{"id":2645,"date":"2012-03-09T22:05:17","date_gmt":"2012-03-09T22:05:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=2645"},"modified":"2012-03-20T16:43:44","modified_gmt":"2012-03-20T16:43:44","slug":"2645","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/09\/2645\/","title":{"rendered":"“Vitregiile istoriei”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

M\u0103 urm\u0103resc \u015fi acum umbrele trecutului…<\/strong><\/p>\n

Amintirile dor…<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Citind o excelent\u0103 lucrare ,,Refugia\u0163ii basarabeni \u015fi bucovineni \u00een Banat (1944-1951) (1944 – 1951)”, a<\/strong>utor, <\/em>Mircea Rusnac<\/em><\/strong>, Doctor \u00een Istorie, <\/em><\/strong> aflasem\u00a0 de ce p\u0103rin\u0163ii mei nu au avut acte de identitate dec\u00e2t \u00een 1950…<\/strong><\/p>\n

Intuisem, dar aveam nevoie de date istorice.<\/strong><\/p>\n

Arhivele din \u0163ar\u0103 nu m\u0103 ajut\u0103.Documente “r\u0103t\u0103cite”, sau “bine p\u0103strate”, nu exist\u0103 o eviden\u0163\u0103 a refugia\u0163ilor…<\/strong><\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii au fost \u201ctolera\u0163i\u201d \u00een Banat, fiind salva\u0163i de Siberia\u2026Ascun\u015fi, uneori tracasa\u0163i de comunisti.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

So\u0163ul meu dore\u015fte s\u0103 renun\u0163 la dosarul\u00a0 mamei pe Legea 290. Am ajuns sa ne fie team\u0103…Consider\u0103 c\u0103\u00a0 a\u015fa cum am avut \u015fi noi probleme, s-ar putea s\u0103 aibe \u015fi copii no\u015ftri din cauza unchiului Vasile Pl\u0103van, decedat \u00een 1939.Chiar m\u0103 aten\u0163ionase un distins domn s\u0103 nu-l men\u0163ionez \u00een adresele c\u0103tre arhivele statului.
\n<\/strong><\/p>\n

El facea parte din acea “mi\u015fcare romantic\u0103”. Na\u015ful s\u0103u de cununie fiind prof.Ion Nistor, rectorul Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Nu este drept! <\/strong><\/p>\n

De ce genera\u0163ii \u00eentregi s\u0103 sufere din cauza incon\u015ftien\u0163ei altora, care au denaturat modul firesc al lucrurilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Sunt \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103.Nu vreau s\u0103 renun\u0163.Vasile Pl\u0103van face parte din familia mea.Fiecare dintre noi are o anumita demnitate.Eu nu m\u0103 ru\u015finez cu stramo\u015fii mei ce s-au jertfit pentru adevar \u015fi dreptate. Vreau s\u0103 recuperez\u201d boabele de lacrimi\u201dde pe obrazul mamei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/strong><\/strong><\/p>\n

Da, via\u0163a refugia\u0163ilor \u00een Banat a fost un \u201ccalvar\u201d, cum bine men\u0163ioneaz\u0103 prof.dr.\u00a0 <\/strong><\/em>Mircea Rusnac<\/em><\/strong>,\u00a0 <\/em>si pentru parinti si pentru urmasi<\/strong>. <\/strong><\/em>Am sim\u0163it aceast\u0103 povar\u0103 din copil\u0103rie.<\/strong>
\n<\/strong><\/em><\/p>\n

\u015ei acum \u00een zona Banatului, bucovinenii, basarabenii, sunt privi\u0163i tot ca venetici.<\/strong><\/p>\n

O palm\u0103 dat\u0103 istoriei, o palma dat\u0103 demnit\u0103\u0163ii rom\u00e2nului dezr\u0103d\u0103cinat.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

Mariana Gurza<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201cO aventura nereusita”<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201cVitregiile istoriei au f\u0103cut ca Banatul s\u0103 intre \u00een contact cu rom\u00e2ni av\u00e2nd origini foarte \u00eendep\u0103rtate \u015fi cu care p\u00e2n\u0103 \u00een momentul respectiv nu avusese dec\u00e2t foarte pu\u0163ine tangen\u0163e. Este vorba de exodul basarabenilor \u015fi al celor din nordul Bucovinei provocat de invaziile sovietice din 1940 \u015fi, mai ales, din 1944, c\u00e2nd o parte \u00eensemnat\u0103 a acestora \u015fi-a g\u0103sit ad\u0103post \u00een regiunea noastr\u0103. Dup\u0103 cum atest\u0103 m\u0103rturiile lor de peste timp, Banatul s-a dovedit o gazd\u0103 ospitalier\u0103, \u00eens\u0103 totul s-a terminat dup\u0103 preluarea puterii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een regiune de c\u0103tre comuni\u015fti. De atunci, \u015fi via\u0163a noilor veni\u0163i s-a transformat \u00eentr-un calvar.<\/strong><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n

Cele dou\u0103 valuri de refugia\u0163i basarabeni \u015fi bucovineni au diferit destul de mult prin modul de organizare. Ultimatumul sovietic din 1940 a luat total pe nepreg\u0103tite autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne,\u00a0 astfel \u00eenc\u00e2t ele nu au reu\u015fit s\u0103 organizeze o refugiere \u00een ordine a celor doritori \u015fi nici nu au putut fi retrase cadrele cele mai devotate \u0163\u0103rii din cele dou\u0103 regiuni. Din aceast\u0103 cauz\u0103, exodul a \u00eembr\u0103cat un caracter de total\u0103 dezordine, iar cei care n-au putut pleca la timp au suferit cumplit de pe urma represiunii sovietice. Numeroasele gropi comune g\u0103site \u00een 1941 de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, \u00een care mii de aresta\u0163i fuseser\u0103 arunca\u0163i dup\u0103 execu\u0163ii sumare \u015fi acoperi\u0163i cu var, fiindu-le sco\u015fi ochii, t\u0103iate nasul, urechile sau organele genitale, atest\u0103 din plin aceasta. (1) \u00cen schimb, \u00een vara lui 1944, autorit\u0103\u0163ile antonesciene au organizat \u015fi executat din timp un program de salvare \u015fi de retragere \u00een \u0163ar\u0103 a celor mai bune cadre na\u0163ionale care mai existau \u00een cele dou\u0103 provincii. \u00cen special intelectualii au primit din timp reparti\u0163ii \u00een alte zone ale \u0163\u0103rii, \u00een acest moment un loc important c\u0103p\u0103t\u00e2ndu-l Banatul. Din vara lui 1944, \u00eenainte de 23 august, acesta a devenit un primitor loc de refugiu pentru basarabenii \u015fi bucovinenii retra\u015fi din fa\u0163a urgiei staliniste.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Anatol Musceleanu scria: \u201ePentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, ministerul a stabilit jude\u0163ele \u00een care se vor refugia. P\u0103rin\u0163ii mei au primit o reparti\u0163ie pentru stabilirea \u00een jude\u0163ul Timi\u015f-Torontal.<\/em>\u201d (2) Totu\u015fi, dac\u0103 autorit\u0103\u0163ile \u015fi-au f\u0103cut datoria fa\u0163\u0103 de noii veni\u0163i, popula\u0163ia local\u0103 era \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2nit\u0103 de o puternic\u0103 confuzie, lucru relatat de refugiata Natalia Rusu: \u201eDac\u0103 vorbim \u00eens\u0103 despre Durere, atunci s\u0103-i complet\u0103m imaginea cu o fil\u0103, a\u015fa cum a fost tr\u0103it\u0103 dincoace de Prut. Ni se spunea \u00abrefugia\u0163i\u00bb. De\u015fi \u0162ara ne-a primit \u015fi ocrotit ca pe fiii s\u0103i, noi aveam un statut al nostru. Am fost repartiza\u0163i \u00eentr-un sat germanic din Banat. Nem\u0163ii, oameni cu gospod\u0103rii cuprinse, ne \u00eentrebau nedumeri\u0163i cum ne-am putut lep\u0103da agoniseala \u015fi am plecat \u00een necunoscut. Oare am avut ceva acolo, acas\u0103? (Peste 5-6 luni au \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi ei lec\u0163ia asta crud\u0103, c\u00e2nd au plecat \u00een Germania). Mult\u0103 lume ne privea cu suspiciu, cu prea pu\u0163in\u0103 simpatie, oamenii nu pricepeau de cine \u015fi de ce am fugit. Au \u00een\u0163eles treptat, dup\u0103 23 august.<\/em>\u201d (3)<\/strong><\/p>\n

Politica \u00eenceput\u0103 \u00eenainte de 23 august 1944, de a a\u015feza noii locuitori \u00een satele predominant germane din Banat cu inten\u0163ia de a schimba raportul etnic \u00een favoarea rom\u00e2nilor a continuat \u015fi mai t\u00e2rziu. Mul\u0163i locuitori germani au fugit la r\u00e2ndul lor din fa\u0163a trupelor sovietice, plec\u00e2nd odat\u0103 cu Wehrmacht-ul, iar o mare parte dintre cei r\u0103ma\u015fi au fost deporta\u0163i \u00een U.R.S.S. \u00een ianuarie 1945. Prin legea agrar\u0103 dat\u0103 de guvernul Groza \u00een martie erau confiscate toate terenurile \u015fi propriet\u0103\u0163ile membrilor minorit\u0103\u0163ii germane, care deveneau practic muritori de foame. Pe suprafe\u0163ele confiscate au fost \u00eempropriet\u0103ri\u0163i al\u0163i locuitori, dintre care unii adu\u015fi de la mari distan\u0163e, inclusiv basarabeni \u015fi bucovineni refugia\u0163i. Dar paralel cu v\u00e2n\u0103toarea germanilor, autorit\u0103\u0163ile sovietice de ocupa\u0163ie \u00eei c\u0103utau \u015fi pe ace\u015ftia, pe care doreau s\u0103-i \u201erepatrieze\u201d, consider\u00e2ndu-i \u201ecet\u0103\u0163eni sovietici\u201d. Cei identifica\u0163i erau du\u015fi direct \u00een Siberia! Toate aceste evolu\u0163ii pot fi urm\u0103rite chiar \u00een descrierile lor.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Basarabenii \u015fi bucovinenii care au izbutit s\u0103 ob\u0163in\u0103 documente false, din care s\u0103 nu rezulte originea lor de pe teritoriul \u201esovietic<\/em>\u201d, au beneficiat de un r\u0103gaz de c\u00e2\u0163iva ani, \u00eens\u0103 tr\u0103iau permanent \u00een pericol de a fi descoperi\u0163i \u015fi \u201erepatria\u0163i<\/em>\u201d, armata sovietic\u0103 sta\u0163ion\u00e2nd \u00een continuare \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen cazul celor a\u015feza\u0163i \u00een Banat, o grea lovitur\u0103 a survenit \u00een iunie 1951, c\u00e2nd to\u0163i cei instala\u0163i pe f\u00e2\u015fia de 25 km de la frontiera iugoslav\u0103 au fost deporta\u0163i \u00een B\u0103r\u0103gan, la fel ca \u015fi mul\u0163i localnici. Propor\u0163ia lor, dup\u0103 cum o atest\u0103 cifrele oficiale, era deosebit de mare \u00een r\u00e2ndul deporta\u0163ilor. Astfel, dintr-un total de 40.320 de persoane duse \u00een B\u0103r\u0103gan, 8.477 au fost basarabeni \u015fi bucovineni \u015fi 3.557 macedorom\u00e2ni veni\u0163i din Cadrilater \u00een acelea\u015fi circumstan\u0163e. (4) Procentual, num\u0103rul \u00eensumat al acestora atingea 29,84% din cel total al deporta\u0163ilor \u00een B\u0103r\u0103gan.<\/strong><\/p>\n

Refugiatul basarabean Vasile Calestru relata: \u201e\u00cen vara anului 1944 familia mea s-a refugiat \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen anul 1947 am plecat \u00een Banat \u015fi ne-am stabilit \u00een comuna Lovrin, jud. Timi\u015f. Am fost \u00eempropriet\u0103ri\u0163i, totul decurg\u00e2nd normal, p\u00e2n\u0103 \u00een vara anului 1951, c\u00e2nd a \u00eenceput calvarul vie\u0163ii noastre.<\/em><\/strong><\/p>\n

Atunci, \u00een iunie 1951, aveam doar 8 ani, c\u00e2nd \u00een miez de noapte ne-am trezit cu \u00aboameni\u00bb \u00eenarma\u0163i, care \u00een c\u00e2teva ore ne-au \u00eembarcat ca pe vite, f\u0103r\u0103 a avea dreptul s\u0103 ne lu\u0103m bunuri de strict\u0103 necesitate, \u015fi timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni am c\u0103l\u0103torit, sub paz\u0103, f\u0103r\u0103 a \u015fti \u00eencotro ne \u00eendrept\u0103m (se \u015foptea cu groaz\u0103: Siberia!). C\u00e2nd, \u00een sf\u00e2r\u015fit, credeam c\u0103 am ajuns la destina\u0163ie, \u00een gara Fete\u015fti am fost din nou \u00eenc\u0103rca\u0163i \u00een camioane \u015fi arunca\u0163i \u00een plin\u0103 c\u00e2mpie a B\u0103r\u0103ganului. Aici, la L\u0103te\u015fti, a urmat o lupt\u0103 cr\u00e2ncen\u0103 pentru supravie\u0163uire, f\u0103r\u0103 acoperi\u015f, f\u0103r\u0103 hran\u0103 \u015fi ap\u0103 (Borcea, bra\u0163ul Dun\u0103rii, era la circa 2 km), f\u0103r\u0103 siguran\u0163a zilei de m\u00e2ine.<\/strong><\/em>\u201d (5) Familia sa avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo p\u00e2n\u0103 \u00een 1959.<\/strong><\/p>\n

Natalia Rusu \u00ee\u015fi amintea: \u201eA\u015fa au tr\u0103it oamenii, cu frica \u00een s\u00e2n, tem\u00e2ndu-se \u015fi de umbra lor; se ascundeau c\u00e2nd \u00eentr-o localitate, c\u00e2nd \u00een alta, schimb\u00e2ndu-\u015fi mereu adresele, ca s\u0103 li se piard\u0103 urma. Cu timpul lucrurile p\u0103reau c\u0103 s-au lini\u015ftit \u015fi au intrat pe un f\u0103ga\u015f quasinormal. A izbucnit \u00eens\u0103 conflictul cu Tito. Era \u00een 1949. Atunci refugia\u0163ii, locuitori \u00een Banat, socoti\u0163i ca posibili tr\u0103d\u0103tori, au fost muta\u0163i \u015fi repartiza\u0163i din nou prin toat\u0103 \u0163ara, \u00een localit\u0103\u0163i c\u00e2t mai \u00eendep\u0103rtate de grani\u0163a cu Iugoslavia. P\u0103rin\u0163ii mei au ajuns unul \u00een Neam\u0163, unul \u00een Prahova<\/em>.\u201d (6)<\/strong><\/p>\n

O refugiat\u0103 din nordul Bucovinei, Aurelia Vlad Sabie, povestea: \u201e\u015ei ne-am dus \u00een Banat. O venit so\u0163u acas\u0103, acolo \u00een Oltenia, \u015fi ne-am dus. S-a dus la Bucure\u015fti, am f\u0103cut acte pentru colonizare, \u015fi am plecat. Era \u00eenspre toamn\u0103, se culegea porumbu atuncea. Ne-am dus \u00een Banat la sfatu popular, comuna \u015eandra, \u015fi ne-a dat o c\u0103su\u0163\u0103, o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103, iar\u0103 la un neam\u0163 b\u0103tr\u00e2n, Riderkuhn Iosif, \u015fi dup\u0103 aia \u00een prim\u0103var\u0103 ne-a dat p\u0103m\u00e2nt. St\u0103team cam greu acolo, avea \u015fi omu, s\u0103racu, numai o buc\u0103t\u0103rioar\u0103, c\u0103m\u0103ru\u0163a ne-a dat-o nou\u0103, dup\u0103 aceea ne-o dat \u00een alt\u0103 parte.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ne-a \u00eempropriet\u0103rit cu 5 hectare. Satul era numai nem\u0163i. Le-a luat tot, tot. Au, s\u0103racii oameni, tot au luat de la ei, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 le-a luat \u015fi gr\u00e2u. Veneau \u015fi lua din pod, ce-aveau cereale, din grajd vacile, porcii\u2026 Doamne, ce fric\u0103 ne era \u015fi nou\u0103!<\/strong><\/em><\/p>\n

Erau \u015fi mo\u0163i acolo, care i-a colonizat. \u0102\u015ftia erau r\u0103i tare, care \u00eei persecutau pe nem\u0163i. Noi nu, c\u0103 \u015fi noi eram care am l\u0103sat averea acolo\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n

Am tr\u0103it acolo p\u00e2n\u0103 \u00een \u201951. Dup\u0103 ce ne-o luat pe noi, or f\u0103cut colectivu. \u00cencepuse prima tov\u0103r\u0103\u015fie. Vai \u015fi-amar! Parc\u0103, c\u00e2nd mi-aduc aminte! Mereu mi-aduc aminte, parc\u0103 de vreun an, doi. Da de ce trebuia noi s\u0103 p\u0103\u0163im a\u015fa ceva! Tinere\u0163ea toat\u0103 ne-am petrecut-o \u00eentre a\u015fa chinuri!<\/strong><\/em>\u201d (7)<\/strong><\/p>\n

Trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 la deportarea basarabenilor \u015fi bucovinenilor din Banat \u00een B\u0103r\u0103gan au colaborat \u015fi unii localnici, inclusiv germani, care \u00eei \u00eent\u00e2mpinaser\u0103 cu ostilitate pe noii \u201ecoloni\u015fti<\/em>\u201d, cum \u00eei denumeau. Aceast\u0103 ostilitate din partea germanilor a crescut din momentul \u00eempropriet\u0103ririi noilor veni\u0163i pe p\u0103m\u00e2nturile confiscate de la ei. De aceea, mul\u0163i localnici ajunseser\u0103 s\u0103 \u00eei denun\u0163e autorit\u0103\u0163ilor pe basarabeni \u015fi bucovineni, \u00een unele localit\u0103\u0163i \u00eentocmindu-se chiar liste suplimentare cu persoane destinate deport\u0103rii!<\/strong><\/p>\n

Nu to\u0163i au fost du\u015fi \u00een B\u0103r\u0103gan. S-a v\u0103zut mai sus cazul Nataliei Rusu. Ceva asem\u0103n\u0103tor i s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi familiei lui Anatol Musceleanu. Acesta \u00ee\u015fi amintea mai \u00eent\u00e2i cum reu\u015fiser\u0103 s\u0103 fug\u0103 din Basarabia: \u201e\u00cen gar\u0103 era o \u00eembulzeal\u0103 nemaiv\u0103zut\u0103. Familiile st\u0103teau \u00eenghesuite, p\u0103zind lucrurile \u00eempachetate \u00een cele mai diverse \u015fi fanteziste l\u0103zi, plase, saco\u015fe, boccele. Mul\u0163i se r\u0103t\u0103ciser\u0103 \u015fi se c\u0103utau, \u0163ip\u00e2nd numele celor pierdu\u0163i. Copiii \u00eentrebau p\u0103rin\u0163ii unde merg.<\/em>\u201d (8) Haosul a continuat dup\u0103 urcarea \u00een tren: \u201e\u00cencepu o adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103 pentru ocuparea locurilor. Noi am ocupat un compartiment \u00eempreun\u0103 cu o alt\u0103 familie. Bagajele au fost a\u015fezate peste tot. De\u015fi nu a mai r\u0103mas loc nici ca s\u0103 pui un ac, multe lucruri au fost abandonate pe peron \u015fi pierdute pentru totdeauna.<\/em>\u201d (9)<\/strong><\/p>\n

Din Banat, vor ajunge la Bac\u0103u: \u201eFamilia mea ajunsese la Bac\u0103u din \u00eent\u00e2mplare. \u00cen anul 1951, c\u00e2nd au avut loc marile deport\u0103ri \u00een B\u0103r\u0103gan, mama mea a primit \u015fi ea domiciliu for\u0163at \u00eentr-o comun\u0103 din creierul mun\u0163ilor din Moldova. Dup\u0103 moartea t\u0103tucului Stalin, a fost \u00abreabilitat\u0103\u00bb \u015fi a fost reintegrat\u0103 \u00een Bac\u0103u.<\/em>\u201d (10) \u00cen 1956, b\u0103n\u0103\u0163enii s-au putut \u00eentoarce din B\u0103r\u0103gan, \u00eens\u0103 basarabenii \u015fi bucovinenii nu au mai revenit \u00een Banat, unde nu mai aveau nimic. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, to\u0163i martorii aici cita\u0163i au domiciliat \u00een continuare \u00een alte zone: Anatol Musceleanu la Bac\u0103u, Natalia Rusu la Roman, Vasile Calestru la Hu\u015fi, iar Aurelia Vlad Sabie, \u00eempreun\u0103 cu familia, au r\u0103mas permanent \u00een localitatea din B\u0103r\u0103gan \u00een care fuseser\u0103 deporta\u0163i: Fundata.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een Banat au mai r\u0103mas o serie de basarabeni \u015fi bucovineni, \u00een special dintre cei care nu locuiau \u00een apropierea grani\u0163ei iugoslave. Ace\u015ftia s-au putut eviden\u0163ia de-a lungul timpului \u015fi au contribuit la bunul mers al lucrurilor \u00een regiune. Aceea\u015fi Natalia Rusu aprecia: \u201e\u0162inuta demn\u0103 \u015fi cinstit\u0103 a basarabenilor i-a ferit \u00eens\u0103 de multe. Avem m\u00e2ndria s\u0103 declar\u0103m c\u0103 din punct de vedere profesional nu li s-a putut repro\u015fa nimic. Ei s-au caracterizat prin competen\u0163\u0103 profesional\u0103, bogat\u0103 preg\u0103tire de specialitate, con\u015ftiinciozitate \u015fi disciplin\u0103. Pentru aceste \u00eenalte \u00eensu\u015firi au fost promova\u0163i \u00een posturile ierarhice superioare, unde s-au achitat cu cinste de munca ce le revenea.<\/em>\u201d (11) Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, un avantaj pentru ei a fost cunoa\u015fterea limbii ruse, \u00een special pentru perioada primilor ani ai comunismului.\u201d <\/strong><\/p>\n

[Refugia\u0163ii basarabeni \u015fi bucovineni \u00een Banat (1944-1951) (1944 – 1951) ]<\/em><\/strong><\/p>\n

Autor: <\/em>Mircea Rusnac<\/em><\/strong>, Doctor \u00een Istorie<\/em><\/em><\/em> <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Am sunat la Cern\u0103u\u0163i, (pentru a ob\u0163ine date oficiale privind mo\u015fii mei) ni s-a promis ajutor, \u015fi apoi r\u0103spunsuri reci \u015fi t\u0103cere.<\/strong><\/em>
\n Cred c- am mo\u015ftenit ceva din sensibilitatea unchiului meu, iubitor de neam \u015fi oameni.S-a stins c\u00e2nd avea 49 de ani…trist, decep\u0163ionat…Idealurile lui erau doar pentru \u0162AR\u0102 \u015eI NEAM. <\/strong><\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

S-a stins dupa o grea suferin\u0163\u0103, \u00een 1939…arz\u00e2nd ca o tor\u0163\u0103 pentru crezul s\u0103u, chinuit \u015fi m\u0103cinat de boala rom\u00e2nismului timp de patru ani.Participant ca voluntar la \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri…un avocat \u015fi publicist de excep\u0163ie…Nu \u015fi-a uitat locul.<\/strong><\/em><\/p>\n

Pentru el NEAMUL ROM\u00c2NESC a r\u0103mas o lacrim\u0103 pe harta istoriei. <\/strong><\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Am g\u0103sit aici, \u00een aceste \u00eensemn\u0103ri, \u00a0scrise de \u00a0Vladimir Trebici<\/strong>, chipuri comune din povestirile unchiului meu Vasile Pl\u0103van. Tinerii intelectuali, din acea vreme fuseser\u0103 atra\u015fi de \u201cperioada romantic\u0103\u201d a mi\u015fc\u0103rii pentru neam \u015fi \u0163ar\u0103. <\/strong><\/em><\/p>\n

Vasile Pl\u0103van nu apucase s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 perioada \u00een care erau incrimna\u0163i pentru anumite convingeri. \u00a0Av\u00e2ndu-l na\u015f de cununie pe prof. Ion Nistor, ca avocat \u015fi publicist, Vasile Pl\u0103van, a fost mereu \u00een acea perioad\u0103 printre oamenii vremurilor.<\/strong><\/em><\/p>\n

Decedat \u00een 1939, a plecat ca un \u201cromantic\u201d, cinstit \u015fi drept \u00een fa\u0163a istoriei.<\/strong><\/em><\/p>\n

Ne-a ramas volumul \u201cBoabe de lacrimi\u201d, documente vechi \u015fi imagini ce-l calific\u0103 ca un mare iubitor de \u0163ar\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

Mariana Gurza<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

“Alma mater cernautiensis”<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201c\u00cen anii liceului (1926-1933) frecventasem \u015fcoala \u00een felul urm\u0103tor: 1926\/27 \u015fi 1927\/28 veneam de la Horecea la Cern\u0103u\u0163i \u00een fiecare zi, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i fra\u0163i ai mei; doi ani am locuit \u00een ora\u015f, \u00een casa lui Iorgu G. Toma, om politic \u015fi scriitor, ca meditator a lui Mircea Vascu, colegul meu, rud\u0103 a lui I. G. Toma: fusesem recomandat de directorul liceului, fiindc\u0103 eram elev \u201eeminent\u201d; \u00een clasele a III-a \u015fi a IV-a am fost admis la Internatul eparhial \u201eMitropolitul Nectarie\u201d \u2013 un adev\u0103rat pension \u2013, \u00een mod excep\u0163ional, fiindc\u0103 tat\u0103l meu lucra la Mitropolia Bucovinei; clasele a V-a \u015fi a VI-a am locuit acas\u0103, la Horecea, iar \u00een clasa a VII-a, la Internatul de b\u0103ie\u0163i rom\u00e2ni. Se apropia bacalaureatul \u015fi s-a considerat c\u0103 era mai bine s\u0103 fiu la internat unde \u2013 se presupunea \u2013 c\u0103 sunt mai bune condi\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163at. \u00cen toamna anului 1932 am fost bolnav de febr\u0103 tifoid\u0103, ceea ce a avut anumite urm\u0103ri: am stat un trimestru \u00een convalescen\u0163\u0103. <\/strong><\/p>\n

La 30 iunie 1933 am dat bacalaureatul la comisia prezidat\u0103 de profesorul Eugen Botezat, zoolog, de la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i. Secretara comisiei a fost domni\u015foara Stela \u0162opa, care, mai t\u00e2rziu, s-a c\u0103s\u0103torit cu prof. Pavelescu, de la Seminarul Pedagogic Universitar, inventatorul unei foi de observa\u0163ie voca\u0163ional\u0103 (FOV), foarte apreciat\u0103 pe atunci.<\/strong><\/p>\n

La aceea\u015fi comisie s-au prezentat \u015fi elevii liceului militar \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din Cern\u0103u\u0163i, o \u015fcoal\u0103 foarte bun\u0103 cum erau de altfel liceele militare. Notele erau: excep\u0163ional, foarte bine, bine, suficient \u015fi insuficient. S-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 la lucrarea scris\u0103 la \u015ftiin\u0163ele naturale (prof. Eugen Botezat) s\u0103 iau nota \u201esuficient\u201d pentru ca \u00een felul acesta media la bacalaureat s\u0103 fie \u201efoarte bine\u201d. Fusesem premiant \u00een cursul liceului, f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u015fesc s\u0103 iau premiul I \u015fi II, fiind \u00een competi\u0163ie cu Radu Ioan Tomoiag\u0103 \u015fi Vasile Petrovici, care, la bacalaureat, au primit nota \u201eexcep\u0163ional\u201d. De la liceul militar nota \u201eexcep\u0163ional\u201d a ob\u0163inut-o elevul Ion Movileanu. Soarta celor trei colegi a fost nespus de nedreapt\u0103: Vasile Petrovici, medic veterinar, a murit foarte de t\u00e2n\u0103r, \u00een condi\u0163ii misterioase; Radu Tomoiag\u0103, doctor \u00een filozofie, foarte apreciat de Tudor Vianu, C. R\u0103dulescu Motru \u015fi al\u0163ii \u2013 a urmat facultatea de filozofie din Bucure\u015fti \u2013 nu a f\u0103cut cariera universitar\u0103 pe care o merita \u015fi a murit \u00een mai 1974, \u00een timp ce preg\u0103tea o comunicare legat\u0103 de cea de-a 250 aniversare a na\u015fterii lui Kant \u015fi a 170-a comemorare a mor\u0163ii filozofului din K\u00f6nigsberg, iar Ion Movileanu, p\u0103r\u0103sind cariera militar\u0103, a urmat dreptul ob\u0163in\u00e2nd doctoratul la Universitatea din Paris. Tr\u0103ie\u015fte \u00een Bucure\u015fti dup\u0103 o carier\u0103 modest\u0103.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

A\u015fadar, iat\u0103-m\u0103 student! Dup\u0103 obiceiul studen\u0163esc de la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i \u2013 model german \u2013 la ie\u015fire m-au a\u015fteptat colegii de la \u00centrunirea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u201eBucovina\u201d \u015fi mi-au \u00eenm\u00e2nat \u015fapca \u015fi tricolorul acestei societ\u0103\u0163i academice. \u00cen toamna aceluia\u015fi an m-am \u00eenscris la Facultatea de \u015etiin\u0163e, sec\u0163ia chimie, urm\u00e2nd sfatul profesorului Nedelcu, care \u00eemi prevedea un viitor str\u0103lucit ca… chimist. Pentru a nu pierde anul universitar \u2013 eram total nepreg\u0103tit pentru examene \u2013 m-am \u00eenscris prin martie sau aprilie, la alte dou\u0103 facult\u0103\u0163i: litere \u015fi filozofie (specialitatea: istoria filozofiei \u015fi istoria rom\u00e2nilor) \u015fi drept. A fost o performan\u0163\u0103 lu\u00e2nd toate examenele \u00een sesiunea din iunie 1934. Voi reveni la acest episod pentru c\u0103 este necesar s\u0103 spun c\u00e2teva lucruri despre Alma Mater Cernautiensis, despre via\u0163a studen\u0163easc\u0103 de aici, despre profesori \u015fi \u00eenc\u0103 despre multe altele.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Universitatea din Cern\u0103u\u0163i a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1875 pentru a marca \u201e\u00eempreunarea\u201d Bucovinei cu Austria. A fost un \u201edar\u201d pe care \u00cemp\u0103ratul Franz Josef I l-a acordat \u201ecredinciosului\u201d ducat al Bucovinei. De\u015fi rom\u00e2nii, condu\u015fi de fra\u0163ii Hurmuzachi, militau pentru o universitate cu limba de predare rom\u00e2n\u0103, noua institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior a luat fiin\u0163\u0103 ca \u201eDeutsch-sprachige Nationalit\u00e4ten-Universit\u00e4t\u201d \u015fi pus\u0103 sub patronajul \u00eemp\u0103ratului. Alma Mater Francisco-Josephina \u015fi-a deschis por\u0163ile la 4 octombrie 1875, cu un fast deosebit. Fiind singura universitate din estul monarhiei austro-ungare, i s-a acordat un rol important. La c\u00e2\u0163iva kilometri de grani\u0163a cu Rom\u00e2nia \u015fi cu Rusia \u0163arist\u0103, noua universitate trebuia s\u0103 fie un loca\u015f de cultur\u0103 german\u0103, s\u0103 atrag\u0103 tinerii diferitelor na\u0163ionalit\u0103\u0163i din Bucovina \u015fi s\u0103 exercite o atrac\u0163ie pentru \u0163\u0103rile din zon\u0103.<\/strong><\/p>\n

Universitatea avea trei facult\u0103\u0163i, iar \u00een primul semestru, num\u0103ra circa 200 de studen\u0163i. Din cele trei facult\u0103\u0163i \u2013 filozofie, drept \u015fi teologie \u2013 un rol important l-a avut Facultatea de Teologie care a devenit ca atare prin transformarea Institutului Teologic din Cern\u0103u\u0163i, acesta fiin\u0163\u00e2nd din 1827.<\/strong><\/p>\n

S-a scris mult despre aceast\u0103 universitate \u2013 \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin st\u0103ruin\u0163a pilduitoare a rom\u00e2nului dr. Constantin Tama\u015fciuc, devenit primul rector al acesteia \u2013 despre profesorii ei. \u00cen 1975, dr. Rudolf Wagner a publicat, la M\u00fcnchen, cartea Alma Mater Francisco-Josephina, cu prilejul centenarului universit\u0103\u0163ii. Mai trebuie spus c\u0103 la noua universitate au fost adoptate tradi\u0163iile \u015fi modelele de la universit\u0103\u0163ile germane, care s-au p\u0103strat \u015fi \u00een perioada interbelic\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen octombrie 1920 Universitatea din Cern\u0103u\u0163i a fost rom\u00e2nizat\u0103: la \u015fedin\u0163a solemn\u0103 a participat Regele Ferdinand I, rector fiind atunci profesorul Ion Nistor. Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i i s-a ad\u0103ugat a patra facultate, de \u015ftiin\u0163e, prin desprinderea din facultatea de filozofie. C\u00e2\u0163iva din profesorii universit\u0103\u0163ii austriece au acceptat s\u0103 activeze \u00een noua universitate rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 1933, universitatea devine \u201eUniversitatea Regele Carol al II-lea\u201d. Deci c\u00e2nd am intrat eu \u00een toamna anului 1933 ea era \u201eAlma Mater Carolinensis\u201d, denumire p\u0103strat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1940.<\/strong><\/p>\n

Num\u0103rul studen\u0163ilor a crescut an de an; \u00een anul academic 1937\/38 s-a ridicat la 2600. Este adev\u0103rat c\u0103 mai bine de jum\u0103tate din acest num\u0103r sunt teologi, \u00eemprejurare ce s-ar cere explicat\u0103. O universitate mic\u0103 dar cu profesori foarte buni, la anumite discipline. \u00cen cei patru ani, rectorul (\u201eRector magificus\u201d) al universit\u0103\u0163ii a fost istoricul Ion Nistor, doctor docent al Universit\u0103\u0163ii din Viena, membru al Academiei Rom\u00e2ne, din 1915, personalitate de prim rang \u00een Bucovina interbelic\u0103. \u015eef al organiza\u0163iei Partidului Na\u0163ional Liberal din Bucovina, a fost \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri ministrul Bucovinei la Bucure\u015fti, apoi ministru \u00een guvernul liberal din anii 1933-1937, fiind \u00een acela\u015fi timp rectorul universit\u0103\u0163ii. Decan al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filozofie a fost prof. Ilie Bacinschi \u2013 c\u00e2tva timp asistent al marelui Mayer-L\u00fcbke, la Universitatea din Viena \u2013 c\u0103ruia i-a urmat prof. Leca Morariu, cunoscut ca specialist \u00een dialectul istro-rom\u00e2n, folclorist, specialist \u00een via\u0163a \u015fi opera lui Eminescu, directorul Buletinului Mihai Eminescu, ve\u015fnic \u00een polemic\u0103 cu George C\u0103linescu.<\/strong><\/p>\n

A\u015fadar m-am \u00eenscris la facultatea de \u015etiin\u0163e, sec\u0163ia chimie. \u00cen acea perioad\u0103 la sec\u0163ia de matematic\u0103 predau viitori academicieni: Simion Stoilov (1887-1961), Gheorghe Vr\u00e2nceanu (1900-1979), Miron Nicolescu (1903-1975) \u2013 viitorul pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne \u2013, Tiberiu Popovici (1906-1975) la fizic\u0103, Eugen B\u0103d\u0103r\u0103u (1887-1975).<\/strong><\/p>\n

Or, dup\u0103 sistemul de atunci, \u00een anul I erau obligatorii orele de laborator \u2013 c\u00e2teva ore zilnic \u2013 precum \u015fi examene la disciplinele de matematic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pentru studentul de 18 ani, \u00een ora\u015ful romantic, tipic studen\u0163esc care era Cern\u0103u\u0163iul de atunci, cu cuno\u015ftin\u0163e slabe de matematic\u0103, aceste dou\u0103 \u201econstr\u00e2ngeri\u201d l-au obligat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 chimia, spre marele s\u0103u regret. De fapt, eu m\u0103 g\u00e2ndeam la chimia industrial\u0103, undeva \u00een Germania, unde unii din colegii mei germani \u00ee\u015fi f\u0103ceau studiile.<\/strong><\/p>\n

M-am \u00eenscris deci la Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, specialitatea istoria filozofiei \u015fi istoria Rom\u00e2nilor, \u015fi la facultatea de drept pentru a ob\u0163ine a doua licen\u0163\u0103, sporind astfel \u015fansele la angajare. De fapt, pasiune nu aveam dec\u00e2t pentru istorie \u015fi limbile clasice. Am studiat \u015fi filozofia, psihologia, dar m\u0103rturisesc c\u0103 nici atunci \u015fi nici ast\u0103zi n-am nici o \u201epropensiune\u201d pentru filozofie. La intrarea \u00een Universitate nu se cerea dec\u00e2t diploma de bacalaureat: nu exista examen de admitere. Frecven\u0163a nu era obligatorie dec\u00e2t la Facultatea de \u015etiin\u0163e. \u00cencolo, libertate absolut\u0103! Erai \u201ecivis academicus\u201d \u2013 dup\u0103 modelul universit\u0103\u0163ilor din Germania \u015fi Austria \u2013 ceea ce \u00eenseamn\u0103 un statut special, care este greu s\u0103 fie \u00een\u0163eles de al\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u00cen amintirile pe care le-a scris \u00een \u00eenchisoare, profesorul Traian Br\u0103ileanu (1882-1947), fost student al Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i, \u00een perioada 1901-1905, noteaz\u0103 c\u0103 adev\u0103rata via\u0163\u0103 studen\u0163easc\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 nu \u00een cl\u0103direa Universit\u0103\u0163ii ci la… societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti. Nu alta era situa\u0163ia \u00een anii 1933-1938. A fost o particularitate a universit\u0103\u0163ii cern\u0103u\u0163ene care o distingea de universit\u0103\u0163ile din Ia\u015fi, Bucure\u015fti \u015fi Cluj. Este modelul \u00eent\u00e2lnit la universit\u0103\u0163ile din Austria \u015fi Germania, cunoscut \u00eens\u0103 \u015fi \u00een \u0163\u0103rile baltice.<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i, au ap\u0103rut \u015fi societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti. \u00cen principiu, ele erau organizate pe na\u0163ionalit\u0103\u0163i. Toate aveau semne distinctive, steaguri etc. Clasificarea cea mai important\u0103 era dup\u0103 criteriul practic\u0103rii duelului studen\u0163esc \u015fi al respect\u0103rii unor regulamente studen\u0163e\u015fti, numite \u201ecomment\u201d-uri: societ\u0103\u0163i studen\u0163e\u015fti care practicau \u201emensura\u201d \u2013 duelul studen\u0163esc \u2013 numite \u201eb\u0103t\u0103u\u015fe\u201d (\u201eschlagende\u201d) \u015fi cele care nu practicau acest sistem (\u201enicht schlagende\u201d).<\/strong><\/p>\n

Primele erau organizate dup\u0103 sistemul urm\u0103tor: \u00een fruntea lor se g\u0103sea seniorul (pre\u015fedintele), ajutat de consenior (maestru de scrim\u0103), vulpanul (\u201efuchs Major\u201d), care se ocupa de educa\u0163ia tinerilor membri (\u201efuc\u015fi\u201d sau vulpoi). Lucr\u0103rile de secretariat erau asigurate de subsenior. Dup\u0103 vechime, primul grad era cel de \u201efuchs\u201d, al doilea era de \u201ef\u00e2rtate\u201d (\u201eBursche\u201d), dup\u0103 terminarea universit\u0103\u0163ii deveneai \u201eF\u00e2rtate inactiv\u201d, iar mai t\u00e2rziu, erai \u201efilistrat\u201d c\u0103p\u0103t\u00e2nd titlul de \u201edomn b\u0103tr\u00e2n\u201d (\u201ealter Herr\u201d).<\/strong><\/p>\n

To\u0163i membrii unei asemenea societ\u0103\u0163i purtau \u015fapca respectiv\u0103, de forma \u201eTeller\u201d, sau \u201eSt\u00fcrmer\u201d, iar pe piept, panglica cu culorile na\u0163ionale. La festivit\u0103\u0163i, era obligatorie \u0163inuta mare (\u201ein vollem Wicks\u201d: o tunic\u0103 special\u0103 (\u201eFlaus\u201d), pantaloni albi, cizme \u015fi sabia (\u201erapirul corfrat\u201d). Cele mai importante manifest\u0103ri erau \u201ecomers-urile\u201d de deschidere a anului universitar, cu un ritual riguros. Se intonau c\u00e2ntece studen\u0163e\u015fti printre care Gaudeamus igitur, Pe-al nostru steag, Trei culori cunosc pe lume \u015fi altele.<\/strong><\/p>\n

Pentru a deveni \u201ef\u00e2rtate\u201d (Burshhe), un fucs trebuia s\u0103 bat\u0103 \u201emensura\u201d regulamentar\u0103 \u015fi s\u0103 dea un examen. Cu c\u00e2t\u0103 m\u00e2ndrie purtau studen\u0163ii cicatricele primite la mensuri! Ad\u0103uga\u0163i cursurile de dans obligatorii, balurile organizate \u00een Cern\u0103u\u0163i dar \u015fi \u00een alte ora\u015fe din Bucovina, excursiile \u00een \u00eemprejurimi, diferite alte manifest\u0103ri. Via\u0163a studen\u0163easc\u0103, succint evocat\u0103 mai sus, se desf\u0103\u015fura astfel \u015fi pe vremea aceea \u015fi de aceea trebuie cunoscut\u0103 pentru a \u00een\u0163elege ceea ce urmeaz\u0103. De altfel, ea este descris\u0103 \u00een cartea dr. Rudolf Wagner, \u00een cea a lui Hans Prelitsch (Student \u00een Czernowity, 1961), iar istoria societ\u0103\u0163ilor studen\u0163e\u015fti rom\u00e2ne se afl\u0103 la Muzeul \u201eSimeon Florea Marian\u201d,<\/strong><\/p>\n

Astfel, \u00een anul academic 1933\/1934 activau marea majoritate a societ\u0103\u0163ilor \u00eenfiin\u0163ate \u00een perioada austriac\u0103 (1875-1918). <\/strong><\/p>\n

Cele rom\u00e2ne\u015fti \u00eencep cu \u201eJunimea\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1877, dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile austriece au desfiin\u0163at \u201eArboroasa\u201d (1875), \u00een urma procesului \u201earboresenilor\u201d \u00een frunte cu Ciprian Porumbescu. Primul pre\u015fedinte a fost Dimitre Onciul (1856-1923). Semnul distinctiv era panglica tricolor, purtat\u0103 la piept. Societatea nu practica duelul, avea steag propriu, iar gradele erau: fuchs, b\u0103di\u0163\u0103 \u015fi b\u0103di\u0163\u0103 emeritat. Avea cel mai mare num\u0103r de membri, unii devenind profesori universitari (Ion Nistor, Vasile Grecu, T. \u015etefanelli). A doua a fost \u201eBucovina\u201d, cu denumirea complet\u0103 de \u201e\u00centrunirea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1880. Practica duelul, purta \u00eensemnele ar\u0103tate mai sus, dar \u00een culori na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

A treia era \u201eAcademia ortodox\u0103\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1884, av\u00e2nd membri numai studen\u0163i teologi.<\/strong><\/p>\n

A patra: \u201eMoldova\u201d, \u00eentrunire academic\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1910, \u00eempreun\u0103 cu \u201eBucovina\u201d, purtau denumirea \u201e\u00centrunirile Academice Rom\u00e2ne \u201eBucovina\u201d \u015fi \u201eMoldova\u201d.<\/strong><\/p>\n

A cincea s-a \u00eenfiin\u0163at \u00een 1905 sub denumirea de \u201eSocietatea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u201eDacia\u201d. Ultima, a \u015fasea, a fost Cercul studen\u0163esc \u201eArboroasa\u201d, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1922.<\/strong><\/p>\n

Rela\u0163iile dintre societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti rom\u00e2ne\u015fti erau cordiale, cu participare la manifest\u0103ri comune. \u00cempreun\u0103, ele formau Centrul studen\u0163esc din Cern\u0103u\u0163i, afiliat la Uniunea Na\u0163ional\u0103 a Studen\u0163ilor Cre\u015ftini din Rom\u00e2nia (UNSCR)<\/strong><\/p>\n

Cu toat\u0103 diversitatea lor, fiecare societate studen\u0163easc\u0103 rom\u00e2n\u0103 cultiva dragostea de neam \u015fi de \u0163ar\u0103, ata\u015famentul pentru societatea respectiv\u0103, solidaritatea dintre membrii ei de-a lungul \u00eentregii vie\u0163i, respectul pentru persoanele v\u00e2rstnice, polite\u0163ea, buna cuviin\u0163\u0103 \u00een societate. Respectul pentru femei, curtenia \u015fi cavalerismul fa\u0163\u0103 de ele erau cultivate la \u015fedin\u0163ele de \u201eeduca\u0163ie la cursul de dans, \u00een alte manifest\u0103ri, \u00eencep\u00e2nd cu chestiuni elementare cum ar fi: invita\u0163ia la dans, s\u0103rutatul m\u00e2nii mamei \u015fi fiicei, \u00eenso\u0163irea acas\u0103, ocrotirea femeii \u00een cazul \u00een care era ofensat\u0103 etc. <\/strong><\/p>\n

Societatea studen\u0163easc\u0103 continua, \u00eentr-un fel, educa\u0163ia din familie \u015fi din \u015fcoal\u0103… de aceea ea aplica \u015fi sanc\u0163iuni ce mergeau p\u00e2n\u0103 la excluderea din societate cu formula \u201e\u015fasat cum infamia\u201d. O asemenea pedeaps\u0103 se aplic\u0103 \u00een cazuri deosebite: nerespectarea codului de onoare, \u00eensu\u015firea banilor societ\u0103\u0163ii, neachitarea la timp a datoriilor contractate, ofense aduse femeilor. Societ\u0103\u0163ile dueliste mai aplicau \u201emensura de pedeaps\u0103\u201d, c\u00e2nd cel mai bun m\u00e2nuitor al rapirului era pus s\u0103 pedepseasc\u0103 pe cel vinovat. <\/strong><\/p>\n

Cei care erau exclu\u015fi \u201ecum infamia\u201d r\u0103m\u00e2neau stigmatiza\u0163i pe toat\u0103 via\u0163a, era un fel de \u201emoarte civil\u0103\u201d. Am cunoscut un asemenea caz: persoana respectiv\u0103, stabilit\u0103 dup\u0103 1940 \u00een Bucure\u015fti, era evitat\u0103 de c\u0103tre \u201ecomilitoni\u201d, iar la \u00eenmorm\u00e2ntarea ei, au asistat foarte pu\u0163ini colegi…<\/strong><\/p>\n

Societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti germane erau: \u201eAllemania\u201d \u2013 cea mai veche \u2013, \u201eArminia\u201d \u015fi \u201eTeutonia\u201d \u2013 toate dueliste (\u201eschla gende\u201d) \u015fi \u201eFranxonia\u201d, grup\u00e2nd studen\u0163ii germani catolici. Aceasta din urm\u0103 respecta statutul studen\u0163esc german, cu excep\u0163ia duelului. Denumirea societ\u0103\u0163ilor germane era de \u201eKorps\u201d, \u201eBurschenschaft\u201d sau \u201eVerbindung\u201d. Sediul lor era \u00een \u201eDeutsches Haus\u201d. <\/strong><\/p>\n

Societ\u0103\u0163ile de studen\u0163i polone erau \u201eLehia\u201d \u2013 aceasta practica \u201emensura\u201d \u015fi \u201eOgniscko\u201d. Sediul lor era \u00een \u201eDeutsches Haus\u201d. <\/strong><\/p>\n

Ucrainenii aveau dou\u0103 societ\u0103\u0163i: \u201eZaporoje\u201d \u015fi \u201eCiornoe More\u201d, ambele \u201edueliste\u201d. Pe vremea administra\u0163iei austriece a existat \u015fi \u201eSoiuz\u201d. Sediul lor era la \u201eNarodnyi dim\u201d.<\/strong><\/p>\n

Cele mai multe societ\u0103\u0163i le aveau studen\u0163ii evrei: \u201eHebronia\u201d, \u201eHasmonea\u201d, \u201eZephir\u201d, \u201eEmunah\u201d, \u015fi \u00eenc\u0103 una-dou\u0103. Toate erau \u201edueliste\u201d. Sediul lor era la \u201eJ\u00fcdisches Haus\u201d.<\/strong><\/p>\n

Majoritatea societ\u0103\u0163ilor studen\u0163e\u015fti rom\u00e2ne\u015fti erau ad\u0103postite \u00een Palatul Na\u0163ional din pia\u0163a Unirii Nr. 3 (fost\u0103 \u201eRingplatz\u201d), proprietatea Societ\u0103\u0163ii pentru cultura \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina. \u00cen sala festiv\u0103 a Palatului a avut loc istorica \u015fedin\u0163\u0103 din 27 octombrie 1918, sub pre\u015fedin\u0163ia lui Iancu cavaler de Flondor, care a proclamat autonomia Bucovinei, \u00een virtutea dreptului de autodeterminare. \u00cen aceea\u015fi sal\u0103 societatea muzical\u0103 \u201eArmonia\u201d d\u0103dea concerte; ea era folosit\u0103 \u015fi pentru cursurile de dans organizate de societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti, pentru serate \u015fi neuitatele baluri studen\u0163e\u015fti, evenimente epocale \u00een via\u0163a fiec\u0103rui student.<\/strong><\/p>\n

O particularitate a acelor timpuri se cere precizat\u0103. \u00centre societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti na\u0163ionale se stabileau rela\u0163ii pe baza unui protocol precis. Societ\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti recuno\u015fteau \u015fi aveau rela\u0163ii cu societ\u0103\u0163ile germane \u015fi cele poloneze… \u00eentrunirile academice rom\u00e2ne \u201eBucovina\u201d \u015fi \u201eMoldova\u201d aveau rela\u0163ii de scrim\u0103 cu \u201eAllemania\u201d, \u201eTeutonia\u201d \u015fi \u201eArminia\u201d, de asemenea cu \u201eLehia\u201d. \u00cen schimb, nici o societate rom\u00e2neasc\u0103 nu \u00eentre\u0163inea leg\u0103turi cu societ\u0103\u0163ile ucrainene \u015fi evreie\u015fti. O situa\u0163ie particular\u0103 pentru a c\u0103rei \u00een\u0163elegere ar fi necesar un studiu.<\/strong><\/p>\n

Societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti din Cern\u0103u\u0163i au fost desfiin\u0163ate de Regele Carol al II-lea, \u00een 1938. Tacit, cu \u00eencuviin\u0163area rectorului, ele au continuat p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 1940. Nu toate \u015fi-au \u00eencetat activitatea \u00een acel an: societ\u0103\u0163ile germane s-au mutat \u00een Germania, odat\u0103 cu str\u0103mutarea germanilor din Bucovina; cele ucrainene au fost \u015fi ele \u201ereactivate\u201d \u00een Germania sau SUA, evreii \u015fi-au continuat activitatea \u00een noul stat Israel, polonezii au procedat la fel. La Centenarul Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i \u00een 1975, la Linz, au participat reprezentan\u0163ii societ\u0103\u0163ilor studen\u0163e\u015fti cern\u0103u\u0163ene indiferent de na\u0163ionalitate. Dar \u015fi \u00een Rom\u00e2nia fo\u015ftii membri ai societ\u0103\u0163ilor studen\u0163e\u015fti p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura, se mai \u00eent\u00e2lnesc \u2013 \u00een special \u2013 cu prilejul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rilor \u2013 potrivit acelui jur\u0103m\u00e2nt la intrarea \u00een societate: \u201e\u00cen unire \u015fi fr\u0103\u0163ie, vom tr\u0103i p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt!\u201d Pentru ca s\u0103 nu se piard\u0103 amintirea acelor timpuri, s-au \u00eentocmit almanahuri \u015fi lucr\u0103ri despre societ\u0103\u0163ile respective \u015fi care au fost depuse \u2013 am mai scris \u2013 la Muzeul \u201eSimeon Florea Marian\u201d. La universitatea actual\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, ca \u015fi la universitatea din Suceava exist\u0103 \u00eencercarea de a prelua \u015fi continua tradi\u0163ia studen\u0163easc\u0103 din Cern\u0103u\u0163i. \u201eNu-nvie mor\u0163ii, e \u00een zadar copile!\u201d a\u015f ad\u0103uga cu nostalgie \u015fi cu triste\u0163e. <\/strong><\/p>\n

Fiindc\u0103 am promis s\u0103 nu fac judec\u0103\u0163i de valoare, aprecieri etc. nici de data aceasta nu m\u0103 voi abate de la acest principiu. A fost bine, a fost frumos, a fost folositor?! R\u0103spunsul \u00eel vor da istoricii nep\u0103rtinitori. Nu pot \u00eens\u0103 s\u0103 nu amintesc ce rezonan\u0163e trezesc \u00een sufletele noastre un Gaudeamus igitur!, un \u201eTrai ferice de student, din vremuri dep\u0103rtate, \/ Te-ai dus \u015fi-n veci n-o s\u0103 mai vii, \/ \u015fi scumpa-\u0163i libertate\u201d, intonat de sute de glasuri tinere \u015fi mai pu\u0163in tinere. Cei care au asistat la piesa Heidelbergul de alt\u0103dat\u0103, cu rolul principal interpretat excep\u0163ional de Florin Piersic, vor fi putut \u00een\u0163elege, m\u0103car \u00een parte, ce a \u00eensemnat via\u0163a studentului din Cern\u0103u\u0163iul de alt\u0103dat\u0103. (O, quae mutatio rerum).<\/strong><\/p>\n

Cele descrise mai sus ar fi valabile cam p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1934-1935. Treptat, au \u00eenceput s\u0103 p\u0103trund\u0103 curentele politice extremiste \u00een r\u00e2ndul studen\u0163imii, s\u0103 apar\u0103 dezbin\u0103ri, lupte… Dar despre aceasta, ceva mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n

Pe diploma mea de licen\u0163\u0103, din 25 octombrie 1938, scrie: Principal: istoria filozofiei; Secundar I \u2013 Sociologia, Secundar II: Istoria rom\u00e2nilor. \u00cen consecin\u0163\u0103, vom \u00eencerca s\u0103 prezint cursurile pe care le-am urmat, profesorii pe care i-am cunoscut, eventual, unii din colegii mei.<\/strong><\/p>\n

Se cheam\u0103 deci c\u0103 \u00een forma\u0163ia mea academic\u0103 elementele principale au fost filozofia \u015fi istoria. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 \u00eens\u0103? La examenul de licen\u0163\u0103 profesorii mei au fost: Tr\u0103ian Br\u0103ileanu \u015fi Ion Nistor.<\/strong><\/p>\n

Spre deosebire de Universitatea din Bucure\u015fti unde filozofia era predat\u0103 de mari personalit\u0103\u0163i \u2013 colegul meu de liceu Radu Tomoiag\u0103, student la Facultatea de Litere \u015fi Filozofie din Bucure\u015fti, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, 1933-1937, m\u0103 informa despre cursurile \u015fi profesorii din Bucure\u015fti \u2013 la universitatea noastr\u0103 filozofia, disciplinele legate de filozofie, nu au avut privilegiu universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene. C\u00e2ndva \u2013 pe vremea Austriei \u2013 au fost profesori de notorietate precum Carl Siegel \u015fi R. Wahle. \u00cen timpul universit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti o cert\u0103 personalitate a fost profesorul Vasile Gherasim, cu un str\u0103lucit doctorat la Viena, bine cunoscut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi prin studiile serioase privind via\u0163a \u015fi opera lui Mihai Eminescu. I se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 cursul \u201eIstoria filozofiei\u201d. Din nenorocire, s-a stins timpuriu din via\u0163\u0103 (1933), a\u015fa c\u0103 nu l-am avut profesor. Acest curs a fost suplinit, \u00een anii 1933-1937, de profesorul Traian Br\u0103ileanu, titularul cursului \u201eSociologie, etic\u0103 \u015fi politic\u0103\u201d, similar cu cel \u0163inut la Bucure\u015fti, de profesorul Dimitrie Gusti, contemporanul s\u0103u (1880-1955).<\/strong><\/p>\n

Din cauz\u0103 ca Br\u0103ileanu a fost ministrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi cultelor \u00een guvernul legionar (septembrie 1940 \u2013 ianuarie 1941) a fost condamnat la 20 de ani de temni\u0163\u0103 grea \u015fi a murit, \u00een 1947, la \u00eenchisoarea din Aiud, opera sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 a fost total necunoscut\u0103 \u00een ultimii 50 de ani. Nu au lipsit \u00eens\u0103 etichet\u0103ri sumare de genul \u201efascist\u201d, \u201eobscurantist\u201d etc. Abia acum se preg\u0103te\u015fte o edi\u0163ie din opera sociologic\u0103 a profesorului Traian Br\u0103ileanu, gra\u0163ie efortului prof. dr. Leon \u0162opa (n. 1912) \u015fi a doamnei Veronica \u0162opa, n\u0103scut\u0103 Br\u0103ileanu. Am putut s\u0103 citesc \u015fi eu textele preg\u0103tite pentru tipar \u2013 ele vor \u00eencepe s\u0103 apar\u0103 \u00een 1993 \u2013 ca s\u0103-mi pot forma o p\u0103rere clar\u0103 despre opera profesorului.<\/strong><\/p>\n

Absolvent al liceului german din R\u0103d\u0103u\u0163i \u2013 cu 8 ani de latin\u0103 \u015fi elin\u0103 \u2013, licen\u0163iat al facult\u0103\u0163ii de filozofie \u015fi, apoi, doctor al aceleia\u015fi facult\u0103\u0163i, cu o tez\u0103 de filozofie, iar secundar o tez\u0103 de filologie clasic\u0103, profesorul Traian Br\u0103ileanu era un temeinic cunosc\u0103tor al limbii germane \u015fi al celei eline clasice. Lui \u00eei dator\u0103m transpunerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a unor opere ale lui Kant, \u00eencep\u00e2nd cu Critica ra\u0163iunii pure (1930), dar \u015fi a unor opere ale lui Aristotel (o mare parte \u00een manuscris). Era deci \u201eabilitat\u201d pentru cursul de filozofie. Nu a predat dec\u00e2t \u201eIstoria filozofiei\u201d. Nici eu, nici colegii mei nu au avut \u00eenclina\u0163ii speciale pentru filozofie; pentru noi, ea urma s\u0103 fie un \u201eBeruf\u201d, deoarece ne preg\u0103team pentru cariera de profesori de liceu. \u00cenv\u0103\u0163am sistemele filozofie, pe marii filozofi dup\u0103 versiunile german\u0103 \u015fi francez\u0103 ale manualelor de istorie a filozofiei. Nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i din colegii mei citiser\u0103 operele fundamentale ale marilor g\u00e2nditori. Afl\u00e2nd din exegezele contemporane ale unui Mircea Vulc\u0103nescu, Petre \u0162u\u0163ea, Emil Cioran, Mircea Eliade c\u00e2t de \u00eentinse \u015fi profunde erau lecturile filozofice ale acestora, \u00eencerc un sentiment de cumplit\u0103 jen\u0103. \u00cens\u0103 con\u015ftiin\u0163a juvenil\u0103 nu m-a \u00eempiedicat ca s\u0103 sus\u0163in teza de licen\u0163\u0103 cu subiectul Filozofia lui Lucian Blaga. M\u0103rturisesc c\u0103 interesul nostru era orientat spre filozofia culturii. C\u0103r\u0163ile unui O. Spengler, H. Keyserling, L. Klages sau N. Berdicef ne erau cunoscute dar nu din surs\u0103 direct\u0103. Era ceva nou, revolu\u0163ionar chiar, dar pentru noi, destul de vag. Mi-aduc aminte foarte bine de impresia extraordinar\u0103 pe care ne-a produs Pe culmile disper\u0103rii a lui Emil Cioran, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1934. Sufeream, deveniser\u0103m pesimi\u015fti etc., ceea ce poate fi scuzat unui t\u00e2n\u0103r. Ne-am mai lini\u015ftit citind cartea, ap\u0103rut\u0103 \u00een acela\u015fi an, Mathesis sau bucuriile simple a lui Constantin Noica (1909-1987).<\/strong><\/p>\n

\u00cen sociologie, profesorul Tr\u0103ian Br\u0103ileanu avea o concep\u0163ie original\u0103, expus\u0103 \u00een c\u0103r\u0163i \u015fi studii. M\u0103 refer la Teoria comunit\u0103\u0163ii omene\u015fti care, sper, s\u0103 fie reeditat\u0103 cur\u00e2nd \u015fi nu la articolele publicate \u00een \u201e\u00censemn\u0103ri sociologice\u201d (1935-1937) \u00eentemeiat\u0103 \u015fi condus\u0103 de profesor, \u00een care se publicau articole politice.<\/strong><\/p>\n

Se deosebea de colegii s\u0103i D. Gusti \u2013 cu care a \u00eentre\u0163inut rela\u0163ii corecte \u2013 \u015fi Petre Andrei; nu era interesat de \u201emonografiile sociologice\u201d, \u00een schimb construc\u0163ia teoretic\u0103 a sociologiei \u00eencepea la el cu Platon \u015fi Aristotel, trecea prin filozofia german\u0103, sociologia german\u0103 (un Ferdinand T\u00f6nnies, de pild\u0103) \u015fi cea italian\u0103 (Vilfredo Pareto \u015fi Gaetano Mosca \u00eel interesau pentru teoria elitelor). \u00cen fond, \u00een mare m\u0103sur\u0103 concep\u0163ia sa era de istorie social\u0103, cu fundamentare filozofic\u0103 \u2013 o concep\u0163ie original\u0103 avea profesorul \u015fi \u00een privin\u0163a eticii, ca \u015fi a politicii.<\/strong><\/p>\n

Din c\u00e2mpul disciplinelor filozofice mai trebuie amintit\u0103 psihologia. Predat\u0103 con\u015ftiincios de prof. Al. Ie\u015fan, ea nu \u00eemi st\u00e2rnea nici un interes. Psihotehnica, adus\u0103 de asistentul Traian Chelariu (1906-1966), dup\u0103 studii la Paris \u015fi Roma, \u00eencepuse s\u0103 preocupe pe unii studen\u0163i. Era \u201emoda\u201d laboratoarelor de psihotehnic\u0103, al c\u0103ror ini\u0163iator a fost profesorul Fl. \u015etef\u0103nescu-Goang\u0103, de la Universitatea din Cluj.<\/strong><\/p>\n

Existau \u015fi cursuri de pedagogie \u015fi didactic\u0103, obligatorii pentru cei ce se preg\u0103teau pentru cariera de profesor de liceu. Profesorul Constantin Narly, eminent dasc\u0103l, cu doctorat la Universitatea din G\u00f6ttingen, era partizanul metodelor pedagogice moderne. Edita \u201eRevista de Pedagogie\u201d pe care o descoper\u0103 acum ca fiind o publica\u0163ie absolut remarcabil\u0103. <\/strong><\/p>\n

Conferen\u0163iarul Silvestru G\u0103ina \u2013 al c\u0103rui p\u0103rinte, Vasile G\u0103ina, fusese profesor la Facultatea de Teologie din Cern\u0103u\u0163i \u2013 ne preda \u201eDidactica general\u0103\u201d \u015fi \u201eDidactica special\u0103\u201d. Mai cur\u00e2nd m\u0103 interesa istoria pedagogiei. Rolul profesorului C. Narly a fost foarte important \u00een calitatea sa de director al Seminarului Pedagogic Universitar care \u0163inea de Catedra de pedagogie a universit\u0103\u0163ii. Nu, n-am avut voca\u0163ie pentru filozofie, nu vedeam \u201eidei\u201d precum Camil Petrescu \u015fi nici pe\u015ftera lui Platon nu \u00eensemna pentru mine mai mult dec\u00e2t o parabol\u0103. Fr\u00e2nturi de existen\u0163ialism, din filozofiile eshatologice sau catastrofice puteau s\u0103 m\u0103 impresioneze. Mi-aduc aminte de un Julien Benda, de un Henri Massis, N. Berdiaef \u015fi \u00eenc\u0103 de al\u0163ii, cu influen\u0163e efemere. Pasiunea mea a fost \u00eens\u0103 istoria. Ea s-a manifestat de timpuriu. Fiind cel mai mic din cei patru fra\u0163i, citeam cu nesa\u0163 manualele de istorie. Am citit \u015fi o Iliad\u0103, o edi\u0163ie pentru copii, am ajuns s\u0103-i admir pe Achile \u015fi pe Hector, ca \u015fi pe al\u0163i eroi. A\u015fa se explic\u0103 \u00eent\u00e2mplarea, petrecut\u0103 \u00een clasa I-a de Liceu, \u00een anul 1927 \u2013 aveam 11 ani! \u2013 c\u00e2nd bunul meu profesor, dr. Constantin Gheorghian, spre marea mea surpriz\u0103 \u015fi emo\u0163ie, dar \u015fi a colegilor mei, mi-a oferit catedra pentru a \u0163ine lec\u0163ia despre Pericle \u015fi epoca sa. A fost debutul meu ca \u201eprofesor\u201d. Dup\u0103 refuzul meu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat, a reu\u015fit s\u0103 m\u0103 conving\u0103 \u015fi fiind primit m-a urcat pe scaunul ce se afla l\u00e2ng\u0103 catedr\u0103. Ce-am vorbit, cum am vorbit? Nu mai mi-aduc aminte. Prestigiul meu \u00een r\u00e2ndul colegilor a crescut enorm. De-a lungul celor \u015fapte ani de liceu mi-am p\u0103strat acest prestigiu. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 am fost ajutat de o memorie \u2013 socotit\u0103 de colegi \u015fi profesori ca fiind ie\u015fit\u0103 din comun. Puteam s\u0103 \u201erecit\u201d pe to\u0163i domnitorii din Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, f\u0103r\u0103 nici o ezitare. C\u00e2t de bun\u0103 \u015fi necesar\u0103 este memoria? Nu \u0163in s\u0103 fac eu elogiul memoriei. Am o anumit\u0103 p\u0103rere, mai cur\u00e2nd, sceptic\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103 nu am slujit pe Clio \u2013 mi-am \u00eenceput via\u0163a activ\u0103 de profesor de istorie \u2013 dar nici nu am tr\u0103dat-o; am iubit-o \u015fi o iubesc \u015fi ast\u0103zi. Zilnic, citesc lucruri de istorie, memorii, monografii, cu aceast\u0103 lectur\u0103 \u00eemi \u00eenchei ziua de lucru. Fiind preocupat, \u00een ultimii ani, de istoria Bucovinei, mi-am sporit \u201efondul de timp\u201d alocat, istoriei.<\/strong><\/p>\n

La universitate, am avut profesori buni la disciplinele istorice. Cei mai mul\u0163i figureaz\u0103 \u00een Enciclopedia istoriografiei rom\u00e2ne\u015fti 1978.<\/strong><\/p>\n

\u00cencep cu Ion Nistor (1876-1962), titularul cursului de istoria rom\u00e2nilor. \u00cemp\u0103r\u0163it \u00eentre politic\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, nu s-a ocupat de studen\u0163i, a\u015fa cum ar fi dorit el \u00eensu\u015fi. Nu \u015fi-a \u00eentrerupt nici activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u2013 dovad\u0103 revista \u201eCodrul Cosminului\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u015fi condus\u0103 de el, precum \u015fi comunic\u0103rile sale la Academie, publicate \u00een \u201eMemoriile\u201d acesteia.<\/strong><\/p>\n

Fiu de \u0163\u0103ran din comuna Vicovu de Jos, situat\u0103 \u00eentre R\u0103d\u0103u\u0163i \u015fi Putna, pe valea Sucevei, a reu\u015fit, cu st\u0103ruin\u0163a proprie \u0163\u0103ranilor bucovineni, s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o cultur\u0103 temeinic\u0103. Cu un doctorat la C. I. Jirecek, cu o docen\u0163\u0103 la aceea\u015fi universitate vienez\u0103, a fost numit profesor la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i (1912), \u00eencredi\u0163\u00e2ndu-i-se cursul de istorie sud-est european\u0103 pe care profesorul l-a transformat \u00een curs de istoria rom\u00e2nilor. \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial s-a refugiat \u00een Vechiul Regat, a militat activ pentru Unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia. A fost un personaj important la realizarea acestui act istoric, la 28 noiembrie 1918.<\/strong><\/p>\n

Din acea perioad\u0103 dateaz\u0103 prietenia sa cu Ionel I. C. Br\u0103tianu, devenind, dup\u0103 Unire, \u015feful Partidului Na\u0163ional Liberal din Bucovina. P\u00e2n\u0103 \u00een 1940, ministru, \u00een repetate r\u00e2nduri, rector al Universit\u0103\u0163ii. Bucovina \u015fi universitatea cern\u0103u\u0163ean\u0103 \u00eei datoreaz\u0103 foarte mult. I-am cinstit memoria \u015fi cu prilejul \u00eemplinirii a treizeci de ani de la moartea sa, survenit\u0103 la 11 noiembrie 1962, dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani petrecu\u0163i la \u00eenchisoare, ca fost ministru.<\/strong><\/p>\n

Studen\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163au istoria rom\u00e2nilor dup\u0103 manualul lui C. C. Giurescu care \u00eencepuse s\u0103 apar\u0103 \u00een fascicole, la Editura pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103 \u201eRegele Carol al II-lea\u201d. Era un admirator statornic al lui N. Iorga \u015fi prietenia lor a fost netulburat\u0103 de faptul c\u0103 \u00eei desp\u0103r\u0163eau op\u0163iunile politice. A avut \u015fi un bun asistent, Ilie Corfus (1909-1981) \u2013 \u015fi el dintr-un sat de pe Valea Sucevei \u2013 care \u015fi-a dat doctoratul \u00een istorie la Universitatea din Var\u015fovia. Istoric serios \u015fi con\u015ftiincios, a lucrat p\u00e2n\u0103 la moarte la Institutul de istorie \u201eN. Iorga\u201d fiindu-i refuzat\u0103 o catedr\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul universitar. Ceea ce a publicat este serios \u015fi temeinic. A publicat \u015fi un volum de amintiri la Editura \u201eJunimea\u201d din Ia\u015fi. <\/strong><\/p>\n

La istoria universal\u0103 ne-a fost profesor Romul C\u00e2ndea (1886-1973). Fiul preotului din comuna Avrig, str\u0103nepotul lui Gheorghe Laz\u0103r. R. C\u00e2ndea a f\u0103cut studii teologice ob\u0163in\u00e2nd, \u00een 1912, doctoratul la Facultatea de Teologie, cu men\u0163iunea \u201esub auspiciis Imperatoris\u201d \u2013 cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u0163ie \u00een monarhia austro-ungar\u0103 \u2013 iar \u00een 1916 \u00ee\u015fi sus\u0163ine doctoratul la Universitatea din Leipzig, dup\u0103 ce fusese doctorandul marelui istoric Karl Lamprecht (… 1915), \u00een fa\u0163a c\u0103ruia sus\u0163ine doctoratul \u015fi N. Iorga. \u00cen perioada de la Leipzig, R. C\u00e2ndea se \u00eemprietenise cu Panait Cerna, care, cur\u00e2nd (1913) dup\u0103 doctorat, a \u015fi murit. R. C\u00e2ndea a publicat, \u00een 1963, amintiri despre P. Cerna, interes\u00e2nd istoria literar\u0103. <\/strong><\/p>\n

Romul C\u00e2ndea a fost modelul \u201eprofesorului de catedr\u0103\u201d. Elegant \u015fi distins, orator des\u0103v\u00e2r\u015fit, \u0163inea cursuri foarte apreciate de studen\u0163i dar \u015fi de publicul cern\u0103u\u0163ean. A st\u0103ruit mult asupra Revolu\u0163iei franceze \u015fi a epocii lui Napoleon, ceea ce nu \u00eel \u00eempiedica ca la examene s\u0103 pretind\u0103 cuno\u015ftin\u0163e din \u00eentreaga istorie universal\u0103. Dup\u0103 1940, a fost c\u00e2tva timp profesor la Universitatea Cluj-Sibiu, s-a pensionat, s-a retras la Avrig unde a \u015fi murit. <\/strong><\/p>\n

Regretul tuturor, al fo\u015ftilor studen\u0163i \u015fi al istoricilor, este acela c\u0103 profesorul Romul C\u00e2ndea a publicat foarte pu\u0163in. \u00cen politic\u0103, a fost averescian, ajung\u00e2nd primar al municipiului Cern\u0103u\u0163i. \u00cen 1938-1940 era demnitar al Frontului Rena\u015fterii Na\u0163ionale, purt\u00e2nd o uniform\u0103 foarte elegant\u0103. Atunci c\u00e2nd voi aminti despre politic\u0103 \u00een r\u00e2ndurile studen\u0163ilor cern\u0103u\u0163eni, voi face c\u00e2teva referiri la politica profesorilor universitari din acea vreme. Istoria antic\u0103 era predat\u0103 de profesorul Theofil Sauciuc-S\u0103veanu (1884-1971). Fiu de preot, n\u0103scut \u00een comuna Bosanci, de l\u00e2ng\u0103 Suceava, T. Sauciuc-S\u0103veanu era un om \u00eenv\u0103\u0163at, temeinic cunosc\u0103tor al limbilor latin\u0103 \u015fi elin\u0103 clasic\u0103. Pasiunea sa era arheologia: \u00een fiecare var\u0103 pleca la Mangalia unde lucra la \u015fantierul Callatis. A publicat pu\u0163in, \u00een reviste de specialitate, era foarte apreciat \u00een spa\u0163iul cultural german \u2013 membru al unor institute \u015fi societ\u0103\u0163i din Austria \u015fi Germania \u2013, dar ca profesor nu ne-a insuflat dragoste pentru arheologie \u015fi nici pentru istoria antic\u0103. Un profesor onorabil, a avut totu\u015fi c\u00e2\u0163iva studen\u0163i care s-au afirmat mai t\u00e2rziu. A f\u0103cut \u015fi el politic\u0103 ca \u015fi majoritatea celorlal\u0163i profesori. Ca \u015fef al organiza\u0163iei Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc din Bucovina, a fost maistrul Bucovinei \u00een timpul guvernului na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nesc. Erau mul\u0163i fra\u0163i: Nicu S\u0103veanu a fost primarul Cern\u0103u\u0163iului, Epidelfor S\u0103veanu, colonel, Em. S\u0103veanu, profesor de francez\u0103 la liceul \u201eAron Pumnul\u201d, Max S\u0103veanu, c\u00e2nt\u0103re\u0163 de oper\u0103. Unica sa fiic\u0103, Carmen, o frumuse\u0163e a Cern\u0103u\u0163iului de atunci, s-a c\u0103s\u0103torit cu pictorul Paul Verona, mo\u015fier din Dorohoi, mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103…<\/strong><\/p>\n

La istoria artei era profesorul Alexandru Tzigara-Samuraca\u015f (1872-1952), reputat istoric de art\u0103. Aflasem c\u0103 era fiul natural al Regelui Carol I \u2013 asem\u0103narea era frapant\u0103 \u2013 \u015fi nepot a lui Alexandru Odobescu, prin so\u0163ia acestuia, Sa\u015fa Samurca\u015f. A \u015fi publicat \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d despre sinuciderea lui Alexandru Odobescu, \u00een 1895, dup\u0103 scrisorile p\u0103strate \u00een arhiva familiei. Expunerile sale, \u00eenso\u0163ite de proiec\u0163ii, atr\u0103geau un numeros public, \u00een afar\u0103 de studen\u0163i, bine\u00een\u0163eles. La lec\u0163ii se r\u0103zboia de fiecare dat\u0103 cu profesorul George Oprescu, probabil din cauz\u0103 c\u0103 acesta era titularul catedrei de la universitatea din Bucure\u015fti. A fost constr\u00e2ns s\u0103 se pensioneze: ap\u0103ruse o lege care prevedea limita de v\u00e2rst\u0103 la 65 ani. I-a c\u0103zut victim\u0103 acestei prevederi \u015fi preotul profesor Vasile Gheorghiu (1872-1959) o somitate a teologiei ortodoxe. Profesorului Al. Tzigara Samurca\u015f i-a urmat marele I. D. \u015etef\u0103nescu (1887-1982); terminasem facultatea, dar am asistat la unele din conferin\u0163ele acestui ilustru istoric al artei, \u00een special al artei religioase medievale.<\/strong><\/p>\n

Pe profesorul de bizantologie, Vasile Grecu (1885-1972) a\u015f vrea s\u0103-l evoc \u00een mod special pentru motivele care vor fi ar\u0103tate \u00een continuare. Fiu de \u0163\u0103ran, din comuna Mitocul-Dragomirnei, a urmat liceul greco-oriental din Suceava, unde a dat dovad\u0103 de calit\u0103\u0163i deosebite. L-a sus\u0163inut Simeon Florea Marian (1837-1907), profesor de religie la numitul liceu, deoarece p\u0103rin\u0163ii lui Vasile Grecu aveau inten\u0163ia s\u0103-l retrag\u0103 din liceu. A urmat Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, cu specializare la Viena, fiind abilitat profesor pentru limbile clasice. \u015ei-a \u00eenceput cariera didactic\u0103 la Cern\u0103u\u0163i, a continuat-o \u00een Vechiul Regat, unde se refugiase \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial. Revenit la Cern\u0103u\u0163i a fost numit profesor agregat, apoi profesor titular pentru bizantologie. S-a c\u0103s\u0103torit cu fiica preotului \u0421onstantin Morariu, unul din \u201earboresenii\u201d lui Ciprian Porumbescu \u015fi astfel a devenit cumnat cu fra\u0163ii Leca, Victor \u015fi Aurel Morariu \u015fi de asemenea cumnat cu istoricul literar bucovinean I. E. Toron\u0163iu. Din aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie au avut doi copii: Viorel \u015fi Victor, colegi mai mari ai mei la liceul \u201eAron Pumnul\u201d. Dou\u0103 tragedii s-au produs \u00een familia profesorului: sinuciderea so\u0163iei, prin 1922 sau 1923, \u015fi apoi, moartea fiului s\u0103u Victor, \u00een primele zile ale r\u0103zboiului din R\u0103s\u0103rit, \u00een iulie 1941.<\/strong><\/p>\n

Era omul bibliotecii. La seminarul de bizantologie de la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, cu o foarte bun\u0103 bibliotec\u0103, profesorul \u015fedea toat\u0103 ziua. Seminariile erau interesante fiindc\u0103 ne d\u0103dea lucr\u0103ri destul de grele. Astfel, am fost programat s\u0103 \u0163in un referat pe tema Cronica lui Laonicos Chalcocandylas ca surs\u0103 pentru istoria rom\u00e2nilor. S-a transferat la Universitatea din Bucure\u015fti. Dup\u0103 pensionare, p\u00e2n\u0103 la moarte, a lucrat ca un adev\u0103rat benedictin. Ne-a dat monumentalele edi\u0163ii ale cronicarilor bizantini care i-au adus celebritate. La Congresul interna\u0163ional de bizantologie, Bucure\u015fti, 1972, a fost ales vicepre\u015fedinte de onoare. La moartea sa, au ap\u0103rut numeroase necroloage \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Cred c\u0103 este profesorul cel mai important pe care l-a dat Universitatea din Cern\u0103u\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Av\u00e2nd specialitatea \u201eIstoria Rom\u00e2nilor\u201d eram obligat s\u0103 dau examen \u015fi la slavistic\u0103, curs predat de profesorul Grigore Nandri\u015f (1895-1968). \u00cei p\u0103strez admira\u0163ie \u015fi respect! Fiu de \u0163\u0103rani \u00eenst\u0103ri\u0163i din comuna Mahala, dintr-o familie cu \u015fase b\u0103ie\u0163i \u015fi o fat\u0103 \u2013 Ani\u0163a, pe care am amintit-o \u2013 Grigore Nandri\u015f a urmat multe \u015fcoli: Facultatea de Litere a universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene, \u015ecoala Rom\u00e2n\u0103 din Paris, cu doctoratul la Universitatea Jagellon\u0103 din Cracovia. Filolog \u015fi lingvist, cu specialitatea \u201eslavistic\u0103\u201d, poate fi situat \u00een aceea\u015fi galerie cu Ioan Bogdan, \u015fi continuator al lui Emil Kaluzniacki, de la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne. Am urmat \u201eProseminarul\u201d de slavistic\u0103 \u2013 se \u00eenv\u0103\u0163a dup\u0103 celebra gramatic\u0103 a lui Leskien \u2013, discu\u0163iile erau interesante, cu multe referiri la limba ucrainean\u0103 din Bucovina, vorbit\u0103 \u00een parte \u015fi \u00een satul meu, Horecea. Se poate spune, c\u0103 oferea un \u201emodel paideic\u201d, pe baza vie\u0163ii lui \u015fi a activit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi didactice. \u00cel conduceam uneori p\u00e2n\u0103 la podul de peste Prut, c\u00e2nd mergea la Mahala ca s\u0103-\u015fi viziteze p\u0103rin\u0163ii. S-a c\u0103s\u0103torit t\u00e2rziu cu o englezoaic\u0103, a plecat definitiv \u00een Anglia, unde a fost, c\u00e2\u0163iva ani, profesor de slavistic\u0103 la Universitatea din Londra. Are un fiu, John, reputat arheolog; vine frecvent \u00een Rom\u00e2nia, unde se ocup\u0103 \u2013 cum mi-a spus etnologul \u015fi folcloristul Mihai Pop \u2013 cu \u201earheologia st\u00e2nelor\u201d, \u00een special \u00een Maramure\u015f. Dup\u0103 moartea sa (Grigore Nandri\u015f \u2013 n. n.), \u00een 1968, urna a fost adus\u0103 de doamna Nandri\u015f la R\u0103d\u0103u\u0163i, unde \u00een cripta familiei odihnesc din familia Nandri\u015f; mama, fratele mai mare, dr. Ioan Nandri\u015f, fratele mai mic, dr. Teodor Nandri\u015f.<\/strong><\/p>\n

Profesorul Grigore Nandri\u015f a \u00eensemnat pentru bucovinenii \u2013 de ieri \u015fi de ast\u0103zi \u2013 \u015fi altceva; a fost cel mai vrednic pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii pentru Cultura \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina, \u00eenfiin\u0163at\u0103 de fra\u0163ii Alecu \u015fi Gheorghe Hurmuzachi, de Ion G. Sbiera \u015fi al\u0163i c\u0103rturari \u00een 1862, la Cern\u0103u\u0163i, conduc\u00e2nd destinele Societ\u0103\u0163ii \u2013 \u00eentre anii 1929-1941, fiind urmat de fratele s\u0103u, dr. Ioan Nandri\u015f. \u00cen emigra\u0163ie a avut o activitate frumoas\u0103 \u2013 nu poate fi rezumat\u0103 \u00een c\u00e2teva cuvinte \u2013 a editat cartea \u0163\u0103ranului Dumitru Nimigean din Tereblecea, care a reu\u015fit s\u0103 fug\u0103 din Siberia \u015fi, pentru a sc\u0103pa de co\u015fmarul Gulagului sovietic s-a refugiat tocmai \u00een … Australia!<\/strong><\/p>\n

Mare mi-a fost bucuria c\u00e2nd am aflat c\u0103 profesorul Grigore Nandri\u015f, asociindu-se cu doctorul Sabin Manuila, [care] a fost director general al Institutului Central de Statistic\u0103, primul meu \u015fef de institu\u0163ie, a organizat Centenarul \u201eSociet\u0103\u0163ii\u201d la New York, \u00een 1962, chiar de ziua Unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia. Cu acest prilej a fost editat un volum, adus de doctorul Octavian Lupu \u2013 bun prieten \u015fi colaborator al profesorului \u2013 \u00een \u0163ar\u0103 de unde mi-am extras, informa\u0163ii de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 privind istoria Bucovinei.<\/strong><\/p>\n

S\u0103 mai adaug c\u0103 profesorul Nandri\u015f era pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional Liberal al lui Gheorghe Br\u0103tianu (1898-1953) din Bucovina, partid care se bucura de simpatie \u015fi respect \u00een r\u00e2ndul intelectualilor bucovineni.<\/strong><\/p>\n

Fiindc\u0103 am absolvit \u015fi Facultatea de Drept (1939) s\u0103 spun c\u00e2teva cuvinte despre profesorii pe care i-am avut. Eminent profesor a fost George Alexianu, titularul cursului de drept constitu\u0163ional, editor al colec\u0163iei Hamangiu, mai t\u00e2rziu rezident regal, iar apoi, guvernator al Transnistriei. A fost executat la 1 iunie 1946, \u00eempreun\u0103 cu Mare\u015falul Ion Antonescu. Prin os\u00e2rdia fostului s\u0103u student, profesorul doctor Drago\u015f Rusu (n. 1910) \u015fi cu sprijinul altor juri\u015fti, cur\u00e2nd opera profesorului George Alexianu va fi restituit\u0103 cititorilor.<\/strong><\/p>\n

Dintre al\u0163i profesori merit\u0103 amintit G\u0103l\u0103\u015fescu Pyk care este bine cunoscut bucure\u015ftenilor dup\u0103 ce s-a transferat la Universitatea din Bucure\u015fti. Remarcabil a fost profesorul C. A. Spulber, titularul cursului de istoria dreptului, frecvent citat mai ales \u00een bizantologie, pentru Eglogele isauriene. Profesorul de drept roman, Ion Lunguleac, tob\u0103 de carte, figur\u0103 stranie, nu a l\u0103sat aproape nimic publicat. \u00cen 1940, p\u0103r\u0103sind Cern\u0103u\u0163ii la ocupa\u0163ia sovietic\u0103, a pierdut biblioteca personal\u0103 \u2013 foarte bun\u0103 \u2013 regret\u00e2nd-o p\u00e2n\u0103 la moarte.<\/strong><\/p>\n

Viitorul istoric va afla c\u0103 acad. Valentin Al. Georgescu (n. 1908), ilustru romanist \u015fi specialist \u00een istoria dreptului rom\u00e2nesc, \u015fi-a \u00eenceput cariera la Facultatea Juridic\u0103 a universit\u0103\u0163ii cern\u0103u\u0163ene, post pentru care \u00eel recomanda str\u0103lucitul s\u0103u doctorat ob\u0163inut la Paris.<\/strong><\/p>\n

Nu am amintit de alte facult\u0103\u0163i sau sec\u0163ii ale universit\u0103\u0163ii cern\u0103u\u0163ene. Sunt dator \u00eens\u0103 s\u0103 v\u0103 spun ceva despre Facultatea de Teologie, cea mai veche \u2013 provenea din Institutul teologic din Cern\u0103u\u0163i, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1827 \u2013 \u015fi cea mai ilustr\u0103 multe decenii. Aici \u015fi-au dat doctoratul Nicolae Balan, viitorul mitropolit al Ardealului, Kiril, viitorul patriarh al Bulgariei, Gala Galaction, pr. Prof. D. St\u0103niloaie (n. 1903), membru al Academiei Rom\u00e2ne, cu doctoratul la prof. Vasile Loichi\u0163\u0103 (1928), pr. Prof. Teodor Bodogoaie (n. 1910) \u015fi un \u015fir de alte personalit\u0103\u0163i. Ceea ce prezint\u0103 pentru un american Universitatea din Harvard, aceea\u015fi atrac\u0163ie exercita \u2013 mutatis mutandis \u2013 Facultatea de Teologie din Cern\u0103u\u0163i \u2013 era singura din monarhia austro-ungar\u0103, \u2013 \u015fi comparabil\u0103 cu Academia Movilean\u0103 de la Kiev \u015fi Facultatea de Teologie de la Atena. Am avut prilegiul s\u0103-i cunosc pe profesorii: Vasile Tarnavschi \u015fi Vasile Gheorghiu, considera\u0163i ca luceferi ai ortodoxiei. Am scris \u015fi am publicat despre acest important loca\u015f de institualitate; am avut bucuria de a prezenta o comunicare \u00een Aula Universit\u0103\u0163ii de Stat din Cern\u0103u\u0163i, [ast\u0103zi] de limb\u0103 ucrainean\u0103, \u00een ziua de 22 noiembrie 1991, cu titlul Facultatea de Teologie din Cern\u0103u\u0163i (1875-1940) \u015fi importan\u0163a sa ecumenic\u0103. Aula Universit\u0103\u0163ii de ast\u0103zi este fosta sal\u0103 sinodal\u0103 a Palatului mitropolitan, unde, la 28 noiembrie 1918, s-a votat Unirea Bucovinei…<\/strong><\/p>\n

Dar nu despre facultate vreau s\u0103 vorbesc \u00een aceste \u00censemn\u0103ri, ci despre un episod al c\u0103rui erou este autorul acestor amintiri.<\/strong><\/p>\n

…\u00cen anul 1936, fiind prieten cu doi studen\u0163i teologi \u015fi sub influen\u0163a unor lecturi (Dostoevski \u00een special), am cerut IPS Visarion Puiu, mitropolit al Bucovinei \u015fi Hotinului (1935-1940) s\u0103 intru \u00een monahism. Mi-a aprobat cererea, tot atunci m-am \u00eenscris la Facultatea de Teologie, am fost admis \u201echilielnic\u201d chiar la apartamentul mitropolitului. Ascultarea mea era \u201estrana\u201d iar superiorul meu era ieromonahul dr. Antim Nica, proasp\u0103t doctor de la Cambridge, actual arhiepiscop al Dun\u0103rii de Jos. Locuiam \u00een aceea\u015fi chilie cu un ierodiacon, t\u00e2n\u0103r de mare cinste \u015fi moralitate, am fost propus pentru o burs\u0103 la Facultatea de Teologie catolic\u0103 de la Strasbourg, pe care \u00eens\u0103 am refuzat-o. \u00cen schimb IPS mitropolitul a \u00eencuviin\u0163at vizita mea de studii la Mitropolia Basarabiei, la principalele m\u0103n\u0103stiri (C\u0103priana, V\u0103rz\u0103re\u015fti, H\u00e2rbov\u0103\u0163). Totul s-a petrecut \u00een postul Sf. Pa\u015fti, culmin\u00e2nd cu s\u0103rb\u0103toarea \u00cenvierii la Soborul (catedra) din Chi\u015fin\u0103u, cu celebrul cor al p\u0103rintelui Mihail Berezovschi \u015fi cu diaconul Ursache, un c\u00e2nt\u0103re\u0163 fenomenal. Amintesc c\u0103 acest cor \u015fi cu acela\u015fi diacon au participat la slujba \u00eencoron\u0103rii de la Alba-Iulia (1922) \u015fi la \u00eenmorm\u00e2ntarea Regelui Ferdinand I (iulie 1927), ceea ce l-a contrariat pe N. Iorga care se pl\u00e2nge, \u00een memoriile sale, de diaconul cu voce de … bondar! Era un bas profund, diaconul Ursachi, iar dup\u0103 1940 a oficiat mul\u0163i ani la biserica rus\u0103 din Bucure\u015fti (ast\u0103zi biserica studen\u0163easc\u0103).<\/strong><\/p>\n

Pentru mine cele patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni tr\u0103ite \u00een Basarabia au fost un eveniment unic despre care voi scrie cu alt prilej. O experien\u0163\u0103 spiritual\u0103 pe care nu o voi uita niciodat\u0103.<\/strong><\/p>\n

M-am \u00eentors la Cern\u0103u\u0163i, la Re\u015fedin\u0163a Mitropolitan\u0103, unde \u201efratele Vladimir\u201d \u015fi-a reluat \u201eascultarea\u201d de \u201echilielnic\u201d, dar nu pentru mult\u0103 vreme. \u201eViforul ispitelor\u201d, de care aminte\u015fte frumos o rug\u0103ciune, m-a determinat s\u0103 m\u0103rturisesc cuviosului ieromonah Antim c\u0103 nu sunt vrednic s\u0103 fiu monah… Episodul acesta din via\u0163a mea \u2013 pe care nici vigilen\u0163a serviciilor de cadre nu a reu\u015fit s\u0103-l descopere \u2013 a \u00eensemnat pentru mine mult\u0103 superficialitate \u015fi fantezie necontrolat\u0103, \u00een ciuda aten\u0163iei sincere. Nu a fost singurul caz c\u00e2nd am dat dovad\u0103 de o asemenea u\u015fur\u0103tate.<\/strong><\/p>\n

Am p\u0103r\u0103sit deci Re\u015fedin\u0163a Mitropolitan\u0103, am revenit la C\u0103minul studen\u0163esc din str. Xenopol, aproape de universitate, mi-am reluat cursurile \u015fi examenele sale, am continuat frumoasa via\u0163\u0103 studen\u0163easc\u0103, f\u0103r\u0103 grij\u0103, f\u0103r\u0103 r\u0103spundere…<\/strong><\/p>\n

Am absolvit facultatea \u00een 1937, totu\u015fi licen\u0163a am ob\u0163inut-o la 25 octombrie 1938. Anul 1937\/38 l-am folosit pentru Seminarul Pedagogic Universitar, obligatoriu pentru viitorii profesori de liceu. L-am absolvit, \u00een 1938, nota \u201efoarte bine\u201d, la specialit\u0103\u0163ile \u201efilozofie\u201d \u015fi \u201eistorie\u201d. Teza de licen\u0163\u0103 \u00een filozofie Filozofia domnului Lucian Blaga a fost sus\u0163inut\u0103 la 25 octombrie 1938, \u00een fa\u0163a profesorilor Tr\u0103ian Br\u0103ileanu \u015fi Ion Nistor, ob\u0163in\u00e2nd nota \u201efoarte bine\u201d. Cu o zi \u00eenainte a avut loc deschiderea festiv\u0103 a anului universitar. Discursul l-a rostit rectorul Ion Nistor. A luat cuv\u00e2ntul \u015fi studentul Nicolae Gheorghesi, pre\u015fedintele Centrului Studen\u0163esc, totul s-a transformat \u00eentr-o manifesta\u0163ie legionar\u0103, studen\u0163ii s-au retras \u015fi s-au baricadat \u00een C\u0103minul Studen\u0163esc \u201eXenopol\u201d, au urmat arest\u0103ri, procese, condamn\u0103ri. Era \u00een primul an al dictaturii personale a Regelui Carol al II-lea, partidele fuseser\u0103 interzise, societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti au fost desfiin\u0163ate.<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 1938\/39 eram \u00eenscris doctorand la Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, urmam unele cursuri, nu cu prea mare tragere de inim\u0103. M\u0103 \u015fi logodisem cu o coleg\u0103. \u00cen vara anului 1939 am satisf\u0103cut \u201eserviciul Social\u201d, cu adeverin\u0163\u0103, pe baza stagiului la cercetarea monografic\u0103 din Gura-Humorului, M\u0103n\u0103stirea Humorului \u015fi Vorone\u0163 condus\u0103 de prof. Constantin Narly \u015fi av\u00e2nd ca secretar pe prof. Leon \u0162opa, colegul meu mai v\u00e2rstnic la liceul \u201eAron Pumnul\u201d \u015fi la universitate.<\/strong><\/p>\n

Nori amenin\u0163\u0103tori \u00eentunecau cerul Europei. \u00cencepuser\u0103 concentr\u0103ri masive. Cercetarea s-a \u00eentrerupt pe la 25-26 august. Ne-am re\u00eentors la Cern\u0103u\u0163i. Aici, ajutat de diplomele de studii \u015fi de adeverin\u0163\u0103 de satisfacere a Serviciului Social, am fost numit profesor suplinitor de istorie la liceul militar \u201e\u015etefan cel Mare\u201d la 1 septembrie 1939. O nou\u0103 etap\u0103 a \u00eenceput pentru mine. Sunt \u00eens\u0103 dator cu unele informa\u0163ii privind via\u0163a politic\u0103 \u00een s\u00e2nul studen\u0163imii cern\u0103u\u0163ene.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Civis academicus versus homo politicus<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Afirma\u0163ia f\u0103cut\u0103 \u00eentr-un loc, mai \u00eenainte, potrivit c\u0103reia nici o societate studen\u0163easc\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu \u00eentre\u0163inea leg\u0103turi cu societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti ucrainene \u015fi evreie\u015fti, nici \u00eenainte de 1918 \u015fi nici \u00een perioada rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 ar putea st\u00e2rni nedumeriri \u015fi deci are nevoie de explica\u0163ii. S\u0103 fi fost studen\u0163imea rom\u00e2neasc\u0103 din Bucovina, chiar de la \u00eenfiin\u0163area universit\u0103\u0163ii, din 1875, antisemit\u0103 \u015fi antiucrainean\u0103? R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare ne va putea ajuta s\u0103 \u00een\u0163elegem orientarea politic\u0103 a studen\u0163imii rom\u00e2ne \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie, locul curentelor politice extremiste \u00een r\u00e2ndurile ei, mai cu seam\u0103 \u00een anii 1930-1940.<\/strong><\/p>\n

\u00cen m\u0103sura \u00een care este posibil, voi \u00eencerca s\u0103 descriu situa\u0163iile \u00een calitate de martor al epocii \u015fi nici \u00eentr-un caz s\u0103 explic cauzele, problem\u0103 foarte grea pentru a c\u0103rei rezolvare autorul \u00ee\u015fi declin\u0103 competen\u0163a. \u00cen locul lui de ce [subl. n.], va fi vorba tot timpul: cum a fost [subl. n.], \u00een locul etiologiei, vor fi deschise simptomele.<\/strong><\/p>\n

Un excurs istoric, oric\u00e2t de succint, este indispensabil. Va fi nevoie s\u0103 ne \u00eentoarcem la anul 1848? Nu, nu este o glum\u0103. Dup\u0103 anexarea Bucovinei de c\u0103tre Habsburgi, la 7 mai 1775, \u00een noua provincie desprins\u0103 din Moldova \u015fi foarte cur\u00e2nd botezat\u0103 \u201eBucovina\u201d, a fost instalat\u0103 administra\u0163ia militar\u0103 care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een 1786. \u00cen acel an, \u00eemp\u0103ratul Iosif al II-lea declar\u0103 Bucovina drept al 19-lea jude\u0163 trec\u00e2ndu-l \u00een componen\u0163a Gali\u0163iei, care, \u015fi ea, fusese anexat\u0103 \u00een 1772, la prima \u00eemp\u0103r\u0163ire a Poloniei. Gali\u0163ia era de opt ori mai mare dec\u00e2t Bucovina, popula\u0163ia ei era \u00een cea mai mare parte ucrainean\u0103, cu o puternic\u0103 \u015fi influent\u0103 aristocra\u0163ie polon\u0103, av\u00e2nd centrul la Lemberg (Lvov). \u00cen aceste condi\u0163ii, timp de 62 de ani, a avut loc] o puternic\u0103 imigrare a elementelor alogene din Gali\u0163ia \u00een Bucovina. S\u0103 mai preciz\u0103m c\u0103 ucrainenii din Gali\u0163ia erau greco-catolici \u2013 cum sunt \u015fi ast\u0103zi \u2013 \u00een urma unirii ucrainenilor pravoslavnici cu Roma, \u00een 1596, la Brest-Litovsk, sub auspiciile Regatului Poloniei.<\/strong><\/p>\n

La anexare, 1775, Bucovina avea circa 75-80.000 locuitori, din care 85% erau rom\u00e2ni; dup\u0103 143 de ani de st\u0103p\u00e2nire austriac\u0103, mai exact la ultimul recens\u0103m\u00e2nt austriac, cel din 1910, situa\u0163ia era complet schimbat\u0103. Num\u0103rul popula\u0163iei ajunsese la aproape 800.000, cu un ritm de cre\u015ftere care nu poate fi explicat prin sporul natural: contribu\u0163ia cea mai mare revine imigra\u0163iei. C\u00e2t prive\u015fte structura etnic\u0103 rom\u00e2nii deveniser\u0103 minoritari, reprezent\u00e2nd circa 273.000 (34%), ucrainenii 305.000 (38%), evreii 102.000 (12%), c\u0103rora le urmau germanii, polonezii, ungurii, armenii, lipovenii.<\/strong><\/p>\n

Or, perioada gali\u0163ian\u0103, considerat\u0103 nefast\u0103 nu numai de c\u0103tre istoricii rom\u00e2ni, dar \u015fi de majoritatea istoricilor austriaci \u2013 recunoscut\u0103 chiar de \u00cemp\u0103ratul Franz Iosef I \u00een 1862, \u00een diploma de acordare a stemei Ducatului Bucovinei \u2013 a luat sf\u00e2r\u015fit \u00een 1848, ca urmare a Revolu\u0163iei. Devenind ducat, Bucovina avea un parlament local (\u201eDieta \u0162\u0103rii\u201d) la Cern\u0103u\u0163i \u015fi trimitea deputa\u0163i \u00een Parlamentul de la Viena (Reichstag). Ea avea de asemenea un guvernator austriac (\u201eLandespresident\u201d, \u015fi un mare\u015fal al nobilimii (Landeshauptmann\u201d), care, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, era rom\u00e2n. <\/strong><\/p>\n

Cei interesa\u0163i pot consulta cartea istoricului Ion Nistor \u201eIstoria Bucovinei\u201d, editat\u0103 dup\u0103 manuscrisul autorului \u015fi publicat\u0103 de editura Humanitas, 1991.<\/strong><\/p>\n

A\u015fadar, lupta politic\u0103 se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un nou cadru. Alegerile pentru Dieta Bucovinei, \u00een 1861, \u00eenseamn\u0103 o \u00eenfr\u00e2ngere a candida\u0163ilor rom\u00e2ni, situa\u0163ie [depl\u00e2ns\u0103] de b\u0103tr\u00e2nul boier Ion Cavaler de Zotta, \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 nepotului s\u0103u, Iancu cavaler de Zotta, pe atunci student medicinist la Universitatea din Viena. \u00cen aceast\u0103 scrisoare \u2013 inedit\u0103 \u2013 Ion Zotta ar\u0103ta ce daune mari provoac\u0103 lipsa de unire dintre rom\u00e2ni \u015fi-l conjur\u0103 pe nepotul s\u0103u s\u0103 lupte pentru unire \u015fi cinste \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor bucovineni de la Viena. De altfel, b\u0103tr\u00e2nul Doxachi Hurmuzachi (1782-1857), simbolul luptei rom\u00e2nilor din Bucovina pentru drepturile lor na\u0163ionale, culturale, politice, dup\u0103 ce arat\u0103, \u00een testamentul s\u0103u, c\u0103 urma\u015fii trebuie s\u0103 lupte pentru p\u0103strarea neamului, limbii \u015fi religiei ortodoxe, \u00eencheie cu cuvintele profetice adresate urma\u015filor de a izgoni ura, dezbinarea, ambi\u0163iile de\u015farte, av\u00e2nd \u00een vedere \u201escopul cel \u00eenalt\u201d.<\/strong><\/p>\n

Lupta rom\u00e2nilor se d\u0103dea pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u00een \u015fcoli, pentru Fondul religionar ortodox-oriental, pentru mitropolia Bucovinei (fosta episcopie a Cern\u0103u\u0163ilor devenise, \u00een 1873, mitropolie), pentru reprezentarea rom\u00e2nilor \u00een cele dou\u0103 diete, \u00een administra\u0163ie etc.<\/strong><\/p>\n

Or, ucrainenii, al c\u0103ror num\u0103r cre\u015ftea an de an, luptau \u015fi ei pentru drepturile lor, \u00een dauna rom\u00e2nilor. Ei erau sprijini\u0163i de Curtea de la Viena, pentru motive care sunt ast\u0103zi binecunoscute. Ele s-au v\u0103dit \u00een anii 1917-1918, c\u00e2nd Habsburgii militau pentru un regat ucrainean, compus din Gali\u0163ia \u015fi Bucovina, condus de un arhiduce austriac, ca stat tampon fa\u0163\u0103 de Rusia \u0163arist\u0103. Ucrainenii aveau organiza\u0163iile lor politice, inclusiv societ\u0103\u0163i studen\u0163e\u015fti, asocia\u0163ii culturale care militau pentru idealurile lor na\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte evreii, ace\u015ftia nu revendicau drepturi politice sau culturale \u2013 acestea le erau asigurate \u00een Austria \u2013, ei se mul\u0163umeau cu activitatea economic\u0103, garantat\u0103 de Austria. Av\u00e2nd ca limb\u0103 de conversa\u0163ie (\u201eUmgangsprache\u201d) limba german\u0103 ei reprezentau elementul cel mai fidel al monarhiei austro-ungare.<\/strong><\/p>\n

Se va putea \u00een\u0163elege deci c\u0103 situa\u0163iile de mai sus erau percepute de rom\u00e2nii bucovineni ca fiind profund d\u0103un\u0103toare elementului rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

\u00centr-o bro\u015fur\u0103 scris\u0103 de Gh. Bogdan-Duic\u0103, viitorul profesor universitar \u015fi academician, cu titlul Bucovina. Noti\u0163e politice (1895, mi se pare), autorul \u2013 care cuno\u015ftea bine Bucovina, tradusese \u00een rom\u00e2n\u0103 lucrarea lui Budai-Deleanu, din 1810, se pare, se arat\u0103 situa\u0163ia grea economic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a rom\u00e2nilor. Acuza\u0163iile se \u00eendreapt\u0103, deopotriv\u0103, \u00eempotriva autorit\u0103\u0163ilor austriece \u015fi a evreilor. (De altfel, 1912, Gh. Bogdan-Duic\u0103 \u00ee\u015fi intitula o conferin\u0163\u0103 la Liga cultural\u0103 din Bucure\u015fti Ovreii p\u0103m\u00e2nteni \u015fi ovreii subp\u0103m\u00e2nteni). Se poate vorbi de un antisemitism general \u00een Bucovina din acele vremuri? Sau de un antiucrainism? La nivelul popula\u0163iei, \u2013 \u0163\u0103rani, meseria\u015fi \u2013 rela\u0163iile dintre diferite etnii erau, cum am mai spus, normale. Altfel se puneau problemele la nivel politic, \u00een cadrul partidelor, societ\u0103\u0163ilor culturale etc. <\/strong><\/p>\n

Ce au f\u0103cut oamenii politici rom\u00e2ni \u00een aceast\u0103 perioad\u0103? S\u0103 ne adres\u0103m din nou c\u0103r\u0163ii lui Ion Nistor sau memorialisticii lui Sextil Pu\u015fcariu (1877-1948), fost profesor la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i (1906-1918). S-au \u00eenfiin\u0163at partide care se luptau \u00eentre ele cu \u00eenver\u015funare. Exista partidul na\u0163ional al lui Iancu Flondor, c\u0103ruia i se spunea partidul lui Aurel Onciul. Lipsa de unire dintre rom\u00e2ni a avut consecin\u0163e nefaste care s-au r\u0103sfr\u00e2nt asupra rezultatelor alegerilor din 1910. pentru prima dat\u0103 rom\u00e2nii pierdeau majoritatea \u00een Dieta Bucovinei. \u00cemprejur\u0103rile \u00een care s-a produs Unirea Bucovinei, prin actul din 27 octombrie \u015fi apoi din 28 noiembrie 1918, sunt ast\u0103zi mai bine cunoscute, gra\u0163ie studiilor bazate pe arhive care s-au publicat \u00een ultimii trei ani. \u015ei aici vom \u00eent\u00e2lni ezit\u0103ri, pertract\u0103ri, ambi\u0163ii personale. Singura figur\u0103 necontestat\u0103 r\u0103m\u00e2ne [cea] a marelui Iancu Flondor.<\/strong><\/p>\n

Cu aceast\u0103 \u201emo\u015ftenire\u201d intra Bucovina \u00een Rom\u00e2nia Mare. Dup\u0103 actul din 28 noiembrie 1918 care stipula \u201eUnirea necondi\u0163iona\u0163\u0103, pe veci a Bucovinei, \u00een grani\u0163ele ei istorice \u2013 Regatul Rom\u00e2nia\u201d, Bucovina s-a bucurat de o anumit\u0103 autonomie; ea avea doi mini\u015ftri: unul la Cern\u0103u\u0163i, altul la Bucure\u015fti. Cele dou\u0103 personalit\u0103\u0163i au fost Iancu Flondor (Cern\u0103u\u0163i) \u015fi Ion Nistor (Bucure\u015fti). \u00cencep luptele politice \u00een s\u00e2nul frunta\u015filor bucovineni.<\/strong><\/p>\n

Episodul cel mai trist: Iancu Flondor p\u0103r\u0103se\u015fte scena politic\u0103 \u015fi se retrage sc\u00e2rbit la mo\u015fia sa din Storojine\u0163, unde cur\u00e2nd moare (1865-1924). A fost un doliu na\u0163ional \u00een Bucovina, aveam 8 ani, dar mi-aduc aminte din spusele p\u0103rin\u0163ilor. Aceast\u0103 ruptur\u0103 dintre Flondor \u015fi Nistor a fost doar preludiul. \u00cencepe perioada politicianist\u0103 \u00een istoria Bucovinei ca \u015fi a \u00eentregii Rom\u00e2nii. C\u00e2nd ministrul liberal Constantinescu zis Porcul se adresa bucovinenilor \u201e\u00cembog\u0103\u0163i\u0163i-v\u0103\u201d, b\u0103tr\u00e2nii bucovineni au r\u0103mas \u201eoripila\u0163i\u201d dar mul\u0163i i-au urmat sfatul. A \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 num\u0103rul partidelor politice, s-au \u00eente\u0163it luptele dintre ele, arivismul \u015fi corup\u0163ia erau \u00een floare. \u00cen aceast\u0103 lupt\u0103 au fost atra\u015fi \u015fi unii din profesorii Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i; ea a avut \u015fi un \u201efeed-back\u201d \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor…<\/strong><\/p>\n

Din num\u0103rul mare de partide politice, \u201eavanscena\u201d era ocupat\u0103 de Partidul Na\u0163ional Liberal \u015fi Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc. Cel mai puternic era primul: organiza\u0163ia bucovinean\u0103 \u00eel avea ca \u015fef pe prof. Ion Nistor. Din el f\u0103ceau parte al\u0163i profesori universitari din care amintesc pe prof. Dimitrie Marmeliuc fost primar al Municipiului Cern\u0103u\u0163i (1933-1937); erau \u015fi al\u0163ii, mai pu\u0163in activi \u015fi declara\u0163i. Partidul Na\u0163ional Liberal \u201est\u0103p\u00e2nea\u201d \u015fi Fondul religionar ortodox; mitropolitul de atunci, Nectarie Cotlarciuc (1924-1935), era \u00een rela\u0163ii foarte str\u00e2nse cu Ion Nistor. Cine St\u0103p\u00e2nea Fondul bisericesc acela st\u0103p\u00e2nea Bucovina. Preo\u0163ii, cantorii, inginerii silvici, p\u0103durarii \u2013 o \u00eentreag\u0103 armat\u0103 \u2013 func\u0163ionarii Administra\u0163iei Fondului \u015fi ai Mitropoliei erau \u2013 de voie, de nevoie \u2013 membri ai Partidului Na\u0163ional Liberal. Tat\u0103l meu, ca func\u0163ionar la Mitropolie, era \u015fi el membru al PNL, drept care primea oficiosul partidului \u201eGlasul Bucovinei\u201d, pe adresa \u201eAtanasie Trebi\u015f, Ludii Horecea Nr. 79\u201d.<\/strong><\/p>\n

Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc a p\u0103truns mai t\u00e2rziu, dup\u0103 fuziunea partidului lui Iuliu Maniu cu cel al lui Ion Mihalache (1928). P\u00e2n\u0103 atunci, de o mare popularitate s-a bucurat Partidul Poporului al Mare\u015falului Averescu, care, \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri, a format \u015fi guvernul. \u00cen 1926 a aderat la el \u015fi profesorul Romul C\u00e2ndea care a ajuns primarul municipiului.<\/strong><\/p>\n

Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc avea ca \u015fef pentru Bucovina pe profesorul Theofil Sauciuc-S\u0103veanu, care a fost \u015fi ministru al Bucovinei. \u015eeful organiza\u0163iei jude\u0163ului Cern\u0103u\u0163i era profesorul Ilie Bacinschi, eminent romanist, decan al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filozofie, o anumit\u0103 vreme. \u015ei partidul lui Iorga avea adep\u0163i \u00een r\u00e2ndul intelectualilor. \u00cen 1930 dup\u0103 revenirea Regelui Carol al II-lea \u00een \u0163ar\u0103 (8 iunie) Partidul Na\u0163ional Liberal se scindeaz\u0103: o parte, anticarlist\u0103, sub conducerea lui Dinu Br\u0103tianu, \u2013 al treilea frate dup\u0103 Ion \u015fi Vintil\u0103 \u2013 \u015fi aripa favorabil\u0103 regelui Carol al II-lea, condus\u0103 de profesorul Grigore Nandri\u015f. Au urmat alte partide, mai mari sau mai mici, amintind partidul lui Gr. Iunian care avea drept \u015fef al organiza\u0163iei bucovinene pe profesorul de chimie, D. Costeanu, gorjan \u015fi el ca Gr. Iunian.<\/strong><\/p>\n

Pe scurt, \u00een anii 1930-1937, c\u00e2nd eram elev \u00een cursul superior \u015fi student, tabloul politic era pestri\u0163, luptele erau foarte aprige, polemicile, de multe ori suburbane, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, tabloul care era general \u00een Rom\u00e2nia acelor timpuri. S\u0103 mai ar\u0103t\u0103m c\u0103 Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc avea aderen\u0163i \u015fi \u00een r\u00e2ndul minorit\u0103\u0163ilor, mai cu seam\u0103 al ucrainenilor; unul din conduc\u0103torii acestora, Cracalia, a fost ales deputat pe listele Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc. Ucrainenii aveau \u015fi organiza\u0163ii extremiste care militau pentru desprinderea Bucovinei din Rom\u00e2nia Mare (\u201esamostii\u0163\u00ee\u201d). Aveau \u015fi ziarul lor \u201eCeas\u201d (\u201eTimpul\u201d), care a fost reactivat la Cern\u0103u\u0163i, \u00een ultimul timp (\u00eencep\u00e2nd cu 1991 \u2013 n.n.).<\/strong><\/p>\n

Bucovina avea \u015fi o puternic\u0103 organiza\u0163ie a Partidului Social-Democrat care trimitea regulat \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei deputa\u0163i \u015fi senatori, printre care pe dr. Iacob Pistiner \u015fi pe Gheorghe Grigorovici, fost deputat \u00een Dieta de la Viena, cu un rol important la Unirea Bucovinei.<\/strong><\/p>\n

Care a fost atitudinea politic\u0103 a studen\u0163imii cern\u0103u\u0163ene? Ea a fost diferen\u0163iat\u0103 pe na\u0163ionalit\u0103\u0163i. Ucrainenii erau na\u0163ionali\u015fti \u015fi iredenti\u015fti, \u00een cea mai mare parte; polonezii, loiali, erau lega\u0163i de Polonia, ren\u0103scut\u0103 dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial; germanii, limita\u0163i la activitatea cultural\u0103 de p\u0103strare a identit\u0103\u0163ii lor na\u0163ionale, dup\u0103 venirea la putere a lui Hitler, \u00eencep s\u0103 se orienteze spre na\u0163ional-socialism; evreii, cu cele cinci societ\u0103\u0163i studen\u0163e\u015fti, erau orienta\u0163i spre sionism. \u00cen orice caz, nu-mi amintesc s\u0103 fi avut comuni\u015fti \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor, cu rare excep\u0163ii, \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor originari din Basarabia.<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Ligii Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale-Cre\u015ftine (LANC), a profesorului ie\u015fean A. C. Cuza, \u00een 1922, na\u0163ionalismul extremist \u015fi antisemit p\u0103trunde \u015fi \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor rom\u00e2ni de la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, cred, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een propor\u0163ie redus\u0103. Abia prin \u00eenfiin\u0163area Legiunii Arhanghelilor Mihail \u015fi Gavriil (1927) a lui Corneliu Zelea Codreanu situa\u0163ia \u00eencepe s\u0103 se schimbe. \u201eCivis academicus\u201d devine tot mai frecvent \u201ehomo politicus\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1927 sau 1928, noua forma\u0163ie politic\u0103 a organizat o adunare \u00een comuna Boian. Din curiozitate, a participat \u015fi tat\u0103l meu: ne-am dus cu c\u0103ru\u0163a \u2013 erau circa 12-14 km \u2013, m-a luat \u015fi pe mine. Am ascultat discursul profesorului Ion Zelea Codreanu, tat\u0103l lui Corneliu, care, \u00eembr\u0103cat \u00een costum na\u0163ional, a vorbit mult \u015fi patetic. Despre ce a vorbit? Nu \u00eemi aduc aminte dec\u00e2t doar de faptul v\u0103 a recitat Doina lui Eminescu: \u201eDin Boian la Vatra-Dornei, a umplut omida cornii\u201d. Omida erau str\u0103inii care au invadat Bucovina. Aveam 11 sau 12 ani \u015fi a fost prima mea participare la un \u201emiting politic\u201d.<\/strong><\/p>\n

Evolu\u0163ia climatului politic \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor cern\u0103u\u0163eni poate fi urm\u0103rit\u0103 prin congresele studen\u0163e\u015fti. Congresul de la Oradea (cred \u00een 1927) a fost \u00eenso\u0163it de pogromuri antievreie\u015fti de[spre] care a scris mult presa european\u0103. Pu\u0163inii studen\u0163i cern\u0103u\u0163eni care au participat la acest congres erau nepl\u0103cut impresiona\u0163i de aceste pogromuri. Violen\u0163a era at\u00e2t de str\u0103in\u0103 spiritului bucovinean!<\/strong><\/p>\n

Din 1933, am participat \u015fi eu la congresele studen\u0163e\u015fti din 1934, 1935 \u015fi 1936.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 asasinarea primului ministru I. G. Duca, la 29 decembrie 1933 \u2013 eram student \u00een anul I \u2013 de c\u0103tre trei legionari, mi\u015fcarea legionar\u0103 a fost scoas\u0103 \u00een afara legii. Totu\u015fi, guvernul a aprobat \u0163inerea congresului studen\u0163esc din 1934, dar care s-a \u0163inut la B\u0103ile Herculane, \u00een vacan\u0163a de Pa\u015fti. Aici s-au \u00eenfruntat cuzi\u015ftii cu legionarii; lupta pentru conducerea UNSCR era aprig\u0103. La Congresul din Craiova (1935), legionarii au ob\u0163inut un avantaj sensibil, iar la ultimul Congres, cel de la T\u00e2rgu-Mure\u015f (1936), legionarii au acaparat conducerea UNSCR. Mi\u015fcarea legionar\u0103 devenise principalul curent \u00een r\u00e2ndul studen\u0163imii. <\/strong><\/p>\n

\u00cen mod asem\u0103n\u0103tor s-a produs evolu\u0163ia \u015fi la Centrul studen\u0163esc cern\u0103u\u0163ean. De prin 1931 \u015fi 1932 mi\u015fcarea p\u0103trunde \u00een r\u00e2ndul elevilor claselor superioare, prin prozelitismul unor studen\u0163i legionari; societ\u0103\u0163ile studen\u0163e\u015fti \u2013 cu excep\u0163ia \u201eJunimii\u201d \u015fi \u201eAcademiei Ortodoxe\u201d \u2013 sunt c\u00e2\u015ftigate pentru ideea legionar\u0103. \u00cen 1936, Centrul studen\u0163esc cern\u0103u\u0163ean devine legionar. Cred c\u0103 primul pre\u015fedinte \u00een aceast\u0103 calitate a fost Dumitru Str\u0103chinaru (1906-1936), fost pre\u015fedinte al societ\u0103\u0163ii \u201eDacia\u201d, fiu de \u0163\u0103ran din Ilie\u015fti, nepot al deputatului liberal, profesor Filaret Dobo\u015f.<\/strong><\/p>\n

\u00cen linii generale, evolu\u0163ia mi\u015fc\u0103rii legionare \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor din Cern\u0103u\u0163i este similar\u0103 cu cea a studen\u0163ilor din celelalte centre. \u015ei aici, s-au produs acte de violen\u0163\u0103 \u00eempotriva organiza\u0163iilor \u2013 cazul studentului Vasile Parascan \u2013 care a fost schingiuit de un \u201ecomando\u201d legionar pentru c\u0103 era na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist, \u015fi \u00een Bucovina au fost organizate tabere legionare \u2013 cum a fost cea de pe muntele Rar\u0103u, care a fost condus\u0103 de Corneliu Zelea Codreanu \u2013 la Storojine\u0163 sau R\u0103d\u0103u\u0163i, pentru construc\u0163ia de biserici sau troi\u0163e. Evenimetul care a creat o mare popularitate mi\u015fc\u0103rii legionare a fost moartea lui Ion Mo\u0163a \u015fi Vasile Marin, \u00een r\u0103zboiul civil spaniol, de partea generalului Franco. Dup\u0103 interzicerea mi\u015fc\u0103rii \u00een 1938, un num\u0103r de legionari sunt interna\u0163i \u00een lag\u0103rele din Vaslui \u015fi Miercurea-Ciuc, inclusiv profesorul Drago\u015f Protopopescu, titularul catedrei de englez\u0103 \u2013 bine cunoscut filologilor \u015fi istoricilor literari \u2013 \u015fi care avea s\u0103-\u015fi curme via\u0163a, dup\u0103 1944, la Bucure\u015fti.<\/strong><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 ast\u0103zi ne lipse\u015fte un studiu obiectiv, complex-istoric, sociologic, psihologic, cultural \u2013 despre mi\u015fcarea legionar\u0103. S-a scris mult \u2013 mai ales \u00een str\u0103in\u0103tate \u2013 dar de pe pozi\u0163ii partizane: \u00eentre hagiografie \u015fi total\u0103 contestare. \u00centr-o emisiune la TV, deputatul liberal Dan A. L\u0103z\u0103rescu, distins jurist \u015fi istoric, a \u00eencercat o prezentare obiectiv\u0103 a mi\u015fc\u0103rii legionare. Se face distinc\u0163ia dintre perioada \u201eromantic\u0103\u201d a mi\u015fc\u0103rii, p\u00e2n\u0103 \u00een 1938, \u015fi cealalt\u0103 perioad\u0103, 1940-1941, care a culminat cu crime abominabile… Nu am cunoscut la Cern\u0103u\u0163i, dec\u00e2t aceast\u0103 epoc\u0103 \u201eromantic\u0103\u201d, \u2013 de\u015fi nu au lipsit asasinatele, cum a fost capul lui Mihai Stelescu \u2013, dar nu sunt \u201eabilitat\u201d s\u0103 explic fascina\u0163ia pe care o exercit\u0103 mi\u015fcarea legionar\u0103 asupra multor tineri, a intelectualilor, a multor oameni cinsti\u0163i. La alegerile parlamentare din decembrie 1937 cele cinci jude\u0163e din Bucovina au trimis un num\u0103r notabil de deputa\u0163i \u015fi senatori \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei. Pot s\u0103-mi permit s\u0103 spun c\u0103 via\u0163a politic\u0103 din Rom\u00e2nia interbelic\u0103, \u201emarasmul\u201d politic, deprecierea valorilor morale \u015fi spirituale au contribuit mult la r\u0103sp\u00e2ndirea \u015fi consolidarea mi\u015fc\u0103rii legionare. \u00cen afar\u0103 de aspectul na\u0163ionalist antisemit, cea mai puternic\u0103 dorin\u0163\u0103 era de asanare moral\u0103 \u2013 invocarea frecvent\u0103 a lui Vlad \u0162epe\u015f, a lui \u015etefan cel Mare, cultul trecutului eroic, al valorilor ortodoxiei, admira\u0163ia nem\u0103rginit\u0103 pentru Mihai Eminescu, prosl\u0103virea virtu\u0163ilor \u0163\u0103ranului rom\u00e2n pot s\u0103 ne dea o impresie \u00een acest sens \u2013 dep\u0103\u015find ca importan\u0163\u0103 celelalte componente, inclusiv cea economic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea Rom\u00e2niei Mari, cu at\u00e2tea jertfe, se sim\u0163ea puternic nevoia unei societ\u0103\u0163i s\u0103n\u0103toase, vindecat\u0103 de racilele politicianismului, a\u015fezat\u0103 demn \u00een r\u00e2ndul celorlalte state din Europa. Pentru acest ideal era propov\u0103duit\u0103 jertfa de sine. Din p\u0103cate, adesea s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 fie jertfit altul, adversarul de idei. <\/strong><\/p>\n

Am f\u0103cut parte, \u00een anii studen\u0163iei mele, dintr-un cor studen\u0163esc patronat de mi\u015fcarea legionar\u0103. Acest cor, compus din b\u0103ie\u0163i \u015fi fete, \u2013 unii mai sunt \u00een via\u0163\u0103 \u2013 era dirijat de un muzician de real talent: profesorul Napoleon (Noli) Scalat, frate cu doamna Silvia Hoinic (1910-1986), cu \u015etefan Scalat, tat\u0103l lui Condrea Scalat (n. 1912), pe scurt, apar\u0163in\u00e2nd unei familii de muzicieni. \u00cen perioadele de vacan\u0163\u0103, corul era dirijat de Mircea Hoinic, pe atunci student la Academia Regal\u0103 de Muzic\u0103 \u015fi Declama\u0163ie (Conservatorul bucure\u015ftean). Repertoriul era compus din piese religioase \u2013 cele mai multe compuse chiar de N. Scalat \u2013, liturghia, piese din repertoriul rom\u00e2nesc, cum erau Pohod na Sibir \u015fi Doina de Sabin Dr\u0103goi, de mare succes piese corale de oper\u0103 (Ernani sau Faust). Dirijorul fiind foarte exigent, iar cori\u015ftii fiind \u015fi ei pasiona\u0163i \u015fi disciplina\u0163i, corul a ajuns cur\u00e2nd la o notorietate \u00een ora\u015ful nostru. Am dat concerte la Teatrul Na\u0163ional din Cern\u0103u\u0163i, la R\u0103d\u0103u\u0163i \u015fi \u00een alte localit\u0103\u0163i.<\/strong><\/p>\n

O activitate aparte a avut corul b\u0103rb\u0103tesc al acestei forma\u0163iuni. \u00cemprejur\u0103rile de atunci au obligat ca acest cor s\u0103 se specializeze \u00een c\u00e2nt\u0103ri funebre. Trebuie spus c\u0103 una din cele mai cumplite boli \u00een acea vreme era TBC am pierdut colegi de liceu, dar mai ales colegi de universitate. Era considerat\u0103 boal\u0103 \u201esocial\u0103\u201d \u015fi, abia cu descoperirea medicamentelor moderne, aria acestei boli a fost considerabil redus\u0103. \u00cenfiin\u0163area preventoriului studen\u0163esc de la Gura-Humorului, din ini\u0163iativa rectorului Ion Nistor \u015fi a doctorului Vespasian Pauliucu-Burl\u0103, medicul \u015fef al universit\u0103\u0163ii, a avut un efect asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii studen\u0163ilor predispu\u015fi pentru aceast\u0103 boal\u0103.<\/strong><\/p>\n

Astfel, am c\u00e2ntat la \u00eenmorm\u00e2ntarea colegului nostru Clement Rusu, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een comuna natal\u0103 M\u0103z\u0103n\u0103ie\u015fti (Jud. Suceava), a lui Dumitru Str\u0103chinescu, \u00een comuna Ili\u015fe\u015fti (Jud. Suceava) \u015fi a altor colegi. Una din piesele cele mai impresionante era compozi\u0163ia lui Gheorghe Mandicevschi \u2013 fratele lui Eusebie \u2013 \u015ei era la ora \u015fase (\u00een la minor), cunoscut\u0103 ast\u0103zi \u00een Bucure\u015fti drept Oratoriul lui Mandicevschi.<\/strong><\/p>\n

Vom mai relata un episod din activitatea acestui cor. La 13 ianuarie 1937 au murit pe frontul din Spania Ion Mo\u0163a \u015fi Vasile Marin. Trupurile au fost \u00een Rom\u00e2nia \u015fi au fost \u00eenhumate, la 13 februarie la Casa Verde. Trenul mortuar a intrat \u00een \u0163ar\u0103, prin punctul de frontier\u0103 Grigore Ghica Vod\u0103. De aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la morm\u00e2nt l-a \u00eenso\u0163it corul nostru. Mai \u00eent\u00e2i, trenul s-a oprit la Cern\u0103u\u0163i, unde cele dou\u0103 sicrie au fost expuse la Catedrala mitropolitan\u0103, din centrul ora\u015fului. S-au s\u0103v\u00e2r\u015fit slujbe funebre cu un num\u0103r mare de preo\u0163i. A participat o mare mul\u0163ime. Cred c\u0103 mai exist\u0103 fotografii. Apoi trenul a parcurs urm\u0103torul traseu: Bac\u0103u, Adjud, a intrat \u00een Ardeal, pe la Ghime\u015f, s-a oprit la Topli\u0163a, apoi a ajuns la Sibiu, unde slujba a fost s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de un sobor, \u00een frunte cu I. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului. S-a \u00eendreptat spre Or\u0103\u015ftie, de unde era originar Ion Mo\u0163a \u015fi, \u00een prezen\u0163a tat\u0103lui s\u0103u, protopop al Or\u0103\u015ftiei, a avut loc serviciul divin. Am ajuns la Bucure\u015fti, unde sicriile au fost depuse la Biserica Sf. Ilie \u2013 Ghergani, dup\u0103 care a avut loc \u00eenhumarea la Casa Verde, Bucure\u015ftii\u2013Noi. Cortegiul, lung de kilometri, avea \u00een frunte pe Corneliu Zelea Codreanu. Ningea, am parcurs Calea Grivi\u0163ei, apoi o alt\u0103 strad\u0103, ajung\u00e2nd la Casa Verde.<\/strong><\/p>\n

Corul nostru a mai fost \u00een Bucure\u015fti, \u00een decembrie 1937. Cu un repertoriu de colinde am vizitat c\u00e2teva familii. \u00cen 1938 a fost interzis\u0103 mi\u015fcarea legionar\u0103, \u00een noiembrie al aceluia\u015fi an a fost asasinat Codreanu \u015fi al\u0163i conduc\u0103tori ai mi\u015fc\u0103rii legionare care erau transporta\u0163i de la \u00eenchisoarea din R\u00e2mnicu S\u0103rat la Bucure\u015fti. Aceste detalii le-am aflat mult mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n

Cum am mai spus, \u00een toamna aceluia\u015fi an mi-am dat licen\u0163a, a \u00eenceput o nou\u0103 etap\u0103 din via\u0163a mea. La 1 septembrie 1939, profesor suplinitor la liceul militar \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din Cern\u0103u\u0163i, unde am predat dou\u0103 luni. Un episod frumos din via\u0163a mea! Liceele militare erau \u015fcoli model, aveau regim de internat, condi\u0163ii excep\u0163ionale, comandantul liceului era de obicei un ofi\u0163er decorat cu ordinul \u201eMihai Viteazu\u201d \u2013 aici era comandant colonelul Dr\u0103gul\u0103nescu. A fost \u00eentr-adev\u0103r un episod frumos din via\u0163a mea.<\/strong><\/p>\n

Din aceast\u0103 scurt\u0103 perioad\u0103 \u2013 septembrie \u015fi octombrie 1939 \u2013 o imagine \u00eemi apare mereu \u00een fa\u0163a ochilor. Liceul militar era pe Str. Mihai Vitezu, care c\u0103dea perpendicular pe Str. \u015etefan cel Mare \u015fi Str. Transilvaniei, \u00een dreptul regimentului 8 V\u00e2n\u0103tori, c\u00e2ndva cazarma celebrului regiment Nr. 41, de care este legat\u0103 istoria Bucovinei pe vremea Austriei. \u00centr-o diminea\u0163\u0103 din septembrie, \u00eendrept\u00e2ndu-m\u0103 spre liceu, \u00eent\u00e2lnesc coloane nesf\u00e2r\u015fite de militari polonezi \u201eBlitzrieg\u201d-ul din Polonia s-a terminat dup\u0103 c\u00e2teva zile. Cu toat\u0103 rezisten\u0163a sa eroic\u0103 Armata polonez\u0103 nu a putut rezista ofensivei blindatelor germane.<\/strong><\/p>\n

Popula\u0163ia ora\u015fului a primit cu prietenie pe \u00eenvin\u015fi: \u00een ora\u015f tr\u0103iau mii de polonezi, \u00een fr\u0103\u0163ietate \u015fi bun\u0103 \u00een\u0163elegere cu rom\u00e2nii, cu celelalte etnii. \u015ei atitudinea autorit\u0103\u0163ilor a fost plin\u0103 de omenie \u015fi prietenie; comandamentul \u015fi corpul ofi\u0163eresc au fost interna\u0163i \u00een lag\u0103rul de la Craiova. Acest episod a fost amintit \u00een repetate r\u00e2nduri, de fo\u015ftii interna\u0163i, subliniindu-se atitudinea omenoas\u0103 a popula\u0163iei \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u015ecoala de ofi\u0163eri de rezerv\u0103 cavalerie<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Normal, ar fi trebuit s\u0103 satisfac serviciul militar \u00een anul 1937\/38. Din cauza studiilor am am\u00e2nat doi ani acest eveniment din via\u0163a unui t\u00e2n\u0103r, fie el \u201eteterist\u201d (t\u00e2n\u0103r cu termen redus), fie soldat \u00een termen. Am fost \u00eencorporat \u00een Regimentul 11 Ro\u015fiori din Cern\u0103u\u0163i \u015fi apoi, la 10 noiembrie, am fost trimis la \u015ecoala de cavalerie pentru ofi\u0163erii de rezerv\u0103 la Sibiu. De ce am cerut s\u0103 fiu repartizat la cavalerie?! Aceast\u0103 armat\u0103 era considerat\u0103 de elit\u0103, mul\u0163i din ofi\u0163erii activi purtau nume istorice, amintirea unor \u015farje de cavalerie \u2013 cum fusese cea de la Rob\u0103ne\u015fti (1916) \u2013 era foarte vie, caii st\u00e2rneau \u015fi ei o puternic\u0103 atrac\u0163ie. \u00centr-un cuv\u00e2nt, era ceva romantic de care are at\u00e2ta nevoie un t\u00e2n\u0103r…<\/strong><\/p>\n

Sunt probabil, dintre pu\u0163inii care mai pot da informa\u0163ii despre cavaleria rom\u00e2n\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t ea a jucat un rol foarte important \u00een r\u0103zboiul din r\u0103s\u0103rit, \u00eemp\u0103r\u0163ind gloria cu v\u00e2n\u0103torii de munte.<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 1939, cavaleria rom\u00e2n\u0103 se compunea din regimente de ro\u015fiori \u015fi regimente de c\u0103l\u0103ra\u015fi, la care se ad\u0103ugau divizioanele de artilerie c\u0103l\u0103rea\u0163\u0103, unit\u0103\u0163i de tanchete. Regimentele de ro\u015fiori erau \u00een num\u0103r de 12 plus un regiment de gard\u0103 c\u0103lare \u015fi un regiment de v\u00e2n\u0103tori c\u0103l\u0103ri. Ele constituiau cavaleria independent\u0103, organizat\u0103 pe brig\u0103zi, divizii \u015fi corpul de cavalerie. Fiecare regiment de ro\u015fiori avea culoarea sa \u2013 de la culoarea mov a Reginei Maria p\u00e2n\u0103 la verde \u015fi alb. Regimentele de c\u0103l\u0103ra\u015fi intrau \u00een componen\u0163a diviziunilor de infanterie unde, \u00een timpul r\u0103zboiului, formau deta\u015famentele de avangard\u0103 \u015fi ariergard\u0103. Dotarea unui c\u0103l\u0103re\u0163 era pu\u015fca (carabina) \u015fi sabia; p\u00e2n\u0103 \u00een 1937\/38 dotarea mai cuprindea lancea: un fier lung de peste trei metri cu care regimentele de cavalerie ie\u015feau la parad\u0103. Uniforma de parad\u0103 era cu adev\u0103rat impozant\u0103 \u2013 c\u0103ciula de blan\u0103 de iepure, alte accesorii, iar pentru ofi\u0163erii activi celebrul dolman, ledunca, cizmele cu faimoasa \u201erozet\u0103\u201d \u2013 obiectul anecdotelor n\u0103scocite de infanteri\u015fti \u015fi, bine\u00een\u0163eles, pintenii.<\/strong><\/p>\n

La defil\u0103ri cavaleria \u2013 al c\u0103rei mar\u015f era cel din Aida \u2013 st\u00e2rnea un entuziasm \u015fi o admira\u0163ie de nedescris, mai cu seam\u0103 \u00een r\u00e2ndul cucoanelor \u015fi al tinerilor fete. Patronul cavaleriei era Sf\u00e2ntul Gheorghe. De fapt, fiecare arm\u0103 avea patronul ei sf\u00e2nt.<\/strong><\/p>\n

Fiecare regiment de cavalerie trimitea un num\u0103r de teteri\u015fti la \u015fcoala de ofi\u0163eri. Regimentul 11 Ro\u015fiori a trimis patru, printre care m\u0103 num\u0103ram \u015fi eu. \u015ecoala de cavalerie de rezerv\u0103 \u00ee\u015fi avuse sediul la T\u00e2rgovi\u015fte, unde era \u015fi \u015fcoala de ofi\u0163eri activi. Din 1939 (cred) a fost mutat\u0103 la Sibiu, \u00een perimetrul Centrului de instruc\u0163ie al cavaleriei, care concentra multe unit\u0103\u0163i \u015fi activit\u0103\u0163i printre care \u015ecoala de echita\u0163ie sau de aplica\u0163ie \u2013 o \u015fcoal\u0103 de perfec\u0163ionare a ofi\u0163erilor activi \u2013 o \u015fcoal\u0103 de subofi\u0163eri. \u015ecoala noastr\u0103 ocupa o cl\u0103dire de dou\u0103 etaje, construit\u0103 pe vremea monarhiei austro-ungare, dispunea de un manej acoperit, grajduri pentru cai. Aici erau \u0163inu\u0163i \u015fi caii echipei hipice na\u0163ionale, celebr\u0103 la acea vreme, \u00een urma succeselor ob\u0163inute la Olimpiada de la Berlin \u015fi Aachen (1936). \u00cei \u00eent\u00e2lneam zilnic pe celebrii Kirculescu, Lang, Epure, pe Felix, \u0162opescu \u2013 pe atunci locotenent, mai t\u00e2rziu colonel, tat\u0103l lui Cristian \u0162opescu, \u2013 care a evocat echipa hipic\u0103 na\u0163ional\u0103, pe celebrii c\u0103l\u0103re\u0163i din care el este singurul supravie\u0163uitor (1992).<\/strong><\/p>\n

\u015ecoala de ofi\u0163eri de rezerv\u0103 avea un singur escadron, comandat de c\u0103pitanul Ionescu, \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een patru plutoane; organizate dup\u0103 \u00een\u0103l\u0163imea elevilor: plutonul I, locotenent T. Lempp \u2013 a murit la Bra\u015fov, cu gradul de colonel \u2013 plutonul II, comandat de locotenentul Frank, c\u0103zut pe frontul de r\u0103s\u0103rit, plutonul III, comandat de locotenentul Purcherea, din echipa hipic\u0103 na\u0163ional\u0103, emigrat prin anul 1970 \u00een R. F. Germania, ca instructor de c\u0103l\u0103rie, \u015fi plutonul IV, comandat de slt. Decebal Constantinescu, c\u0103zut \u015fi el eroic \u00een r\u0103zboi.<\/strong><\/p>\n

Admiterea \u00een \u015fcoal\u0103 se f\u0103cea pe baza unui examen medical riguros \u015fi a unei lucr\u0103ri scrise. Am fost admis \u015fi repartizat la plutonul I. Plutoanele se deosebeau nu numai prin \u00een\u0103l\u0163imea elevilor lor \u015fi prin culoarea… cailor.<\/strong><\/p>\n

Comandantul Centrului de instruc\u0163ie a cavaleriei era colonelul Munteanu, cu specializare \u00een Germania, militar destoinic \u015fi sever. \u00cen 1942 a fost comandantul Diviziei a 7-a Cavalerie, episod despre care voi relata ceva mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n

Programul \u015fcolii era foarte \u00eenc\u0103rcat, \u00eencepuse cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, stagiul normal de un an a fost comprimat la c\u00e2teva luni. Instruc\u0163ia se f\u0103cea la manej, aplica\u0163iile c\u0103lare \u2013 \u00een frumoasele comune, rom\u00e2ne\u015fti \u015fi s\u0103te\u015fti, din apropierea Sibiului. Tragerile aveau loc la poligonul de la Gu\u015fteri\u0163a, din apropierea Sibiului. Multe scene memorabile s-au petrecut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 dar ele intereseaz\u0103 numai memoria sentimental\u0103 \u015fi ca atare nu le [voi] aminti aici. \u00cen schimb, m\u0103 voi referi la c\u00e2teva \u00eemprejur\u0103ri \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, cu sens mai general \u015fi care ar putea s\u0103 intereseze \u015fi pe al\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u015ecoala de ofi\u0163eri, cu cele patru plutoane, se compunea din elevi trimi\u015fi de majoritatea regimentelor de ro\u015fiori \u015fi de c\u0103l\u0103ra\u015fi: din Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Constan\u0163a, Craiova, Cern\u0103u\u0163i, Cluj, T\u00e2rgu Mure\u015f, Oradea, Grad, Chi\u015fin\u0103u, B\u0103l\u0163i, Boto\u015fani, Bra\u015fov, Timi\u015foara, Roman, Dumbr\u0103veni \u2013 acolo era garnizoana regimentului de v\u00e2n\u0103tori c\u0103lare. \u00centr-un cuv\u00e2nt, Rom\u00e2nia Mare la scar\u0103 redus\u0103: munteni, olteni, moldoveni, dobrogeni, ardeleni, basarabeni, bucovineni \u015fi b\u0103n\u0103\u0163eni. Dac\u0103 a\u015f fi avut (atunci \u2013 n.n.) o mai bun\u0103 preg\u0103tire sociologic\u0103 \u015fi psihologic\u0103 a\u015f fi studiat cu aten\u0163ie acest \u201elaborator\u201d. \u201eE\u015fantionul\u201d era interesant \u015fi pentru alte \u201ecaracteristici\u201d: v\u00e2rsta \u2013 erau \u015fi tineri voluntari, de 18 ani, dar \u015fi \u201eb\u0103tr\u00e2ni\u201d, ca mine (23-24 ani), \u015fi unul foarte \u201eb\u0103tr\u00e2n\u201d; prin\u0163ul Sturdza \u2013, apoi \u201estarea social\u0103\u201d \u2013 fii de \u0163\u0103rani, de industria\u015fi, de mari comercian\u0163i, de profesori \u2013, caracteristica \u201enivel de instruire\u201d \u2013 cei mai mul\u0163i erau titra\u0163i, unii erau cu studiile universitare ne\u00eencheiate.<\/strong><\/p>\n

Grupul cel mai numeros \u00eel formau \u201ebucure\u015ftenii\u201d, trimi\u015fi de regimentul de gard\u0103 c\u0103lare (c\u00e2ndva de \u201eescort\u0103 regal\u0103\u201d), de regimentele de ro\u015fiori Nr. 4 \u015fi Nr.9. S-ar putea spune grupul cel mai influent. Din el f\u0103ceau parte un Mociorni\u0163a, un Negroponte Corn\u0103\u0163eanu, Cezar Popescu \u2013 \u00eel mai \u00eent\u00e2lnesc \u00een Bucure\u015fti, \u2013 un S\u0103l\u0103geanu, dar mai ales prin\u0163ul Sturdza. Acesta era rezident \u00een Fran\u0163a \u015fi, la o v\u00e2rst\u0103 \u201e\u00eenaintat\u0103\u201d, a revenit \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103-\u015fi satisfac\u0103 serviciul militar, altminteri risc\u00e2nd s\u0103-\u015fi piard\u0103 cet\u0103\u0163enia. Era singurul descazarmat, ocupa un etaj \u00eentreg la hotelul \u201eBulevard\u201d, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia, secretarul s\u0103u particular, boxerul Axioti, cu valetul, camerista, \u015foferul s\u0103u. La instruc\u0163ie venea cu propria sa ma\u015fin\u0103, comandantul centrului de cavalerie, ofi\u0163erii aveau un mare respect \u015fi erau foarte prevenitori cu prin\u0163ul. Se pare c\u0103 mama lui era doamn\u0103 de onoare la palatul regal. Se exprima cu oarecare greutate \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen schimb, era de o polite\u0163e \u015fi generozitate nem\u0103rginit\u0103, de care beneficiau \u201e\u015fmecherii\u201d \u2013 bucure\u015ftenii, desigur \u2013 care \u00eel \u201etapau\u201d de bani. L-am re\u00eent\u00e2lnit \u00een 1947, dup\u0103 ce revenisem din prizonierat, pe malul lacului Floreasca. Era ab\u0103tut, \u00eengrijorat, dar cred c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 plece \u00een Fran\u0163a…<\/strong><\/p>\n

Deci, cum erau \u201ebucure\u015ftenii\u201d? Veseli, plini de via\u0163\u0103, formau un grup \u00eenchis, altminteri simpatici. Noi, provincialii, aveam oarecare re\u0163inere \u00een fa\u0163a lor.<\/strong><\/p>\n

Am avut doi basarabeni: Vladimir Pogorevici, fiu de preot, \u015fi Vladimir Cru\u015fevan, fiu de mo\u015fier (\u00een romanul lui C. Stere \u00cen preajma revolu\u0163iei familia de Cru\u015fevan apare cu numele de Bra\u015fevan!), cu o educa\u0163ie rus\u0103 \u015fi francez\u0103, am\u00e2ndoi camarazi \u00eendatoritori \u015fi corec\u0163i. \u00cei amintesc pe am\u00e2ndoi fiindc\u0103 au c\u0103zut pe frontul din R\u0103s\u0103rit, \u00een luna iulie 1941, pe p\u0103m\u00e2ntul Basarabiei natale…<\/strong><\/p>\n

Ardelenii formau un grup cu toate caracteristicile pe care eu le cuno\u015fteam de la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i: serio\u015fi, \u00eenchi\u015fi, cu un aer de ne\u00eencredere la adresa bucure\u015ftenilor, nutrind un sentiment de superioritate. Bucovinenii \u2013 din patru au r\u0103mas trei \u2013 eram retra\u015fi, \u00een oarecare m\u0103sur\u0103 timizi, devenisem prieteni cu cei veni\u0163i de la Roman, Boto\u015fani, mai apropia\u0163i de noi, ca psihologie.<\/strong><\/p>\n

\u201eLaboratorul\u201d de la Sibiu a avut darul s\u0103 ne apropie pe to\u0163i: eram tineri, ne iubeam \u0163ara \u2013 f\u0103r\u0103 fals patriotism \u2013 a\u015fteptam s\u0103 facem dovada acestor sentimente, ca viitorii ofi\u0163eri de cavalerie.<\/strong><\/p>\n

Am avut \u015fi trei colegi dobrogeni: foarte simpatici \u015fi \u00eendatoritori, a\u015fa cum am avut ocazia s\u0103-i cunosc, mai t\u00e2rziu, la Basarabi \u015fi Constan\u0163a, la \u00eenceputul r\u0103zboiului.<\/strong><\/p>\n

Din cauza evenimentelor din Europa \u2013 Fran\u0163a fusese \u00eenvins\u0103 \u015fi ocupat\u0103, \u00een mai 1940 \u2013 \u00een \u0163ar\u0103 erau mari concentr\u0103ri militare. De fapt, ele \u00eencepuser\u0103 \u00een 1938-1939, dup\u0103 ocuparea Austriei \u015fi Ceho-Slovaciei. Din aceast\u0103 cauz\u0103, perioada de \u015fcoal\u0103 a fost scurtat\u0103. \u00cen aprilie 1940, elevii eu fost trimi\u015fi la regimentele lor, \u00een luna mai, am dat examenul de absolvire, devenind elevi plutonieri T. R. \u00cen\u0103l\u0163area la gradul de sublocotenent a avut loc la 10 Mai 1941…<\/strong><\/p>\n

Din frumoasa perioad\u0103 a Sibiului s-ar fi cuvenit s\u0103 amintesc puternica impresie pe care ne-au f\u0103cut ora\u015ful, centrul medieval, frumoasele sate rom\u00e2ne\u015fti R\u0103\u015finari, S\u0103li\u015fte, dar \u015fi cele s\u0103se\u015fti, pe unde ne duceau aplica\u0163iile c\u0103lare. Tenta\u0163ia literar\u0103 trebuie \u00eens\u0103 oprit\u0103 fiindc\u0103 sunt alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care vor putea interesa mai mult pe cititorul interesat de istorie.<\/strong><\/p>\n

Regimentul 11 Ro\u015fiori era pe \u201ezon\u0103\u201d, fiind dislocat \u00een Basarabia, ca majoritatea regimentelor de ro\u015fiori. Comandamentul regimentului se afla \u00een comuna M\u0103m\u0103liga \u2013 frumoas\u0103 a\u015fezare rom\u00e2neasc\u0103 din fostul jude\u0163 Hotin \u2013 iar escadroanele \u2013 fiecare regiment avea patru escadroane \u2013 erau amplasate \u00een satele M\u0103m\u0103liga, Criva, Lipcani. Dup\u0103 un stagiu pe \u201ezon\u0103\u201d \u2013 am s\u0103rb\u0103torit \u015fi Pa\u015ftele la M\u0103m\u0103liga \u2013, am revenit la Sibiu, unde am dat examenul de absolvire.<\/strong><\/p>\n

Revenind la regiment, am fost repartizat la PS (partea sedentar\u0103), care era \u00een ora\u015ful Siret. Aici m-au surprins evenimentele din iunie 1940. Partea activ\u0103 a regimentului se afla \u201epe zon\u0103\u201d, \u00een Basarabia. A\u015fadar nu am participat la retragere. Dar despre acest eveniment trist al armatei rom\u00e2ne s-a scris mult \u015fi, desigur, se va mai scrie (brutalitatea armatei sovietice, atitudinea popula\u0163iei fa\u0163\u0103 de armata \u015fi autorit\u0103\u0163ile, \u00een retragere), \u2013 documentate sunt c\u0103r\u0163ile \u015fi articolele lui Mihai Pelin (n\u0103scut \u00een august 1940, la Cern\u0103u\u0163i), bazate pe informa\u0163iile ob\u0163inute din arhiva M. Ap. N.<\/strong><\/p>\n

Singura m\u0103rturie pe care o depun este urm\u0103toarea. Eram deci la Siret, priveam \u015fi eu cum se retr\u0103geau trupele rom\u00e2ne, venind dinspre Cern\u0103u\u0163i \u015fi alte localit\u0103\u0163i, anexate de URSS \u00een urma prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov. Spectacolul era trist, revolt\u0103tor, fiindc\u0103 Armata Rom\u00e2n\u0103 fusese pe nedrept umilit\u0103. S\u0103 fi fost \u00een ziua de 29 iunie 1940 \u2013 Sfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel \u2013 c\u00e2nd pe podul de peste Siret apar unul sau dou\u0103 tancuri sovietice. Conform h\u0103r\u0163ilor, ele au dep\u0103\u015fit grani\u0163a convenit\u0103. Un plutonier din armata rom\u00e2n\u0103, d\u00e2nd dovad\u0103 de un curaj neobi\u015fnuit, a oprit tancul din fa\u0163\u0103, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Comandantul echipajului tancului \u2013 o figur\u0103 de asiatic pe care nu o pot uita \u2013 dup\u0103 ce a \u00eenjurat, a f\u0103cut cale \u00eentoars\u0103. Scena mi-a fost continuat\u0103 de colegul \u015fi prietenul meu, Radu Economu, pe atunci sergent TR la Regimentul 11 Ro\u015fiori.<\/strong><\/p>\n

PS [a] regimentului s-a retras de la Siret la F\u0103lticeni, apoi la Frumoasa \u2013 l\u00e2ng\u0103 Miercurea Ciuc \u2013 dup\u0103 pierderea Nordului Transilvaniei, a ajuns \u00een fostul jude\u0163 Teleorman, \u00een comunele Miro\u015fi, Str\u00e2mbeni \u015fi Ungheni (august-septembrie 1940). O scurt\u0103 desconcentrate mi-a permis s\u0103 vin la Bucure\u015fti \u2013 eram refugiat \u2013 unde am primit carnetul de identitate de refugiat din Bucovina, ajutoare de bani \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103minte. Comisar pentru refugia\u0163ii din Bucovina era \u201eb\u0103di\u0163a\u201d Ion \u0162urcan, eminent jurist, pe care \u00eel cuno\u015fteam din Cern\u0103u\u0163i. Peste un an, a c\u0103zut \u015fi el eroic, \u00een primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni al r\u0103zboiului \u00eenceput la 22 iunie 1941. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 eram mai mult concentrat. \u00centre timp, partea activ\u0103 a regimentului \u2013 cele patru escadroane \u2013 dup\u0103 ce a stat pe zon\u0103 \u00een jude\u0163ul Suceava (D\u0103rm\u0103ne\u015fti, M\u0103ri\u0163ei, C\u0103line\u015ftii lui Cuparencu), a fost dislocat\u0103 \u00een jude\u0163ele Dorohoi \u015fi Boto\u015fani. \u00cen noiembrie 1940 Regimentul 11 Ro\u015fiori a fost dislocat la Basarabi (Murfatlar), de unde, \u00een iulie 1941, eu am plecat la r\u0103zboi.<\/strong><\/p>\n

Oricum, Cr\u0103ciunul \u015fi Anul Nou le-am s\u0103rb\u0103torit \u00een Bucure\u015fti, \u00eentr-un subsol al cl\u0103dirii de pe Str. Popa Petre, proprietatea unui oarecare M\u0103rculescu, unde se angajase portar fostul meu coleg de la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, Emilian Grigorescu, originar din comuna Cerbureni, de l\u00e2ng\u0103 Curtea de Arge\u015f, licen\u0163iat \u00een teologie. \u00cen septembrie 1940 au ajuns la putere legionarii cu generalul Ion Antonescu.<\/strong><\/p>\n

O nou\u0103 concentrare m\u0103 trimite la Centrul de instruc\u0163ie auto-mecanizat\u0103 la Curtea de Arge\u015f, unde am urmat cursul de specializare auto, \u00eentre 8 ianuarie \u015fi 28 februarie 1941, primind certificatul de \u201econduc\u0103tor sec\u0163ie auto\u201d. Rebeliunea legionar\u0103 din 21-23 ianuarie 1941 ne-a g\u0103sit pe to\u0163i elevii acestei \u015fcoli consemna\u0163i \u00een cazarm\u0103. C\u00e2nd a trecut perioada de consemnare, un prieten din Curtea de Arge\u015f, fost coleg la Cern\u0103u\u0163i, m-a condus la cimitirul or\u0103\u015fenesc, pentru a-mi ar\u0103ta cum a fost profanat\u0103 cripta lui Armand C\u0103linescu \u00een zilele rebeliunii. Cu noua specialitate de \u201e\u015fef de sec\u0163ie auto\u201d eram pus la dispozi\u0163ia comandamentului diviziei de cavalerie, figur\u00e2nd \u00een continuare \u00een controalele Regimentului 11 Ro\u015fiori, ceea ce explic\u0103 noua mea concentrare la regiment, de ast\u0103 dat\u0103 la Constan\u0163a. Aici am stat dou\u0103 luni (martie \u015fi aprilie), cu instruc\u0163ia recru\u0163ilor. \u015ei despre aceast\u0103 perioad\u0103 a\u015f putea povesti c\u00e2te ceva, \u0163in\u00e2nd de \u201eimagologie\u201d: cum i-am cunoscut pe dobrogeni, pe const\u0103n\u0163eni, \u00een special, care a fost \u201eimaginea\u201d dobrogeanului \u00een ochii bucovineanului. M\u0103 gr\u0103besc s\u0103 spun c\u0103 impresia a fost excelent\u0103, consolidat\u0103 apoi de anii de r\u0103zboi, c\u00e2nd am comandat o unitate compus\u0103 mai mult din const\u0103n\u0163eni.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cum am ajuns statistician<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00cen autobiografie, \u00een articole scrise de mine, \u00een enciclopedii figurez ca: \u201esociolog, statistician, economist \u015fi demograf\u201d. Care este adev\u0103rul? Care este profesia mea? Fa\u0163\u0103 de preg\u0103tirea universitar\u0103 \u2013 sociologie, istorie, drept \u2013 apare o neconcordan\u0163\u0103. Statistician \u015fi demograf? Desigur, dar aceste calific\u0103ri le-am ob\u0163inut prin exercitarea specialit\u0103\u0163ilor respective, adic\u0103 ele au fost dob\u00e2ndite prin practic\u0103. Cum am ajuns la ele? Prin jocul sor\u0163ii, din \u00eent\u00e2mplare! S-ar putea glosa mult pe acest subiect, mai ales c\u0103 hazardul, de aici, aleatorul \u015fi stohasticul sunt categorii fundamentale \u00een statistic\u0103, plec\u00e2nd de la teoria probabilit\u0103\u0163ilor. \u00cen via\u0163a mea, \u00eent\u00e2mplarea a jucat un rol important, dup\u0103 cum se va vedea mai departe. Ea a schimbat, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, istoria mea.<\/strong><\/p>\n

…Deci, \u00een aprilie 1941, f\u0103r\u0103 un domiciliu stabil, f\u0103r\u0103 o perspectiv\u0103 profesional\u0103, clar\u0103, m-am re\u00eentors de la Constan\u0163a la Bucure\u015fti. \u00cen colaborare cu acela\u015fi prieten devotat, Emilian Grigorescu, mai simplu, Milic\u0103, ne-am luat o camer\u0103, pe strada Brosc\u0103riei, care venea din strada B\u0103lt\u0103re\u0163ului, \u00een cartierul Ghencea. Toponimia spune totul. Cartierul era tipic de mahala bucure\u015ftean\u0103, o curte \u2013 s\u0103-i spunem, pitoreasc\u0103 \u2013 cu alte locuin\u0163e \u00een acela\u015fi fel. Camera: cu p\u0103m\u00e2nt pe jos. Eram \u00eens\u0103 t\u00e2n\u0103r! M-am dus la acela\u015fi comisariat al refugia\u0163ilor, la acela\u015fi minunat Ion \u0162urcan, cu rug\u0103mintea de a-mi g\u0103si un loc de munc\u0103. Era perioada \u201erom\u00e2niz\u0103rii\u201d industriei, comer\u0163ului etc. \u00eentreprinderile evreie\u015fti erau obligate s\u0103 comunice comisariatului locurile disponibile care urmau apoi s\u0103 fie ocupate de rom\u00e2ni. Era deci opera\u0163ia de dublare a unui evreu, p\u00e2n\u0103 ce ajungeai \u201etitular\u201d. Mi-a oferit mai multe posturi; contabil \u015fef la o \u00eentreprindere, \u015fef de fabrica\u0163ie la o fabric\u0103 de p\u0103l\u0103rii, cu salarii foarte mari. Le-am refuzat deoarece nu aveau nici o leg\u0103tur\u0103 cu preg\u0103tirea mea, nici cu aspira\u0163iile mele. Mi-a spus c\u0103 este vorba doar de o \u201edublare\u201d, nu de o munc\u0103 efectiv\u0103. Am z\u0103rit pe biroul s\u0103u, o adres\u0103 cu antetul \u201eLibr\u0103riei Hachette\u201d. L-am rugat s\u0103 m\u0103 repartizeze la aceast\u0103 libr\u0103rie. R\u0103spunsul l-ar fi putut descuraja pe oricine: \u201eDar este un post de v\u00e2nz\u0103tor salarizat cu 5000 sau 6000 lei!\u201d. \u201eB\u0103di\u0163\u0103! Vreau acest post!\u201d aici cititorul ar putea b\u0103nui pe cronicar de l\u0103ud\u0103ro\u015fenie, c\u00e2t de mult iube\u015fte el cartea etc. Slobod este fiecare s\u0103 cread\u0103 dup\u0103 firea sa. Am luat \u201ereparti\u0163ia\u201d \u015fi a doua zi m\u0103 prezentam la sucursala \u201eLibr\u0103riei Hachette\u201d, Str. Lipscani (ast\u0103zi Libr\u0103ria \u201eG. Co\u015fbuc\u201d. Directorul: domnul Godeanu, directorul francez: Monsieur Roger. M-au primit amical, sectorul \u00eencredin\u0163at: c\u0103r\u0163i franceze \u015fi reviste de mode. Alt\u0103 \u015fans\u0103: \u015fefa mea era, Nelly, o bucovineanc\u0103 (din Gura-Humorului\u201d<\/strong><\/p>\n

Vladimir Trebici<\/strong> – \u00censemn\u0103ri din memorie (1916-1999)<\/p>\n

Glasul nr.3\/2010<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103 urm\u0103resc \u015fi acum umbrele trecutului… Amintirile dor… \u00a0 Citind o excelent\u0103 lucrare ,,Refugia\u0163ii basarabeni \u015fi bucovineni \u00een Banat (1944-1951) [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-2645","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2645","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2645"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2645\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2645"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2645"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2645"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}