{"id":26232,"date":"2016-05-17T18:02:24","date_gmt":"2016-05-17T18:02:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26232"},"modified":"2016-05-17T18:03:15","modified_gmt":"2016-05-17T18:03:15","slug":"vavila-popovici-unitate-versus-dezbinare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/05\/17\/vavila-popovici-unitate-versus-dezbinare\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Unitate versus Dezbinare"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u201ePentru cei mai mul\u021bi dintre noi marele pericol nu este c\u0103 \u021bintim prea sus \u0219i nu reu\u0219im, dar c\u0103 \u021bintim prea jos \u0219i reu\u0219im.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u2013 Michelangelo<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unitatea<\/em>, <\/strong>definit\u0103 ca <\/strong>num\u0103rul unu, ca \u00eensu\u0219ire a tot ce constituie un \u00eentreg indivizibil, are \u0219i \u00een\u021belesul de unire, solidaritate, armonie, realizat\u0103 prin dorin\u021b\u0103 \u0219i atrac\u021bie. Unitatea este dorit\u0103 deoarece ea determin\u0103 un climat favorabil lini\u0219tirii sufletelor \u0219i face loc iubirii \u00eentre oameni. C\u00e2nd dispare unitatea, dispare \u0219i armonia dintre oameni. Ei \u00eencep s\u0103 nu se mai \u00een\u021beleag\u0103, se du\u0219m\u0103nesc \u00een loc s\u0103 se respecte, liantul existent al sentimentului de iubire dispare, se produce acea numit\u0103 \u00eenvr\u0103jbire. Armonia \u00eei une\u0219te pe oameni, dezbinarea \u00eei separ\u0103, anihileaz\u0103 for\u021ba de coeziune care i-a unit c\u00e2ndva. Se ivesc certuri, conflicte, totul pare a nu avea rezolvare. Sensibilitatea oamenilor dispare treptat sau dintr-o dat\u0103, apar judec\u0103\u021bile dure, confuzii ale ra\u021biunii. Oamenii se \u00eenr\u0103iesc, rolul inimii de a vedea ceea ce une\u0219te este estompat, iar mintea nu este capabil\u0103 de acest lucru. Dac\u0103 sentimentul patriotic pe care \u00eel are fiecare om \u2013 gradat func\u021bie de sensibilitate \u0219i cunoa\u0219tere \u2013 este afirmat de cineva, acel om nu mai prezint\u0103 \u00eencredere pentru mul\u021bi, \u00eencepe s\u0103 fie ironizat, criticat. Este etichetat ca nesincer sau interesat. Dac\u0103 te referi la neam e\u0219ti cotat na\u021bionalist, ca \u0219i cum nu ai avea dreptul s\u0103 vorbe\u0219ti de neamul t\u0103u. M\u00e2ndriei apartenen\u021bei la un neam i se al\u0103tur\u0103 imediat ura sau dispre\u021bul fa\u021b\u0103 de alte neamuri. De\u0219i definirea na\u021biunii, neam, popor este una controversat\u0103 la ora actual\u0103, cred c\u0103 trebuie s\u0103 \u021binem seam\u0103 de spusele unui mare teolog al \u021b\u0103rii noastre: \u201eNa\u021biunile sunt entit\u0103\u021bi voite de Dumnezeu\u201d.<\/em> \u0218i poate c\u0103, \u00een final, dup\u0103 diferitele \u201eformule\u201d g\u0103site \u0219i aplicate de \u201emarii\u201d acestei lumi, va fi s\u0103 fie conform voii Lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Totu\u0219i, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce am devenit dispu\u0219i a g\u00e2ndi \u0219i a face r\u0103u? <\/em>Filozoful francez Emmanuel Levinas (1906-1995) sus\u021binea c\u0103 omul este bun de la natur\u0103, c\u0103 el \u00ee\u0219i regleaz\u0103 rela\u021biile cu semenii, identific\u00e2ndu-se pe sine \u00eensu\u0219i cu ceilal\u021bi \u0219i astfel comportamentul s\u0103u va fi unul deschis c\u0103tre cel\u0103lalt, iar interesul propriu nu va avea \u00eent\u00e2ietate \u00een dauna prosperit\u0103\u021bii comune, a tuturor. Levinas a g\u00e2ndit asemenea lui Jean Jacques Rousseau (1712-1778) care spunea c\u0103 natura l-a creat pe om bun \u0219i numai societatea \u00eei perverte\u0219te comportamentul. Rom\u00e2nul Petre \u021au\u021bea era \u0219i el de p\u0103rere c\u0103 omul se na\u0219te bun. Cu \u00een\u021belepciunea-i \u0219i umorul delicat, spunea: \u201eEu cred c\u0103 omul este f\u0103cut de Dumnezeu \u0219i cred c\u0103 Dumnezeu n-a instalat nici un drac \u00een el. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 Dumnezeu a f\u0103cut un om purt\u0103tor de drac. Dac\u0103 omul este f\u0103ptura lui Dumnezeu, dracul intr\u0103 ocolit acolo, nu intr\u0103 cu voia Lui\u201d. <\/em>Iar c\u00e2nd se pune \u00eentrebarea: de ce totu\u0219i \u00eentr-o societate pervertit\u0103, exist\u0103 unii care se comport\u0103 corect \u0219i bl\u00e2nd, \u0219i r\u0103m\u00e2n oameni buni?, li se poate r\u0103spunde c\u0103 acei oameni p\u0103streaz\u0103 \u00een sufletele lor credin\u021ba \u00een Divinitate, cunosc legile morale, \u021bin cont de ele \u0219i se comport\u0103 ca atare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful, istoricul, scriitorul american Will Durant (1885-1981) istorisind civiliza\u021biile, spunea c\u0103 \u201eo civiliza\u021bie se na\u0219te acolo unde sf\u00e2r\u0219e\u0219te haosul \u0219i nesiguran\u021ba\u201d.<\/em> \u0218i atunci se pune \u00eentrebarea: c\u00e2nd se va sf\u00e2r\u0219i acest haos, aceast\u0103 nesiguran\u021b\u0103 \u00een care ne afl\u0103m? Anumite interese, mai cu seam\u0103 cele materiale dezbin\u0103 pe oameni, dezbin\u0103 popoare, l\u0103comia dezl\u0103n\u021buit\u0103 nu cunoa\u0219te limite, ea este asemenea unui microb ce se \u00eenmul\u021be\u0219te \u0219i domin\u0103 aproape \u00eentreaga planet\u0103. Ace\u0219ti microbi \u2013 banii \u2013 populeaz\u0103 sufletul \u0219i mintea, creeaz\u0103 veritabilul \u201esuper-organism\u201d \u2013 l\u0103comia. Da, se poate spune c\u0103 \u201emicrobul banului\u201d, prin consecin\u021bele lui, a dus la apari\u021bia crizei civiliza\u021biei contemporane cu multe \u201eramifica\u021bii\u201d, \u0219i la confuzii de natur\u0103 ideologic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omenirea, \u00een prezent, este dezechilibrat\u0103, dezbinat\u0103, unitatea s-a rupt \u00een f\u00e2\u0219ii mari, asemenea unei p\u00e2nze care \u00eenvelea c\u00e2ndva oamenii de pe aceast\u0103 planet\u0103 \u0219i-i proteja. Oamenii sunt deruta\u021bi, de cele mai multe ori prost informa\u021bi, se fac confuzii \u0219i sl\u0103besc viziunile proprii dob\u00e2ndite cu at\u00e2ta voin\u021b\u0103 pentru unitatea din interiorul, dar \u0219i din exteriorul nostru. Oamenii au devenit egoi\u0219ti, materialismul le \u00eentunec\u0103 min\u021bile \u0219i perspectivele, r\u0103ul se extinde, tulbur\u0103 spiritele \u0219i creeaz\u0103 grave ne\u00een\u021belegeri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Stare\u021bul Tadei (1914-2003), unul dintre cei mai mari duhovnici ai Serbiei, de origine rom\u00e2n\u0103, referindu-se la \u021bara noastr\u0103, amintea cuvintele pictorului Nicolae Grigorescu care \u00eei relata scriitorului Alexandru Vlahu\u021b\u0103, pe la sf\u00e2r\u0219itul lunii ianuarie, anul 1859: \u201ene vine vestea c\u0103 s-a ales Cuza domnitor \u00een am\u00e2ndou\u0103 capitalele. Am l\u0103sat tot, am pus \u0219aua pe cal \u0219i fuga la t\u00e2rg. Atunci am v\u0103zut eu ce va s\u0103 zic\u0103 bucuria unui popor. C\u00e2ntece, jocuri, chiote \u00een toate p\u0103r\u021bile. \u00ce\u0219i ie\u0219eau oamenii \u00een drum cu oala plin\u0103 cu vin; care cum se \u00eent\u00e2lneau luau vorba de Cuza, de unire, se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219au \u0219i \u00eencingeau hora \u00een mijlocul drumului. \u0218i era un ger de cr\u0103pau pietrele. Da’ unde mai sta cineva \u00een cas\u0103? V\u0103zut-am b\u0103tr\u00e2ni care pl\u00e2ngeau de bucurie\u201d, <\/em>\u00eentreb\u00e2ndu-se, \u00een continuare, a\u0219a cum ne \u00eentreb\u0103m \u0219i noi acum: \u201eCe se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een sufletele noastre?… Mai l\u0103crimeaz\u0103 careva dintre noi, g\u00e2ndind la \u00eemplinirea unui ideal? Ne \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m, ne mai prindem \u00een hore s\u0103rb\u0103torind unirea? D\u0103m slav\u0103 lui Dumnezeu pentru darul sf\u00e2nt \u0219i mare al unit\u0103\u021bii?\u201d. <\/em>\u0218i \u00eenc\u0103 un adev\u0103r spus: \u201edac\u0103 politicienii ar fi to\u021bi \u00eentr-un cuget, oamenii nu ar mai fi dezbina\u021bi\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Necredin\u021ba, ura, orgoliile ne dezbin\u0103 \u0219i ne fac s\u0103 nu mai putem fi uni\u021bi prin ideal \u0219i credin\u021b\u0103. Mihai Eminescu \u2013 cea mai important\u0103 voce poetic\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u0219i s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 fiecare \u021bar\u0103 \u00ee\u0219i are vocea ei poetic\u0103 remarcabil\u0103 \u2013, spunea, c\u0103 nu e\u00a0 rom\u00e2n cel ce combate \u201eBiserica \u0219i ritualele ei<\/em>\u201d. \u0218i mai scria Eminescu, iubindu-\u0219i Patria: \u201e<\/em>Ce-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie, \/ \u0162ara mea de glorii, \u0163ara mea de dor? \/ Bra\u0163ele nervoase, arma de t\u0103rie, \/ La trecutu-\u0163i mare, mare viitor\u2026\u201d<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Amintesc \u0219i frumoasele cuvinte ale lui Julien Green (1900-1998), american n\u0103scut la Paris, scrise despre \u021bara sa de origine: \u201eSt\u0103team nemi\u0219cat. Am auzit un zgomot de ma\u0219in\u0103, ca palpita\u021biile unei inimi uria\u0219e, \u0219i, cu fa\u021ba la perete, am \u00eenceput s\u0103 ascult zgomotul \u00een timp ce vasul ie\u0219ea din port. Ceva \u00een mine m\u0103sura distan\u021ba care se c\u0103sca \u00eentre noi, din ce \u00een ce mai mare, \u0219i m-am g\u00e2ndit la tine, America mea.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoricul Nicolae Iorga spunea c\u0103 \u201eun patriot se recunoa\u0219te prin faptul c\u0103 iube\u0219te, respect\u0103 \u0219i caut\u0103 s\u0103 adune \u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 t\u0103r\u00e2murile \u0219i oamenii<\/em>\u201d, iar scriitorul Mihail Sadoveanu ar\u0103ta c\u0103 \u201ePatriotismul nu \u00eenseamn\u0103 ura \u00eempotriva altor neamuri, ci datorie c\u0103tre neamul nostru; nu \u00eenseamn\u0103 preten\u021bia c\u0103 suntem cel mai vrednic popor din lume, ci \u00eendemnul s\u0103 devenim un popor vrednic<\/em>\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0 <\/em>Unitatea poporului rom\u00e2n, de c\u00e2te ori s-a dovedit a fi existat, s-a bazat pe unitatea de ideal \u0219i credin\u021b\u0103. P\u0103rintele Tadei amintea: \u201e\u00cen gr\u0103dina Ghetsimani El s-a rugat pentru unitatea celor ce vor crede \u00een El. Nu a impus-o, nu a poruncit-o, ci s-a rugat pentru ea, recunosc\u00e2nd astfel c\u0103 va fi cea mai anevoioas\u0103 aspira\u021bie pe care oamenii trebuie s-o \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103im \u00eentr-o vreme cu situa\u021bii complicate, vectori neclari schi\u021ba\u021bi la niveluri superioare coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 la individ, unde totul se disperseaz\u0103 \u0219i individul se izoleaz\u0103. Chiar dac\u0103 a avut c\u00e2ndva un ideal, de unul singur idealul este greu de realizat, oamenii au nevoie unul de altul, popoarele au nevoie unele de altele, numai uni\u021bi pot avea rezultate mul\u021bumitoare, de ordin material \u0219i spiritual. \u00cencurajator este faptul c\u0103 nici un om nu este singur, nici un popor nu este singurul, ceeace avem noi, \u00een mare parte au \u0219i al\u021bii, chiar dac\u0103 ne sunt departe, o coeziune sufleteasc\u0103 exist\u0103 \u0219i ea nu trebuie neglijat\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 mul\u021bi se conecteaz\u0103 la internet, dar nu se conecteaz\u0103 unul cu altul \u2013 face to face<\/em> \u2013, pentru a ne pune toate sim\u021burile \u00een rezonan\u021b\u0103, a ne ajuta s\u0103 cl\u0103dim un ideal clar, sincer, trainic, care s\u0103 ne fericeasc\u0103 via\u021ba. Este totu\u0219i un dar al civiliza\u021biei, un pas f\u0103cut \u00eenainte, de care trebuie s\u0103 beneficiem. Trist este c\u0103 am auzit voci ale unor intelectuali de seam\u0103 care exprimau nonsensul vie\u021bii. \u00cendemn la dezarmarea fiin\u021bei?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am mai spus c\u0103 natura ne ofer\u0103 exemple de armonie, echilibru. Omul, cu natura sa egoist\u0103 adun\u00e2nd mai mult dec\u00e2t \u00eei este necesar pentru existen\u021b\u0103, a violat aceast\u0103 armonie \u0219i \u00een cele din urm\u0103 s-a ajuns la criz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, \u0219tiut este c\u0103 <\/strong>\u00een via\u021ba omului lucrurile se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe baza principiului luptei contrariilor \u0219i deci, dup\u0103 r\u0103u urmeaz\u0103 binele, dup\u0103 insucces \u2013 succesul \u0219.a.m.d., \u0219i, \u00een acest mod\u00a0 se continu\u0103 lupta vie\u021bii. Dup\u0103 criz\u0103 omul va fi nevoit s\u0103 lupte \u0219i va ajunge din nou la armonie. Trebuie doar ca cineva s-o g\u00e2ndeasc\u0103. Trebuie s\u0103 existe min\u021bi care pot \u00eentrevedea solu\u021biile ie\u0219irii din criza \u00een care suntem \u00een prezent, haosul \u2013 conceput ca lips\u0103 a ordinii, armoniei, \u00een\u021belepciunii \u0219i frumuse\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zadar unii preconizeaz\u0103 r\u0103zboaie cumplite, prezic c\u0103 \u201e\u021b\u0103rile \u00eenving\u0103toare vor \u00eencepe noi domin\u0103ri \u0219i \u00eenrobiri ale altor popoare, c\u0103 prostia omeneasc\u0103 va r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103; nedreptatea \u0219i masacrele vor continua la nesf\u00e2r\u0219it. Dup\u0103 r\u0103zboi cre\u0219terea brusc\u0103 a popula\u021biei va constitui un pericol pentru specia uman\u0103; sectele \u0219i partidele vor reprezenta un pericol pentru statele democratice; fanatismul religios \u0219i politic va face noi victime dup\u0103 r\u0103zboi etc\u201d.<\/em> De ce s\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bim situa\u021bia \u0219i mai mult cu aceste judec\u0103\u021bi diabolice? De ce s\u0103 nu credem c\u0103 omul va \u00eencepe s\u0103 simt\u0103 c\u0103 poate echilibra for\u021bele egoiste cu cele altruiste? De acord c\u0103 adev\u0103rul nu trebuie ascuns ci recunoscut, dar fiecare s\u0103 ajute cum poate la g\u0103sirea unor m\u0103suri pentru remedierea situa\u021biei de criz\u0103, fie ea de orice tip. Poate criza prin care trecem ne va duce spre o lume pe care sufletele noastre o doresc, la o conexiune general\u0103, \u00eentruc\u00e2t puterea celor mul\u021bi, \u00eentotdeauna se \u00eensumeaz\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Solidaritatea \u0219i coeziunea social\u0103 depind de valorile care ne unesc, de spiritualitatea care ne define\u0219te. Acest fond sufletesc comun nu poate veni dec\u00e2t din educa\u021bie \u0219i cultur\u0103. Min\u021bile vor putea aborda problemele complicate ale acestei lumi, vor putea vedea bine realitatea \u0219i vor putea prevedea un viitor fericit pentru omenire. Dac\u0103 vor fi min\u021bi diabolice, lumea va dec\u0103dea mai jos de pragul la care a ajuns \u0219i nu ne dorim acest lucru. Orice om normal nu-\u0219i poate dori dec\u0103derea. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen prezent exist\u0103 o jenant\u0103 confuzie a valorilor spirituale. Se simte \u00eens\u0103 o revenire. \u00cencepe s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 Religia transform\u0103 un popor \u00eentr-o mas\u0103 de oameni cul\u021bi, care \u00een\u021beleg c\u0103 natura exist\u0103 ca \u00eentreg, ca unitate real\u0103, absolut\u0103, supranatural\u0103, oglindit\u0103 multiform ca \u00eentreg, Dumnezeu fiind unitatea real\u0103 \u0219i nepieritoare. Unul<\/em> exist\u0103 \u00een culmea universului, \u201eeste viu, este fecund; el particip\u0103 la toate lucrurile, a\u0219a cum toate lucrurile particip\u0103 la el; el coboar\u0103 \u00een multiplicitate, a\u0219a cum multiplicitatea se ridic\u0103 la unitate; \u0219i aceast\u0103 unitate multipl\u0103 este adev\u0103ratul Dumnezeu \u0219i aceast\u0103 multiplicitate este adev\u0103rata lume\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul englez Gilbert Chesterton (1874-1936), apologet al cre\u0219tinismului, spunea: \u201ePericolul \u00een cazul necredincio\u0219ilor nu este c\u0103 ei nu vor mai crede \u00een nimic, pericolul este c\u0103 vor fi dispu\u0219i s\u0103 cread\u0103 orice\u201d, <\/em>\u0219i \u00een zilele noastre s-a adeverit acest pericol. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Arhim. Mihail Daniliuc \u2013 egumenul Schitului Vovidenia-Neam\u021b, preciza c\u0103 \u201eUnitatea poporului nostru rezult\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, din unitatea de credin\u021b\u0103\u201d.<\/em> El spunea c\u0103 unirea rom\u00e2nilor s-a f\u0103cut deoarece au fost condi\u021biile externe favorabile, dar, \u00een primul r\u00e2nd unitatea credin\u021bei i-a f\u0103cut s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 unitatea statal\u0103. De atunci \u201eSocietatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a fragmentat mereu, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-se de Dumnezeu, consecin\u021bele nefaste se v\u0103desc tot mai accentuat. Printre ele, se profileaz\u0103 clar perimarea sim\u021b\u0103m\u00e2ntului na\u021bional, patriotic. A ne iubi \u021bara, neamul, s\u00e2ngele din care am r\u0103s\u0103rit, religia \u00een care am crescut, par s\u0103 nu mai constituie dezideratele de c\u0103p\u0103t\u00e2i ale fiec\u0103ruia dintre noi.<\/em> Unitatea poporului nostru rezult\u0103, \u00een primul r\u00e2nd din unitatea de credin\u021b<\/em>\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Viitorul nostru este legat \u201eombilical\u201d de trecut \u0219i nu poate fi sec\u021bionat. Zadarnic\u0103 a fost \u00eencercarea unora! \u201eTrecutul nu poate pieri, c\u0103ci viitorul se va na\u0219te din el\u201d,<\/em> a spus-o scriitorul francez Anatole France.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePentru cei mai mul\u021bi dintre noi marele pericol nu este c\u0103 \u021bintim prea sus \u0219i nu reu\u0219im, dar c\u0103 \u021bintim [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26232"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26232\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26234,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26232\/revisions\/26234"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}