{"id":26444,"date":"2016-06-09T19:21:16","date_gmt":"2016-06-09T19:21:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26444"},"modified":"2016-06-09T19:22:28","modified_gmt":"2016-06-09T19:22:28","slug":"vavila-popovici-din-carolina-de-nord-in-kentucky","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/06\/09\/vavila-popovici-din-carolina-de-nord-in-kentucky\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Din Carolina de Nord \u00een Kentucky"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

\u201eLumea este o carte, iar cei care nu c\u0103l\u0103toresc nu pot citi dec\u00e2t o pagin\u0103 din ea.\u201d
\n<\/em>– Sf\u00e2ntul Augustin<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am f\u0103cut o c\u0103l\u0103torie frumoas\u0103 \u0219i interesant\u0103 cu automobilul, din statul Carolina de Nord \u00een statul Kentucky, trec\u00e2nd prin statele Virginia \u0219i Vest Virginia. \u00cen total 564 mile, adic\u0103 908 km.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Plec\u00e2nd din ora\u0219ul Raleigh, dep\u0103\u0219ind teritoriul statul Carolina de Nord, am intrat \u00een statul Virginia, denumit Commonwealth of Virginia<\/em>, dup\u0103 numele reginei Elisabeta I, cunoscut\u0103 ca \u201eRegina virgin\u0103\u201d, \u0219i subliniind faptul c\u0103 are la baz\u0103 \u201eaverea comun\u0103\u201d (Common wealth)\u00a0 a \u00eentregii popula\u021bii, \u00een contrast cu statutul anterior de \u201eColonie regal\u0103\u201d \u2013 fosta colonie a regatului Marii Britanii. Virginia face parte din cele 50 de state unite ale Americii, se g\u0103se\u0219te \u00een zona cunoscut\u0103 drept \u201eSudul Statelor Unite\u201d de\u0219i este cam la mijloc \u0219i oarecum \u00een est, nu prea departe de apa oceanului Atlantic \u0219i se bucur\u0103 de denumirea de Commonwealth al\u0103turi de alte trei state: Kentucky, Massachusetts \u0219i Pennsylvania. Capitala este Richmond. Statul mai este cunoscut \u0219i cu numele de alint \u201eMam\u0103 a Pre\u0219edin\u021bilor\u201d<\/em>, \u00eentruc\u00e2t este locul de na\u0219tere a 8 pre\u0219edin\u021bi ai Statelor Unite, dintre care George Washington, primul pre\u0219edinte al Statelor Unite ale Americii. P\u0103r\u021bi ale coloniei originale au stat la baza form\u0103rii altor state,\u00a0 cum sunt: Virginia de Vest, Kentucky, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103r\u021bi din statele Ohio \u0219i Indiana. Zona este \u00eemp\u0103durit\u0103, a\u0219a cum este \u00eentreg sudul Americii. Ziua c\u0103l\u0103toriei a fost o zi \u00eensorit\u0103, verdele copacilor str\u0103lucind \u00een lumina razelor bl\u00e2nde de soare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urm\u0103torul spa\u021biu parcurs a fost statul Virginia de Vest (West Virginia)<\/em>, parte din regiunea cunoscut\u0103 sub numele de Appalachia, denumirea venind de la Mun\u021bii Apala\u0219i (Appalachian Mountains), un lan\u021b de mun\u021bi foarte vechi,\u00a0 \u00eemp\u0103duri\u021bi, de \u00een\u0103l\u021bime mijlocie (1000 m), ce se \u00eentind paralel cu coasta de est a Americii de Nord, din Canada p\u00e2n\u0103 \u00een nordul statului Alabama. <\/strong>Sunt Mun\u021bi de \u00eencre\u021bire, forma\u021bi\u00a0 la \u00eempingerea \u00een sus a straturilor cutanate de roci, de-a lungul unei pl\u0103ci continentale, la ciocnirea a dou\u0103 pl\u0103ci. Majoritatea mun\u021bilor s-au format \u00een acest fel: mun\u021bii Alpi, Himalaya \u0219i Apala\u0219ii. \u00cen fa\u021ba ochilor se desf\u0103\u0219ura o minunat\u0103 priveli\u0219te. Adev\u0103rat spunea Confucius: \u201eO imagine valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t zece mii de cuvinte\u201d<\/em>. Sunt unii care nu prea v\u0103d frumuse\u021bi, dar sunt \u0219i frumuse\u021bi care nu pot fi trecute cu vederea! T\u0103cu\u021bi \u0219i lini\u0219ti\u021bi, \u00een c\u0103ldura soarelui de var\u0103, copacii p\u0103durilor de foioase \u0219i de conifere \u00a0zugr\u0103veau pe cer verdele lor tonic \u0219i plin de speran\u021b\u0103, \u00een curbe line, interminabile. \u0218i ma\u0219ina \u00ee\u0219i f\u0103cea loc printre copacii p\u0103durilor din apropiere care nu te l\u0103sau s\u0103 vezi altceva, oblig\u00e2ndu-te s\u0103 prive\u0219ti coloritul \u0219i frumuse\u021bea dantelelor \u021besute\u2026 Lipsea doar glasul tainic al p\u0103durii, fiind acoperit de zgomotul motorului ma\u0219inii \u0219i fo\u0219netul aerului \u0219oselei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cunoscut \u0219i ca The Mountain State<\/em>, statul West Virginia cu Capitala la Charleston s-a desprins din Commonwealth of Virginia \u00een timpul R\u0103zboiului civil american, fiind admis \u00een Uniune ca un stat separat \u00een 1863. Este cunoscut pentru frumuse\u021bea sa natural\u0103, pentru tradi\u021bia \u00een domeniul mineritului c\u0103rbunelui \u0219i al exploat\u0103rii lemnului \u0219i ca destina\u021bie turistic\u0103 pentru cei interesa\u021bi de activit\u0103\u021bi \u0219i sporturi \u00een aer liber, cum ar fi schiatul, pescuitul, plut\u0103ritul sportiv, v\u00e2n\u0103toarea, c\u0103\u021b\u0103rarea pe st\u00e2nci \u0219i alpinismul. Ne-am oprit pentru c\u00e2teva minute \u0219i am privit fermec\u0103torul, interminabilul lan\u021b al mun\u021bilor, cu vegeta\u021bia lor abundent\u0103, alc\u0103tuit\u0103 dintr-o mare varietate de specii, p\u0103duri de foioase \u2013 ulmi, plopi, ar\u021bari, stejari, tei, paltin \u0219i frasin \u2013 care \u00eembrac\u0103 poalele mun\u021bilor \u0219i p\u0103durile de r\u0103\u0219inoase \u2013 brad, pin \u2013<\/p>\n

care urc\u0103 pe versan\u021bii mun\u021bilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 acest drum lung parcurs, am ajuns \u00een Statul Kentucky<\/em>, conform originalului din englez\u0103 \u201eCommonwealth of Kentucky\u201d, <\/em>cu <\/em>capitala Frankfort. Este unul din cele 4 Commonwealth-uri ale Statelor Unite ale Americii, situat \u00een sudul acestora, de\u0219i c\u00e2teodat\u0103 este geografic inclus \u00een zona cunoscut\u0103 sub numele de Midwest. \u00cen 1792 Kentucky a devenit cel de-al cincisprezecelea stat al Uniunii. Povestea spune, dar sunt \u0219i pove\u0219ti adev\u0103rate, c\u0103 acest stat ar fi putut s\u0103 se numeasc\u0103 Transilvania. Pe timpul pre\u0219edintelui Thomas Jefferson, acesta ar fi avut ideea s\u0103-l numeasc\u0103 astfel, neav\u00e2nd nici o leg\u0103tur\u0103 cu Rom\u00e2nia, ci cu termina\u021bia \u201esylvania\u201d foarte popular\u0103 la acea vreme \u0219i care ar fi \u00eensemnat pentru americani o regiune pl\u0103cut\u0103, \u00eemp\u0103durit\u0103. Acum, numele de alint al statului este \u201eBluegrass State\u201d (Statul ierbii albastre), datorit\u0103 prezen\u021bei \u201eierbii albastre\u201d<\/span> \u00een multe din gazoanele sau p\u0103\u0219unile statului, faimos pentru rasele sale de cai. M\u00e2ndria local\u0103 const\u0103 \u0219i \u00een a\u0219a numitul Bourbon, distileriile de whisky, genul muzical cunoscut ca \u201eBluegrass\u201d, c\u0103rbunele \u0219i baschetul din colegii. Popula\u021bia total\u0103 a statului este de peste patru milioane locuitori. Structura rasial\u0103 \u00een conformitate cu recens\u0103m\u00e2ntul din anul 2010 indic\u0103 prezen\u021ba unui procent important de Albi, apoi Negri, Americani nativi, Asiatici, Havaieni nativi sau locuitori ai insulelor Pacificului, Hispanici sau Latino \u0219i alte rase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Louisville este cel mai mare ora\u0219 din statul Kentucky. A fost fondat \u00een 1778 de c\u0103tre conduc\u0103torul militar american George Roger Clark (1752-1818), lupt\u0103tor pe frontiera nord-vestic\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului revolu\u021bionar. El a ob\u021binut victorii remarcabile care au ajutat America s\u0103-\u0219i extind\u0103 grani\u021bele, iar ora\u0219ul a fost numit dup\u0103 Regele Louis al XVI-lea al Fran\u021bei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Louisville este locul multor evenimente importante de-a lungul timpului. Vizit\u00e2nd ora\u0219ul, m-a impresionat faptul c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 cl\u0103diri asem\u0103n\u0103toare metropolelor americane, s-au p\u0103strat \u0219i cl\u0103diri cu frumoase arhitecturi vechi, adev\u0103rate castele. Ora\u0219ul este renumit \u0219i pentru festivalul Shakespeare, etalat \u00een fiecare an \u0219i alte multe atrac\u021bii culturale: Muzeul de Istorie care dispune de o colec\u021bie interesant\u0103 de arme, armuri \u0219i artefacte, reflect\u00e2nd 1.000 de ani de istorie a armelor de pe teritoriul Statelor Unite \u0219i al Marii Britanii; Muzeul Derbiurilor \u2013 singurul muzeu din lume dedicat unei curse de cai;\u00a0 Muzeul de Art\u0103 \u2013 cel mai vechi muzeu de art\u0103 din Kentucky. Institu\u021bia adiacent\u0103 Universit\u0103\u021bii din Louisville expune alte peste 12.000 de lucr\u0103ri de art\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Printre reziden\u021bii notabili ai acestui ora\u0219 a fost inventatorul Thomas Alva Edison (1847- 1931), \u201eomul care a adus lumina\u201d \u0219i care a locuit \u00een Louisville pentru scurt timp, \u00een acest ora\u0219 exist\u00e2nd acum o cas\u0103 istoric\u0103 a lui Edison. De mic copil a avut o \u00eenclina\u021bie spre cunoa\u0219tere, ajung\u00e2nd inventator \u0219i om de afaceri american la sf\u00e2r\u0219itului de secol XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX, cunoscut ca \u201eMagicianul din Menlo Park\u201d, locul din New Jersey unde Edison \u0219i-a \u00eenfiin\u021bat un laborator de cercetare \u0219i a dob\u00e2ndit acest nume, el fiind cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practic\u0103 a descoperirilor \u0219tiin\u021bifice, num\u0103rul brevetelor de inven\u021bi dep\u0103\u0219ind cifra de dou\u0103 mii. A realizat inven\u021bii \u00een domeniul electricit\u0103\u021bii (becul cu filament), telefoniei, al sistemului de transmisie multipl\u0103 a telegramelor, \u00eenregistr\u0103rii mecanice a sunetului (fonograful) \u0219i cinematografiei \u2013 kinetoscopul. \u00cen lumea industriei a introdus no\u021biunea de produc\u021bie de serie. Thomas, copilul boln\u0103vicios avea o minte genial\u0103, de\u0219i rezultatele sale \u0219colare erau mediocre. Mama sa, o fost\u0103 profesoar\u0103, l-a retras cur\u00e2nd de la \u0219coal\u0103 \u0219i l-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103. \u201eMama a fost cea care m-a format. Avea foarte mult\u0103 \u00eencredere \u00een mine, iar eu sim\u021beam c\u0103 nu trebuie sub niciun chip s\u0103 o dezam\u0103gesc\u201d,<\/em> avea s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 Edison peste ani. Pentru el \u201eValoarea st\u0103 \u00een ceea ce e\u0219ti, nu \u00een ceea ce ai\u201d<\/em>. Dup\u0103 \u201ebecul cu filament\u201d pe care-l realizase, promisese \u0219i se \u021binuse de cuv\u00e2nt: \u201eVom face electricitatea at\u00e2t de ieftin\u0103, \u00eenc\u00e2t numai cei boga\u021bi vor mai aprinde lum\u00e2n\u0103ri!\u00a0\u201d.<\/em> <\/em>S-a mutat la \u00a0New York, unde a creat un sistem prin care publicul larg a putut beneficia de iluminare electric\u0103. Succesul s\u0103u a fost r\u0103sun\u0103tor. Edison \u2013 unul dintre cei mai mari inventatori ai istoriei \u2013 era \u0219i un bun antreprenor, astfel el \u0219i-a dezvoltat un adev\u0103rat imperiu comercial \u00een domeniul electricit\u0103\u021bii: cuprindea o suit\u0103 de companii care produceau \u0219i operau toate aparatele necesare ilumin\u0103rii. Unul dintre oamenii care au lucrat pentru el a fost inventatorul, fizicianul, inginerul s\u00e2rb Nicola Tesla (1856-1943) considerat \u0219i el \u201eunul din cei mai mari 100 de americani\u201d. Lui \u00eei dator\u0103m primul sistem de comunica\u021bie wireless, primii robo\u021bi, prima telecomand\u0103 etc. Marele inventator Nicola Tesla a renun\u021bat \u00eens\u0103 la colaborarea cu Edison, \u00eentre ei intervenind ne\u00een\u021belegeri de ordin financiar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Edison avea o viziune optimist\u0103 asupra vie\u021bii, spun\u00e2nd: \u201eCel mai mare neajuns al nostru este c\u0103 renun\u021b\u0103m prea repede. Cel mai corect drum c\u0103tre succes este s\u0103 mai \u00eencerci o dat\u0103\u201d. <\/em>Tot el, faimosul, harnicul Thomas Edison spunea, cu peste o sut\u0103 de ani \u00een urm\u0103, c\u0103: \u201eGeniul este 1% inspira\u021bie \u0219i 99% transpira\u021bie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen alt\u0103 zi am vizitat t\u00e2rgul de antichit\u0103\u021bi din Louisville, plasat pe malul r\u00e2ului Ohio. Podul de peste r\u00e2u te trece \u00een statul Indiana \u2013 p\u0103m\u00e2ntul indienilor \u2013 situat \u00een regiunea Marilor Lacuri. La intrare am primit \u00een dar o crengu\u021b\u0103 cu flori albe de p\u0103dure, pe care am purtat-o tot timpul c\u00e2t am vizitat t\u00e2rgul. \u00cen t\u00e2rg \u2013 un public pasionat de lucruri antice, o mul\u021bime de colec\u021bionari \u00ee\u0219i \u00eentinseser\u0103 obiectele pe tarabe, pentru \u00eent\u00e2lnirea cu pasiona\u021bii obiectelor care au c\u0103p\u0103tat patina timpului. Vizitatorii au putut admira \u0219i achizi\u021biona antichit\u0103\u021bi veritabile precum edi\u021bii de colec\u021bie, fotografii din secolele trecute, piese de mic mobilier, tablouri, icoane, bijuterii, argint\u0103rie, ceasuri, numismatic\u0103, filatelie, por\u021belanuri, tablouri, statuete etc. Un t\u00e2rg de antichit\u0103\u021bi dezvolt\u0103 \u00eentotdeauna aten\u021bia privirii \u0219i gustul pentru alegerea unui obiect. Varietatea de obiecte vechi ale acestui t\u00e2rg vizitat au inclus printre lucruri de valoare \u0219i kitsch-uri. Cu toate acestea, zeci de anticari din regiune au \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu vizitatorii pasiunea pentru cele mai frumoase \u0219i interesante obiecte \u2013 autentice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca un divertisment, \u00eentr-un spa\u021biu mic, \u00eengr\u0103dit se aflau doi pui de Lama. Am m\u00e2ng\u00e2iat puii, \u00a0afl\u00e2nd c\u00e2t de pre\u021bio\u0219i sunt, \u00eentruc\u00e2t Lama face un singur pui dup\u0103 perioada de gesta\u021bie de 11 luni \u0219i al\u0103ptarea de aproape un an. Ajuns la maturitate, animalul mare \u0219i puternic are trei caracteristici importante: \u021bine multe femele, de obicei mascul<\/strong>ul adun\u0103 \u0219ase femele \u00een jurul lui \u2013 un adev\u0103rat harem \u2013 \u0219i le protejeaz\u0103, urc\u0103 pe st\u00e2nci \u0219i… scuip\u0103 c\u00e2nd se enerveaz\u0103. Despre str\u0103mo\u0219ii Lamei de azi se spune c\u0103 au tr\u0103it \u00een s\u0103lb\u0103ticie pe coastele mun\u021bilor, cu mii de ani \u00een urm\u0103. Mai t\u00e2rziu, aceast\u0103 creatur\u0103 de doi metri \u00een\u0103l\u021bime, cu o greutate de aproape o jum\u0103tate de ton\u0103, colorat\u0103, bl\u00e2nd\u0103 \u0219i cu blan\u0103 de puf, a fost domesticit\u0103. Seam\u0103n\u0103 cu c\u0103milele numai c\u0103, sunt mai mici \u0219i nu au cocoa\u0219\u0103. Durata de via\u021b\u0103 a lor este de 20 de ani. Folose\u0219te omului la c\u0103ratului greut\u0103\u021bilor, dar \u0219i ca animal de companie. Se mai spune c\u0103 \u00een 1984, primele lame au fost importate \u00een Statele Unite, iar la ora actual\u0103 exist\u0103 peste 70.000 de capete \u00een fermele de lame din aceast\u0103 \u021bar\u0103. Ele sunt tunse \u0219i l\u00e2na lor pl\u0103cut\u0103 la atingere, moale, delicat\u0103, pufoas\u0103, cald\u0103 rivalizeaz\u0103 cu ca\u0219mirul \u0219i mohairul, dar este mult mai durabil\u0103 \u0219i rezistent\u0103. Oricum, cei doi pui au fost atrac\u021bia t\u00e2rgului, \u00een special a copiilor care le-au dat de m\u00e2ncare din palmele lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am mai privit obiecte vechi, \u00eennobilate de trecerea timpului \u0219i am ajuns la marginea spa\u021biului rezervat T\u00e2rgului. Am privit r\u00e2ul \u00eenvolburat – Ohio, podul ce-l traverseaz\u0103, ne-am fotografiat \u0219i ne-am g\u00e2ndit la podurile care constituie, \u00een zilele noastre, o adev\u0103rat\u0103 art\u0103 magic\u0103, realizat\u0103 prin ingineria \u0219i designul construc\u021biei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103c\u00e2nd o parantez\u0103, amintesc c\u00e2t de tare m-au impresionat podurile din Budapesta, care leag\u0103 ora\u0219ul nou de cel vechi \u2013 Buda de Pesta, 9 poduri peste Dun\u0103re iluminate. Ploua m\u0103runt \u00een acea sear\u0103\u2026 Am traversat unul dintre poduri, perpedes, cuprins\u0103 de morbul singur\u0103t\u0103\u021bii, de\u0219i nu eram singur\u0103… P\u0103\u0219eam pe un drum necunoscut, obligat\u0103 s\u0103 nu m\u0103 abat de la calea ce ducea pe cel\u0103lalt mal al Dun\u0103rii. P\u0103\u0219ind gre\u0219it, apa neagr\u0103, zgomotoas\u0103 \u0219i hulpav\u0103 m\u0103 putea \u00eenghi\u021bi. Priveam malul spre care \u00eenaintam cu team\u0103 \u0219i ner\u0103bdare, str\u0103zile luminate de felinare, cl\u0103dirile \u2013 palate mari care-\u0219i a\u0219teptau turi\u0219tii, luminate feeric de policandrele de cristal\u2026 Cu adev\u0103rat m\u0103 sim\u021beam o intrus\u0103 vulnerabil\u0103, \u00eentr-o lume ostil\u0103\u2026 \u00a0\u00cenaintam \u0219i recitam cu glas tare, versurile lui Bacovia: \u201e\u0218i parc\u0103 dorm pe sc\u00e2nduri ude, \/ \u00een spate m\u0103 izbe\u0219te-un val \/ Tresar prin somn, \u0219i mi se pare \/ \u00a0C\u0103 n-am tras podul de la mal. \/ Un gol istoric se \u00eentinde, \/ \u00a0Pe-acelea\u0219i vremuri m\u0103 g\u0103sesc…\u201d<\/em> Peste ani am v\u0103zut podurile grandioase newyorkeze, dorind parc\u0103 s\u0103 nu se mai termine traseul, avid\u0103 de magicul construc\u021biei pe care-l z\u0103ream \u00een viteza automobilului. \u0218i c\u00e2te poduri sunt \u00een lume, c\u00e2t\u0103 m\u0103re\u021bie \u00een construc\u021bia lor modern\u0103 \u0219i ce arhitectur\u0103 \u00een cele vechi, fiindc\u0103 podurile au contribu\u021bia lor la scrierea istoriei vie\u021bii… Nu pot s\u0103 nu-mi amintesc \u00een aceste clipe de desele treceri peste Dun\u0103rea ce str\u0103bate \u021bara noastr\u0103, peste podul de la Cernavoda, inaugurat cu peste 120 de ani \u00een urm\u0103, \u00een prezen\u021ba regelui Carol I. \u0218i era, la vremea aceea (1895), cel mai lung pod din Europa, cu cea mai mare deschidere, iar complexul celor trei poduri feroviare era cel mai lung de pe glob\u2026 Ce mult a evoluat lumea \u00een domeniul construc\u021biei, ce frumuse\u021bi a creat mintea omului, c\u00e2t\u0103 imagina\u021bie, energie \u0219i munc\u0103 pentru realizarea acestor frumuse\u021bi!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am terminat paranteza \u0219i revin la descrierea ora\u0219ului Louisville, a c\u0103rui via\u021b\u0103 intens\u0103 am \u00eencercat a o cunoa\u0219te: multe restaurante, depozite transformate \u00een ber\u0103rii, magazine cu modernit\u0103\u021bi \u0219i altele cu antichit\u0103\u021bi. Una din atrac\u021biile forte o reprezint\u0103 Bourbon, b\u0103utur\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een distileriile locale \u2013 ob\u021binut\u0103 prin distilarea cerealelor care con\u021bin minimum 51% porumb. Primii produc\u0103tori au fost sco\u021bienii \u0219i irlandezii care au venit \u00een aceast\u0103 zon\u0103 pe la 1700. O alta este Kentucky Derby, o cunoscut\u0103 curs\u0103 de cai care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een prima s\u00e2mb\u0103t\u0103 din Mai.\u00a0Louisville poate fi socotit de asemenea un ora\u0219 al parcurilor, beneficiind de foarte multe spa\u021bii acoperite cu verdea\u021b\u0103. Multe dintre acestea au fost proiectate de Frederick Law Olmsted, cel care a proiectat \u0219i bine cunoscutul Central Park din New York, despre care am amintit \u00een cartea \u201eJurnal american\u201d ed. \u00een 2001. Un parc frumos este Parcul Central din Louisville \u00een care, \u00eentre\u00a0 2 \u0219i 5 iunie, s-a anun\u021bat spectacolul shakespearian \u00een aer liber, \u00een memoria celui mai mare scriitor al literaturii de limb\u0103 englez\u0103, de la moartea c\u0103ruia se \u00eemplinesc 400 de ani \u2013 William Shakespeare (1564-1616), cel care a f\u0103cut o uimitoare scen\u0103 pe scena lumii, opera sa fiind alc\u0103tuit\u0103 din aproape 37 de piese de teatru, \u00eentre care 17 comedii, piese istorice, tragedii, 154 de sonete, poeme \u0219i apocrife. Piesele lui de teatru au fost traduse \u00een aproape fiecare limb\u0103 vorbit\u0103 \u0219i sunt jucate mai des dec\u00e2t cele ale oric\u0103rui alt dramaturg din lume. Dintre comedii citez \u201eDoi tineri din Verona\u201d<\/em>, piesa jucat\u0103 \u00een aceste zile, \u00een acest Parc Central din ora\u0219, \u00een cadrul Festivalului desf\u0103\u0219urat \u00een perioada 1 iunie-24 iulie, \u00een mai multe locuri. Benjamin Jonson, dramaturgul englez renascentist, prieten \u0219i rival \u00een acela\u0219i timp cu Shakespeare, a\u00a0 exprimat un adev\u0103r cu privire la Will: \u201eHe was not of an age, but for all time\u201d(El nu a fost al unui timp, ci al tuturor timpurilor). <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cen seara zilei de vineri, 3 iunie, cu zece minute \u00eenainte de \u00eenceperea spectacolului, am ajuns \u00een parc, am p\u0103truns \u00een aria destinat\u0103 spectatorilor, ne-am a\u0219ezat pe b\u0103ncile aranjate \u00een fa\u021ba scenei improvizate \u00een aer liber. Cerul era senin, lumina felinarelor lumina spa\u021biul. Piesa \u00een dou\u0103 acte a \u00eenceput exact la orele 20, cu o pauz\u0103 \u00eentre acte, c\u00e2nd lumea a putut servi c\u00e2te ceva de la bufetul amenajat la o oarecare distan\u021b\u0103. Piesa este din tinere\u021bea lui Shakespeare, o comedie spumoas\u0103 cu multe intrigi, o subtil\u0103 reflec\u021bie asupra timpului care aduce pierderea iluziilor, \u00eencerc\u0103ri de tr\u0103dare a prieteniei din cauza iubirii; maturizarea tinerilor care trec prin momente comice de iubire, tr\u0103dare, revenire, pre\u021buind \u00een final dragostea, prietenia, g\u0103sindu-\u0219i lini\u0219tea, fericirea. O poveste de dragoste a celor doi tineri din Verona, cu final fericit. Comedia s-a desf\u0103\u0219urat altern\u00e2nd dialogurile vorbite cu muzic\u0103 \u0219i dans, \u00een acest mod fiind foarte pl\u0103cut\u0103. \u00cen lumina felinarelor din parc, ne-am \u00eendreptat spre ma\u0219ina care ne ducea acas\u0103. Era trecut de orele 22.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zilele urm\u0103toare am vizitat Universitatea public\u0103 american\u0103 din Louisville, numit\u0103 \u0219i U L, membr\u0103 a sistemului universitar din \u00eentregul stat. Universitatea include Centrul Medical Universitar de Cercetare, situat \u00een centrul ora\u0219ului, semnificativ pentru Statele Unite, \u00eentruc\u00e2t aici s-a descoperit primul vaccin \u00eempotriva virusului HPV care poate produce cancer \u0219i s-a realizat primul transplant din lume a unei inimi artificiale. Universitatea este, de asemenea, cunoscut\u0103 pentru echipele sale sportive, av\u00e2nd emblema \u2013 capul Pas\u0103rii Cardinal, cu ciocul deschis, preg\u0103tit\u0103 pentru un zbor, motiva\u021bia fiind\u00a0 lupta \u0219i ob\u021binerea succesului. Am z\u0103rit-o pe panoul de la intrarea \u00een Parcul Cardinal al Universit\u0103\u021bii, rezervat practic\u0103rii sporturilor, echipa de baschet fiind renumit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Universitatea a fost fondat\u0103 \u00een anul 1798 \u0219i dezvoltat\u0103 ulterior, p\u00e2n\u0103 \u00een 1845. \u00cen 1837 Consiliul Local a fondat \u201eLouisville Medical Institute\u201d. A func\u021bionat ca Universitate public\u0103 municipal\u0103 \u00eentre anii 1846 \u0219i 1969. \u00cen 1970 a devenit Universitate public\u0103 de stat, datorit\u0103 unui fost student al universit\u0103\u021bii care a devenit guvernator al statului Kentucky \u0219i \u00een acest mod func\u021bioneaz\u0103 \u0219i \u00een prezent. Universitatea a suferit, oarecum, la \u00eenceputurile ei de lipsa de fonduri, p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia prof. dr. John W. Shumaker (n.1942) care a devenit rectorul Universit\u0103\u021bii \u00een 1995 \u0219i a fost capabil s\u0103 str\u00e2ng\u0103 fonduri mari pentru universitate. \u00cen 1997, facilit\u0103\u021bile sportive s-au ad\u0103ugat \u00een apropierea campusului universitar. Universitatea s-a dezvoltat \u0219i au fost ad\u0103ugate cl\u0103diri \u00een domeniul nanotehnologiei \u0219i al cercet\u0103rii medicale. Are 12 facult\u0103\u021bi, ofer\u0103 diplome de licen\u021b\u0103 \u00een 70 de domenii, diplome de masterat \u00een 78 domenii \u0219i doctorate \u00een 22 de domenii. Criteriile de admitere sunt considerate foarte riguroase \u0219i selective. Campusul este \u00een imediata apropiere a Universit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Am vizitat c\u00e2teva cl\u0103diri ale facult\u0103\u021bilor, cl\u0103direa \u00een care se \u021bin cursurile, biblioteca \u00een imediata apropiere a cl\u0103dirii destinat\u0103 cursurilor \u0219i unul dintre multele laboratoare destinate cercet\u0103rii \u2013 spa\u021bios, luminat, bine utilat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biblioteca, care func\u021bioneaz\u0103 din 1981 este o cl\u0103dire cu patru etaje care a cunoscut o expansiune \u00een martie 2006, cresc\u00e2nd \u00een dimensiune (27000 m2) \u0219i capacitate de rafturi la peste 1,3 milioane de c\u0103r\u021bi. Este una dintre cele cinci universit\u0103\u021bi din SUA care posed\u0103 un sistem de reg\u0103sire robotizat. Biblioteca Universit\u0103\u021bii din Louisville a fost cea de-a \u0219aptea institu\u021bie academic\u0103 din America de Nord care s-a bucurat de asemenea facilitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am iubit bibliotecile, ori unde le-am descoperit. Le-am asemuit cu \u201etemple ale zeilor\u201d \u00een care se stocheaz\u0103 hrana spiritual\u0103! \u201eSingurul lucru pe care trebuie s\u0103 \u00eel cuno\u0219ti cu precizie este unde se afl\u0103 biblioteca\u201d<\/em>, spunea Albert Einstein, iar scriitorul argentinian Jorge Luis Borges (1899-1986) \u00ee\u0219i imagina Paradisul asemenea unei biblioteci, o perioad\u0103 a vie\u021bii sale fiind Director al Bibliotecii Na\u021bionale.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici – SUA<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eLumea este o carte, iar cei care nu c\u0103l\u0103toresc nu pot citi dec\u00e2t o pagin\u0103 din ea.\u201d – Sf\u00e2ntul Augustin [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26444","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26444","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26444"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26447,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26444\/revisions\/26447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}