{"id":26513,"date":"2016-06-14T20:15:42","date_gmt":"2016-06-14T20:15:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26513"},"modified":"2016-06-14T20:18:14","modified_gmt":"2016-06-14T20:18:14","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-v-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/06\/14\/gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-v-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Profetismul lui Mihai Eminescu (partea a V-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <<Cerurile noastre sunt cele ale lui Eminescu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dac\u0103 ne este dat s\u0103 tr\u0103im ca neam, o vom face prin el.>><\/em><\/strong> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Constantin Noica)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e… personalitatea creatoare a lui Mihai Eminescu \u00eenseamn\u0103,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u00a0cu nimic mai prejos dec\u00e2t poetul: un economist profund <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015fi un sociolog de fine\u0163e, \u00een simbioz\u0103 deplin\u0103 cu un <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 geniu profetic \u015fi cu un rom\u00e2n autentic.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0<\/em>(Dr. Radu Mihai Cri\u015fan)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/em><\/strong>Oric\u00e2t de mult s-a scris \u015fi se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, c\u0103ci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esen\u0163ialul. Cea mai mare parte a eminescologilor <\/em>au creionat doar chipul geniului poeziei. Unii, c\u0103ldicei,<\/em> \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 chiar de credin\u0163a ortodox\u0103 a neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mitropolitul Corneanu<\/strong> \u00eel re-aduce pe Poet \u00een pridvorul teologiei spun\u00e2nd c\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u201e\u00cen realitate, marele nostru poet a fost un cre\u015ftin autentic, ceea ce rezult\u0103 din via\u0163a, ca \u015fi din opera sa. Poeziile, proza \u015fi publicistica sa sunt o m\u0103rturie \u00een acest sens.\u201d<\/em><\/strong> (Eminescu-Ortodoxia. O antologie de Fabian Anton. Ed. Eikon, Cluj-Napoca-2003, p. 5)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un ucenic <\/em>al lui Eminescu, Mihai Prepeli\u0163\u0103<\/strong>, ne contureaz\u0103 Icoana copilului \u015fi a adolescentului \u00een povestirea documentar\u0103, T\u00e2nguiosul Glas de Clopot<\/em> :<\/p>\n

\u00a0\u201e\u00cendesat la trup, \u00eembr\u0103cat \u00een haine nem\u0163e\u015fti din stof\u0103 groas\u0103, de culoare \u00eenchis\u0103, mezinul continu\u0103 s\u0103 tot \u0163in\u0103 \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 un teanc de c\u0103r\u0163i, legate \u00een cruce cu o sfoar\u0103 de c\u00e2nep\u0103, bine r\u0103sucit\u0103, iar cu cealalt\u0103 s-a \u00eenh\u0103\u0163at str\u00e2ns de bra\u0163ul mamei…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Ba da, mam\u0103… Eu te iubesc mai mult ca pe mine \u00eensumi… Da de ce m\u0103 da\u0163i \u015fi pe mine pren str\u0103ini, la \u015fcoala nem\u0163easc\u0103, ce nu-mi prie\u015fte mie, s\u0103 m\u0103 pr\u0103p\u0103desc de dorul vostru pren Cern\u0103u\u0163ii… Femeia \u00eel s\u0103rut\u0103 \u00eendelung…, apoi \u00ee\u015fi \u015fterge cu un cap\u0103t de b\u0103sm\u0103lu\u0163\u0103 o lacrim\u0103 neascult\u0103toare… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -S\u0103-\u0163i afli \u015fi tu un rost \u00een via\u0163a asta, puiule, c\u0103 poate lumina c\u0103r\u0163ilor te-a scoate din \u00eentuneric \u015fi din mole\u015fala de la Ipote\u015ftii no\u015ftri spre un mal \u00eenflorit…\u201d<\/em><\/strong> (Mihai Prepeli\u0163\u0103, Ucenic la Eminescu.<\/em> Ed. <<Vasile C\u00e2rlova>>, Bucure\u015fti-1997, p. 15)<\/p>\n

\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Medita\u0163iile filosofice care i-au forat <\/strong><\/em>ad\u00e2ncimile sufletului marelui Poet \u015fi Profet Mihail Eminescu <\/strong>au explorat \u00een acela\u015fi timp \u015fi splendidele \u00een\u0103l\u0163imi ale Celui Prea\u00eenalt, contempl\u00e2nd deopotriv\u0103 bucuria dreptei credin\u0163e, adev\u0103rul, lupta, d\u0103ruirea, jertfa \u015fi n\u0103dejdea \u00eenvierii: \u201eMisiunea omului e de a cugeta necontenit, \u00een complexitatea \u015fi taina vie\u0163ii, sensul \u015fi rostul s\u0103u pe lume.\u201d<\/em><\/strong> (Ioan Ianolide<\/strong>, De\u0163inutul profet<\/em>. Ed. Bonifaciu, Bucure\u015fti-2009, p. 17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 g\u00e2ndirea sa lucid\u0103, profund\u0103, plin\u0103 de ad\u00e2nc\u0103 \u00een\u0163elegere filosofic\u0103 l-a condus spre taina cunoa\u015fterii teologico-ortodoxe, temei aprofundat \u015fi de academicianul Virgil C\u00e2ndea<\/strong> \u00een Cultura Bisericii- sursa princeps a poeziei eminesciene.<\/em> Cotidianul Ziua<\/em>, an. VI, nr. 1702, 22-23 Ianuarie 2000)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Medita\u0163iile sale ca un tezaur de pietre pre\u0163ioase, cu str\u0103luciri rubinico-serafice lic\u0103resc \u00een con\u015ftiin\u0163ele marilor Rom\u00e2ni ortodoxo-na\u0163ionali\u015fti, m\u00e2ng\u00e2indu-le inimile cu m\u0103rg\u0103ritarele fiorului \u015fi a lacrimilor de bucurie \u00eenalt\u0103, ce susur\u0103 \u00eentr-un curcubeu sublim al \u00eemplinirilor-esen\u0163ialul<\/strong>: \u201eNatura, via\u0163a, lumea, istoria nu au nici explica\u0163ie \u015fi nici finalitate f\u0103r\u0103 Dumnezeu.\u201d<\/em><\/strong> (Ioan Ianolide, \u00centoarcerea la Hristos.<\/em> Ed. Christiana, Bucure\u015fti-2006, p. 441)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sufletul ortodox al poporului nostru cre\u015ftin odr\u0103slit din harul Hristic, din s\u00e2ngele \u015fi trupul jertfelnic al Na\u0163iunii Dacorom\u00e2ne, s-a exprimat permanent prin Ale\u015fii lui Dumnezeu, prin credin\u0163a lor pentru \u00eendrumarea, c\u0103l\u0103uzirea \u015fi izb\u0103virea Neamului \u00eentru demnitate \u015fi m\u00e2ntuire: \u201e…fiec\u0103rui neam,… Divinitatea \u00eei d\u0103ruie\u015fte un mare lumin\u0103tor de con\u015ftiin\u0163\u0103, \u00eentrupat din carnea \u015fi s\u00e2ngele na\u0163iunii \u00een slujba c\u0103reia \u00eei este h\u0103r\u0103zit s\u0103-\u015fi devoteze via\u0163a. Pl\u0103mada lui \u00eenm\u0103nunchez\u0103, \u00een chip organic, cele mai de seam\u0103 calit\u0103\u0163i \u015fi \u00eensu\u015firi ale etniei pe care o reprezint\u0103. Asta \u00eel face apt s\u0103 se identifice cu sufletul neamului s\u0103u \u015fi s\u0103-\u015fi poat\u0103 \u00eendeplini misiunea divin\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Radu Mihai Cri\u015fan<\/strong>, Istoria Interzis\u0103.<\/em> Ed. Tibo,Bucure\u015fti-2008, p. 96)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ale\u015fii<\/strong>–Fiii lui Dumnezeu<\/em><\/strong>, Dasc\u0103lii, Eroii, Geniile, Profe\u0163ii, Martirii, M\u0103rturisitorii \u015fi Sfin\u0163ii sunt limbile de foc<\/em><\/strong> pogor\u00e2te de M\u00e2ntuitorul Hristos asupra Na\u0163iunii DACE, binecuv\u00e2ntate, spre a o rena\u015fte, spre a o \u00eennoi, spre a o \u00eendumnezei, spre a o \u00een\u0103l\u0163a \u00eentre celelalte na\u0163iuni:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eLupta trebuie s\u0103 o ducem \u00eenainte cu perseveren\u0163a apostolului \u015fi cu vitejia sufletelor alese, care \u015ftiu c\u0103 nu este nimic mai nobil dec\u00e2t a te uita pe tine \u015fi a te jertfi pentru aproapele n\u0103p\u0103stuit. A\u015fa a f\u0103cut \u015fi Christos.\u201d<\/em><\/strong> (I. I. Mo\u0163a<\/strong>, <\/strong>Ziarul Dacia Nou\u0103\/ 23 Dec. 1922<\/em>) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ale\u015fii-Lumin\u0103torii \u00een Duh<\/strong> sunt St\u00e2lpul \u015fi Temelia Neamului, respectiv a Bisericii lui Hristos, reprezent\u00e2nd pecetea divin\u0103 a Culturii spirituale a marilor genera\u0163ii istorico-milenare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sub rev\u0103rsarea apelor nem\u0103rginite ale cerului s-a luminat Filosoful, iar \u00een marele g\u00e2nditor a odr\u0103slit Poetul: \u201eOmul poet este un idealist, un creator de valori noi pe care \u00een realitate nu le-a aflat \u00eenc\u0103. Pentru ca noi s\u0103 putem progresa, s\u0103 putem merge c\u0103tre un mai bine, trebuie s\u0103 anticip\u0103m acest viitor \u00eentr-o viziune superioar\u0103 de via\u0163\u0103. Numai tr\u0103ind aceast\u0103 viziune intens, o putem traduce \u00een fapt\u0103; o realitate, dac\u0103 nu este, poate s\u0103 fie. \u00cen acest fel, poetul este adev\u0103ratul creator \u015fi deschiz\u0103tor de drumuri.\u201d<\/em><\/strong> (Ernest Bernea<\/strong>, \u00cendemn la simplitate. <\/em>Ed. Vremea, Bucure\u015fti-2006, p. 99)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu <\/strong>a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne promotorul inspirat modern <\/strong>al rena\u015fterii noastre tradi\u0163ional-ortodoxe, privind na\u0163ionalismul cre\u015ftin<\/strong> ca \u00eendreptare, \u015ftiind c\u0103 \u00een ADEV\u0102RUL-HRISTOS <\/strong>s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Dreptatea lui Dumnezeu: \u201eC\u0103ci prin El le-a f\u0103cut Dumnezeu pe toate. Lumea a fost f\u0103cut\u0103 dreapt\u0103, \u00eenseamn\u0103 lumea este marcat\u0103 de Logos, adic\u0103 de sens. F\u0103pturile create sunt <<<\/em>litere care-\u015fi vestesc autorul>>, spune Evgarie. Limbajul drept este limbajul adev\u0103rat. Vorbirea adev\u0103rat\u0103 are puterea \u00eendrept\u0103rii. \u00centruc\u00e2t este Adev\u0103rul, Hristos are puterea vorbirii \u00eendrept\u0103toare \u00een sens absolut: <\/em><<Laz\u0103re, ie\u015fi afar\u0103!>>; <<Ridic\u0103-te!>>; <<Efata>>; <<Talitha kumi>>.\u201d <\/strong>(Mircea Platon\/ Gheorghe Fedorovici<\/strong>, M\u0103sura Vremii: \u00cendemn la normalitate. <\/em>Ed. Predania, Bucure\u015fti-2009, p. 231)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin flac\u0103ra Rugului s\u0103u aprins de tr\u0103ire rom\u00e2neasc\u0103 a Culturii Duhului<\/em> \u00een lumina Adev\u0103rului revelat, Mihail Eminescu<\/strong> nu numai <\/strong>c\u0103 se aliniaz\u0103 autorit\u0103\u0163ii Marilor Duhovnici, Marilor Vl\u0103dici, Marilor Voievozi-Ctitori de Neam, ci r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai mari Dasc\u0103li ai Neamului Dacorom\u00e2n, <\/strong>descendent \u015fi continuator spiritual al ramurei ierarhice scito-dacorom\u00e2ne: Betranion, Gherontie, Teotim I, Ioan Casian, Gherman, Ioan, Alexandru, Dionisie-Exiguul, Teotim II, Ioan Maxen\u0163iu, Paternus <\/strong>\u015fi Valentinian <\/strong>ai Tomisului<\/strong>, continuat\u0103 de Grigorie Decapolitul, Iachint de Vicina, Nicodim de la Tismana, Iosif Mu\u015fat, Teoctist I, Daniil Sihastrul, Nifon, Gheorghe I, Teoctist II, Ghelasie, Teofan I, Macarie, Grigorie Ro\u015fca, Isaia de R\u0103d\u0103u\u0163i, Teofan II, Ioan de R\u00e2\u015fca; <\/strong>ad\u0103ug\u00e2ndu-se \u015firului monahilor-Dasc\u0103li<\/em>: Filotei, Dosoftei, Gherontie, Grigorie, Isaac<\/em><\/strong>, <\/strong><\/em>precum \u015fi altor mari ierarhi \u015fi lumin\u0103tori ca: A. Crimca, Varlaam, Sava-M\u0103rturisitorul, Dosoftei<\/strong>, A. Ivireanul, Rafail Caligraful, Iacob Putneanul, P. Velicicovschi, Iacob Stamati, Calinic de la Cernica, V. Costachi, Chesarie al Buz\u0103ului, A. \u015eaguna, Mel. \u015etef\u0103nescu, Iosif Naniescu, G. Grosu, Chesarie P\u0103unescu, <\/strong>Cunun\u0103 asumat\u0103 \u00een ramura sofianico-filocalic\u0103: Paulescu, Boca, St\u0103niloae, Boghiu, Nae<\/strong> Ionescu, Vulc\u0103nescu, \u0162u\u0163ea,<\/strong> Opri\u015fan<\/strong>, Noica<\/strong>, Crainic,<\/strong> B\u0103ncil\u0103, Bernea, Br\u0103ileanu, Petrovici, Ianolide, D. Tudor, N. M\u0103ndi\u0163\u0103, B. Ghiu\u015f, I. Imbrescu, I. Felea, I. Popovici, I. P\u00e2rvu, Galeriu, Papacioc, Ierom. R. Noica, I. Mih\u0103lcescu, N. B\u0103lan, B. St\u0103nescu, A. Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Th. M. Popescu, Ioanichie B\u0103lan, Paisie Aghioritul, S. Rose, K. Ware, Evdokimov, I. Maximovici, Ig. Briancianinov, N. Velimirovici, Ioan de Kron\u015ftadt, P. Florenski, S. Kraiopoulos, Vladimir Guette, V. Papadakis, Arhim. Tihon, Arhim. V. Papadakis, Serg. Nilus, Gh. Kapsanis, \u015f. a.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Mihail Eminescu <\/strong>inspira\u0163ia sa fundamental\u0103 s-a circumscris Tradi\u0163iei multimilenare protodaco-cre\u015ftine: cu etosul bucuriei primare, cu apoteoza marilor eroi, cu \u00een\u0163elepciunea crea\u0163iei populare, cu sur\u00e2sul \u00eemplinirilor sofianice al marilor ctitori de \u0162ar\u0103, cu lacrima filocalic\u0103 a martiriului rom\u00e2nesc, repere esen\u0163iale pentru Profetul nostru r\u0103m\u00e2n\u00e2nd de-a pururi Neamul protodac al MARIEI \u00a0FECIOARA<\/strong> \u015fi Biserica tradi\u0163ional\u0103 a Fiului ei, HRISTOS<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Mihail Eminescu <\/strong>cre\u015ftinismul ortodox nu este un sistem propozi\u0163ional sau conceptual scolastic, ci mistica religiei Hristice-re\u00eennoitoarea haric\u0103 a firii create.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103ile cunoa\u015fterii Profetului Mihail Eminescu <\/strong>intersecteaz\u0103 c\u00e2ndva, undeva miturile, dar se \u00eenal\u0163\u0103 apoi dogmatic spre Adev\u0103rul revelat-singura \u015fi adev\u0103rata filosofie a Adev\u0103rului absolut-ipostasiat\u0103 \u00een DUMNEZEU-OMUL-IISUS HRISTOS.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Abordarea C\u0103ilor divinit\u0103\u0163ii a constituit pentru Geniul nostru o prea\u00eensetat\u0103 c\u0103utare a valorilor absolute \u00een s\u00e2nul c\u0103rora s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte Adev\u0103rul ve\u015fnic, m\u0103rturii directe oferite de confratele Slavici: \u201eEu<\/em>-spunea acest intim tovar\u0103\u015f al s\u0103u de studii din perioada vienez\u0103-crescusem \u00een Biseric\u0103; iar el cuno\u015ftea, la v\u00e2rsta de dou\u0103zeci de ani, nu numai \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile cuprinse \u00een Evanghelii, ci \u015fi pe cele ale lui Platon, pe cele ale lui Confucius, Zoroastru, \u015fi Buddha; \u015fi punea religiozitatea, oricare ar fi ea, mai presus de toate.\u201d<\/em><\/strong> (Gh. Bogdan-Duic\u0103, Despre Luceaf\u0103rul lui Eminescu.<\/em> Bra\u015fov-1925, p. 14)<\/p>\n

.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unul din Sui\u015furile sale de aspira\u0163ie, de cunoa\u015ftere Suprem\u0103 a fost cel filosofico-metafizic, dar r\u0103m\u00e2ne tare m\u00e2hnit de devierea spre st\u00e2nga, <\/em>spre psycho-physiologia <\/em>pe care au dat-o slujba\u015fii filosofiei apusene<\/em>, astfel \u00eenc\u00e2t alege Piscul metafizicii situat la poalele Ortodoxiei cre\u015ftine, care-i \u00eencununeaz\u0103 mistic, urcu\u015ful spiritual, determin\u00e2nd-o pe ilustra profesoar\u0103 \u00een rom\u00e2nistic\u0103 \u015fi eminescologie, Rosa Del Conte <\/strong>s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103: \u201eAceast\u0103 exigen\u0163\u0103 a divinului, care este o c\u0103utare de adev\u0103ruri \u015fi valori absolute, a r\u0103mas imprimat\u0103 ca o tr\u0103s\u0103tur\u0103 asupra operei sale \u015fi de aceea nu ezit\u0103m s\u0103-l numim pe Eminescu un geniu religios. Fire\u015fte, sentimentul sacrului este un apriori la a c\u0103rui esen\u0163\u0103 particip\u0103 numai acela care a experimentat-o \u00een sine: nu degeaba declara Platon \u00een <\/em>Timeu c\u0103, dac\u0103-i greu s\u0103-L g\u0103sim pe Dumnezeu, \u015fi mai greu este s\u0103 le comunic\u0103m celorlal\u0163i descoperirea noastr\u0103.\u201d <\/em>\u00a0<\/strong>(Rosa Del Conte, EMINESCU sau despre Absolut.<\/em> Trad. Marian Papahagi. Ed. Dacia Cluj-1990, p. 269)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acrivia sa pentru limba sacr\u0103, descifrarea textelor vechi religioase \u015fi istorice, crea\u0163ia popular\u0103, lectura cult\u0103, din: Noul Testament<\/em>, Cazania <\/strong>Mitropolitului Varlaam, Psaltirea \u00een<\/em> versuri<\/em> a Mitropolitului Dosoftei, Operele Sfin\u0163ilor<\/em> Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Ioan Gur\u0103 de Aur, Grigorie de Nazianz, ale altor Sfin\u0163i P\u0103rin\u0163i ca Fericitul Augustin, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Paisie Velicicovschi, Nicodim Aghior\u00e2tul, Manualul de limb\u0103 paleoslav\u0103 <\/em>sau veche slav\u0103 bisericeasc\u0103 <\/em>al lui Augustin\u00a0 Leskien, Teologia dogmatic\u0103 a Bisericii ortodoxe catolice de r\u0103s\u0103rit <\/em>a protosinghelului Melchisedec <\/strong>(Ia\u015fi-1855), \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura ortodox\u0103 din religiunea cre\u015ftineasc\u0103 a unei s\u00e2nte, catolice \u015fi apostolice Biserici, pentru clasele liceale <\/em>a lui Silvestru Morariu Andrievici <\/strong>(Viena-1862), <\/em>etc., l-au \u00eendr\u0103gostit ve\u015fnic de Neam \u015fi de Dumnezeu: \u201ePoetul<\/em><\/strong>, <\/strong>spune Emanuela Istrati-Macovei, a crescut \u00een atmosfera spiritualit\u0103\u0163ii ortodoxe, citise multe din lucr\u0103rile fundamentale ale patristicii \u015fi avea o colec\u0163ie impresionant\u0103 de c\u0103r\u0163i religioase \u015fi manuscrise vechi. Alexandru Elian public\u0103 o list\u0103 cu lucr\u0103rile pe care Eminescu le propusese pentru cump\u0103rare Bibliotecii Universitare din Ia\u015fi, la 6 Decembrie 1875, pe vremea c\u00e2nd acesta era bibliotecar.\u201d <\/em><\/strong>(Dr. Emanuela Istrati-Macovei,<\/em><\/strong> S\u00e2mburul Luminii Motive biblice \u00een poezia lui Eminescu.<\/em> Ed. Pars Pro Toto, Ia\u015fi-2008, p. 55).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen afara listei pentru Bibliotec\u0103, acela\u015fi Alexandru Elian ne arat\u0103 c\u0103: \u201e\u00een biblioteca sa s-au aflat pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, \u015fi opere ale Sfin\u0163ilor Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Fericitul Augustin, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, Nicodim Aghioritul, \u015f.a.\u201d<\/em><\/strong> (Alexandru Elian, Eminescu \u015fi vechiul scris rom\u00e2nesc, <\/em>\u00een Eminescu, poetul na\u0163ional, <\/em>vol. I, Ed. Eminescu, Bucure\u015fti-1993, p. 229-240)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fascina\u0163ia Profetului Mihail Eminescu <\/strong>pentru Bucuria lecturii, <\/em>pentru Cuv\u00e2ntul frumos tors \u00een Caierul de brocart al\u00a0 Limbii dacorom\u00e2ne, dragostea sa pentru Cartea aleas\u0103, fiorul pentru Cartea cult\u0103 au fost Daruri D\u0103ruite de Sus; iar pentru C\u0103r\u0163ile primite i se a\u015fterne parc\u0103 bucuria unei serafice \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri: \u201eNu \u015ftiu dac\u0103 exist\u0103 vreun om \u00een lumea aceasta care s\u0103 nu se bucure atunci c\u00e2nd prime\u015fte o carte… A d\u0103rui o carte, \u015fi mai ales o carte bun\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de o dedica\u0163ie, este, cred, darul cel mai valoros \u015fi de folos. Este un fel de lucrare \u00eentreit\u0103: <\/em>cel care d\u0103ruie\u015fte, cel care prime\u015fte \u015fi cel care este d\u0103ruit! Adic\u0103 aici are loc un colocviu tainic \u00een trei! O comunicare \u015fi o comuniune de iubire!\u201d<\/em><\/strong> (Calinic <\/strong>Episcopul, Ve\u015fnicia De Zi Cu Zi.<\/em> Curtea Veche, Bucure\u015fti-2006, p. 85-86).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103r\u0163ile-Daruri<\/strong> sau Darurile-C\u0103r\u0163i<\/strong> sunt Solii-cere\u015fti<\/strong> care, te \u00eenve\u015fm\u00e2nteaz\u0103 \u00eentr-o porfir\u0103 a bucuriei \u0163esut\u0103 \u00een sublimul camaraderiei, a\u015fa cum bunul meu prieten-bucure\u015ftean, bibliofilul Dumitru Ionescu<\/strong> mi-a d\u0103ruit zeci, sute, mii de c\u0103r\u0163i, m\u0103rg\u0103ritare alese \u015fi ne\u00eentrecut de culte, \u00eenfrumuse\u0163\u00e2ndu-mi \u015fi \u00eenmiresm\u00e2ndu-mi spiritul na\u0163ionalist cre\u015ftin-ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u00e2vna \u015fi dragostea Luceaf\u0103rului nostru pentru spiritualitatea cre\u015ftin-ortodox\u0103 a mo\u015ftenit-o din s\u00e2nul Neamului dacorom\u00e2n, din s\u00e2nul Familiei sale, din s\u00e2nul p\u0103m\u00e2ntului sacru al Bucovinei: \u201e\u0162inutul Boto\u015fanilor a rodit din cele mai vechi timpuri mul\u0163imi de sfin\u0163i, roade ale Duhului Sf\u00e2nt, prin care Biserica lui Hristos s-a \u00eembog\u0103\u0163it ne\u00eencetat cu ierarhi, preo\u0163i, monahi \u015fi monahii, n\u0103scu\u0163i \u00een aceste locuri binecuv\u00e2ntate.\u201d <\/em><\/strong>(Ieromonah Siluan Antoci, Flori duhovnice\u015fti \u00een pustiul comunist. M\u0103rturisitori boto\u015feneni. <\/em>Vol. 1. Ed. Doxologia-2015).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre Florile duhovnice\u015fti<\/strong> care au \u00eenmiresmat chipul frumos, valah al Daciei Moldave, ad\u0103ug\u00e2ndu-se Cununii de lumin\u0103 \u015fi har au fost \u015fi m\u0103tu\u015file Poetului, surorile Raluc\u0103i<\/strong>-mama Luceaf\u0103rului: Olimpiada-<\/strong>stare\u0163a M\u0103n\u0103stirii Agafton, schimonahia Fevronia <\/strong>de la m\u0103n\u0103stirea Slatina-Suceava<\/strong>, <\/strong>schimonahia Sofia Iura\u015fcu<\/strong> \u015fi Xenia Velisarie <\/strong>de <\/strong>la m\u0103n\u0103stirea Agafton: Aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire a fost cea mai crunt lovit\u0103 de furtuna nemiloas\u0103, dezl\u0103n\u0163uit\u0103 peste cinul monahal de regimul comunist-ateu.\u201d<\/em><\/strong> (ibid. p. 112), <\/strong>precum \u015fi fra\u0163ii mamei, monahii Calinic <\/strong>\u015fi arhimandritul Iachift Iura\u015fcu,<\/strong> care i-au prelins poetului-nepereche <\/em><\/strong>mirul setei de cunoa\u015ftere a Ortodoxiei, a Frumosului \u015fi a Adev\u0103rului \u00een Crea\u0163ia lui Dumnezeu, \u00eenfl\u0103c\u0103r\u00e2ndu-l astfel s\u0103 urce spre culmile maturit\u0103\u0163ii ca expresie teologic\u0103 a m\u0103rturisirii: \u201eExemplaritatea demersului spiritual fundamental al acestor figuri patristice<\/em><\/strong>, expresie ce pare a-i fi adresat\u0103 posterior \u015fi lui Eminescu de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Iustin Popovici, re\u00eentemeietoare \u00een Ortodoxia secolului al XX-lea st\u0103 deci, \u00eenainte de toate, \u00een registrul op\u0163iunilor metodologice care orienteaz\u0103 \u015fi sus\u0163in monumentalitatea impresionant\u0103 a operelor lor restauratoare.\u201d <\/em><\/strong>((Sf. Iustin Popovici, Omul \u015ei Dumnezeul-Om Abisurile \u015fi culmile filozofiei.<\/em> Studiu introductiv \u015fi traducere: Pr. prof. Ioan Ic\u0103 \u015fi diac. Ioan I.Ic\u0103 jr. Tip\u0103rit\u0103 cu binecuv\u00e2ntarea Preasfin\u0163itului P\u0103rinte Galaction, Episcopul Alexandriei \u015fi Teleormanului. Ed. Sofia, Bucure\u015fti-2010, p. 33)\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Percep\u00e2nd Dogmatica Ortodox\u0103 ca pe Filosofia Sf\u00e2ntului Duh, Mihail Eminescu <\/strong>se pronun\u0163\u0103 pentru promovarea unei Culturi a Duhului, <\/strong>pe o \u00een\u0163elegere autentic\u0103, duhovniceasc\u0103, arhetipal\u0103 ca expresie \u015fi experien\u0163\u0103 spiritual\u0103 a poporului dac nemuritor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen lumina sufletului s\u0103u cu reflexele Logosului dumnezeiesc, cuv\u00e2ntul tr\u0103it, vorbit ori enun\u0163at, exist\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea hristologiei ca eclesiologie \u00eensumat\u0103 \u015fi a eclesiologiei ca hristologie permanent vie, omniprezent\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mesajul tr\u0103irii \u015fi operei Luceaf\u0103rului nostru contrapus asupritorilor de neam: ateismului, marxismului, liberalismului, individualismului, relativiamului, nihilismului, anarhismului, sectarismului secolului al XIX-lea nu este altul dec\u00e2t cel al unui mare Profet ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 St\u00e2lp,<\/strong> Temelie <\/strong>\u015fi Con\u015ftiin\u0163\u0103 <\/strong>tainic\u0103 a Neamului, M\u0103rturisitor <\/strong>al dreptei credin\u0163e <\/strong>cre\u015ftine, Ap\u0103r\u0103tor<\/strong> consecvent al Sfintei Tradi\u0163ii, Mihail Eminescu <\/strong>subscrie Culturii Duhului <\/strong>care, a recuperat eminent \u015fi creator continuitatea de esen\u0163\u0103 \u015fi de inspira\u0163ie haric\u0103 cu arhetipul evanghelico-apostolic al teologiei ortodoxe r\u0103s\u0103ritene primare, prevenind-o \u015fi ferind-o de ispitele gnostice, scolastice \u015fi secularizante ale cre\u015ftinismului apusean infiltrate \u00een Ortodoxie gra\u0163ie presiunii factorilor istorico-religio\u015fi ai vremurilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exemplaritatea apostolatului s\u0103u a orientat \u015fi sus\u0163inut monumental autoritatea Adev\u0103rului, risc\u00e2nd permanent \u00een fa\u0163a celor mari<\/em> (ierarhi ori conduc\u0103tori politici) s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume, dar \u00een mod expres milit\u00e2nd pentru o re\u00eennoire cre\u015ftin\u0103 \u00een Ortodoxie, reaccentu\u00e2nd chemarea \u00eentoarcerii cre\u015ftinilor la izvoarele \u015fi valoarea Tradi\u0163iei. Recursul la Tradi\u0163ie<\/strong>!<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u201e\u00cen teologia ortodox\u0103 pentru ca cineva s\u0103 fie cu adev\u0103rat <<<\/em>nou>> \u015fi \u00eennoitor trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se fac\u0103 <\/em><<vechi>>, \u00eentorc\u00e2ndu-se la P\u0103rin\u0163ii Bisericii din vechime, la modul lor de teologhisire sau, altfel spus, c\u0103 \u00een via\u0163a duhovniceasc\u0103 cine vrea s\u0103 <\/em><<mearg\u0103 \u00eenainte>> (s\u0103 \u201eprogreseze\u201d) trebuie s\u0103 se <\/em><<\u00eentoarc\u0103 \u00eenapoi>> la Tradi\u0163ie. Pentru c\u0103 \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een ad\u00e2ncimile ei spirituale, ca predanie duhovniceasc\u0103, Tradi\u0163ia, sau mai exact spus Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie, nu e un depozit muzeal, un conservator al unor religve arheologice de interes strict documentar sau pur istoric, ci ascunde \u00een ea <\/em><<noutatea>> eshatologic\u0103 radical\u0103 pe care o reprezint\u0103 \u00een experien\u0163a istoric\u0103 a oric\u0103ror genera\u0163ii \u015fi a tuturor epocilor istorice, existen\u0163a divino-uman\u0103<\/em> \u00een spa\u0163iul eclezial.\u201d<\/em><\/strong> (Sf. Iustin Popovici, Omul \u015ei Dumnezeul-Om Abisurile \u015fi culmile filozofiei.<\/em> Op.cit. p. 33)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 marele nostru Mihail Eminescu<\/strong> anticipa panerezia<\/strong> secolului XX, a mi\u015fc\u0103rii ecumenice<\/em>, unde epigoni \u015fi pigmei ecumenici \u00eei vor substitui pe venerabilii seniori <<fundamentali\u015fti>> <\/em>ap\u0103r\u0103torii fideli ai Tradi\u0163iei sfinte, prin asumarea existen\u0163ial\u0103 \u00een Tainele Sf\u00e2ntului Duh, acelea\u015fi mereu \u015fi mereu \u00eennoite prin lumina Revela\u0163iei divino-umane d\u0103ruit\u0103 de M\u00e2ntuitorul Hristos Bisericii Sale \u015fi nicidecum ai unui tradi\u0163ionalism obtuz \u015fi fanatic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un Recurs asem\u0103n\u0103tor ni-l propune ast\u0103zi \u015fi istoricul Mircea Platon<\/strong>, privind: \u201e\u00eentruparea istoric\u0103 a Bisericii analog\u0103 celei a lui Iisus. Cred c\u0103 Biserica nu are voie s\u0103 se retrag\u0103 \u00een catacomba speculativ\u0103, ci trebuie s\u0103 ac\u0163ionaze \u00een istorie, ca institu\u0163ie divino-uman\u0103 al c\u0103rei cap e Dumnezeu \u00eentrupat \u015fi ale c\u0103rei membre suntem to\u0163i cei boteza\u0163i, clerici sau mireni. Dac\u0103 Bisericii i se rezerv\u0103 de c\u0103tre noua st\u0103p\u00e2nire european\u0103 \u015fi de cicisbeii ei d\u00e2mbovi\u0163eni rolul de gymnosofist sau dervi\u015f supt \u00een fuior mistic, atunci s\u0103 nu i se mai cear\u0103 s\u0103 se implice social. Dac\u0103 i se cere s\u0103 se implice social, atunci s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 s\u0103 se adreseze omului ca \u00eentreg (trup \u015fi suflet) \u015fi societ\u0103\u0163ii ca organism, nu segmentelor de r\u00e2m\u0103 social\u0103 sec\u0163ionate cu lama ideologic\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Mircea Platon, Ortodoxia Pe Litere \u00cendreptar de fundamentalism literar. <\/em>Ed. Christiana, Bucure\u015fti-2006, p. 326) \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u201eEminescu are meritul<\/em><\/strong>, <\/em><\/strong>spunea Socratele nostru Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, de a fi salvat onoarea spiritual\u0103 a poporului rom\u00e2n!\u201d<\/em><\/strong> (Radu Preda, Jurnal cu Petre \u0162u\u0163ea. <\/em>Lumina Credin\u0163ei, Bucure\u015fti-2015, p. 103)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Erudi\u0163ia sa, ad\u00e2nca \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi profunda cunoa\u015ftere a Culturii spirituale l-au \u00eenrourat \u015fi \u00eenfl\u0103c\u0103rat pref\u0103c\u00e2ndu-i contempla\u0163iile, viziunile \u015fi experien\u0163ele \u00een urcu\u015furi mistice. A vorbit \u015fi c\u00e2ntat limba Neamului \u00eentru Liturghia sa cosmico-literar\u0103 \u00eentron\u00e2nd-o \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0de-apururi nemuririi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ilustr\u00e2nd for\u0163a g\u00e2ndirii, remarcabila sa originalitate, via\u0163a, opera \u015fi jertfa \u00eel circumscriu pe Marele Emin<\/strong>: sofianic, filosofic \u015fi teologic, d\u00e2nd un mare r\u0103spuns sensului existen\u0163ial al identit\u0103\u0163ii ortodoxe pe axa na\u0163ionalismului <\/strong>ca rotire cre\u015ftin\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ra\u0163iunea de<\/strong> \u201ea fi\u201d<\/strong><\/em> a Rom\u00e2nului este Ortodoxia \u00een care st\u0103 \u015fi const\u0103 nemurirea Dacului. Dacul drag, erou, martir \u015fi frumos care, nu se \u00eembrac\u0103 dec\u00e2t \u00een aur\u0103 \u015fi legend\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu <\/strong>a c\u0103utat frenetic cu patim\u0103, cu patos, cu foc, cu ardere, temerar \u015fi sincer sensul \u015fi lumina vie\u0163ii ortodoxe, a poporului s\u0103u pentru a \u00eentrez\u0103ri nu numai bucuria spiritual\u0103, dar \u015fi entuziasmul celebrilor daci-deschiz\u0103tori de suferin\u0163e \u00een duh \u015fi de biruin\u0163e \u00een har.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Problema Bisericii Ortodoxe na\u0163ionale a fost \u00eensufle\u0163irea cugetului \u015fi prioritatea luptei sale spirituale, ferm convins fiind c\u0103 unitatea Neamului dacorom\u00e2n poate coexista doar prin autoritatea \u015fi comuniunea cu Biserica M\u00e2ntuitorului Hristos. Cele dou\u0103 entit\u0103\u0163i spirituale, Na\u0163iunea \u015fi Biserica Ortodox\u0103, ce \u0163in de majestatea protodaco-apostolic\u0103 sunt consubstan\u0163iale: \u00een chip neamestecat \u015fi neschimbat, ne\u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi nedesp\u0103r\u0163it.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00cen Neamul dacorom\u00e2n na\u0163ionalitatea este religia precre\u015ftin\u0103 \u015fi cre\u015ftin ortodox\u0103. Tocmai de aceea tr\u0103s\u0103tura de unitate a dacilor a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne trinitar\u0103: limba-na\u0163ionalitatea-religia monoteist\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Zbuciumul s\u0103u tulbur\u0103tor s-a \u00eente\u0163it \u00een miza pentru a\u015fezarea unei axiologii spirituale ultime \u00een filosofia Culturii Duhului: cea a teologiei cre\u015ftin-ortodoxe, cea a m\u0103rturisirii existen\u0163iale \u015fi totale a Adev\u0103rului absolut \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte dumnezeirea-uman\u0103 a M\u00e2ntuitorului Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndirea, responsabilitatea \u015fi atitudinea sa militant\u0103 a spiritului s\u0103u expres tradi\u0163ionalist, profund, zelos \u015fi cult s-a asumat ca merit vital \u015fi esen\u0163ial \u00een acel secol al \u201eabisurilor\u201d<\/em> \u015fi \u201eculmilor\u201d<\/em> filosofice din aria Occidentului \u00een care plana o epoc\u0103 cu aggiorn\u0103ri<\/em> de tot felul, cu sincretisme \u0163epoase \u015fi \u00eence\u0163o\u015fate, cu confuzii spirituale \u00een plin\u0103 deriv\u0103 bezmetic\u0103, sesiz\u00e2nd astfel exigen\u0163ele concrete ale Ortodoxiei cre\u015ftine-imperativul mistic, dogmatic, \u00een\u0163elept, liber \u015fi constructiv de-a lungul secolelor, \u00een orice na\u0163ie, \u00een orice epoc\u0103, dar mai ales \u00een cultura \u015fi spiritualitatea dacorom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu valorizarea \u201eumanismului\u201d<\/em> \u00een sens pozitiv \u00eel preocupa, ca pe ilumina\u0163ii <\/em>apuseni, pe Marele Eminescu<\/strong>, ci exclusivitatea idealului-real, cre\u015ftin \u00een Ortodoxie, fapt ce explic\u0103 convingerea sa de principiu, dogma, c\u00e2t \u015fi stringen\u0163ele haric-creatoare ale geniului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0 O grij\u0103 permanent\u0103, un devotament de o rarisim\u0103 fidelitate \u015fi o dragoste vie \u00eel leag\u0103 pe Mihail Eminescu<\/strong>, at\u00e2t <\/strong>de sensul na\u0163ionalist-unitatea <\/strong>triadic\u0103 <\/strong>a <\/strong>tuturor <\/strong>rom\u00e2nilor: religioase, sociale \u015fi politice, de conservatorismul politic al laturei cre\u015ftine, <\/strong>de problema dogmatic\u0103 a Sfintei Tradi\u0163ii-Vatra Bisericii St\u0103mo\u015fe\u015fti a Neamului s\u0103u dacorom\u00e2n, de problema cultului daco-bizantin, dar mai ales de rela\u0163iile dintre Statul rom\u00e2n \u015fi Na\u0163iunea cre\u015ftin\u0103 a Biseriici Ortodoxe a lui Hristos, precum \u015fi de rela\u0163iile dintre Biserica na\u0163ional\u0103 \u015fi celelalte confesiuni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate aceste nelini\u015fti metafizice, <\/em>toate aceste urcu\u015furi mistice, toate aceste ad\u0103ugiri revelatoare \u015fi creatoare, toate aceste preocup\u0103ri de profunzime a Existen\u0163ei, toate aceste \u0163\u00e2\u015fniri spre Esen\u0163\u0103, \u00eel \u00eencoroneaz\u0103 pe Mihail Eminescu<\/strong> din geniu religios, <\/em>\u00een Geniul eminamente cre\u015ftin-ortodox.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Geniul care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een s\u00e2nul Ortodoxiei se \u00eentrupeaz\u0103 cre\u015ftinismului ei autentic, cre\u015ftinismului haric-creativ, cre\u015ftinismului militant ca atitudine \u015fi m\u0103rturisire, \u00een\u0103l\u0163are serafic\u0103 \u00een aspira\u0163ia lui spre Absolut, spre Dumnezeirea \u015fi M\u00e2ntuirea Neamului s\u0103u, prelundu-i \u00eentregul Patrimoniu mistic-spiritual: cu doine \u015fi legende, cu \u00eenfr\u00e2ngeri \u015fi izb\u0103viri, cu suferin\u0163e \u015fi bucurii, cu zguduiri \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103ri, cu psalmi \u015fi armonii, cu prigoniri \u015fi biruin\u0163e, cu persecu\u0163ii \u015fi iert\u0103ri, cu c\u0103ut\u0103ri \u015fi ilumin\u0103ri, cu r\u0103stigniri \u015fi \u00eenvieri.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Blazonul Geniului cre\u015ftin-ortodox, \u00eennoitor \u015fi izb\u0103vitor de Neam, nu este descenden\u0163a dintr-o cast\u0103 nobiliar\u0103, cununa academic\u0103 cu lauri ori vreun semn heraldic c\u00e2t mai vechi, ci CRUCEA biruin\u0163ei \u00eentru HRISTOS.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bun\u0103oar\u0103, Geniul cre\u015ftin-ortodox vegheaz\u0103 permanent \u015fi lupt\u0103 cu r\u00e2vn\u0103, cu d\u0103ruire suprem\u0103 pentru a exista o deplin\u0103 concordie \u00eentre Stat \u015fi Biseric\u0103, armonie care instituie comuniunea hristic\u0103 a Neamului prin poporul drept m\u0103ritor cre\u015ftin (comunitatea prezent\u0103).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o Na\u0163iune multimilenar\u0103 precre\u015ftin\u0103 \u015fi autentic cre\u015ftin\u0103 nu pot exista dec\u00e2t o singur\u0103 LIMB\u0102<\/strong>, o singur\u0103 BISERIC\u0102<\/strong>, o singur\u0103, CRUCE<\/strong>, <\/strong>o singur\u0103 \u00ceNCHINARE-cea dreapt\u0103<\/strong>, <\/strong>o singur\u0103 \u00ceNVIERE, <\/strong>o singur\u0103 \u00ceN\u0102L\u0162ARE<\/strong>, o singur\u0103 FILOSOFIE<\/strong> a DUHULUI<\/strong>, un STAT NA\u0162IONALIST<\/strong>, o ECUMENICITATE<\/strong> SOCIAL\u0102<\/strong> \u015fi un ECUMENISM<\/strong> SPIRITUAL<\/strong>–CULTURAL<\/strong>. AT\u00c2T!!! <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 ACESTA ESTE CHIPUL HRISTIC AL DACOROM\u00c2NIEI MARI!!!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Comunitatea prezent\u0103 (poporul cre\u015ftin ortodox) nu poate fi \u00een acela\u015fi timp slujitoare fidel\u0103 Bisericii lui Hristos <\/strong>\u015fi slug\u0103 terfelit\u0103 \u015fi batjocorit\u0103 a unui stat ateu-interna\u0163ionalist, instaurat culmea nu \u00een regim de for\u0163\u0103 invadatoare, ci demo(no)cratic <\/em>cu devotamentul cre\u015ftinilor slujitori ai lui Hristos sau a turmei \u00eembulzite de aleg\u0103tori ori \u00eengrozit\u0103 de s\u0103r\u0103cie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Orice erezie, orice schism\u0103, <\/em>orice imixtiune talmudic\u0103<\/em>, orice cod-chazar-rabinic<\/em>, gen: Kol<\/strong> <\/em>Nidre (toate leg\u0103mintele)<\/em><\/strong>, etc.,<\/em> <\/strong>orice secularizare fr\u0103\u0163easc\u0103<\/em>, orice bul\u0103-papal\u0103, <\/em>orice cosmetizare umanist\u0103<\/em>, orice retu\u015fare protestant\u0103<\/em>, orice \u00eenfrumuse\u0163are renascentist\u0103,<\/em> orice altoire gnostic\u0103<\/em>, orice \u00eencruci\u015fare democratic\u0103<\/em>, orice ideologie-nihilist\u0103<\/em>, orice ra\u0163iune-anarhist\u0103<\/em>, orice sofism-iluminat<\/em>, orice \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare ocult\u0103, <\/em>orice \u00eemprumut binevoitor, <\/em>orice dona\u0163ie, <\/em>orice clonare <\/em>adus\u0103, programat\u0103, impus\u0103 CHIPULUI HRISTIC AL DACIEI, atrage avalan\u015fa \u015fi cataclismul distrugerii structurii cre\u015ftinismului evanghelic \u015fi implicit sf\u0103r\u00e2marea temeliei ortodoxe a Na\u0163iunii propriu-zise.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Tocmai de aceea Profetul Mihail Eminescu <\/strong>trage semnalul de alarm\u0103 privind \u00eenfiin\u0163area Mitropoliei catolice \u00een Bucure\u015fti: \u201e\u00cenfiin\u0163area unei metropolii romano-catolice \u00een Bucure\u015fti ne-a dovedit f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o lips\u0103 de tact din partea Scaunului papal. Cre\u015ftinii eterodoc\u015fi, mai ales cei de confesiune catolic\u0103, au fost \u00een toate timpurile nu numai tolera\u0163i, ci chiar \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Vechea episcopie a Milcovului o singur\u0103 dat\u0103 a fost amenin\u0163at\u0103, sub Despot Vod\u0103 Heraclidul, care nu era de legea \u0163\u0103rii (ci calvin), s-a bucurat \u00eens\u0103 totdeauna de protec\u0163ia Domnilor p\u0103m\u00e2nteni ai Moldovei. Tot astfel episcopia catolic\u0103 din T\u00e2rgovi\u015fte. De asemenea guvernul imperial austriac, lund m\u0103suri pe la \u00eenceputul secolului trecut pentru str\u0103mutarea la Craiova a Scaunului episcopal de Nicopoli, n-a \u00eent\u00e2mpinat nici o rezisten\u0163\u0103 \u00een Oltenia. \u00cen timpul nostru, \u00een sf\u00e2r\u015fit, biserica papal\u0103 a \u00eenfiin\u0163at \u00een \u0163ar\u0103 mai multe a\u015fez\u0103minte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 ca prin aceasta s\u0103 fi de\u015fteptat vreo preven\u0163iune \u00een opinia public\u0103 a \u0163\u0103rii. Ba atunci c\u00e2nd monseniorul Paoli a pus \u00een lucrare proiectul s\u0103u de a zidi o catedral\u0103 catolic\u0103 \u00een Bucure\u015fti, rom\u00e2nii ortodoc\u015fi au contribuit deopotriv\u0103 cu str\u0103inii catolici afla\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 pentru ca ace\u015ftia s\u0103-\u015fi poat\u0103 vedea c\u00e2t mai cur\u00e2nd dorin\u0163a \u00eemplinit\u0103. Au fost dar rom\u00e2nii at\u00e2t de toleran\u0163i \u00eenc\u00e2t au privit cu un fel de mul\u0163umire cum \u00eencet-\u00eencet se organizeaz\u0103 \u00een mijlocul lor o biseric\u0103 ai c\u0103rei membri sunt aproape to\u0163i str\u0103ini, a c\u0103rei preo\u0163ime e adus\u0103 din alte \u0163\u0103ri <\/em>(Nicolae Ceau\u015fescu a propus-impus Vaticanului, primul ierarh rom\u00e2n pe Scaunul biserici romano-catolice, din Bucure\u015fti n.a.), al c\u0103rei cap at\u00e2rn\u0103 de o putere str\u0103in\u0103 \u015fi nu are datoria de a se supune legilor \u0163\u0103rii. Tari \u00een credin\u0163a lor, rom\u00e2nii nu s-au temut de biserica papal\u0103 \u015fi-au respectat pe aceia cari, de\u015fi eterodoc\u015fi, \u0163ineau s\u0103 se \u00eenchine \u00een felul lor.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenfiin\u0163\u00e2nd metropolia de la Bucure\u015fti Scaunul papal i-a silit pe rom\u00e2nii ce \u0163in la unitatea confesional\u0103 a neamului lor s\u0103 \u00eenceap\u0103 o lupt\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103 \u00een contra bisericii catolice. C\u0103ci dintre dou\u0103 una: ori noua metropolie s-a \u00eenfiin\u0163at fiindc\u0103 s-au sporit cre\u015ftinii de rit latin \u00een Rom\u00e2nia-\u015fi atunci e r\u0103u; ori s-a \u00eenfiin\u0163at fiindc\u0103 se spereaz\u0103 c\u0103 ei se vor spori pe viitor-\u015fi atunci e \u015fi mai r\u0103u. Interesul nostru na\u0163ional este ca noi \u015fi numai noi s\u0103 ne sporim \u00een \u0163ara pe care noi \u015fi numai noi am ap\u0103rat-o timp de veacuri, noi \u015fi numai noi am preg\u0103tit-o prin cur\u0103turi pentru cultur\u0103; trebuie dar s\u0103 combatem pe to\u0163i cari lucreaz\u0103 \u00een vederea unui element str\u0103in …<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Popor ce veacuri de-a r\u00e2ndul a luptat pentru lege, rom\u00e2nii au identificat religia cu na\u0163ionalitatea \u015fi-i socotesc str\u0103ini pe to\u0163i cei ce nu sunt de legea neamului rom\u00e2nesc, str\u0103ini \u015fi chiar mai pu\u0163in cura\u0163i, mai prejos de noi…<\/span> <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen toate timpurile Scaunul papal i-a socotit pe principii catolici drept agen\u0163i ai propagandei catolice.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103bunii no\u015ftri au fost persecuta\u0163i de c\u0103tre regii catolici ai Ungariei nu pentru c\u0103 erau rom\u00e2ni<\/span>, ci pentru c\u0103 papa \u00eei amenin\u0163a pe regi cu excomunicarea dac\u0103 vor fi \u00eeng\u0103duitori cu schismaticii…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi \u00eens\u0103, dup\u0103 o sut\u0103 cinzeci de ani, Scaunul papal urmeaz\u0103 mai departe cu lucrarea \u00eenceput\u0103 atunci.\u201d<\/em><\/strong> (Mihai Eminescu, \u201eTimpul\u201d<\/em>, VIII, nr. 112, 20 mai 1883, p. 1-2. Editorial: Bucure\u015fti, 19 mai 1883)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00c2T DE MARE ESTE ADEV\u0102RUL spus de Profetul nostru, ADEV\u0102R, ce se continu\u0103 \u015fi ast\u0103zi, cu \u015fi mai multe preten\u0163ii, cu \u015fi mai multe Ordonan\u0163e, <\/em>cu \u015fi mai multe obedien\u0163e, cu \u015fi mai multe remanieri, <\/em>cu \u015fi mai multe secte-confesiuni, cu \u015fi mai multe tr\u0103d\u0103ri politicianiste, cu \u015fi mai mult\u0103 nep\u0103sare, ca s\u0103 nu spun nesim\u0163ire din partea Ierarhiei majoritare a B.O.R., care, este BISERIC\u0102 NA\u0162IONAL\u0102, prin poporul drept m\u0103ritor cre\u015ftin-cel asumat permanent credin\u0163ei \u015fi Jertfei \u00eentru Hristos \u015fi Neam, <\/strong>nu prin Faraonii eclesiastici<\/em><\/strong>-alias Dinastia<\/em><\/strong> Borgia<\/em><\/strong>, Bokassa, <\/strong>\u00eentrupa\u0163i \u00een aur, \u00een averi \u015fi mo\u015fii, care s\u0103 le satisfac\u0103 permanent setea nes\u0103\u0163ioas\u0103 a \u00eembuib\u0103rii \u015fi delirul exploat\u0103rii poporului, turnat<\/em> apoi \u00een temelia Catedralelor \u015fi \u00een mesele Sfintelor Altare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu \u015ftiu dac\u0103 a mai luat cineva atitudine at\u00e2t de f\u0103\u0163i\u015f\u0103<\/strong>, de lupt\u0103 pe baricada scrisului<\/strong> privind ap\u0103rarea Bisericii Str\u0103mo\u015fe\u015fti, care este \u00eens\u0103\u015fi Na\u0163iunea dacorom\u00e2n\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eenrolat Profetul Nemului Mihail Eminescu<\/strong>, de-a lungul scurtei sale vie\u0163i cre\u015ftin-ortodoxe, dar <\/strong>\u015fi peste veacuri prin Opera sa pilduitoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Nu cred c\u0103 a fost vreo opinie separat\u0103 a vreunui ierarh ortodox, sau vreo enciclic\u0103 sinodal\u0103 \u00een acest sens, de ap\u0103rare a Neamului \u015fi a Bisericii Str\u0103bune.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul-manifest scris de profetul Mihail Eminescu <\/strong>\u015fi adus la cuno\u015ftiin\u0163a miilor, zecilor de mii de rom\u00e2ni, poate chiar milioane este o M\u0103rtusirire de Credin\u0163\u0103. Este o Epistol\u0103 aidoma celor Apostolice. Este un fior \u015fi un cutremur ortodox din Evanghelia Neamului, care face mai mult dec\u00e2t c\u00e2teva tomuri teologice scrise cu nerv pasiv, fie chiar cu ton de elocin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei atunci, cum se mai poate \u00eentreba cineva sau pronun\u0163a contra, despre m\u0103rturisirea credin\u0163ei cre\u015ftin-ortodoxe a Profetului Neamului-Mihail Eminescu<\/strong>, vreme de decenii, ba secole: cu prostie, cu ur\u0103, cu la\u015fitate, cu interes, cu dezbinare, cu profanare, cu mojicie: din laicatul turmentat<\/em>, din mustul mirenilor z\u0103p\u0103ci\u0163i<\/em>, din fierbin\u0163eal\u0103 clerical\u0103<\/em>, din nevroza academic\u0103, <\/em>din stru\u0163o-c\u0103mila <\/em>greco-catolic\u0103, din turpitudinea serenisimei oculte, <\/em>din megalomania<\/em> <\/strong>politichist\u0103,<\/em> din alte sminteli ori nebunii luciferice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndirea metafizic\u0103 a Filosofului Mihail Eminescu este \u201edezlegat\u0103\u201d hristic <\/em><\/strong>prin expresia evanghelic\u0103: <<Cred Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele>>,<\/em> <\/strong>iar autoritatea aceluia\u015fi filosof, dar ca Geniu cre\u015ftin-ortodox r\u0103m\u00e2ne pilduitoare prin fapte, nu prin credin\u0163\u0103: <<Credin\u0163a f\u0103r\u0103 fapte este moart\u0103>>.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ce const\u0103 Destinul asumat al unui Geniu cre\u015ftin-ortodox, al unui mare Profet, dac\u0103 nu-\u015fi pune chez\u0103\u015fie: VIA\u0162A, CHEMAREA<\/strong>, VOCA\u0162IA<\/strong>, MISIUNEA<\/strong>, ALEGEREA<\/strong>, D\u0102RUIREA, MESIANISMUL, asumarea CRUCII \u00eentru Dumnezeu \u015fi Na\u0163iune ???<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 arunc\u0103m apoi \u015fi o privire asupra leg\u0103turii sale \u00eenfl\u0103c\u0103rate, intrinsece, ad\u00e2nc responsabile, profund na\u0163ionaliste, a rela\u0163iei dintre Na\u0163iune (comunitatea prezent\u0103) \u015fi Stat, aprofund\u00e2nd rolul etnicului, al cet\u0103\u0163eanului, al pseudo patriotului, al Neamului, sensul unor toponime, pravile, drepturi vechi, str\u0103vechi, legi ale p\u0103m\u00e2ntului, nescrise, ci mo\u015ftenite din str\u0103buni, etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Destinul poetului, filosofului, profetului Mihail Eminescu <\/strong>poart\u0103 pecetea Duhului Sf\u00e2nt, astfel c\u0103 aura \u00een\u0163elepciunii Geniului r\u0103m\u00e2ne pururi prezent\u0103 \u015fi evident\u0103 oric\u0103rei epoci istorice:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e … Adeseori am enun\u0163at \u00een coloanele noastre un adev\u0103r dureros, pe care l-am constatat din lipsa de pietate ce o au patrio\u0163ii pentru trecut, adev\u0103rul c\u0103 rasa determinant\u0103 a sor\u0163ii acestei \u0163\u0103ri nu este cea rom\u00e2neasc\u0103, ci s\u00eent str\u0103ini romaniza\u0163i de ieri-alalt\u0103ieri.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oricine \u00een\u0163elege ce \u00eenseamn\u0103 ras\u0103. E adev\u0103rat c\u0103 d-nii Giani, Cariagdi, Carada, C.A. Rosetti, Pherichydis sunt, politice\u015fte vorbind, rom\u00e2ni, na\u0163ionalitatea lor politic\u0103 e cea rom\u00e2neasc\u0103; \u00eens\u0103 fereasc\u0103 Dumnezeu sf\u00eentul ca s\u0103-i confund\u0103m vreodat\u0103 cu acel neam de oameni, cu acel tip etnic care, rev\u0103rs\u00eendu-se deoparte din Maramure\u015f, de alta din Ardeal, au pus temelia statelor rom\u00e2ne \u00een secolul al XIII-[lea] \u015fi al XIV-lea \u015fi care, prin caracterul lui \u00eenn\u0103scut, au determinat soarta acestor \u0163\u0103ri de la 1200 \u015fi p\u00een\u0103 la 1700. N-am avea dec\u00eet s\u0103 punem pe micul Giani al\u0103turi c-un mocan de la S\u0103cele, de la Vatra Dornei, de la Breaza ori de la C\u00eempulung pentru ca orice om cu minte s\u0103 r\u00eez\u0103 \u0163in\u00eendu-se cu m\u00eeinile de inim\u0103 de colosala deosebire de ras\u0103. Un mocan din \u0163inutul Sucevei ori a C\u00e2mpulungului are de patru ori mai mul\u0163i creieri deci \u015fi mai mult\u0103 minte dec\u00eet mica escelen\u0163\u0103 a lui musiu Tache, care, comparat cu ceea ce numim noi ras\u0103 rom\u00e2n\u0103 e \u00eentre noi vorbind, o spe\u0163\u0103 de caricatur\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar se va zice: d-nii Giani, Cariagdi, Carada, C. A. Rosetti s\u00eent romaniza\u0163i. O mare fericire pentru neamul rom\u00e2nesc nu este aceasta dar \u00een orice caz a fost o datorie pentru ei de-a se adapta \u0163\u0103rii care i-au ocrotit \u015fi i-au hr\u0103nit, au f\u0103cut din ei ceea ce sunt ast\u0103zi. Din \u00eemplinirea acestei datorii suntem departe de-a le face un merit. A fi bun rom\u00e2n nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special pentru d-nii Cariagdi \u015fi Carada, ci o datorie pentru orice cet\u0103\u0163ean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui p\u0103m\u00e2nt, care este mo\u015ftenirea esclusiv\u0103 \u015fi istoric\u0103 a neamului rom\u00e2nesc. Acesta este un lucru care se \u00een\u0163elege de sine \u015fi nu despre el e vorba.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nici noi nu contest\u0103m c\u0103 aceast\u0103 serie de domni vorbe\u015fte rom\u00e2ne\u015fte; ceea ce contest\u0103m \u00eens\u0103 este c\u0103 s-ar fi asimilat caracterul lor cu caracterul neamului rom\u00e2nesc. \u015etim foarte bine c\u0103 acest adev\u0103r o s\u0103 fie nepl\u0103cut pentru mul\u0163i onor, liberali, dar el trebuie spus odat\u0103, ca [s\u0103] li se ia gustul de-a mai pretinde monopolul na\u0163ionalismului \u015fi rom\u00e2nismului.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 multe indicii, at\u00eet \u00een numirile localit\u0103\u0163ilor \u015fi r\u00eeurilor, precum \u015fi \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri, cari denot\u0103 o unitate a neamului rom\u00e2nesc preexistent\u0103<\/span> forma\u0163iunii statelor noastre. \u00cen adev\u0103r, pe c\u00eend g\u0103sim \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 Arge\u015ful<\/span>, g\u0103sim tocmai \u00een nordul Daciei un p\u00eer\u00eeu numit Argestrul<\/span> care se vars\u0103 din st\u00e2nga \u00een Bistri\u0163a, r\u00eeu ce izvor\u0103\u015fte din Maramure\u015f. Pe c\u00e2nd \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 afl\u0103m C\u00eempulungul ca \u0163inut \u015fi desc\u0103lec\u0103toare, afl\u0103m \u00een Bucovina, \u00een creierul mun\u0163ilor, un C\u00eempulung tot ca \u0163inut \u015fi desc\u0103lec\u0103toare. \u00cenainte sau abia dup\u0103 formarea statelor rom\u00e2ne vedem rom\u00e2nii desub Coroana Ungariei pretinz\u00e2nd s\u0103 se judece \u00eentre ei dup\u0103 dreptul lor propriu, jus Olachale <\/span>sau Olachorum<\/span>; o cerere analog\u0103 fac moldovenii ce pribegise \u00een Polonia, s\u0103 se judece dup\u0103 dreptul rom\u00e2nesc. \u015ei aceasta c\u00e2nd? Pe la 1380. Care-a fost consuetudinar la carele ei \u0163ineau cu sfin\u0163enie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodat\u0103; era at\u00eet de viu \u00een con\u015ftiin\u0163a poporului, at\u00eet de necontestat de nimenea, \u00eenc\u00e2t nici unul din vechii no\u015ftri Domni n-au g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103-l codifice. \u00cen fine unitatea actual\u0103 a limbii vorbite, de\u015fi e \u00een mare parte un merit special al epocii lui Matei Basarab, dovede\u015fte totu\u015fi c\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 privire erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei biserice\u015fti, cari \u00eenclinau a c\u0103p\u0103ta o singur\u0103 form\u0103 scris\u0103. Organografic vorbind limba era aceea\u015fi; numai termenii, materialul de vorbe diferea pe ici pe colo. O unitate at\u00e2t de pronun\u0163at\u0103 a limbei dovede\u015fte \u00eens\u0103 o unitate de origini etnice. E indiferent\u0103 cestiunea dac\u0103 elementele ce compuneau acest s\u00eembure de popor modern erau tracice sau latine \u015fi ilirice, destul numai c\u0103, din al VI-lea secol dup\u0103 Hristos, la n\u0103v\u0103lirea avarilor \u00een Tracia (a. 579) oastea condus\u0103 de Martin \u015fi Comen\u0163iol e compus\u0103 din oameni ce vorbesc rom\u00e2ne\u015fte. Tot acest neam apare mai t\u00e2rziu \u00een Dacia, iar asupra originei lui se ceart\u0103 p\u00e2n\u0103 azi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii… E pentru noi incontestabil c\u0103 un popor care sute de ani n-a avut nevoie de drept scris, de\u015fi au avut epoce de bog\u0103\u0163ie \u015fi glorie, au fost, un popor t\u00e2n\u0103r, s\u0103n\u0103tos \u015fi bine \u00eentemeiat… Iat\u0103 de ce \u00eent\u00eempin\u0103m cu ne\u00eencredere orice \u00eennoitur\u0103 pornit\u0103 de la ace\u015fti oameni de ieri de alalt\u0103ieri, cari n-au sim\u0163 istoric, nu cunosc trecutul \u0163\u0103rii, nu sunt capabili a \u00een\u0163elege spiritul \u015fi \u00eenclina\u0163iunile adev\u0103ratului popor rom\u00e2nesc \u015fi al c\u0103ror patriotism se m\u0103soar\u0103 cu le\u0163uri, cu mul, diurne, pensii reversibile, sinecure etc. Acesta e \u00eendealtmintrelea un secret public \u00een Rom\u00e2nia \u015fi nu s\u00eentem noi singuri c\u0103rora s\u0103 le fie ru\u015fine \u00een ad\u00eencul sufletului c\u00eend se afl\u0103 c\u0103 p\u00een\u0103 \u015fi Constitu\u0163ia, legea fundamental\u0103 \u015fi de drept public a \u0163\u0103rii, s-au croit de c\u0103tre doi neorom\u00e2ni (Carada \u015fi C. A. Rosetti) cari s-au \u00eentrolucat \u00eentr-o noapte pentru a determina soarta Rom\u00e2niei.\u201d <\/em><\/strong>\u00a0(Mihai Eminescu, Publicistic\u0103 Referiri istorice \u015fi istoriografice.<\/em> Cartea moldoveneasc\u0103. Chi\u015fin\u0103u-1990, p. 326-329)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen rotirea aspira\u0163iei spre transcendent Geniul cre\u015ftin, care e deasupra timpului \u015fi spa\u0163iului, devine o Tain\u0103, ce trage dup\u0103 sine universul Neamului s\u0103u \u015fi al lumii spre \u00eennoire. Nu constituie un privilegiu existen\u0163a \u015fi dimensiunea sa creativ\u0103, ci un imperativ mistic-ortodox:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVitalitatea unui individ \u015fi a unui neam<\/em><\/strong>, spune Monahul Atanasie de la Petru Vod\u0103<\/strong>, este puterea lui de crea\u0163ie. Prin asta tr\u0103ie\u015fte \u015fi individul \u015fi neamul, \u015fi tot prin asta supravie\u0163uie\u015fte.\u201d<\/em><\/strong> (Monah Atanasie \u015etef\u0103nescu<\/strong>, Fragmente De Epistole<\/em>. Ed. Scara, Bucure\u015fti-2016, p. 171).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Toate responsabilit\u0103\u0163ile se \u00eentrupeaz\u0103 \u00een el spre izb\u0103vire. Con\u015ftiin\u0163a sa \u00eel \u00eendrum\u0103 astfel spre Dumnezeu, purt\u00e2nd \u00een sine \u015fi con\u015ftiin\u0163a na\u0163iei, a lumii pentru a le reda unei Bunevestiri.<\/em> Tocmai \u00een aceasta const\u0103 dealtfel nemurirea lui, pun\u00e2ndu-\u015fi jertf\u0103 via\u0163a sa ca hotar ve\u015fniciei Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Menirea vie\u0163ii lui-Destinul, chemarea, alegerea, voca\u0163ia, misiunea hristic\u0103 aprins\u0103 de Lumina Logosului rode\u015fte \u00een comuniunea haric\u0103 cu Dumnezeu, cu semenii, descoperindu-\u015fi sie\u015fi adev\u0103ratul s\u0103u sens \u015fi ra\u0163iunea de a fi Rom\u00e2n, de a fi Cre\u015ftin, de a fi Geniu, de a fi Profet-singura ra\u0163ionalitate \u015fi unica logositate<\/em> \u00eentru des\u0103v\u00e2r\u015fire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul nostru Mihail Eminescu<\/strong>, <\/strong>de atunci, nu mai are nevoie de evaluare, <\/em>de re-evaluare, <\/em>de re-cunoa\u015ftere<\/em>, de c\u0103tre critici, <\/em>de c\u0103tre epigoni, <\/em>de c\u0103tre detractori ori du\u015fmani.<\/em> Nu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceea ce este \u00eens\u0103 imperios necesar, ceea ce este demn de Na\u0163iunea noastr\u0103 dacorom\u00e2n\u0103 este cunoa\u015fterea integral\u0103 a Geniului s\u0103u profetic, respectiv a \u00eentregii sale Opere.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>El are nevoie de o Cinstire aleas\u0103, care este de fapt suprema recunoa\u015ftere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Rom\u00e2nul care s-a <<b\u0103tut>>, <\/strong>care a pledat admirabil pentru AURA<\/strong> LUCEAF\u0102RULUI<\/strong> \u015fi <\/strong>pentru MIRACOLUL EMINESCIAN <\/strong>a fost filosoful cre\u015ftin-ortodox Constantin Noica:<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe peste o jum\u0103tate de veac<\/em><\/strong>, s-a pus problema unei statui Eminescu pe gustul tuturor. Nu s-a putut face.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a pus problema, la Universitate, a unei catedre Eminescu. Nu s-a putut face.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a pus problema unui anuar Eminescu sau a unei reviste, care s\u0103 publice ineditele poetului \u015fi comentarii asupr\u0103-i. Nu s-a putut face.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-a pus, \u00een sf\u00e2r\u015fit, problema unei edi\u0163ii Eminescu complete. S-a \u00eenceput una, dar nu s-a putut \u00eenc\u0103 face p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este \u00een schimb ceva care se poate face, care trebuie f\u0103cut \u015fi care intereseaz\u0103 mai mult dec\u00e2t o statuie, o catedr\u0103, un anuar, ceva care echivaleaz\u0103 cu operele complete: este editarea \u00eentocmai, facsimilarea Caietelor lui Eminescu… Ele ne privesc pe to\u0163i! Ele pot vorbi tuturor, \u00eentr-un fel, \u015fi mai ales oamenilor tineri…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen clipa de fa\u0163\u0103 Eminescu nu e dec\u00e2t cel mai mare poet al Rom\u00e2niei. Avem temeiuri s\u0103 credem c\u0103 el poate fi transformat \u00een Pedagog al ei dac\u0103 se pun la dispozi\u0163ia oricui, \u015fi mai ales a tineretului, caietele cuprinse \u00een cele 44 manuscrise de la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne… \u00cen \u00eentregul lor, \u00eens\u0103, cele peste 7 000 de file ale manuscriselor dau o imagine a piet\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de cultur\u0103 pe care nu \u015ftiu c\u00eete alte na\u0163iuni o pot produce. Totul \u00eel intereseaz\u0103 pe Eminescu: nu doar crea\u0163ia literar\u0103, ci \u015fi literaturile lumii; filozofia, ca \u015fi astronomia, matematicile, fizica \u015fi chimia; istoria, ca \u015fi economia; limbile clasice \u015fi cele moderne, cuv\u00eentul str\u0103in \u015fi cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<\/span>.. <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar nu de genialitate e vorba \u00een aceste caiete, ci de subsolul ei, mai instructiv dec\u00e2t geniul, care te \u00eencremene\u015fte \u015fi paralizeaz\u0103. Caietele arat\u0103 oricui care e r\u0103spunderea \u015fi umilin\u0163a omului de cultur\u0103, fie c\u0103 este ori nu geniu. Dincolo de \u00eenvrednicirea lui Eminescu, e vorba \u00een caiete de vrednicia lui Eminescu, ne\u015ftiut\u0103 \u00eenc\u0103 de intelectualul rom\u00e2n, care-l admir\u0103 at\u00e2t de mult. \u015ei, dincolo de pesimismul lui Eminescu, apare aici s\u0103n\u0103tatea lui f\u0103r\u0103 seam\u0103n, splendida replic\u0103, \u00een anii mai t\u00e2rzii<\/span>…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103t\u0103citor disciplinat prin toate lumile culturii, Eminescu devine o Universitate. Tinere\u0163ea sa \u00eenv\u0103\u0163at\u0103, exemplar deschis\u0103 c\u0103tre tot ce e adev\u0103r, lumin\u0103 \u015fi me\u015fte\u015fug c\u0103rtur\u0103resc, trebuie pus\u0103 \u00een fa\u0163a tineretului de ast\u0103zi \u015fi m\u00eeine.<\/span>..<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar prin Eminescu \u015fi mo\u015ftenirea miraculos r\u0103mas\u0103 de la el ni s-a f\u0103cut un dar de care n-au avut parte alte culturi, fie \u015fi cele mari. La scara culturii noastre, func\u0163ia lui Eminescu poate fi mai vie dec\u00e2t cea a lui Shakespeare \u00een Anglia sau a lui Goethe \u00een Germania, c\u0103ci el nu e un simplu poet, ci o con\u015ftiin\u0163\u0103 de cultur\u0103 complet\u0103, de la deschiderea spre matematicii, p\u00een\u0103 la aceea c\u0103tre istorie, pentru care avea un organ deosebit… <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu v\u0103 povestesc ce s-a \u00eent\u00eemplat \u00eentre \u201968 \u015fi \u201978, timp de zece ani, cu \u00eencerc\u0103rile mele… Dup\u0103 ace\u015fti zece ani care au \u00eenceput cu solicitarea c\u0103tre Zaharia Stancu s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 facsimilare-\u015fi \u00eendr\u0103znesc s\u0103 v\u0103 spun mai mult-, cu asigurarea lui Zaharia Stancu dup\u0103 o lun\u0103 sau dou\u0103 c\u0103 e primit \u00een audien\u0163\u0103 de Pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, a spus: –<\/em><\/strong> <<Vrem s\u0103 facsimil\u0103m caietele Eminescu>>. \u015ei Pre\u015fedintele \u0163\u0103rii i-a spus: – \u201eDa\u0163i-le drumul, dac\u0103 n-au nimic sup\u0103r\u0103tor\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Constantin Noica, Introducere La Miracolul Eminescian. <\/em>Editura Humanitas, Bucure\u015fti-1992, p. 11, 14, 16, 33, 73)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Exist\u0103 n\u0103v\u0103liri-urgisitoare care s-au ab\u0103tut de-a lungul timpului asupra sfintei noastre Vetre cre\u015ftine dacorom\u00e2ne\u015fti: o s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 v\u0103t\u0103m\u0103toare-m\u0103tr\u0103guna<\/strong>, o buruian\u0103 rea-cucuta<\/strong>, o plant\u0103-carnivor\u0103<\/strong>, o ciuperc\u0103 otr\u0103vitoare-p\u0103l\u0103ria \u015farpelui<\/strong>, o grupare-ocult\u0103<\/strong>, mai multe<\/strong>, o semin\u0163ie-du\u015fm\u0103noas\u0103<\/strong>, mai multe<\/strong>, care pentru s\u00e2nul care le-au al\u0103ptat, pentru conul de lumin\u0103 care le-au crescut, pentru pieptul care le-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi alintat, pentru izvorul care le-au potolit setea, pentru via \u015fi gr\u00e2ul care le-au \u00eembel\u015fugat masa \u015fi traiul, s-au \u00eentors \u00eempotriv\u0103-le \u015fi le-au smuls, le-au strivit, le-au c\u0103lcat \u00een picioare, le-au ars spulber\u00e2ndu-le cenu\u015fa, l\u0103s\u00e2nd \u00een plinul iubirii victimelor, golul urii \u015fi pr\u0103d\u0103ciunii lor ucig\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -De ce trebuie s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 Binele, Frumosul, Adev\u0103rul, Dreptatea, Jertfa, Dragostea, cu ur\u0103, r\u0103zbunare, calomnie \u015fi crim\u0103?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dou\u0103 sunt r\u0103spunsurile cele mai adecvate:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -cei r\u0103i dau tot ce au mai <<bun>>;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 -pentru ca D\u0103ruirea celor buni s\u0103 devin\u0103 Dar dumnezeiesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu a fost un geniu religios al c\u0103ut\u0103rii, dar prin crea\u0163ie sa a r\u0103mas un geniu cre\u015ftin-ortodox al Suferin\u0163ei: La Junimea era \u00eenconjurat de masoni. Familia (c\u0103s\u0103toria) i-a fost interzis\u0103 de Maiorescu. Nebunia<\/em> i-a fost inventat\u0103. Detractorii l-au diagnosticat cu boli venerice. Sentin\u0163a i-a fost decorat\u0103 <\/em>regal. Oculta cu iudele \u015fi Irozii <\/em>\u00eel r\u0103stignesc continuu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neoepigonii se sinchisesc de Profetul Eminescu<\/strong> ca Bismark-cancelarul, de na\u0163ia noastr\u0103: \u201eM\u0103 sinchisesc de rom\u00e2ni ca de paharul meu c\u00e2nd este gol. Independen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 nu are importan\u0163\u0103 dec\u00e2t pentru evreii germani, pe care sunt obligat s\u0103-i r\u0103sf\u0103\u0163 \u015fi s\u0103-i c\u00e2\u015ftig, care \u00eemi pot fi de folos \u00een Germania \u015fi pe care \u00eei pl\u0103tesc cu bani rom\u00e2ne\u015fti.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Catherine Durandin, Istoria rom\u00e2nilor.<\/em> Institutul european, Ia\u015fi-1998, p. 132)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Observa\u0163ia jurnalistului Mihail Eminescu este dar, \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 \u015fi promt\u0103: <<… se spune c\u0103 puterile judec\u0103 foarte drept c\u00e2nd e vorba de evreii lor \u015fi c\u0103 numai noi suntem chema\u0163i a fi jertfa unei mistifica\u0163iuni.>> <\/strong>(E. A., X, p. 293)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eRela\u0163iile lui Bismark \u00een r\u00e2ndul bancherilor evrei, intermediate de G. Bleichroder, ca \u015fi favorizarea constant\u0103 a consor\u0163iului prusian Stroussberg-<\/em><\/strong> Bleichroder-Hansemann de c\u0103tre cancelar, \u00eei erau bine cunoscute lui Eminescu, \u00eentruc\u00e2t T. Maiorescu \u015fi Th. Rosetti, apropia\u0163i ai s\u0103i, erau implica\u0163i direct \u00een negocierile purtate la Berlin \u015fi Bucure\u015fti cu importantul bancher. Ulterior, cei doi au fost desemna\u0163i ca avoca\u0163i ai Societ\u0103\u0163ii pe ac\u0163iuni a c\u0103ilor ferate rom\u00e2ne din Berlin, la propunerea p\u0103r\u0163ii germane.\u201d<\/em><\/strong> (T. Maiorescu, I, 1936,\u00a0 p. 320-321, citat de George Ene \u00een Eminescu Securitatea \u015fi Siguran\u0163a Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei. <\/em>Ed. Eikon, Cluj-Napoca-2014, p. 271)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u00e2rf de Lance<\/strong> la oficiosul ziar al partidului conservator, EMINESCU preface <<Timpul>> \u00een VREMEA PLINIRII Unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale: \u201eEminescu \u00ee\u015fi asum\u0103, ca o profesiune de credin\u0163\u0103, lupta pentru libertatea \u015fi demnitatea \u0162\u0103rii \u015fi a Neamului, intr\u00e2nd \u00een contradic\u0163ie (\u015fi chiar \u00een du\u015fm\u0103nii ireductibile), at\u00e2t cu liberalii c\u00e2t \u015fi cu proprii s\u0103i \u015fefi din Partidul Conservator, pentru politica lor de cedare a intereselor na\u0163ionale \u00een fa\u0163a puterilor str\u0103ine, a capitalului interna\u0163ional \u015fi a francmasoneriei conduse de evrei.\u201d <\/em><\/strong>(Ioan Ciama<\/strong>, Eroi \u015fi Martiri Rom\u00e2ni: Horea, Iancu, Eminescu, Codreanu, Mo\u0163a. <\/em>Ed. Eurostampa, Timi\u015foara-2015, p. 55) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0Liderilor masoni ai politicii de subordonare a intereselor na\u0163iunii dacorom\u00e2ne fa\u0163\u0103 de privilegiile alogenilor, Titu Maiorescu, Th. Rosetti, P. Carp, etc., care cereau jertfirea unor drepturi na\u0163ionalist-suverane, pentru a ne \u00eendr\u0103gi <\/em>Europa, Mihail Eminescu <\/strong>le riposteaz\u0103: \u201e… este guvernul at\u00e2t de naiv s\u0103 cread\u0103 c\u0103, prin admiterea la drepturi civile a o jum\u0103tate de milion de vagabonzi <\/em>(aluzie la evrei), teritoriul Rom\u00e2niei devine sacrosant \u015fi, dac\u0103 nu s-ar putea men\u0163ine un stat ap\u0103rat de badea Toader, se va putea men\u0163ine unul tr\u0103dat din capul locului de I\u0163ic \u015fi de Leiba?\u201d<\/em><\/strong> \u00a0(ibid. p. 56)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Definirea Rom\u00e2nului, rostul \u015fi sensul s\u0103u sunt credin\u0163a \u015fi jertfa-coordonate ale m\u00e2ntuirii Neamului: \u201eCa neam ori ca individ trebuie s\u0103 te pui \u00een discu\u0163ie, s\u0103 te \u00eennoie\u015fti \u015fi s\u0103 tinzi c\u0103tre necurmata ta definire.\u201d<\/em><\/strong> (Duiliu T. Sfin\u0163escu, R\u0103spuns Dat Tinerilor.<\/em>Ed. Crater, p. 530)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 To\u0163i marii lumin\u0103tori au avut pentru Neamul dacorom\u00e2n o via\u0163\u0103 jertfelnic\u0103, d\u0103ruit\u0103 lui Dumnezeu: \u201e\u00cen \u0163ara noastr\u0103, Biserica a fost unul dintre centrele spirituale ale acestui neam \u015fi n-a f\u0103cut deosebire \u00eentre na\u0163ionalism \u015fi evlavie.\u201d<\/em><\/strong> (P\u0103rintele Sofian. Ed. Bizantin\u0103, Bucure\u015fti-2012, p. 628)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre na\u0163ionalismul cre\u015ftin \u015fi evlavia ortodox\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte viitorul Dacorom\u00e2nilor: \u201eEste o \u0163ar\u0103 de viitor divin… Va avea neamul rom\u00e2nesc, o mare misiune… Nu pentru c\u0103 a avut un \u015etefan cel Mare \u00een Moldova, un Mihai Viteazul, pe care \u00eel sus\u0163in cu tot sufletul, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi un Vlad \u0162epe\u015f… Ci pentru c\u0103 neamul rom\u00e2nesc nu a uitat b\u0103taia clopotelor.\u201d<\/em><\/strong> (\u00centre timp \u015fi ve\u015fnicie-Via\u0163a p\u0103rintelui Arsenie Papacioc. Ed. Accent Print, Suceava-2014, p. 218).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Menirea geniului poetic a lui Mihail Eminescu-R\u00e2ul harului<\/strong>, susur\u0103 din albia Cerului \u015fi S\u00e2nul neamului Dac, curg\u00e2nd <\/strong>limpede \u015fi nesecat <\/strong>din nimbul d\u0103ruirii ortodoxe al bucuriei \u015fi profe\u0163iei sale cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <<Menirea \u015fi \u0163elul scriitorului cre\u015ftin este slujirea Cuv\u00e2ntului, s\u0103 \u00eenlesneas\u0103 descoperirea \u00een profunzimile Lui a unicului adev\u0103r \u00een manifest\u0103rile sale infinit de diverse din via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a cre\u015ftinului \u015fi prin aceasta s\u0103 poarte sufletul cre\u015ftin p\u0103 c\u0103ile Ortodoxiei, din via\u0163a vremelnic\u0103 la via\u0163a ve\u015fnic\u0103 \u00eentru Hristos Iisus, Domnul nostru.\u201d<\/strong> (Serghei Nilus, Pe Malul R\u00e2ului Dumnezeiesc \u00censemn\u0103rile Unui Ortodox.<\/em> Vol. I. Trad. din lb. rus\u0103 de preot profesor Teoctist Caia. Ed. Doxologia, Ia\u015fi-2015, p. 5)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, Aura Poetului-Profet Mihail Eminescu <\/strong>odr\u0103sle\u015fte ve\u015fnic \u00een noi cu chipul s\u0103u viu, integru, ager, cu necurmat\u0103 energie, cu grija \u015fi atitudinea plenar\u0103, cu nestins\u0103 frumuse\u0163e, cu zel aprins de lupt\u0103 \u015fi sacrificiu, cu o ne\u0163\u0103rmurit\u0103 putere de a se d\u0103rui Na\u0163iei \u015fi Dumnezeului ei.<\/p>\n

\u00a0 \u201e Nu se mai poate da o imagine a lui Eminescu, la fel cum nu i se poate face o statuie, sau o judecat\u0103 \u00eengust critic\u0103, de\u015fi numai aici, la noi, \u00een \u00een\u0163elesurile \u015fi sub\u00een\u0163elesurile noastre, el este cu adev\u0103rat.\u201d<\/em><\/strong> (Constantin Noica, op. cit., p. 115)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eNoi suntem undeva, \u00een iarba moale, <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen spicul copt, \u00een \u0163arina fierbinte, <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen mun\u0163ii cu m\u00e2ndrele poieni la poale, <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi n-am murit de tot, lua\u0163i aminte!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi st\u0103m \u015fi ast\u0103zi straj\u0103-ndelungat\u0103, <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sus, sus la ale ve\u015fniciei por\u0163i,<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-aducem iar\u0103\u015fi jertf\u0103 ne\u00eentinat\u0103,<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lua\u0163i aminte, noi nu suntem mor\u0163i!<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>(Maica Teodosia-Zorica La\u0163cu, Noi nu suntem mor\u0163i!<\/em>)<\/p>\n

 <\/p>\n

Tuturor Rom\u00e2nilor mei dragi: Primi\u0163i-l pe<\/strong> EMIN<\/strong>, \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i-l<\/strong> \u015fi iubi\u0163i-l permanent! <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n

15 iunie 2016<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <<Cerurile noastre sunt cele ale lui Eminescu. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dac\u0103 ne este dat s\u0103 tr\u0103im ca neam, o vom face [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26513","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26513","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26513"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26516,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26513\/revisions\/26516"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}