een vedere provoc\u0103rile viitorului, f\u0103r\u0103 a omite lec\u021biile \u0219i avertismentele trecutului. Ea este o virtute a c\u0103rei practic\u0103 presupune o bun\u0103 doz\u0103 de curaj \u0219i autocontrol al\u0103turi de viziune, un acut sim\u021b al propor\u021biilor. Modera\u021bia trebuie s\u0103 fie virtutea legiuitorilor, pentru a p\u0103stra o minte egal\u0103 \u00een orice vremi, fie ele vremuri bune, fie de cump\u0103n\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Dar, adev\u0103rata modera\u021bie \u00ee\u0219i cunoa\u0219te propriile limite; ea nu este \u00eentotdeauna o garan\u021bie a succesului politic, \u0219i uneori este chiar potrivnic\u0103 lui. Mai mult chiar, exist\u0103 momente istorice c\u00e2nd nu se cade s\u0103 fii moderat \u2013 consider\u0103 unii \u2013 pentru care modera\u021bia este \u0219i r\u0103m\u00e2ne o virtute paradoxal\u0103. <em>\u201eExtremismul \u00een ap\u0103rarea libert\u0103\u021bii nu e un viciu, iar modera\u021bia \u00een promovarea drept\u0103\u021bii nu e nici ea o virtute\u201c,<\/em> afirma politicianul american Barry Goldwater (1909-1998). Tot el spunea c\u0103 <em>\u201eA insista asupra for\u021bei\u2026 nu \u00eenseamn\u0103 p\u0103l\u0103vr\u0103geal\u0103 despre r\u0103zboi, ci despre pace\u201d. <\/em>Iat\u0103 cum, perceput ca fragil, conceptul las\u0103 por\u021bi deschise!<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00a0Lipsa virtu\u021bilor politice necesare \u0219i acceptate teoretic, precum <em>smerenia, r\u0103bdarea \u0219i modera\u021bia<\/em>, \u00een special\u00a0 modera\u021bia, este problema cea mai grav\u0103 a timpului \u00een care tr\u0103im. Cauza ar fi lipsa de idei \u0219i direc\u021bii clare ale acestei lumi. \u00cen aceste condi\u021bii, grup\u0103ri fundamentaliste exercit\u0103 a\u0219a numitul radicalism \u0219i extremism, caracterizat printr-o politic\u0103 lipsit\u0103 de modera\u021bie, nedemocratic\u0103, intolerant\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen alt\u0103 parte a lumii se decide soarta uneia dintre cele mai mari puteri \u2013 Statele Unite ale Americii. Putem spune c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o perioad\u0103 important\u0103 a istoriei, iar mintea ra\u021bional\u0103 nu poate prevedea clar viitorul. Ne putem imagina sau intui, dar pentru aceasta ar trebui s\u0103 ie\u0219im din sfera ra\u021bionalului. Einstein spunea c\u0103 <em>\u201eimagina\u021bia \u0219i intui\u021bia sunt un dar divin, pe c\u00e2nd mintea ra\u021bional\u0103 este numai servitorul ei. Noi am creat o societate \u00een care servitorul a devenit st\u0103p\u00e2n\u201d.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Un profesor de istorie de la Princeton University din statul New Jersey a scris de cur\u00e2nd un articol cu titlul: \u201eEste Donald Trump un nou Barry Goldwater?\u201d \u0218i articolul se \u00eencheie cu fraza: \u201eVa fi candidatura Trump o repetare din 1964? Acest rezultat este departe de a fi clar\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Scriitorul filozof evreu francez Henry Bergson (1859-1941) ale c\u0103rui idei au p\u0103truns \u00een literatur\u0103 prin intermediul operei lui Proust, \u00ee\u0219i exprima opinia \u00een lucrarea \u201eLes deux sources de la morale et de la religion\u201d (Dou\u0103 surse ale moralei \u0219i religiei): <em>\u201eUmanitatea poate s\u0103 se fi civilizat, <\/em><em>societatea poate s\u0103 se fi transformat, noi pretindem c\u0103 tendin\u021bele oarecum organice pentru via\u021ba social\u0103 au r\u0103mas ceea ce erau la origine. Putem s\u0103 le reg\u0103sim, s\u0103 le observ\u0103m. Rezultatul e limpede: structura moral\u0103 originar\u0103 \u0219i fundamental\u0103 a omului este f\u0103cut\u0103 pentru societ\u0103\u021bi simple \u0219i \u00eenchise<\/em><em>\u201d. <\/em>Dar, mai spunea \u00een continuare c\u0103 voin\u021ba omului, g\u00e2ndirea lui \u0219i geniul, desfid orice previziune: <em>\u201ePrin intermediul acestor voin\u021be geniale, elanul de via\u021b\u0103 care str\u0103bate materia ob\u021bine de la aceasta, pentru viitorul spe\u021bei, promisiuni despre care nu putea fi vorba c\u00e2nd se constituia spe\u021ba. Merg\u00e2nd de la solidaritatea social\u0103 la fraternitatea uman\u0103, noi rupem cu o anumit\u0103 natur\u0103, dar nu cu orice natur\u0103\u2026<\/em>\u201d<em>.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru a ne consola temerile, s\u0103 ne g\u00e2ndim la spusele autorului american John C. Maxwell (n. 1947): <em>\u201eOamenii optimi\u0219ti \u00ee\u0219i men\u021bin o mentalitate bazat\u0103 pe solu\u021bii, v\u0103z\u00e2nd o rezolvare \u00een fiecare problem\u0103 \u0219i o posibilitate \u00een fiecare imposibilitate\u201d.<\/em><\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"center\">Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eO lume fantastic\u0103 deasupra \u0219i sub noi se mi\u0219c\u0103! \/ P\u0103m\u00e2ntul pentru noi trude\u0219te. \/ P\u0103m\u00e2ntul ne iube\u0219te!\u201d &#8211; Din [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26178","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26178","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26178"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26178\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26181,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26178\/revisions\/26181"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26178"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26178"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26178"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}