{"id":26597,"date":"2016-06-30T10:44:45","date_gmt":"2016-06-30T10:44:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26597"},"modified":"2016-06-30T10:44:45","modified_gmt":"2016-06-30T10:44:45","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-petre-tutea-%e2%80%93-astrul-agorei-crestin-ortodoxe","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/06\/30\/gheorghe-constantin-nistoroiu-petre-tutea-%e2%80%93-astrul-agorei-crestin-ortodoxe\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Petre \u021au\u021bea \u2013 Astrul Agorei Cre\u0219tin – Ortodoxe"},"content":{"rendered":"

\"Imagini\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 << Istoria rom\u00e2nilor dezgolit\u0103 de crucile de pe scuturile voievozilor e egal\u0103 cu zero.>>\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(PETRE \u0162U\u0162EA)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e… anistorismul lui Petre \u0162u\u0163ea merge at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t filosoful contest\u0103 revolu\u0163iile.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0El spune c\u0103 revolu\u0163ia a avut loc o singur\u0103 dat\u0103: la apari\u0163ia lui Hristos.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(GABRIEL ST\u0102NESCU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea<\/strong> este o cascad\u0103 mistic\u0103 a g\u00e2ndirii aforistice rev\u0103rsat\u0103 tuturor primitorilor ca o mireasm\u0103 a Ortodoxiei. Inteligen\u0163a clarv\u0103z\u0103toare ce fascina prin claritate, profunzime \u015fi esen\u0163ial \u00eenflorea \u00eentr-un sublim proverbial ca sur\u00e2sul Astrului la chemarea Luminii. \u00cen Oracolul min\u0163ii sale a odr\u0103slit suferin\u0163a, n\u0103dejdea \u015fi dragostea pentru marele s\u0103u popor dac, ca o \u00eemplinire \u00een Filosofia nuan\u0163elor<\/em>, ca o mul\u0163umire adus\u0103 rev\u0103rs\u0103rii Harului lui Dumnezeu, ca o c\u0103l\u0103uzire a p\u0103trunderii Dincolo: \u201ePutin\u0163a omului de aici de a p\u0103trunde dincolo, \u00een chiar aceast\u0103 via\u0163\u0103, constitue experien\u0163a mistic\u0103 a fiec\u0103ruia din noi. P\u0103trunderea vie\u0163ii de dincolo \u00een via\u0163a de aici, prezen\u0163a ei \u00een fiecare moment al istoriei, constitue \u00een\u0163elegerea mistic\u0103 a existen\u0163ei.\u201d <\/strong><\/em>(Nae Ionescu<\/strong>, \u00cendreptar Ortodox.<\/em> Ed. Artemis, Bucure\u015fti, p. 25)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen caracterul \u015fi con\u015ftiin\u0163a sa de mare boier cre\u015ftin, g\u00e2ndirea \u015fi harul i-au d\u0103ltuit destinul unui mare ARTIST, \u00eenve\u015fm\u00e2nt\u00e2ndu-i via\u0163a \u00een Zorii GENIULUI.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>s-a \u00eembr\u0103cat cu lumina CUV\u00c2NTULUI ca \u015fi cu o hain\u0103 de nunt\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen faldul literelor libertine \u015fi somptuoase, G\u00e2nditorul cre\u015ftin <\/strong>a urzit cu duhul adev\u0103rului primit, via\u0163a \u00een regalul comuniunii Hristice: \u201eDestoinicia noastr\u0103 e de la Dumnezeu, Cel ce ne-a \u00eenvrednicit s\u0103 fim slujitori ai unui Nou Testament, nu ai literei, ci ai duhului, pentru c\u0103 litera ucide, iar duhul face viu.\u201d <\/em><\/strong>(Sf. Ap. Pavel-<\/strong>2 Corinteni, 3, 6-7)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Vorbirea lui era o podgorie aleas\u0103, iar licoarea cuvintelor musteau \u00een om a\u0163\u00e2\u0163\u0103ri de nestemate \u015fi aromate azururi, precum o cuminecare de Sf\u00e2nta \u00cenviere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eUn om ca Petre \u0162u\u0163ea<\/em><\/strong>, spunea Ion Coja, este ca vinul bun: nu-l po\u0163i bea de unul singur.\u201d<\/em><\/strong> (Petre \u0162u\u0163ea \u00cen Con\u015ftiin\u0163a Contemporanilor S\u0103i. <\/em>Articole, Evoc\u0103ri, Eseuri. Crestoma\u0163ie de Gabriel St\u0103nescu. Ed. Criterion, Bucure\u015fti-2010, p. 82)<\/p>\n

\n

\u00a0 Cuv\u00e2ntul-ciorchine \u00ee\u015fi picura boabele de lumin\u0103<\/em> pe sufletul lui \u00eensetat de via\u0163\u0103, pe cugetul lui \u00eenfometat de spirit, pe experien\u0163a ascetico-mistic\u0103 a dovezilor axiologice ce pogoar\u0103 Revela\u0163ia dumnezeiasc\u0103<\/em>, pentru a da sens dualit\u0103\u0163ii spirituale<\/strong> a omului chemat<\/strong> \u015fi ales <\/strong>(spiritualitatea ca tr\u0103ire religioas\u0103 \u015fi spiritualitatea ca via\u0163\u0103 cultural\u0103), ambele circumscrise slujirii Hristice, ambele slujirii crea\u0163iei geniale, odr\u0103slit\u0103 \u00een faptele cele pline de tain\u0103: \u201eFiecare fapt\u0103 are o cauz\u0103 dar mai ales fiecare fapt\u0103 are o tain\u0103… Ce \u015ftiu sigur e c\u0103 taina predomin\u0103. O pot asemui cu umbra care se \u00eentinde pe un deal \u00eentr-un asfin\u0163it; aproape totul e acoperit, aproape totul; \u015fi totu\u015fi, undeva, o st\u00e2nc\u0103 alb\u0103 sau o coam\u0103 \u00eemp\u0103durit\u0103 str\u0103luce\u015fte orbitor.\u201d<\/em><\/strong> (Mariana Br\u0103escu-Silvestri<\/strong>, C\u00e2t\u0103 Crea\u0163ie, At\u00e2ta Mister, <\/em>\u00een Cuvinte pentru Urma\u015fi. \u201eModele\u201d \u015fi \u201eexemple\u201d pentru Omul Rom\u00e2n. <\/em>Vol. 1. Ed. Carpathia Press-2005, p. 254)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Destinul marelui G\u00e2nditor cre\u015ftin-Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>a avut pentru Neamul dacorom\u00e2n peste sensul metafizic, o valoare de sintez\u0103, \u00eemplinit\u0103 ca o plirom\u0103 a dualit\u0103\u0163ii spirituale, unindu-le \u00eentr-o cuprinz\u0103toare tr\u0103ire filocalic\u0103 cu experien\u0163a Suferin\u0163ei \u015fi a Jertfei cre\u015ftine asumate pentru \u00cenainta\u015fi <\/strong>\u015fi pentru Dumnezeu<\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Dincolo de mireasma ortodoxiei, destinul filosofului respir\u0103 ca un duh al culturii rev\u0103rs\u00e2ndu-se peste iubirea ce nu se stinge, de neam \u015fi de \u0163ar\u0103: \u201eNu v\u0103d de ce ar fi perimat\u0103 iubirea de \u0163ar\u0103 \u015fi neam. Mi-e drag acest popor cu bune cu rele. \u00cemi sunt dragi oamenii. Am \u00eenv\u0103\u0163at acest lucru de copil. Dac\u0103 \u00eel iube\u015fti pe Dumnezeu, iube\u015fti tot ce fr\u0103m\u00e2nt\u0103, tot ce este crea\u0163ie divin\u0103. Niciodat\u0103 nimeni nu va putea triumfa \u00een fa\u0163a cugetului curat plin de lumin\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Mariana Gurza<\/strong>, \u00cemi las pana s\u0103 scrie a\u015fa cum simt, a\u015fa cum Cel de Sus m\u0103 \u00eenvrednice\u015fte, <\/em>\u00een M\u0103rturisirea de Credin\u0163\u0103 Literar\u0103. Scrisul ca religie la Rom\u00e2ni \u00een preajma anului 2000. Vol 1. <\/strong>Ed. Carpathia Press-2008, p. 57)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Soarta cre\u015ftinului autentic care tinde spre \u00eenalte valori, spre luminarea celorlal\u0163i mai pu\u0163in h\u0103r\u0103zi\u0163i devenirii, spre o apoteoz\u0103 a demnit\u0103\u0163ii cre\u015ftin-na\u0163ionaliste const\u0103 tocmai \u00een c\u0103l\u0103uzirea firii sale pe drumul destinului spiritual, at\u00e2t ca urcu\u015f mistic c\u00e2t \u015fi ca n\u0103zuin\u0163\u0103 cultural\u0103: \u201eCa scriitor de limba rom\u00e2n\u0103, \u00een str\u0103in\u0103tate nu prea ai destin, te po\u0163i rata foarte u\u015for. Nu prea ai \u015fanse… Dar eu sunt optimist. M\u0103 bazez pe voiciunea inteligen\u0163ei oltene\u015fti, pe ambi\u0163ia specific\u0103 oltenilor \u015fi pe \u015fansa de a tr\u0103i \u00een lumea liber\u0103!\u201d<\/em><\/strong> (Florentin Smarandache<\/strong>, Cuv\u00e2nt C\u0103tre Urma\u015fi \u015ei \u00cenainta\u015fi, <\/em>\u00een Cuvinte…, <\/em>op. cit. p. 212)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Cuv\u00e2ntul ales pentru opera creativ\u0103, pentru comunicare, pentru comuniune, c\u00e2nt\u0103 muzica literelor \u00eempodobite ca Iile pe frumoasele fecioare dace, dar vorbele rostite de jun<\/em> ori senior<\/em> trebuie s\u0103 fie luminate permanent de har.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 A\u015fadar, \u00een fiin\u0163a \u015fi persoana cre\u015ftinului sunt doi lumin\u0103tori, Sinele<\/strong>:\u00a0 Junele, Zianul, Cavalerul, rostirii<\/strong> \u015fi Cel\u0103lalt<\/strong>, \u00eenaintemerg\u0103torul: <\/em>Seniorul, Sacerdotul, \u00cen\u0163eleptul, devenirii<\/strong>, \u00eennoirii<\/strong>, rostuirii <\/strong>noastre: \u201e… am \u00een\u0163eles u\u015for \u00eensp\u0103im\u00e2ntat c\u0103 \u00eenl\u0103untrul meu, \u00een afara \u0163esuturilor biologice, creier, sentimente \u015fi tot ce mai con\u0163ine o fiin\u0163\u0103 omeneasc\u0103, mai <<locuie\u015fte cineva>>. Nedefinibilul Cel\u0103lalt care are alte obiceiuri, alte manifest\u0103ri, alte stadii ale maturiz\u0103rii. Dup\u0103 \u00eendelungi analize mi-am dat seama c\u0103 acela reprezint\u0103 sunetele numelui meu-nu aparen\u0163a-D\u0103ncu\u015f… Aparen\u0163a aceasta l-a c\u0103utat mult pe cel\u0103lalt. Astfel s-au n\u0103scut poezia, muzica, sculptura, arta numelui meu.\u201d<\/em><\/strong> (\u015etefan Doru D\u0103ncu\u015f<\/strong>, A fi cum vrea Cel de Sus<\/em>, \u00een M\u0103rturisirea de Credin\u0163\u0103…, op. cit. p. 28)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Crea\u0163ia lui Dumnezeu, Omul <\/strong>a primit \u00eent\u00e2ia porunc\u0103 de a deveni el \u00eensu\u015fi dumnezeu<\/strong>. Toate c\u0103r\u0103rile virtu\u0163iilor cre\u015ftine str\u0103bat continuu aceast\u0103 Cale divin\u0103. \u00cenainte de a deveni dumnezeu<\/strong> <\/em>\u00een Cer, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 ajungi dumnezeu<\/strong> <\/em>pe p\u0103m\u00e2nt: s\u0103 ai un caracter ales, o bun\u0103-cuvin\u0163\u0103, o con\u015ftiin\u0163\u0103 curat\u0103, o dreapt\u0103 credin\u0163\u0103 \u00een Adev\u0103r, un nobil crez al Libert\u0103\u0163ii, o slujire a Cuv\u00e2ntului, o bucurie a Suferin\u0163ei, o d\u0103ruire deplin\u0103 a Dragostei, un lac, o p\u0103dure, un loc mirific ca Botenii <\/strong>de argint (Arge\u015f) <\/strong>ai Odraslei de aur Vl\u0103\u015fcene<\/strong> sau o Cetate v\u00e2lcean\u0103 pe malul Oltului ca cea a clucerului nostru M\u0103ld\u0103rescu: \u201eLa R\u00e2mnic m-am b\u0103l\u0103cit \u00een apele Oltului p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am reu\u015fit s\u0103-i st\u0103p\u00e2nesc \u00eenvolbur\u0103rile, asta cu mult \u00eenainte ca hidroenergeticienii s\u0103-i pun\u0103 <<c\u0103p\u0103stru>> (\u00eentr-un fel i-am ajutat \u015fi eu).\u201d<\/em><\/strong> (Ion M\u0103ld\u0103rescu<\/strong>, Provincia, Rezerva\u0163ie a Bunei-Cuvin\u0163e, <\/em>\u00een M\u0103rturisirea…, op. cit., p. 9)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeul p\u0103m\u00e2ntului<\/strong> mai presupune O Vatr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103 \u00een care s\u0103 ard\u0103 focul iubirii na\u0163ionalist-cre\u015ftine: O \u0162ar\u0103 frumoas\u0103 ca soarele de pe cer<\/em><\/strong> <\/em>ori \u0162ara Pe Care O Iubesc <\/em><\/strong>a MARIEI<\/strong>-Regina Rom\u00e2niei: \u201e… rom\u00e2nii erau ferici\u0163i \u015fi m\u0103guli\u0163i de faptul c\u0103 eu, Regina lor, prin\u0163esa n\u0103scut\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, am fost atras\u0103 at\u00e2t de mult de farmecul \u0163\u0103rii mele de adop\u0163ie, \u00eenc\u00e2t am reu\u015fit s\u0103 o descriu at\u00e2t de potrivit.\u201d<\/em><\/strong> (MARIA Regina Rom\u00e2niei<\/strong>, \u0162ara pe care o Iubesc Memorii din exil.<\/em> Trad. din eng. de Maria Berza. Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-2016, p. 7), volum ce \u00eentrege\u015fte trilogia Jurnalului de<\/strong> R\u0103zboi<\/strong> al frumoasei \u015fi inimoasei Cr\u0103iese<\/strong>, d\u0103ruit de amicul meu Rom\u00e2nul \u015fi bibliofilul Dumitru Ionescu<\/strong>– <\/em>c\u0103r\u0163i din nesecatul lui izvor de D\u0102RUIRE. <\/strong>Spun D\u0102RUIRE \u015fi nu dona\u0163ie, fiindc\u0103 dona\u0163ia este un act civic, nereligios, firesc, chiar filantropic sau propus, cu scopul de a ajuta pe cineva anume.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 D\u0102RUIREA-izvor\u0103\u015fte din sentimentul nobil \u015fi divin al PRIETENIEI, care la r\u00e2ndul Ei<\/strong> este DARUL Lui DUMNEZEU. A\u015fadar, DARUL unui PRIETEN este DARUL lui DUMNEZEU!<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Prin urmare, Omul-dumnezeu<\/strong>, M\u0103rturisitorul, Profetul, Sf\u00e2ntul trebuie s\u0103-i \u00eentrupeze pe ceilal\u0163i chema\u0163i,<\/em> iubirii P\u0103m\u00e2ntului \u015fi libert\u0103\u0163ii Cerului s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mul\u0163i sunt chema\u0163i<\/em><\/strong>. <\/em>Expresia M\u00e2ntuitorului face referire la lupta cea mai grea a omului: lupta cu sinele-s\u0103la\u015ful ispitelor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pu\u0163ini sunt ale\u015fi<\/em><\/strong>.<\/em> Sunt cei care accept\u0103 lupta cu sinele, con\u015ftientiz\u00e2nd \u00eens\u0103 neputin\u0163a proprie, dar putin\u0163a Harului, taina Celuilalt<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate prigonirile oric\u00e2t ar fi de uciga\u015fe pot fi biruite prin credin\u0163a \u00een Adev\u0103r, prin suferin\u0163a acceptat\u0103 \u00a0\u015fi martiriul dorit al Crucii premerg\u0103toare \u00cenvierii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen perioada atroce a regimului diabolic bol\u015fevic Rom\u00e2nia devenise un univers concentra\u0163ionar. Dou\u0103 fronturi s-au n\u0103pustit atunci asupra Balaurului ro\u015fu: rezisten\u0163a anticomunist\u0103 din Mun\u0163i \u015fi rezisten\u0163a religioas\u0103 preponderent ortodox\u0103 din \u00eenchisori: \u201ePe l\u00e2ng\u0103 pilonul rezisten\u0163ei armate din Mun\u0163ii Carpa\u0163i, \u00eempotriva comunismului, Rom\u00e2nia a avut \u015fi o latur\u0103 spiritual\u0103, religioas\u0103, fundamental\u0103, a rezisten\u0163ei la fenomenul ateist al comuniz\u0103rii: martirii \u015fi mucenicii din temni\u0163ele comuniste.\u201d<\/em><\/strong> (Ionu\u0163 \u0162ene<\/strong>, <\/strong>Contra curentului. Radiografii istoriografice post-moderne.<\/em> Ed. \u015ecoala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca-2015, p. 309)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Adev\u0103rul \u015fi Iubirea sunt cele dou\u0103 aripi ale dreptei credin\u0163e care te urc\u0103 \u00een Cer. \u00a0\u00cempreun\u0103 ele sunt St\u00e2lpul \u015fi Temelia nemuririi cre\u015ftine. Nimic nu justific\u0103 renun\u0163area le ele. Chiar cu pre\u0163ul vie\u0163ii, Adev\u0103rul \u015fi Iubirea r\u0103m\u00e2n nepre\u0163uite. Sacrificiul total pentru Adev\u0103r ori jertfa pentru Iubire sunt fapte dumnezeie\u015fti: \u201eDac\u0103 instan\u0163a va judeca \u015fi va hot\u0103r\u00ee c\u0103 trebuie s\u0103 isp\u0103\u015fesc ceva, revendic dreptul de a p\u0103timi \u015fi a muri pentru Adev\u0103r!<\/span>\u201d<\/em><\/strong> (Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong>, Cre\u015ftinismul \u00een Lumea Modern\u0103. R\u0103ul veacului \u015fi Criza Bisericii. Ed. Cuv\u00e2ntul Ortodox, <\/em>Bucure\u015fti-2013, p. 18)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Acest fapt al luptei pentru Adev\u0103r, Libertate \u015fi Iubire l-a \u00eensufle\u0163it \u015fi pe G\u00e2nditorul <\/strong>nostru cre\u015ftin Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>s\u0103 urce Drumul robilor<\/em><\/strong>,<\/em>biruitor <\/em><\/strong>la Cer.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>El \u015fi-a f\u0103cut din vis, pav\u0103z\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103, din cuget, c\u00e2ntare \u015fi rug\u0103, din via\u0163\u0103, Cuv\u00e2nt, din menire, m\u0103rturisire, din ortodoxie, rom\u00e2nism, din credin\u0163\u0103 flamur\u0103 a unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u00eencorpor\u00e2nd astfel o Genera\u0163ie de aur, mai multe genera\u0163ii viitoare de rom\u00e2ni merituo\u015fi religios-spirituali: \u201eStra\u015fnic\u0103 genera\u0163ie! Cea mai viteaz\u0103 din toat\u0103 istoria neamului. Genera\u0163ia care a s\u00e2ngerat cel mai mult, dar a f\u0103cut cel mai mult. Au adus prin sacrificiul lor neamul rom\u00e2nesc la deplin\u0103 unitate, extinz\u00e2nd Rom\u00e2nia de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa, a\u015fa cum au visat rom\u00e2nii, to\u0163i rom\u00e2nii, de la regele Decebal \u015fi p\u00e2n\u0103 la copiii din parc. Sra\u015fnic\u0103 preg\u0103tire moral\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 trebuie s\u0103 fi avut aceast\u0103 fericit\u0103 genera\u0163ie \u00eentre toate genera\u0163iile lupt\u0103toare ale neamului.\u201d<\/em><\/strong> (P\u0103rintele Dimitrie Bejan<\/strong>, Simple povestiri. Cuget\u0103ri morale despre via\u0163a de toate zilele. <\/em>Ed. Trinitas, Ia\u015fi-2008, p. 54)<\/p>\n

\n

\u00a0 T\u0103cerea g\u00e2nditorului, care era mult mai rar\u0103 dec\u00e2t comunicarea, te ad\u00e2ncea \u00een profunzimea unei Taine mirifice, \u00eenfior\u00e2ndu-te serafic, cople\u015findu-te mistic. \u00cen t\u0103cere Cuv\u00e2ntul se \u00eensenineaz\u0103 \u00een duh, \u00een und\u0103 cosmic\u0103, pentru ca apoi s\u0103 \u0163\u00e2\u015fneasc\u0103 \u00eentr-un torent de lumin\u0103: \u201e\u0162u\u0163ea \u00ee\u015fi \u00een\u0103l\u0163a vocea ca un col\u0163 de st\u00e2nc\u0103 \u00een mijlocul apei, ascu\u0163it, seme\u0163, dureros de sub\u0163ire spre v\u00e2rf-nici o pas\u0103re nu putea s\u0103 se odihneasc\u0103, ci doar s\u0103 se \u00eenvecineze, zbur\u00e2nd-, av\u00e2nd \u00een ad\u00e2ncuri neb\u0103nuita temelie a t\u0103cerii, zon\u0103 \u00een care nici un pe\u015fte nu tulbur\u0103 apa \u015fi nici o plant\u0103 nu-\u015fi unduie\u015fte podoaba.\u201d<\/em><\/strong> (Radu Preda, Jurnal cu Petre \u0162u\u0163ea.<\/em> Ed. Lumina Credin\u0163ei, Bucure\u015fti-2015, p. 78)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen sufletul aprins al Rugului <\/em>s\u0103u, t\u0103cerea filosofului \u00eencingea necuprinsul spa\u0163iilor siderale eviden\u0163iind \u015fi mai profund chipul g\u00e2nditorului: \u201eSensibilitatea cuib\u0103rit\u0103 \u00een faliile sufletului s-a sedimentat concret \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd deslu\u015feam cu ochi mira\u0163i literele alfabetului, sonoritatea cuvintelor, \u00een\u0163elesul, fascina\u0163ia \u015fi bucuria trecerii \u00een lumea lor. De altfel, c\u0103r\u0163ile au adus vie\u0163ii mele comoara \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintelor, dezgolind suflete de oameni ce au fost trup \u015fi au r\u0103mas cuvinte, pline de harul \u00een\u0163elepciunii…\u201d<\/em><\/strong> (Mirela Nicoleta H\u00eencianu, Sintagma T\u0103cerii, <\/em>\u00een M\u0103rturisirea de Credin\u0163\u0103 Literar\u0103…, op. cit. p. 187) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>CUV\u00c2NTUL-VORBIREA-C\u0102R\u0162ILE! <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Divin\u0103 Lumin\u0103! Sublim\u0103 exprimare! Dumnezeiesc Dar!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 trinitate-\u00eemplinit\u0103 Comoar\u0103 \u015fi deopotriv\u0103 Povar\u0103: \u201eAm c\u0103rat cu mine, ca mai to\u0163i rom\u00e2nii emigran\u0163i, valize pline cu c\u0103r\u0163i rom\u00e2ne\u015fti. Vroiam s\u0103 m\u0103 \u00eenconjor de o mic\u0103 Rom\u00e2nie… literar\u0103, pentru a nu fi chiar at\u00e2t de singur printre str\u0103ini, pentru a nu uita de unde am plecat, de prieteni, de str\u0103mo\u015fi, de limb\u0103, de cultura mea na\u0163ional\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (George Roca<\/strong>, Age Quod Agis<\/em> \u00een M\u0103rturisirea de Credin\u0163\u0103 Literar\u0103, vol 1. Scrisul ca religie la Rom\u00e2ni \u00een preajma Anului 2000. Ed. Carpathia Press-2006, p. 195) \u00a0\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>a unit \u00een albia medita\u0163iei sale spirituale toate izvoarele limbajului, metalimbajul-cult: lingvistic, artistic, filosofic, teologic, mistic, filocalic, \u00a0\u00a0rev\u0103rs\u00e2nd asupra realului, Delta cunoa\u015fterii-taina Cuv\u00e2ntului, ca expresie definit\u0103 a Totului revelat \u00een actul creativ-sofianic, reverber\u00e2nd curiozit\u0103\u0163i, clarit\u0103\u0163i \u015fi voin\u0163\u0103 \u00een individ \u015fi esen\u0163ialul ca aprofundare \u00een comunitate, \u00eentroniz\u00e2nd astfel comuniunea na\u0163ional\u0103 ca unitate de har, de limb\u0103 \u015fi spirit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unitatea integrit\u0103\u0163ii \u015fi libert\u0103\u0163ii unui neam este \u00een gena sa religioas\u0103, s\u0103dit\u0103 de Providen\u0163a divin\u0103, care trebuie continuu transcris\u0103 istoric ca un ve\u015fnic ideal: \u201eMilenara noastr\u0103 istorie,<\/em><\/strong> consemneaz\u0103 ilustrul istoric militar Jipa Rotaru<\/strong>, este jalonat\u0103 de nenum\u0103rate b\u0103t\u0103lii, de jertfe \u015fi sacrificii f\u0103r\u0103 seam\u0103n pentru p\u0103strarea fiin\u0163ei na\u0163ionale, pentru ap\u0103rarea drepturilor fundamentale ale poporului.\u201d<\/em><\/strong> (Prof. univ. dr. Jipa Rotaru, F\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari<\/em> \u00een Retr\u0103iri Istorice \u00cen Veacul XXI<\/strong>. Ed. Anca-2009, p. 15)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu prin providen\u0163iala Sa D\u0103ruire adus\u0103 p\u0103m\u00e2ntenilor de suflet, ne alege Eroii, Poe\u0163ii, C\u0103l\u0103uzitorii, Profe\u0163ii, Martirii, M\u0103rturisitorii \u015fi Sfin\u0163ii, dar cred c\u0103 ne va rezerva \u015fi un alt moment divin al Recursului extraordinar la Ortodoxie. <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La cinstirea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 \u015fi integral\u0103 a tuturor \u00cenainta\u015filor no\u015ftri dumnezeie\u015fti, chiar dac\u0103 f\u0103r\u0103 voia politicienilor, politrucilor, alogenilor \u015fi a ocultei, au ajuns \u00een Ceruri<\/strong>: \u201e\u0162ara noastr\u0103 a avut milioane de eroi, lupt\u0103tori, sfin\u0163i \u015fi m\u0103rturisitori\u00a0 \u00een secolul XX, cei mai mul\u0163i dintre ei r\u0103ma\u015fi ne\u015ftiu\u0163i cu numele p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Unde sunt urma\u015fii acestor oameni? Unde sunt milioanele de rude care ast\u0103zi ar trebui s\u0103 le apere memoria \u015fi s\u0103 nu permit\u0103 o recomandare a lor? Cerceta\u0163i-v\u0103 familile, \u00eentreba\u0163i bunicii, b\u0103tr\u00e2nii din sate \u015fi descoperi\u0163i eroii din familiile voastre \u015fi cinsti\u0163i-i!\u201d<\/em><\/strong> (Cezarina Condurache<\/strong>, Chipuri Ale Demnit\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti. Eroi ai neamului \u015fi sfin\u0163i ai \u00eenchisorilor.<\/em> Ed. Evdokimos. Funda\u0163ia Profesor George Manu-2015, p. 161) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen diversitatea de idei multicolore a oamenilor, \u00een varietatea g\u00e2ndirii lor ra\u0163ionale sau ira\u0163ionale, morale sau amorale, altruiste ori egoiste predomin\u0103 totu\u015fi ispita absolut\u0103: Adev\u0103rul. C\u0103utarea la cei mai mul\u0163i, care acoper\u0103 aria ignoran\u0163ilor sau ra\u0163ionalilor se a\u015fterne ca o Mla\u015ftin\u0103 a disper\u0103rii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru cei pu\u0163ini, pentru temerarii-m\u0103rturisitori care urc\u0103 Muntele suferin\u0163ei<\/em>-cre\u015ftinii practican\u0163i, slujitori ai Cuv\u00e2ntului-\u00centrupat, Adev\u0103rul este \u00eent\u00e2lnit pe Drumul cunoa\u015fterii de sine, pe Calea jertfei curate, cum afirm\u0103 B\u0103di\u0163a al meu, Petru Baciu-poetul, lupt\u0103torul, nemuritorul m\u0103rturisitor : \u201ePrin jertfe se \u00eenal\u0163\u0103 un neam, prin jertfe tr\u0103ie\u015fte, prin jertfe vor birui copiii no\u015ftri deoarece orice jertf\u0103 e un bob de gr\u00e2u, care, \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163at \u00een p\u0103m\u00e2nt, rode\u015fte.\u201d<\/em><\/strong> (Petru C. Baciu<\/strong>, Sunt strig\u0103tul din urm\u0103.<\/em> Ed. Babel, Bac\u0103u-2012,p. 181)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Prin atotprezen\u0163a Sa, Dumnezeu este al\u0103turi de fiecare inim\u0103 binevoitoare ce p\u0103\u015fe\u015fte senin pe Calea afl\u0103rii Adev\u0103rului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi ra\u0163iunea metafizic\u0103 conduc omul de geniu spre experien\u0163a mistic\u0103 care devine eviden\u0163a tr\u0103irii-comuniunea \u00een duh cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Credin\u0163a \u015fi ra\u0163iunea sub ve\u015fm\u00e2nt ortodox \u00eent\u0103resc \u00een omul cre\u015ftin puterea Logosului asupra sufletului, lumin\u00e2ndu-l, iar celor Ale\u015fi d\u0103ruindu-le Darurile Duhului Sf\u00e2nt \u00eei \u00eenobileaz\u0103 cu Harul-Cerul Culturii spre a lumina celor mul\u0163i.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Petre \u0162u\u0163ea<\/strong> a \u00eembr\u0103cat C\u0103ma\u015fa de s\u0103rb\u0103toare a poporului s\u0103u, \u0163esut\u0103 pe picurii de s\u00e2nge ai suferin\u0163ei, cu firul de argint al Crucii sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Odr\u0103slind din CUV\u00c2NT, graiul g\u00e2nditorului cre\u015ftin <\/strong>\u015fi-a \u00eenmiresmat cuvintele-m\u0103rg\u0103ritare, brod\u00e2ndu-le pe frontispiciul CULTURII neamului Dac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vorbirea cristalin\u0103 cu o curgere perfect\u0103, nimbat\u0103 de elocin\u0163\u0103, \u0163\u00e2\u015fnind dintr-o minte sc\u0103p\u0103r\u0103toare, str\u0103lucind de inteligen\u0163\u0103, fascina ca izvorul bogat al unui r\u00e2u de munte ce vine din ad\u00e2nc de milenii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eApele Oltului, \u00eenvolbur\u00e2ndu-se prin cataractele sale grele la ob\u00e2r\u015fii \u015fi curg\u00e2nd la vale, vor bolborosi mult\u0103 vreme, prin z\u0103voaie, p\u00e2n\u0103 ce vor primi la scald\u0103 \u00eenc\u0103 un adolescent care s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 << devin\u0103 stejarul falnic, plin de sev\u0103 \u015fi for\u0163\u0103, acoperind cu coloanele sale terenuri \u00eentinse de cultur\u0103 \u015fi care s\u0103 aib\u0103 \u00een\u0103l\u0163imea, rezisten\u0163a \u015fi str\u0103lucirea lui PETRE \u0162U\u0162EA.>>\u201d<\/em><\/strong> (Constantin Aronescu, Origini, Nr. 5-6, May-June, 2001) <\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Credin\u0163a ortodox\u0103 \u015fi na\u0163ionalismul s\u0103u cre\u015ftin l-au \u00eenfipt \u00een str\u0103mo\u015feasca Glie dacorom\u00e2n\u0103 ca pe o Coloan\u0103 a <\/em>reazimului spiritual al Neamului. Spre acel dorit: ACAS\u0102. Spre revenirea noastr\u0103 la Tradi\u0163ia str\u0103bun\u0103. La Noi \u00een\u015fine.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0<<Petre \u0162u\u0163ea, o figur\u0103 legendar\u0103 a genera\u0163iei sale, nu str\u0103luce\u015fte numai \u00een problemele de economie, \u00een care este specialist, ci mai ales prin registrul vast \u00een care discut\u0103 problemele filosofiei, literelor, artelor etc. Identific\u0103m, \u00een cazul lui, modul elevat, al acestui tip de spiritualitate, \u00een care asimilarea culturii se contope\u015fte cu proiectul existen\u0163ei \u00eense\u015fi.>><\/strong> (Cr\u0103ciun Bejan, Revista Familia <\/em>nr. 2\/ 1990)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen comuniunea cu Petre \u0162u\u0163ea<\/strong> sublimul ia o atitudine sacr\u0103 de reveren\u0163\u0103, legifer\u00e2ndu-i discursul spre Absolut-Aura Adev\u0103rului-Binelui-Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Erudi\u0163ia G\u00e2nditorului cre\u015ftin <\/strong>nu este doar o mare Bibliotec\u0103 cu Edi\u0163ii de Lux, ci este eminamente o CETATE A CULTURII ORTODOXE cu edi\u0163ii de suflete.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dimensiunea sa religios-spiritual\u0103 s-a sprijinit pe dou\u0103 \u00een\u0103l\u0163imi: CARTEA ca Everest al cunoa\u015fterii \u015fi CRUCEA ca pisc mistic al des\u0103v\u00e2r\u015firii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen universul C\u0102R\u0162ILOR sale, Petre \u0162u\u0163ea a \u00eenfipt CRUCEA lui Hristos \u00een altarul Cuv\u00e2ntului, cuminec\u00e2ndu-se cu har, dar \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-se tuturor celor binevoitori, \u00eentr-o comuniune cultural\u0103 de spirit ortodox.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Artur Gabriel Silvestri-<\/strong>marele istoric \u015fi filosof al Culturii cre\u015ftin-ortodoxe pentru care CARTEA a fost axa vie\u0163ii sale<\/strong>, inimosul Rom\u00e2n fondator-slujitor al ROM\u00c2NIEI TAINICE <\/strong>are \u00een volumul documentar alc\u0103tuit de sociologul Teodora M\u00eendru, <<Fapta cultural\u0103>><\/strong>, un capitol III<\/strong>, <\/strong>intitulat C\u0103r\u0163i \u00een Dar <\/strong>cu subcapitolele: Casa mea a fost \u00eentotdeauna o bibliotec\u0103, Cartea ca destin crucial, Darul c\u0103r\u0163ilor-m\u0103sura cea mai exact\u0103 a generozit\u0103\u0163ii, Ofranda c\u0103r\u0163ilor de s\u0103rb\u0103tori, Darul c\u0103r\u0163ilor scrise de autor sau editate de el, C\u0103r\u0163i pentru rom\u00e2nii de pretutindeni, Un dar pentru Voluntarii C\u0103r\u0163ii de la Piatra Neam\u0163.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Capitolul IV este dedicat Asocie\u0163iei Biblioteci Pentru Sate<\/strong>, iar cel final al V-lea, Sprijin pentru Dona\u0163ii culturale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Personal m-am bucurat de Darul cel mare <\/strong>al lui Artur: Mariana Br\u0103escu-Darul diafan al insufl\u0103rii Filosofului culturii<\/strong>, care mi-a oferit c\u0103r\u0163i de spirit.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103irea cre\u015ftin\u0103 asemeni Ideii ra\u0163ionale, pure, harice, trebuie s\u0103 fie p\u0103truns\u0103 de esen\u0163\u0103 mistic\u0103 pentru rev\u0103rsarea revela\u0163iei divine. Libertatea religioas\u0103 reclam\u0103 demnitatea spiritului pentru ca \u00eempreun\u0103 s\u0103 slujeasc\u0103 Adev\u0103rului \u015fi Iubirii: Frumosului sofianic. Omul cre\u015ftin care tinde spre perfec\u0163iunea ortodox\u0103 se mi\u015fc\u0103 totdeauna spre transcendent, spre \u00eennoire, spre devenire filocalic\u0103, tain\u0103, care preg\u0103te\u015fte purul s\u0103 se \u00eembrace cu haina sfin\u0163eniei croit\u0103 din lumina Adev\u0103rului, prelins\u0103 din Brocartul Luminii LOGOSULUI-\u00ceNTRUPAT, ce ni s-a revelat trinitar, teandric \u015fi teofanic.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie este Comoara sacr\u0103 a Neamului nostru dacorom\u00e2n-valori \u00een care odr\u0103sle\u015fte na\u0163ionalismul cre\u015ftin ortodox: \u201eNu po\u0163i fi \u00eentr-adev\u0103r na\u0163ionalist f\u0103r\u0103 s\u0103 cuno\u015fti \u00een profunzime Tradi\u0163ia \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti raport\u00e2ndu-te la valorile ei…Fiindc\u0103, pentru rom\u00e2ni, na\u0163ionalismul ca stare \u015fi na\u0163ionalismul ca purt\u0103tor al acestei st\u0103ri sunt defini\u0163i, cresc \u015fi tr\u0103iesc doar \u00een jurul crucii, tot a\u015fa cum omul este construit anatomic \u00een jurul inimii. Acesta este semnul particular \u015fi diferen\u0163iator al rom\u00e2nilor \u00een fa\u0163a altor neamuri. \u015ei tot aceasta este deosebirea esen\u0163ial\u0103 \u00eentre na\u0163ionalism \u015fi patriotism.\u201d<\/em><\/strong> (Mugur Vasiliu<\/strong>, Raportul orbului.<\/em> Ed. Scara, Bucure\u015fti-2013, p. 234-235)<\/p>\n

\u00a0 Tr\u0103irea cre\u015ftin-ortodox\u0103 nu se poate m\u0103rturisi f\u0103r\u0103 crezul na\u0163ionalist \u015fi invers. Cele dou\u0103 coordonate \u00eentrupate apostolatului mesianic definesc autenticitatea tr\u0103itorului \u00een evul s\u0103u hristico-evanghelic. M\u00e2ndru de profesiunea sa de Rom\u00e2n, <\/em>Marele Petre \u0162u\u0163ea<\/strong>, probabil g\u00e2ndind ontologic, roste\u015fte: <<Cea mai mare minune a lui Dumnezeu a fost a\u015fezarea pe p\u0103m\u00e2nt a rom\u00e2nilor!>><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Vizit\u00e2nd un artist popular, badea Gheorghe, me\u015fter \u00een chimire din piele fin\u0103 din renumita localitate S\u0103p\u00e2n\u0163a, cucerit de paradisul \u0162\u0103rii Maramure\u015fului, g\u00e2nditor cre\u015ftin a exclamat: \u201eMaramure\u015ful este locul \u00een care Iisus Christos a cobor\u00e2t prima dat\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt.\u201d<\/em><\/strong> (Aurel Ion Brumaru, Rom\u00e2nul ca profesie, <\/em>\u00een Petre \u0162u\u0163ea \u00cen Con\u015ftiin\u0163a Contemporanilor S\u0103i. <\/em>Op. cit., p. 46)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ciuda tuturor prigonirilor ab\u0103tute asupra Neamului, ciop\u00e2r\u0163irea Trupului \u0162\u0103rii, mutilarea spiritual\u0103 a sufletului Na\u0163iei de c\u0103tre cre\u015ftini \u015fi atei la un loc, \u00een pofida tuturor persecu\u0163iilor r\u0103sfr\u00e2nte asupra sa, G\u00e2nditorul cre\u015ftin-Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>a r\u0103mas falnic, frumos, pilduitor, drept credincios \u015fi darnic: \u201eA fost un generos, era larg de la sine ca natura deschis\u0103 prim\u0103vara.\u201d<\/em><\/strong> (Adrian Boeru, ibid. p. 54)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Natura sa sublim\u0103, purtat\u0103 de o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare imperial\u0103 de tarabostes geto-dac, \u00eengem\u0103nat\u0103 unui portret filosofic a avut \u00eentotdeauna sclipirile teologice de topaz aprinse pe aura geniului s\u0103u \u00een Agora celor prezen\u0163i: \u201eCa \u015fi filosoful atenian-Socrate, cuno\u015ftea \u00een c\u00e2teva domenii: filosofie, drept, economie, teologie, cam tot ce se \u015ftia p\u00e2n\u0103 la el, ca \u015fi acela apoi a \u00eencercat <\/em>deuteros ploum <\/strong>(a doua navigare), fiind mereu prezent \u00een agora care, pentru el, era fie strada, fie cafeneaua, fie salonul s\u0103u, de ce nu pu\u015fc\u0103ria.\u201d<\/em><\/strong> (Adrian Boeru, Schi\u0163\u0103 de Portret<\/em>, \u00een op. cit., p. 56) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cuv\u00e2ntul \u00eentru Adev\u0103rul revelat este l\u0103ca\u015ful sf\u00e2nt al con\u015ftiin\u0163ei cre\u015ftine-Golgota mistic\u0103 ortodox\u0103. Cei ce liturghisesc Adev\u0103rul \u00een Lumina Cuv\u00e2ntului slujesc de fapt Vie\u0163ii <\/em><\/strong>\u00een toat\u0103 plenitudinea ei sublim\u0103 de Iubire \u015fi Frumos, \u00eentron\u00e2ndu-\u015fi astfel libertatea de a r\u0103spunde \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu \u015fi a Istoriei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Momentele de r\u0103scruce ale unui neam binecuv\u00e2ntat sunt \u00eeng\u0103duite de Sus, din ce \u00een ce mai dese, ca seismele, pentru a consolida p\u0103m\u00e2ntul, respectiv Vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103, mai ad\u00e2nc \u00een ve\u015fnicia Crucii existen\u0163ial-spirituale: \u201e… observ c\u0103 din zece \u00een zece ani sunt momente de r\u0103scruce pentru societate \u015fi pentru fiecare din noi. Pe l\u00e2ng\u0103 inten\u0163iile noastre, suntem <<sub vremi>>, dup\u0103 cronicar, c\u0103ci exist\u0103 \u015fi un plan divin, la care n-avem acces. De aceea s\u0103 privim greut\u0103\u0163ile ca ceva normal…\u201d<\/em><\/strong> (Viorel Roman<\/strong>, <<Sunt un adept al \u015ecolii Ardelene>><\/em>, \u00een Cuvinte pentru Urma\u015fi. <\/em>Vol. 1, <\/em>op. cit. p. 38)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a pentru Neam \u015fi Dumnezeu reclam\u0103 d\u0103ruirea, jertfa, rezisten\u0163a, dar \u015fi m\u0103rturisirea \u00een adev\u0103r despre prigoanele \u015fi persecu\u0163iile totalitare. Furia ateo-comuni\u015ftilor preconizase \u00een s\u00e2nul Bisericii cre\u015ftin-ortodoxe instituirea iadului apocaliptic. Dar tocmai din ad\u00e2ncurile acelor pr\u0103bu\u015firi au \u0163\u00e2\u015fnit Piscurile demnit\u0103\u0163ii religios-spirituale: \u201eEste suficient s\u0103 evoc\u0103m, \u00een acest sens, comportamentul exemplar al celor dou\u0103 figuri considerate simbol al t\u0103riei de caracter \u015fi al demnit\u0103\u0163ii umane: profesorul George Manu, care a preferat s\u0103 moar\u0103 dec\u00e2t s\u0103 fac\u0103 fie \u015fi cel mai ne\u00eensemnat compromis, \u015fi prin\u0163ul Alexandru Ghica, cel care a rezistat cu stoicism aristocratic la toate \u00eencerc\u0103rile… Ei nu au fost singurii. Au fost \u00eens\u0103 cele mai proeminente figuri ale rezisten\u0163ei la aceast\u0103 criminal\u0103 ac\u0163iune, rezisten\u0163\u0103 din care a f\u0103cut parte un num\u0103r suficient de mare de oameni din toate categoriile pentru ca demnitatea condi\u0163iei umane s\u0103 fie salvat\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Demonstene Andronescu<\/strong>, Reeducarea De La Aiud.* Peisaj L\u0103untric Memorii \u015fi versuri din \u00eenchisoare. <\/em>Ed. Christiana, Bucure\u015fti-2009, p. 143) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Odiosul regim ateo-comunist declan\u015f\u00e2nd la cot\u0103 maxim\u0103 ura \u015fi agresiunea s\u00e2ngeroas\u0103 \u00eempotriva cre\u015ftinismului ortodox, opresiunea fizic\u0103 \u015fi moral\u0103, privarea de libertate, \u00eentemni\u0163area celor mai demni \u015fi mai mul\u0163i Fii ai na\u0163iei, a culminat apoi \u015fi cu interzicerea memoriei tuturor celor persecuta\u0163i, femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, de la minori la v\u00e2rsta senectu\u0163ii. \u00cens\u0103 paralel cu genocidul represaliilor criminale, cu holocaustul atrocit\u0103\u0163ilor bestiale, rezisten\u0163a \u015fi revolta cre\u015ftinilor ortodoc\u015fi \u00eendeosebi, a fost cu mult mai mare \u015fi cu mult mai aprig\u0103: \u201eAnii de \u00eenchisoare au fost pentru noi, elevii \u015fi studen\u0163ii care s-au revoltat atunci \u00eempotriva sistemului, ani de formare. Am descoperit, prin suferin\u0163\u0103, latura dostoievskian\u0103 a naturii umane \u015fi, c\u0103ut\u00e2nd calea de evadare din suferin\u0163\u0103, am avut revela\u0163ia propriilor for\u0163e \u015fi a unui cod moral.\u201d<\/em><\/strong> (Alexandru Teodorescu, Celula de minori.<\/em> Ed. Humanitas, 2015, p. 11)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 PETRE \u0162U\u0162EA nuan\u0163eaz\u0103 filocalic mistica Adev\u0103rului pur \u00een esen\u0163ele spiritului cre\u015ftin: DUMNEZEU, OMUL, VIA\u0162A \u015fi M\u00c2NTUIREA.<\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aria adora\u0163iei sale dumnezeie\u015fti, MARIA-Fecioara a fost arhidivinizat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u015firul ilustru al \u00cenainta\u015filor no\u015ftri dacorom\u00e2ni, g\u00e2nditorul cre\u015ftin Petre \u0162u\u0163ea <\/strong>se \u00eenscrie ca o Comoar\u0103 spiritual\u0103 a ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale. At\u00e2t via\u0163a cultural\u0103 c\u00e2t \u015fi existen\u0163a sa martiric-m\u0103rturisitoare sunt cuget\u0103ri filosofice \u015fi teologice ale leg\u0103turilor dintre Crea\u0163ie \u015fi Atotcreatorul, dintre vremelnicie \u015fi ve\u015fnicie, dintre p\u0103m\u00e2ntul Neamului \u015fi Cerul sfin\u0163ilor, dintre Cerul neamului \u015fi P\u0103m\u00e2ntul sfin\u0163ilor, dintre n\u0103dejde \u015fi credin\u0163\u0103, dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, dintre iluzie \u015fi realitate, dintre om \u015fi Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ad\u00e2nca cugetare \u015fi mistica prigonirii religioase din temni\u0163e, ancorate \u00een destinul Crucii \u00eentru Neam \u015fi Dumnezeu,<\/strong> \u00eentrupeaz\u0103 ad\u00e2ncimea sufleteasc\u0103 a cre\u015ftinului \u0163intind \u015fi \u00een\u0103l\u0163imile dumnezeie\u015fti ale Celui Prea\u00eenalt, contempl\u00e2nd suferin\u0163a vie\u0163ii \u015fi n\u0103dejdea \u00eentru divina \u00cenviere, starea umil\u0103 a omului c\u0103zut \u015fi slava Biruitoare a Omului-Hristos, leg\u0103turi lucide, profunde, pline de ad\u00e2ncimi teologico-filosofice \u00eempletite parc\u0103 \u00eentr-un limbaj poetic \u015fi curat al sufletului \u015fi inimii evlavioase a \u0162\u0103ranului <\/em><\/strong>rom\u00e2n curajos \u015fi imperial care a fost Petre \u0162u\u0163ea.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Din iubitorul de Neam, Petre \u0162u\u0163ea<\/strong> a devenit purt\u0103tor de Hristos.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Tocmai de aceea PETRE \u0162U\u0162EA<\/strong> a devenit m\u0103sura lui SOCRATE<\/strong>.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Cinstire, admira\u0163ie \u015fi dragoste vie G\u00e2nditorului nostru dac nemuritor!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0 \u201eDin luptele \u015fi-nfr\u00e2ngerile noastre\/ a\u015fternem trepte altor noi destine,\/ o sear\u0103 de argint peste dezastre,\/ s-o urce pa\u015fii lumii care vine.\/\/ Din fiecare ran\u0103 ce ne doare,\/ din orice r\u0103stignire mai ad\u00e2nc\u0103\/ am pus armuri pe piepturi viitoare\/ \u015fi-o spad\u0103 grea \u00een m\u00e2ini ce nu sunt \u00eenc\u0103.\/\/ Din m\u0103r\u0103cini, din lacrimi \u015fi din cuie\/ vor cre\u015fte m\u00e2ng\u00e2ierile fraterne\/ pe care, m\u00e2ine, al\u0163ii le-or a\u015fterne\/ pe frun\u0163ile ce-n urma noastr\u0103 suie.\/\/ \u015ei c\u00e2nd, sub noaptea sm\u00e2rcului \u015fi-a zloatei,\/ \u00eenchidem lupt\u0103, lacrim\u0103 \u015fi ran\u0103,\/ din viermuirea noastr\u0103 subteran\u0103\/ noi cre\u015ftem p\u00e2ine pentru foamea gloatei.\u201d<\/em><\/strong> (Radu Gyr<\/strong>, Ofrande<\/em> \u00een ciclul S\u00e2ngele temni\u0163ei. Stigmate.<\/em><\/strong> Ed. Lucman, Bucure\u015fti-2009) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 << Istoria rom\u00e2nilor dezgolit\u0103 de crucile de pe scuturile voievozilor e egal\u0103 cu zero.>>\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(PETRE \u0162U\u0162EA) \u00a0 \u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26597","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26597","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26597"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26597\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26599,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26597\/revisions\/26599"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}