{"id":26606,"date":"2016-06-30T21:11:15","date_gmt":"2016-06-30T21:11:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26606"},"modified":"2016-06-30T21:11:15","modified_gmt":"2016-06-30T21:11:15","slug":"rodica-anca-din-donosteea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/06\/30\/rodica-anca-din-donosteea\/","title":{"rendered":"Rodica Anca: Din Donosteea"},"content":{"rendered":"
\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Rodica \u0219i George Anca<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

RODICA ANCA:\u00a0 <\/em>Din DONOSTEEA <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

***<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0C\u00e2nd, peste 4 sau 5 miliarde de ani, Andromeda \u015fi Calea Lactee se vor ciocni, exact a\u015fa va ar\u0103ta cerul. Ro\u015fu \u015fi minunat. Am v\u0103zut pe Discovery o simulare pe calculator.\u00a0 Atunci, \u00een viitor, ca \u015fi atunci, \u00een trecut, aceast\u0103 culoare va \u00eensemna tot moarte.Dar ambele apari\u0163ii sunt departe, una\u00a0 \u00een\u00a0 trecut \u015fi cealalt\u0103, \u015fi mai departe \u00een viitor.<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

Am \u0219i fost \u201edes\u0103v\u00e2r\u0219it contabil\u201d… \u0219i controlor financiar, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd m-am s\u0103turat de cifre, \u0219i m-am decis pentru Intstitul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu \u201d din Bucure\u0219ti, sec\u021bia Ceramic\u0103, pe care am urmat-o timp de 6 ani. Dac\u0103 am terminat Institutul, \u00eei sunt \u00eendatorat\u0103 mai ales\u00a0 doamnei Cantemir, profesoara mea de desen!\u00a0 \u00a0Cred c\u0103 eram prin clasa a 5-a. Era at\u00e2t de rafinat\u0103, de elegant\u0103 \u00een felul de a vorbi cu noi. Avea nume de domnitori, dar noi am auzit despre\u00a0 Cantemire\u015fti numai dup\u0103 mul\u0163i ani, c\u00e2nd istoria neamului nostru nu mai era un subiect interzis.<\/p>\n

*<\/p>\n

Am fost o genera\u0163ie norocoas\u0103. In liceu am avut profesori foarte buni, forma\u0163i la \u015fcoli \u00eenalte \u00eenainte de r\u0103zboi \u015fi ei \u015ftiau cum trebuiau s\u0103 ne \u00eenve\u0163e \u00een a\u015fa fel, \u00eenc\u00e2t nu numai s\u0103\u00a0 \u00een\u0163elegem, dar s\u0103 ne \u015fi plac\u0103. S\u0103 \u015fi dorim s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m,de bun\u0103 voia noastr\u0103. Eu cred c\u0103 este de datoria noastr\u0103 s\u0103 ni-i amintim cu dragoste \u015fi s\u0103-i omagiem cu tot respectul nostru, pentru ce \u015fi cum ne-au \u00eenv\u0103\u0163at. Au plecat prea cur\u00e2nd din lumea noastr\u0103, cei care le-au urmat erau mai mult instructor politici, accentul pun\u00e2ndu-se\u00a0 pe alte subiecte dec\u00e2t cele de cultur\u0103. Dac\u0103 putem s\u0103 scriem \u015fi s\u0103 vorbim corect o frumoas\u0103 limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, asta se datoreaz\u0103 doamnei profesoare le Limba Rom\u00e2n\u0103, care ne-a ar\u0103tat cum s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m gramatica \u00eentr-o manier\u0103 pe care n-am uitat-o \u015fi nici nu am fi putut face dezacorduri gramaticale.<\/p>\n

La fel erau profesoarele de fizic\u0103 \u015fi chimie, istorie, geografie. Fiecare. Dar tovar\u0103\u015fa profesoar\u0103 Cioriciu, profesoara de Istoria \u015fi Geografia URSS? Ce mai personalitate avea! Ne f\u0103cuse s\u0103 \u015ftim mai bine istoria URSS \u015fi grani\u0163ele acesteia, dec\u00e2t pe cele ale propriei patrii! De limba rus\u0103 ce mai pot s\u0103 spun?<\/p>\n

*<\/p>\n

Eh, am avut \u015fi exemple din literatura noastr\u0103. Cum se nume\u015fte? \u201e Proletcultist\u0103\u201d?\u00a0 Da,\u00a0 o mul\u0163ime de scriitori s-au pus \u00een slujba regimului, n\u0103scocind povestiri, poezii, balade, romane mobilizatoare. De\u015fliu, cu \u201eMinerii din Maramures\u201d sau \u201eLaz\u0103r de la Rusca\u201d. Nici acum nu am uitat c\u00e2teva versuri: \u201eClip\u0103, stai, opre\u015fte-\u0163i zborul,\/ Se pr\u0103vale compresorul!\u201d Unul, cred c\u0103 Laz\u0103r de la Rusca, nu mai sunt sigur\u0103, se arunc\u0103 \u00een fa\u0163a compresorului, care st\u0103tea s\u0103 se pr\u0103v\u0103leasc\u0103 \u00een pr\u0103pastie, pentru a-l opri cu propriul trup: \u201e\u015ei el geme sub obad\u0103: \u201en-o s\u0103 cad\u0103! n-o s\u0103 cad\u0103!\u201d P\u0103i cu asemenea exemple mobilizatoare se mai putea pl\u00e2nge vreun copil c\u0103 a obosit?<\/p>\n

\n

Sau Maria Banu\u015f, cu al ei \u201eWu Wing\u201d o n\u0103ucise \u015fi pe Rina de cap \u015fi, de\u015fi eu eram adolescent\u0103, m\u0103 tot \u00eendemna s\u0103 lu\u0103m \u015fi noi un copila\u015f coreean (sau vietnamez, nu mai \u0163in minte) s\u0103-l cre\u015ftem noi, c\u0103 de unde m\u00e2nc\u0103m noi dou\u0103, poate s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi el! C\u0103 prea pl\u00e2ngea \u00een poezia respectiv\u0103 c\u0103 e mic \u015fi c\u0103-i e foame \u015fi-i e frig!<\/p>\n

Gata, am obosit. M\u0103 dor ochii. I\u0163i trimit ce-am scris, s\u0103 vezi ce \u00ee\u0163i aminte\u015fti tu. \u015ei mai scriu \u015fi m\u00e2ine.<\/p>\n

*<\/p>\n

Tata a fost dat afar\u0103 din Partidul Comunist, pedeaps\u0103 pentru c\u0103 a tr\u0103dat principiile\u00a0 comuniste. Asta, pe mine nu m-ar fi nec\u0103jit de loc, dac\u0103 dup\u0103 ce am terminat liceul n-a\u015f fi \u00eencercat s\u0103 ob\u0163in un loc pentru burs\u0103 la examenul de admitere la facultate. Am fost chemat\u0103 la Sfatul Popular de sector, adic\u0103 la Sectia de Inv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi certat\u0103 \u015fi f\u0103cut\u0103 de ru\u015fine c\u0103 eu, fiica unui tr\u0103d\u0103tor al partidului, am tupeul s\u0103 cer tocmai partidului burs\u0103 de studii, eu, care n-ar trebui nici m\u0103car s\u0103 fiu l\u0103sat\u0103 s\u0103 dau examen pentru studii superioare! Mi-am b\u0103gat coada \u00eentre picioare, ca o potaie jig\u0103rit\u0103 \u015fi am plecat pl\u00e2ng\u00e2nd ru\u015finat\u0103 \u015fi profund jignit\u0103. Dar nu m-am l\u0103sat \u015fi am dat examen la \u201ef\u0103r\u0103 burs\u0103\u201d \u015fi, bine\u00een\u0163eles c\u0103 am picat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Abia peste mul\u0163i ani, vreo zece cred, c\u00e2nd nu mai era at\u00e2ta stricte\u0163e politic\u0103, am reu\u015fit s\u0103 intru la Institutul de Arte Plastice \u201eN. Grigorescu\u201d.\u00a0 Pe care l-am terminat peste \u015fase ani cu nota maxim\u0103, 10. Doar c\u0103 acum aveam 31 de ani, nu 21, c\u00e2t a\u015f fi avut, dac\u0103 n-a\u015f fi fost oprit\u0103, la timpul meu. Dar, dec\u00e2t niciodat\u0103, e bine \u015fi mai t\u00e2rziu!<\/p>\n

Dup\u0103 cum bine \u015ftii, \u00een cei 10 ani, am lucrat \u00eentr-o uzin\u0103\u00a0 ca muncitor necalificat timp de un an, apoi am f\u0103cut o \u015ecoal\u0103 Financiar\u0103 Postliceal\u0103, \u015fi am fost contabil al\u0163i 6 ani , p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd n-am mai \u00eendurat \u015fi am \u00eencercat din nou examenul de admitere la facultate, cu mai mult noroc, de data aceasta.<\/p>\n

*<\/p>\n

Tare mult mi-am dorit s\u0103 m\u0103 fac medic \u015fi nu a\u015fa, orice fel de medic, ci chirurg neurolog.\u00a0 Imi p\u0103rea cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fi grea profesie \u015fi poate asta a fost \u00eencercarea vie\u0163ii mele. Dac\u0103 a\u015f fi reu\u015fit, sunt sigur\u0103\u00a0 c\u0103 a\u015f fi fost as \u00een domeniu! Nu m\u0103 laud, m-a\u015f fi dedicat trup \u015fi sufllet \u00eemplinirii acestui vis \u015fi mai ales ajutor\u0103rii celor \u00een nevoie. Dar destinul n-a fost de acord cu dorin\u0163a mea.<\/p>\n

Destinul sau alte for\u0163e, mai lume\u015fti, care nu permiteau urma\u015fului unui renegat accesul la studii \u015fi nici aspira\u0163ii superioare conditiei umile a unui copil din clasa inferioar\u0103. Nu m\u0103 pl\u00e2ng. Al\u0163i oameni ai \u0163\u0103rii, intelectuali, politicieni de seam\u0103, fie au reu\u015fit s\u0103 emigreze, fie au sf\u00e2r\u015fit tortura\u0163i \u00een \u00eenchisori, la canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103, deschis special pentru exterminarea elitei, fie, dac\u0103 au suprevie\u0163uit ani \u015fi ani la r\u00e2nd, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u00e2ndu-se s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, au fost elibera\u0163i bolnavi, b\u0103tr\u00e2ni, neputincio\u015fi, debusola\u0163i,doar pentru a muri cur\u00e2nd singuri, p\u0103r\u0103si\u0163i de rude, de prieteni, de cunoscu\u0163i, de toat\u0103 lumea, sting\u00eendu-se\u00a0 tri\u015fti \u015fi ne\u015ftiu\u0163i \u00een t\u0103cere \u015fi singur\u0103tate.<\/p>\n

Iar noi, copiii, tineretul, nu \u015ftiam nimic din ororile astea, contemporane cu noi. Nici nu\u00a0 \u00eendr\u0103znea nimeni s\u0103 vorbeasc\u0103, pere\u0163ii aveau urechi pe vremea aia \u015fi oric\u00e2nd se g\u0103sea cineva care s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 spun\u0103 mai departe. Chiar \u015fi acum, dup\u0103 mai bine de o jum\u0103tate de secol, se mai descoper\u0103 \u00een arhive secrete, rapoarte \u015fi denun\u0163uri \u00eentre prieteni, rude, p\u0103rin\u0163i \u015fi copii. \u00cen loc s\u0103 devenim mai umani, mai apropia\u0163i, mai iubitori, mai uni\u0163i, ne-am \u00eenr\u0103it, ne-am \u00eenstr\u0103inat, devenind mai nep\u0103s\u0103tori cu cei de l\u00e2ng\u0103 noi, Era vorba, cred, de supravie\u0163uire. Ori st\u0103teai cuminte \u00een locul ce \u0163i s-a acordat \u015fi executai f\u0103r\u0103 s\u0103 cr\u00e2cne\u015fti ordinele, ori erai scos chiar\u00a0 \u015fi din r\u00e2ndurile anonimilor. Orwell a avut dreptate: \u201eporci\u201d au existat \u00eentotdeauna, exist\u0103 \u015fi acum \u015fi vor\u00a0 exista\u00a0 mereu. Doar c\u0103 \u015fi-au pus alte m\u0103\u015fti.<\/p>\n

*<\/p>\n

Fiindc\u0103 m-am str\u0103duit foarte tare s\u0103 fiu o student\u0103 silitoare \u015fi muncitoare, dup\u0103 ce am terminat anul \u00eent\u00e2i, \u00eencep\u00eend cu urm\u0103torul, am avut burs\u0103 p\u00e2n\u0103 ce am terminat institutul, \u015ei, drept premiu pe anul I am primit un loc \u00een tab\u0103ra studen\u0163easc\u0103 de la P\u00e2r\u00e2ul Rece. Era vara anului l965.<\/p>\n

\u00a0Acolo l-am \u00eent\u00e2lnit pe viitorul meu so\u0163, George Anca. Era student filologie.Veniser\u0103 mai mul\u0163i studen\u0163i, colegi cu el, la un cenaclu, sau recital de poezie la Sinaia, \u015fi de acolo au venit la P\u00e2r\u00e2ul Rece \u00een excursie. Au venit la masa noastr\u0103, unde noi, fetele, ie\u015fisem la o \u00eenghe\u0163at\u0103, cred. El \u015fi un prieten \u015fi coleg. Am stat de vorb\u0103, ne-au citit din versurile lor, G. mi-a fumat \u0163ig\u0103rile, parc\u0103 am jucat \u015feptic, au stat p\u00e2n\u0103 spre sear\u0103, c\u00e2nd aveau tren spre Bucure\u015fti. Inainte de plecare am schimbat adresele, hot\u0103r\u00e2nd s\u0103 ne vedem \u00een toamn\u0103, c\u00e2nd \u00eencepeau cursurile. Peste vacan\u0163\u0103 ne-am scris c\u00e2teva scrisori, apoi\u00a0 ne-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi am r\u0103mas prieteni. Peste un an, pe 3 iunie 1966 ne.am c\u0103s\u0103torit \u015fi iat\u0103, peste o lun\u0103 se \u00eemplinesc 46 de ani! Ne-am \u00eemp\u0103cat\u00a0 foarte bine, parc\u0103 am fi fost meni\u0163i unul celuilalt.<\/p>\n

\u00cen ziua aceea ploua.Se zice c\u0103 dac\u0103-\u0163i plou\u0103 la nunt\u0103 o s\u0103 ai o via\u0163\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103. \u00cen ceeace prive\u015fte via\u0163a sufletului, a\u015fa a fost. Am f\u0103cut numai c\u0103s\u0103toria civil\u0103. A fost taic\u0103-meu \u015fi c\u00e2\u0163iva colegi de-ai mei \u015fi de-ai lui. N-aveam cine \u015ftie ce toalete, erau vechi dar onorabile, apoi am mers acas\u0103 la noi unde ne a\u015fteptau ni\u015fte pr\u0103jituri \u015fi vreo patru-cinci sticle de Gras\u0103 de Cotnari, la trrei sferturi, aranjate toate frumos pe mas\u0103, de Tanti Rina.<\/p>\n

C\u0103s\u0103toria religioas\u0103 am reu\u015fit s-o facem abia dup\u0103 vreo trei ani, c\u00e2nd ni\u015fte prieteni care emigraser\u0103 \u00een Statele Unite au venit \u00een vizit\u0103 \u015fi ne-au cununat la biseric\u0103. Tot\u00a0 ei ne-au dus apoi la un restaurant, pe noi \u015fi pe Aurelia \u015fi Petre Diaconu, sora \u015fi cumnatul na\u015fei Didi. Preotul care\u00a0 a oficiat era \u015etefan,fratele na\u015fului Gicu Alexe. \u015ei asta a fost tot. Am primit cadou de la ei un frumos serviciu de mas\u0103 din por\u0163elan pe care l-am p\u0103strat \u015fi, c\u00eend s-a c\u0103s\u0103torit fata noastr\u0103, i l-am dat ei \u015fi so\u0163ului ei ca amintire.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dup\u0103 ce \u015fi-a luat serviciu, dimine\u0163ile plecam \u00eempreun\u0103. Atelierul meu era l\u00e2ng\u0103 Radiodifuziuna Rom\u00e2n\u0103, unde reu\u015fise s\u0103 se angajeze ca reporter, m\u0103 l\u0103sa pe mine la poart\u0103 \u015fi el pleca pu\u0163in mai departe.\u00a0 Drumul nostru trecea prin Ci\u015fmigiu. Era o bucurie \u00een fiecare zi, \u015fi prim\u0103vara \u015fi iarna! Prindeam broscu\u0163e mici \u015fi verzi, c\u0103, mai ales diminea\u0163a, \u0163op\u0103iau pe alei cu sutele, o vreme. Apoi erau copacii, frumo\u015fi pe orice vreme, erau florile colorate, p\u0103s\u0103rele vesele, ce mai, \u00eencepeam fiecare zi cu bucuria c\u0103 tr\u0103iam, c\u0103 eram ferici\u0163i. Nici nu ne doream mai mult!<\/p>\n

*<\/p>\n

Trebuie s\u0103 amintesc \u015fi profesorii care mi-au \u00eendrumat primi pa\u015fi \u00een arta ceramicii. A fost Ion Popescu-Negreni. Ne-a predat desenul \u015fi pictura. Venea la corectur\u0103 \u00ee\u015fi aprindea \u0163igara, se proptea \u00een fa\u0163a \u015fevaletului, dup\u0103 ce puf\u0103ia zgomotos \u015fi cu nesa\u0163, spunea \u201eda, bine\u201d sau \u201e nu-mi place porc\u0103ria, ce-ai vrut s\u0103 faci cu gama asta de culoare?\u201d Dup\u0103 ce ne ar\u0103ta unde am gre\u015fit \u015fi ne punea s\u0103 corect\u0103m, r\u0103m\u00e2nea cu noi la o cafea, discut\u00e2nd \u00een continuare despre lucr\u0103ri, despre\u00a0 pictorii \u015fi sculptorii\u00a0 vremii, despre c\u0103r\u0163i, filme, expozi\u0163ii To\u0163i \u00eel iubeam. \u015ei c\u00e2nd ne certa o f\u0103cea f\u0103r\u0103 s\u0103 ne jigneasc\u0103, ne asculta argumentele, ne explica unde, de ce \u015fi cum am gre\u015fit, \u00eentocmai ca un tat\u0103. De aceea \u015fi noi, studen\u0163ii, \u00eei alintam spun\u00e2ndu-i \u201ePapa Negreni\u201d. Ne-a urm\u0103rit \u015fi dup\u0103 ce am terminat facultatea, a vizitat toate expozi\u0163iile noastre, \u015fi ne-a dat speran\u0163e \u00een viitor.<\/p>\n

Un alt profesor a fost Mac Constantinescu, pictor de avangard\u0103, grafician si ceramist. A r\u0103mas de la el o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103 clasic\u0103, la intrarea \u00een parcul Carol, care este decorat\u0103 cu un mozaic minunat, reprezent\u00e2nd zodiacul. \u015ei lui \u00eei spuneam Papa Mac, \u015fi\u00a0 il iubeam \u015fi pe el. A tr\u0103it mul\u0163i ani \u00een Fran\u0163a, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 r\u0103zboi, l-a portretizat pe\u00a0 Br\u00e2ncu\u015fi .C\u00e2nd am terminat licen\u0163a ne-a invitat pe to\u0163i cei nou\u0103 absolven\u0163i cerami\u015fti \u015fi sticlari\u00a0 ai anului 1971 la restaurantul de la parterul blocului turn\u00a0 din spatele fostului\u00a0 palat regal, ne-a tratat cu bun\u0103t\u0103\u0163i de care nu mai m\u00e2ncasem noi vreodat\u0103, cum ar fi br\u00e2nza aceea cu mucegai, nu-mi amintesc denumirea.\u00a0 Ba da, camambert. Mie nu\u00a0 mi-a pl\u0103cut nici atunci \u015fi nici alt\u0103dat\u0103, ce s\u0103 fac, n-am \u015ftiut\u00a0 nicic\u00e2nd s\u0103 fiu snoab\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am mai avut-o profesoar\u0103 \u015fi pe doamna Zoe B\u0103icoianu.<\/p>\n

Rector era dl. Ioanid.<\/p>\n

Decan la Arte Decorative, cum se numea facultatea noastr\u0103,era dl. Schobel. Era un om bun. \u00cei ajuta pe to\u0163i cei care aveau nevoie de sprijinul s\u0103u. \u015ei pe mine a vrut s\u0103 m\u0103 ajute,\u00a0\u00a0 propun\u00e2ndu-mi s\u0103 m\u0103 fac\u0103 membru de partid. I-am spus c\u0103 nu se va putea, deoarece tat\u0103l meu fusese exclus din partid, c\u0103 am avut\u00a0 mereu necazuri din pricina asta, dar mi-a r\u0103spuns c\u0103 vremurile s-au schimbat odat\u0103 cu\u00a0 alegerea lui Ceau\u015fescu la conducere, c\u0103 m\u0103 ajut\u0103 el, decanul, s\u0103 fiu primit\u0103, fiindc\u0103 altfel \u00eemi\u00a0 va fi foarte greu s\u0103 r\u0103zbesc mai departe. Dezam\u0103girea lui a fost mai mare dec\u00e2t a mea, c\u00e2nd partidul i-a respins propunerea, ba, mai mult, s-au sesizat \u015fi cei de la tineret ( Uniunea Tineretului Comunist ), au f\u0103cut adunare general\u0103 pe institut \u015fi m-au exclus \u015fi de acolo. Nu prezentam \u015fi nu meritam \u00eencredere. Nu meritam eu o asemenea onoare! Mai mult, m-au umilit \u00een fata tuturor colegilor din institut, ca pe ultimul infractor nelegiuit, care am \u00eencercat s\u0103 p\u0103c\u0103lesc partidul clasei muncitoare. Cred c\u0103 decanul a suferit mai mult dec\u00e2t mine. Ce i-or fi f\u0103cut \u015fi lui, ce mustr\u0103ri o fi primit…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu G. povestea a fost alta. Terminase facultatea, voia s\u0103 se \u00eenscrie la Doctorat, dar nu a fost primit, pentruc\u0103 nu era membru de partid. A trebuit s\u0103 solicite s\u0103 devin\u0103 membru, s\u0103 aduc\u0103 recomand\u0103ri solide \u015fi, pe drept, pline de laud\u0103. Dar lui i-au aprobat \u00eenscrierea si \u00een partid \u015fi la Doctorat. Norocul lui.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dar mai \u00eent\u00e2i vreau s\u0103 povestesc pu\u0163in din peripe\u0163iile lui G. cu\u00a0 joburile, c\u0103 el a avut mai multe, \u00een primii ani de dep\u0103 facultate.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a terminat armata, fiindc\u0103 scrisese \u00een cele \u015fase luni c\u00e2t a fost\u00a0 \u00eenrolat, mai multe articole la ziarul armatei, cred c\u0103 se numea \u201e Ap\u0103rarea Patriei\u201d, cei de la ziar i-au solicitat s\u0103 lucreze la ei. Dar pentru asta trebuia s\u0103 devin\u0103 militar permanent. C\u00e2nd a auzit el c\u0103 va trebui s\u0103 poarte uniform\u0103 militar\u0103 \u015fi s\u0103 execute ordinele altora toat\u0103 via\u0163a, n-a vrut, a refuzat. Eu am fost de acord cu el, cu toate c\u0103. din punctul de\u00a0\u00a0 vedere\u00a0 al bun\u0103st\u0103rii, am fi dus-o mai bine. Dar \u015fi via\u0163a lui, a noastr\u0103, ar fi fost alta \u015fi sunt sigur\u0103 c\u0103 a ales bine.<\/p>\n

Dup\u0103 revolu\u0163ie, nu \u015ftiu \u00een ce an, a aplicat prntru Comisia European\u0103 pentru Rom\u00e2nia, pentru postul de manager. Dup\u0103 teste, cineva, un englez, l-a \u00eentrebat dac\u0103 ar accepta postul al\u00a0 doilea. Desigur c\u0103 berbecul cel c\u0103pos nu a acceptat!<\/p>\n

A mai refuzat odat\u0103 s\u0103 fie ambasador nu \u015ftiu unde, prin anii 90, la propunerea \u201eServiciilor\u201d, c\u00e2nd, afl\u00e2ndu-se \u00een India la o Conferin\u0163a Mondial\u0103 a Bibliotecilor, a primit acas\u0103 o scrisoare de amenin\u0163are din Iran. Ne-am speriat foarte tare \u015fi, presupun\u00e2nd ceva ma\u015fina\u0163ii dubioase, n-a acceptat. \u015ei a pl\u0103tit refuzul acesta c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd s-a prezentat el la un concus la MAE \u015fi a fost respins.<\/p>\n

De-alungul carierei a fost reporter, ziarist, inspector \u00een Ministerul Educa\u0163iei, 25 de ani director la Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u0163ional\u0103, profesor universitar \u00een Bucure\u015fti, T\u00e2rgovi\u015fte, Constan\u0163a \u015fi Oradea. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, la Delhi University pentru \u015fapte ani.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

India mea<\/p>\n

\u0162ara \u00een care, dac\u0103 destinul nu ar fi hot\u0103r\u00e2t a\u015fa, nu am fi ajuns niciodat\u0103. La Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntui nu s-a g\u0103sit nici un doritor de a merge acolo pentru a preda Limba Rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Delhi. Probabil c\u0103 acolo beneficiile materiale ar fi fost minime. Cum G. nu era interesat de acest aspect, s-a oferit el \u015fi a fost numit. Singura problem\u0103 erau ratele la cas\u0103, care trebuiau pl\u0103tite. \u201e C\u00e2t s\u0103 pl\u0103tim ratele vom c\u00e2\u015ftiga noi.\u201d m-a \u00eencurajat el. \u015ei a plecat \u00eenainte, urm\u00e2nd ca noi, eu \u015fi Nana s\u0103 de ducem dup\u0103 ce se aranjaz\u0103 el acolo cu casa. Numai c\u0103 pentru noi dou\u0103, Ministerul nu a alocat bani de drum,\u00a0 a trebuit s\u0103 v\u00e2nd ma\u015fina de tricotat, cea de cusut, verighetele,\u00a0 am mai adunat oarece bani de la Fondul Plastic, mi-a mai dat \u015fi taic\u0103-meu c\u00e2t a putut \u015fi a\u015fa am str\u00e2ns banii numai pentru dus. Am plecat \u00eempreun\u0103 cu doi func\u0163ionari de la Minister \u015fi m-am mai calmat, c\u0103 plecam prima oar\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi mi-era team\u0103 c\u0103 nu m\u0103 descurc. Dar totul a mers bine \u015fi am ajuns la Delhi, unde m\u0103 a\u015ftepta G la aeroport.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r\u0103 circula un fel de oracol din care a reie\u015fit c\u0103 \u00een via\u0163a anterioar\u0103 am fost dansatoare \u00eentr-un templu indian! Poate de aceea m-am sim\u0163it ca acas\u0103 \u00een to\u0163i anii \u00een care am tr\u0103it acolo.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dar mai ales am iubit oamenii. Am iubit copiii. Am iubit studen\u0163ii lui G care veneau \u00een vizit\u0103 \u015fi-mi spuneau \u201eMam\u0103\u201d, \u015fi \u00eemi vorbeau despre visurile lor, despre problemele lor, chiar ca unei mame.<\/p>\n

Mi-au r\u0103mas acolo, \u00een India, prietene bune, Leela, Margaret, Nilima, Esha. Memna. Cu Esha am reluat leg\u0103tura de cur\u00e2nd, \u015fi dac\u0103 scriu cartea asta este pentruc\u0103 ea mi-a cerut. Pentruc\u0103 o iubesc \u015fi pe ea \u015fi India.<\/p>\n

India, \u0163ara spiritului, \u0163ara templelor, \u0163ara muzicii mistice, \u0163ara dansului, \u0163ara zeilor cobor\u00e2\u0163i printre oameni, \u0163ara miturilor, \u0163ara epopeilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mitologia Indian\u0103 m-a fascinat \u015fi m-a subjugat pentru tot restul vie\u0163ii. \u00cei iubesc pe Vishnu, pe Krishna, pe Radha, pe Sita, dar, mai ales \u00eel iubesc pe Shiva, \u201eour Lord of Amattur\u201d\u015fi pe Parvati.<\/p>\n

*<\/p>\n

Gayatri<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Meaning of Gayatri. \u201cOM Bhu, (or Bhooh), OM Bhuvah, OM Suvah, OM Mahah, OM Janah, OM Tapah, OM Sayam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 OM Tat Savitur Varenyem, Bhargo Devasya Dheemahi, Dheeyo Yo Nah Prachodayaat\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 OM \u00eenseamn\u0103 ACELA : Soarele Absolut al Luminii Nem\u0103surabile (con\u015ftiin\u0163a) care pune \u00een mi\u015fcare impulsurile (mintea) noastre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Aceast\u0103 Mantra este clar divizat\u0103 \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i: Prima parte con\u0163ine cele \u015fapte Vyahrities, cea de a doua, mantra propriu-zis\u0103. \u00cen sanscrit\u0103, mantra are 24 de silabe. Este compus\u0103 \u00eentr-un ritm care se cheam\u0103 \u201cMetrul Gayatri\u201d. Aceast\u0103 mantra este o formul\u0103 cosmic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cele \u015fapte Vyahrities. Aceste \u015fapte trepte formeaz\u0103 prima parte a mantrei, \u015fi reprezint\u0103 \u015fapte invoca\u0163ii. Ele invoc\u0103 cele \u015fapte straturi ale acestui univers, adic\u0103 Crea\u0163ia. Acest univers este compus ca un c\u00e2ntec, spun Vedele, cu ajutorul a \u015fapte note muzicale (Sapta Swaras) De ex. Vedem o piatr\u0103, pomi, animale, p\u0103s\u0103ri, oameni. Toate acestea exist\u0103, dar nu \u00een acela\u015fi mod. Existen\u0163a fiec\u0103ruia se plaseaz\u0103 la un nivel diferit. Piatra exist\u0103 numai fizic.\u00a0 Un copac exist\u0103 fizic dar, in acela\u015fi timp, exist\u0103 \u015fi biologic, lumea biologic\u0103 fiind alta dec\u00e2t cea simplu fizic\u0103. Astfel, via\u0163a unui copac se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een dou\u0103 planuri: \u00een planul material, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu piatra , dar \u015fi \u00een planul vital, numit tr\u0103ire, \u00een timp ce piatra exist\u0103 numai \u00een planul material. Acest cel mai de jos nivel, sau Planul Fizic, se nume\u015fte \u201cBhoo\u201d sau \u201cA exista, A fi\u201d \u00een sanscrit\u0103. Plantele tr\u0103iesc \u00een Lumea Vital\u0103, cu Prana (principiul Vie\u0163ii} , \u00een planul al doilea, numit \u201cBhuvah Loka\u201d sau Planul Vital. At\u00e2t plantele, c\u00e2t \u015fi animalele vie\u0163uiesc. Dar animalele au un nivel mai ridicat de fiin\u0163e.\u00a0 Animalele g\u00e2ndesc, \u00een timp ce plantele doar tr\u0103iesc \u00een planul vegetativ al vie\u0163ii. Animalele se mi\u015fc\u0103, dar nu aceasta este diferen\u0163a real\u0103.\u00a0 Acesta const\u0103 \u00een diferen\u0163ierea la nivelul Con\u015ftiintei, sau Planul Mental. Plantele sunt mai jos \u00een acest plan dec\u00e2t animalele. Aceste nivele sau planuri \u00een gradele Con\u015ftiintei, se numesc Vyahriti. Astfel toate cele \u015fapte Vyaahrities, sunt diferite grade ale Con\u015ftiintei: 1. Bhooh \u2013 planul fizic, 2. Bhuvah \u2013 planul vital, 3. Suvah \u2013 planul mental, 4. Mahah \u2013 planul intelectual 5. Janah \u2013 planul super mental. 6. Tapah \u2013 planul spiritual, 7. Satyam \u2013 planul Divin, Planul Realit\u0103\u0163ii Absolute, care este Brahma sau Mintea Universal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceste \u015fapte nivele ale Crea\u0163iei sunt descrise ca \u015eapte Trepte c\u0103tre Templul lui Dumnezeu. Aceste \u015eapte Trepte de Aur trebuie urcate de c\u0103tre orice creatur\u0103, una c\u00e2te una, \u00eenainte de a ajunge la Cea mai \u00cenalt\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eenainte de a ajunge la unirea complet\u0103 cu Brahma, care este \u0163elul \u00een Brahma Vidya, adic\u0103 \u00een via\u0163\u0103, fiecare trebuie s\u0103 se desvolte prin parcurgerea fiec\u0103reia din cele \u015fapte Locas.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cele \u015fapte Vyahritis se refer\u0103 de asemeni la cele \u015fapte vibra\u0163ii, a\u015fa cum \u00eent\u00e2lnim \u00een curcubeu sau spectrul solar. Toate cele \u015fapte Lokas\u00a0 (Planuri, Niveluri, Lumi) fac parte din Brahma, care este ca lumina alb\u0103 ce le con\u0163ine pe toate cele \u015fapte culori vizibile \u00een spectrul solar. De asemeni, mantra OM con\u0163ine toate cele \u015fapte note muzicale, care, toate sunt \u00een Brahma, Creatorul universului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gayatri este o Formul\u0103 Mistic\u0103\u00a0 ce con\u0163ine esen\u0163a\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii Vedice. Gayatri se refer\u0103 la Univers ca la un lucru viu \u015fi ne \u00eenva\u0163\u0103 cum poate fi acesta studiat.\u201cTu e\u015fti Universul\u201d, spune, \u201cTu e\u015fti Timpul Viu, (Ayu) sau perioada vie a Universului, Tu e\u015fti Calea Divin\u0103\u201d, adres\u00e2ndu-se \u00een felul acesta Puterii Universale din\u0103untrul corpului omului.<\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 7 Satya Loka (Nivelul Divin) \u2013 Sahasrara Chakra, \u00een cre\u015ftet<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a06 Tapo Loka (Nivelul Spiritual) \u2013 Agna Chakra,\u00eentre spr\u00e2ncene<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 5 Jano Loka (Nivelul Super Mental) \u2013 Vishuddhi Chakra,la baza g\u00e2tului<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 4 Mahar Loka (Nivelul Intelectului) \u2013 Anahata Chakra,\u00een dreptul inimii<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3 Swah Loka (Nivelul Mental) \u2013 Manipurana Chakra, \u00een dreptul ombilicului<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2 Bhuvar Loka (Nivelul Vital) \u2013 Swadhistana Chakra,\u00een dreptul organelor sexuale<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1 Bhu Loka (Nivelul Fizic) \u2013 Muladhara Chakra, \u00een dreptul coccisului<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acela care a creat Universul a creat \u015fi Omul, dup\u0103 acela\u015fi tipar. Acest tipar este bazat pe Structura exprimat\u0103 de Gayatri: Legea lui \u015eapte. Exist\u0103 \u015fapte Vibra\u0163ii de baz\u0103 produse \u00een Akasha ( Eter). La \u00eenceputurile Crea\u0163iei, Brahma, care este Creatorul, exista ca principiu al sunetului. Acest sunet primordial se nume\u015fte \u201cPranava\u201d, \u201cOM\u201d, Brahma. Gayatri este simbolul pentru poten\u0163ele \u015fi for\u0163ele con\u0163inute \u00een acest Sunet Primordial numit \u201cOM\u201d (nu a\u015fa cum \u00eel folosim noi, ci a\u015fa cum emana din Crea\u0163ie, ca Vibra\u0163ie Universal\u0103). Pranava reprezint\u0103 at\u00e2t Universul c\u00e2t \u015fi Omul, construite pe o funda\u0163ie identic\u0103. Aceast\u0103 prim\u0103 Vibra\u0163ie a Sunetului Cosmic a dat na\u015ftere la \u015fapte tonuri. Aceste \u015fapte vibra\u0163ii (tonuri) au cobor\u00e2t dinspre Brahma pe p\u0103m\u00e2nt ca \u015fapte trepte ale Sc\u0103rii \u00een forma celor \u015eapte Vyahrities. Aceast\u0103 Scar\u0103 este leg\u0103tura \u00eentre Omul tr\u0103itor pe p\u0103m\u00e2nt, \u00een planul Material (Fizic), cu ajutorul c\u0103reia se poate ridica spre \u00een\u0103l\u0163imile spirituale ale con\u015ftiin\u0163ei simbolizat\u0103 de c\u0103tre Soarele Interior.<\/p>\n

*<\/p>\n

D\u00a0 O\u00a0 N\u00a0 O\u00a0 S T E\u00a0 E\u00a0 A<\/strong><\/p>\n

DOMNITA CU P\u0102RUL CA NOAPTEA<\/p>\n

\u015eI OCHII CA STELELE<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0Au trecut ani mul\u0163i \u015fi multe genera\u0163ii \u015fi-au tr\u0103it vie\u0163ile lini\u015ftite \u015fi fericite pe\u00a0 Insula cea Minunat\u0103.<\/p>\n

De la o vreme, \u00eens\u0103, ceva a \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 altfel de cum ar fi trebuit. Unora dintre ei nu le prea mai\u00a0 pl\u0103cea s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de ogoarele lor, altora nu le mai p\u0103sa de prietenii lor, al\u0163ii au \u00eenceput s\u0103\u00a0 priveasc\u0103 cu invidie peste gardurile\u00a0 vecinilor, nu\u00a0 se mai ajutau unii pe ceilal\u0163i ba, chiar \u00eencepur\u0103 s\u0103 se \u00een\u015fele unii pe al\u0163ii \u015fi s\u0103 profite de naivitatea \u015fi bun\u0103credin\u0163a celorlal\u0163i. Oamenii de omenie nu \u015fi-au dat seama de schimb\u0103ri de la \u00eenceput, c\u00e2nd mi\u015felnicii erau pu\u0163ini \u015fi pref\u0103cu\u0163i. S-au dumirit doar mult mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd ace\u015ftia \u015fi-au dat arama pe fa\u0163\u0103 \u015fi n-au mai avut nici un\u00a0 pic de jen\u0103 \u015fi c\u00e2nd erau mul\u0163i, prea mul\u0163i \u015fi prea r\u0103i pentru a le face fa\u0163\u0103.<\/p>\n

De unde ap\u0103ruser\u0103 oare, aceste apuc\u0103turi neomenoase \u015fi necinstite?<\/p>\n

Nu toate pocitaniile de pe vremea Imp\u0103ratului cel Hain pieriser\u0103 de sabia Prin\u0163ului cel Trist. C\u00e2\u0163iva reu\u015fiser\u0103 s\u0103 fug\u0103 \u015fi s\u0103 se pituleze prin v\u0103g\u0103uni \u015fi coclauri \u015fi cu timpul \u015fi-au schimbat \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea. Dup\u0103 c\u00e2teva genera\u0163ii, vr\u0103jile f\u0103cute de mama Imp\u0103ratului \u015fi-au pierdut t\u0103ria \u015fi \u00eencet-\u00eencet au \u00eenceput s\u0103 arate ca to\u0163i oamenii la \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare. Dar firea lor cea dinainte de a fi poci\u0163i, \u015fi-au p\u0103strat-o a\u015fa cum au avut-o: lene\u015fi, lacomi, ar\u0163\u0103go\u015fi, nemilo\u015fi, pro\u015fti, zg\u00e2rci\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 inim\u0103. Femeile \u015fi copiii lor erau \u00eentrutotul pe m\u0103sura lor.<\/p>\n

Incet-\u00eencet \u015fi-au format o societate a lor \u015fi \u015fi-au pus \u00een cap s\u0103 subjuge iar Insula \u015fi s\u0103 fie ei singurii st\u0103p\u00e2nitori.<\/p>\n

Prin\u0163ul cel Trist \u015fi Domni\u0163a cea B\u0103laie plecaser\u0103 de mult l\u00e2ng\u0103 str\u0103mo\u015fii lor \u015fi nimeni, nu mai venise de atunci pe Insula cea Minunat\u0103. Dar urma\u015fa lor, Donosteea, DOmni\u0163a cu p\u0103rul ca NOaptea \u015fi ochii ca STElele, tr\u0103ia tot \u00een Castelul de Cle\u015ftar, \u00eempreun\u0103 cu Balaurul cel Credincios \u015fi cu piticii cei sf\u0103to\u015fi, Mo\u015fopal, Unchiul Aura\u015f, Arginviu \u015fi toat\u0103 familia de mo\u015fnegi din m\u0103runtaiele st\u00eencii.<\/p>\n

Mo\u015ftenise de la tat\u0103l ei dragostea \u015fi dorul de oameni, chemarea spre cunoa\u015ftere, spre descoperiri, spre aventur\u0103.<\/p>\n

Prin\u0163ul \u00eei povestise toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile prin care trecuse \u015fi a\u015fa a aflat ea despre Insula cea Minunat\u0103, despre\u00a0 oamenii care o\u00a0 locuiau, despre Mo\u015fneagul cel Alb \u015fi despre nepotul acestuia, care c\u0103l\u0103torise \u00eempreun\u0103 cu Prin\u0163ul\u00a0 dealungul \u015fi dealatul m\u0103rii \u00een c\u0103utarea altor insule \u015fi altor oameni.<\/p>\n

Balaurul cel credincios p\u0103strase toate amintirile \u00een memorie \u015fi \u00eei povestise despre b\u0103t\u0103lia pe care a purtat-o Prin\u0163ul cu Imp\u0103ratul cel Hain \u015fi Pocitaniile lui.<\/p>\n

\u015ei \u00eentr-o bun\u0103 zi se hot\u0103r\u00ee s\u0103 se duc\u0103 \u015fi ea pe Insul\u0103, s\u0103 vad\u0103 ea, cu ochii ei frumuse\u0163ile de acolo \u015fi s\u0103-i cunoasc\u0103 pe locuitori.<\/p>\n

Piticii no\u015ftri, c\u00e2nd auzir\u0103, d\u00e2n\u015fii, ce \u015fi-a pus Domni\u0163a Donosteea \u00een cap, \u00eencepu\u0103 s\u0103 se roage de ea s\u0103 nu se duc\u0103 nic\u0103ieri, c\u0103 primejdii \u00eenfrico\u015f\u0103toare o p\u00e2ndesc peste tot, c\u0103 ei or s\u0103 \u00eei poarte grija\u00a0 \u015fi n-o s\u0103 aib\u0103 cum s-o ajute, c\u0103 mai bine s\u0103 nu plece. Dar ea nu \u015fi nu! Ea pleac\u0103 \u015fi, dac\u0103 ei sunt \u00eengrijora\u0163i, n-au dec\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 \u015fi ei \u00eempreun\u0103 cu ea!<\/p>\n

Piticii st\u0103tur\u0103 ei \u015fi se sf\u0103tuir\u0103 ce \u015fi cum s\u0103 fac\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 n-o scot dintr-ale ei, hot\u0103r\u00e2r\u0103\u00a0 ca Mo\u015fopal s\u0103 plece \u00eempreun\u0103 cu Donosteea.<\/p>\n

\n

\u00cen acest timp situa\u0163ia de pe Insula Minunat\u0103 se schimba de la o zi la alta.<\/p>\n

Nu mai existau vr\u0103jitorii cei preaputernici din alte vremi, dar urma\u015fii lor se str\u0103duiau din r\u0103sputeri s\u0103 \u00eei transforme din nou pe oameni \u00een bolovani, ca nimeni s\u0103 nu le mai stea \u00een calea lor cea plin\u0103 de vicii. N-au reu\u015fit cu vr\u0103jile lor, oamenii au r\u0103mas oameni, dar parc\u0103 nu mai aveau min\u0163i, parc\u0103 nu mai judecau, nu mai g\u00e2ndeau. Ca s\u0103-i supun\u0103 mai lesne voin\u0163ei lor p\u0103c\u0103toase, i-au momit cu promisiuni de bog\u0103\u0163ii pe care le vor primi f\u0103r\u0103 s\u0103 mai\u00a0 fie nevoi\u0163i s\u0103 munceasc\u0103 toat\u0103 via\u0163a lor, c\u0103 vor primi \u00een fiecare zi hran\u0103 gata preparat\u0103 ca s\u0103 nu se mai oboseasc\u0103 s-o prepare. Oamenii ajunseser\u0103 bolovani cu toate c\u0103 nu-\u015fi schimbaser\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea.<\/p>\n

Noile Pocitanii umblau trufa\u015fi printre\u00a0 ceilal\u0163i locuitori, \u00eempopo\u0163ona\u0163i \u00een haine bogate, \u00een cale\u015fti aurite, arunc\u00e2nd promisiuni \u00een dreapta \u015fi-n st\u00e2nga, iar locuitorii \u00eei aclamau \u015fi le c\u00e2ntau osanale, pe oriunde \u015fi-ar fi plimbat fastul \u015fi bog\u0103\u0163iile. Tr\u0103iau \u00een case mari, \u00eenalte ascunse dup\u0103 garduri de nep\u0103truns nici m\u0103car cu privirea Nimeni nu putea z\u0103ri ce se afl\u0103 dincolo de ziduri, doar acoperi\u015furile aurite ale palatelor. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea,\u00a0 Castelul Cenu\u015fiu Al \u00cemp\u0103ratului\u00a0 cel Hain p\u0103rea o biat\u0103 magherni\u0163\u0103. Dar lor, Noilor Pocitanii, nu le era de-ajuns! Cu c\u00e2t aveau mai mult, cu at\u00e2t voiau \u015fi mai mult! Bie\u0163ii locuitori de pe Insul\u0103, habar n-aveau ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103, curgeau zdren\u0163ele de pe ei, munceau din zori p\u00e2n\u0103 \u00een noapte sper\u00e2nd c\u0103 \u00een cur\u00e2nd se vor \u00eemplini promisiunile primite de la Noile Pocitanii.<\/p>\n

Dar destui oameni nu s-au l\u0103sat am\u0103gi\u0163i \u015fi unii dintre ei, cei\u00a0 mai \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi mai puternici, au reu\u015fit s\u0103 fug\u0103 \u00een mun\u0163i, acolo unde odinioar\u0103,\u00a0 spune povestea, tr\u0103iser\u0103 \u00een vremuri de restri\u015fte, Mo\u015fneagul cel Alb \u015fi Nepotul s\u0103u.<\/p>\n

Au r\u0103t\u0103cit multe luni de zile \u00een c\u0103utarea\u00a0 Poienii Ne\u015ftiute, au \u00eenfruntat drumuri\u00a0 obositoare, s-au c\u0103\u0163\u0103rat pe st\u00e2nci abrupte, pe care nu cre\u015ftea nici m\u0103car un cop\u0103cel, au cobor\u00e2t \u00een pr\u0103p\u0103stii ad\u00e2nci, au s\u0103rit din piatr\u0103 \u00een piatr\u0103 prin apa \u015fuvoaielor care curgeau la vale, tocmai din v\u00e2rful muntelui, au str\u0103b\u0103tut grotele din p\u00e2ntecul muntelui, au \u00eendurat foamea \u015fi vitregiile furtunilor, dar nu s-au dat b\u0103tu\u0163i! Unii dintre ei \u015fi-au pierdut puterile \u015fi speran\u0163a \u015fi au pierit pe cale, fie s-au pr\u0103bu\u015fit de pe st\u00e2nci, fie au r\u0103mas \u00een urm\u0103 stor\u015fi de vlag\u0103 \u015fi de speran\u0163e. Dar cei mai mul\u0163i, tineri,viguro\u015fi \u015fi cu voin\u0163\u0103 de a merge mai departe, pe drumul lor, s-au \u00eenver\u015funat \u015fi dup\u0103 mult timp, ajun\u015fi pe creasta muntelui, descoperir\u0103 la picioarele lor Poiana cea Ne\u015ftiut\u0103!<\/p>\n

Acolo l-au g\u0103sit numai pe Nepot, Mo\u015fneagul p\u0103r\u0103sise lumea aceasta de mult\u0103 vreme. R\u0103mas singur, Nepotul nu plecase din Poiana cea Ne\u015ftiut\u0103 de nimeni.<\/p>\n

Folosindu-se de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile Mo\u015fului despre datini, despre sufletele \u015fi n\u0103zuin\u0163ele\u00a0 oamenilor, de sfaturile pe care Prin\u0163ul i le d\u0103duse dealungul c\u0103l\u0103toriei \u00een care cunoscuse puterea naturii, a g\u00e2ndului \u015fi a cump\u0103t\u0103rii, Nepotul se apropiase de p\u0103s\u0103rile cerului \u015fi de animalele p\u0103durii, care \u00eel \u00eenconjurau cu dragoste, \u00eei purtau de grij\u0103 \u015fi vegheau asupra lui. La r\u00e2ndul s\u0103u Nepotul Mo\u015fului le iubea pe toate, \u015fi \u00eencet-\u00eencet a \u00eenv\u0103\u0163at graiul fiec\u0103rui animal, al fiec\u0103rei p\u0103s\u0103ri \u015fi astfel el \u015ftia\u00a0 tot ce se petrece pe Insul\u0103. P\u0103s\u0103rile \u00eei povestiser\u0103 despre Noile Pocitanii care cuceriser\u0103 toat\u0103 insula, despre bog\u0103\u0163ia \u00een care se l\u0103f\u0103iau ace\u015ftia, despre c\u00e2t de mult se schimbasr\u0103 oamenii, \u015fi desprea ceata care pornise \u00een c\u0103utarea lui pe potecile ascunse ale muntelui. Ur\u015fii, c\u0103prioarele, iepurii le urm\u0103reau pa\u015fii prin p\u0103duri av\u00e2nd grij\u0103 s\u0103 nu se r\u0103t\u0103ceasc\u0103 unii de al\u0163ii, s\u0103-i atrag\u0103 spre locurile cu fructe din p\u0103duri, cu faguri de miere \u015fi cu ciuperci spre a nu-\u015fi perde de tot puterile.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103 atunci c\u00e2nd ap\u0103rur\u0103 pe creasta muntelui, oamenii erau a\u015ftepta\u0163i de Nepot \u015fi primi\u0163i cu bucurie \u015fi iubire. Noaptea, \u00een jurul focului \u00eei povestir\u0103 ce se petrecuse jos \u00een vale \u015fi \u0163inur\u0103 sfat despre ce puteau ei s\u0103 fac\u0103 pentru a sc\u0103pa de tirania Noilor Pocitanii, \u015fi cum ar fi putut Nepotul s\u0103-i ajute.<\/p>\n

\n

\u00cen Castelul de Cle\u015ftar, Domni\u0163a Donosteea \u00eempreun\u0103 cu Mo\u015fopal \u015fi Balaurul cel Credincios, de preg\u0103teau de plecare. Unchiul Aura\u015f ramase s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de treburile de zi cu zi \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i pitici, p\u00e2n\u0103 la \u00eenapoierea celor c\u0103l\u0103tori.<\/p>\n

Cei doi c\u0103l\u0103tori socotir\u0103 c\u0103 era necesar s\u0103 ia cu ei un cuf\u0103r mare cu tot felul de pietre pre\u0163ioase \u015fi bulg\u0103ri de aur, poate le vor fi de folos pe acolo pe unde se duc,<\/p>\n

Mo\u015fopal i-a dat Donosteei palo\u015ful cel cu flac\u0103r\u0103 care-i apar\u0163inuse tat\u0103lui ei, piatra d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103 pe care o purtase Domni\u0163a cea B\u0103laie, mama ei. I-a mai dat o cutie vorbitoare pe care o me\u015fteriser\u0103 piticii, cu ajutorul c\u0103reia putea vorbi cu cei r\u0103ma\u015fi la Castelul de Cle\u015ftar \u00een\u00a0 caz de nevoie.<\/p>\n

Dup\u0103 ce au c\u0103rat toate cele \u00een capul balaurului, \u00ee\u015fi luar\u0103 r\u0103mas bun de la pitici, care r\u0103maser\u0103 cu ochii \u00eenl\u0103crima\u0163i \u00een grota de unde Balaurul se preg\u0103tea s\u0103.\u015fi ia zborul.<\/p>\n

U\u015fi\u0163a din urechea dreapt\u0103 a Balaurului\u00a0 se deschise singur\u0103 dinaintea lor \u015fi, cu uimire, p\u0103trunser\u0103 \u00een \u00eenc\u0103perea \u00een care, odat\u0103 intrase \u015fi Prin\u0163ul cel Trist cu sfial\u0103 dar\u00a0 \u015fi cu speran\u0163\u0103.<\/p>\n

\u201eBine ai venit St\u0103p\u00e2n\u0103 Donosteea, \u00eempreun\u0103 cu micul t\u0103u prieten. Eu, cel care v\u0103 vorbesc, sunt Balaurul cel Credincios. L-am slujit cu credin\u0163\u0103 pe tat\u0103l t\u0103u, Prin\u0163ul cel Trist\u00a0 \u015fi te voi sluji cu acela\u015fi devotament \u015fi pe\u00a0 tine, orice porunci \u00eemi vei da, te voi purta ori\u00eencotro vei dori s\u0103 mergi, te voi ajuta \u015fi te voi sprijini oric\u00e2nd vei avea nevoie!\u201d<\/p>\n

\u201eCele dou\u0103 lumini care lumineaz\u0103 pe\u015ftera, sunt ochii mei \u015fi ce voi vedea eu, vei vedea \u015fi tu \u015fi prietenul t\u0103u cel mic, dac\u0103 se va urca pe masa din mijlocul \u00eenc\u0103perii. Dulapurile din jur sunt pline cu c\u0103r\u0163i ale celor care, de-a lungul timpului mi-au fost St\u0103p\u00e2ni \u015fi prieteni, \u00een care au scris despre toate c\u0103l\u0103toriile lor de-a lungul \u015fi de-a latul Universului, despre lumile \u00eent\u00e2lnite \u015fi toate cele ce li s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een aceste\u00a0 c\u0103l\u0103torii. A\u015ftept porunca de plecare.\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 ce-\u015fi veni \u00een fire, c\u0103 de\u015fi \u015ftia despre Balaur, era prima oar\u0103 c\u00e2nd \u00eel vedea \u015fi mai ales, c\u00e2nd \u00eel auzea vorbind, Donosteea nu mai \u015fov\u0103i \u015fi d\u0103du porunca de pornire.<\/p>\n

Balaurul se roti \u00eencet pe piatra pe care st\u0103tuse nemi\u015fcat de at\u00e2ta\u00a0 vreme, deschise pu\u0163intel gura \u015fi printre din\u0163i se ar\u0103t\u0103 limba sa cea de foc. Aceasta se f\u0103cu din ce \u00een ce mai sub\u0163ire \u015fi mai luminoas\u0103, p\u00e2n\u0103 ajunse ca o raz\u0103 de lun\u0103, o \u00eendrept\u0103 spre peretele st\u00e2ncii \u015fi o lungi p\u00e2n\u0103 \u00eel atinse. Apoi \u00eencepu a o roti \u015fi c\u00e2nd cercul a fost complet, bucata de cremene se pr\u0103bu\u015fi afar\u0103 \u00een apele de la poalele st\u00e2ncii.<\/p>\n

Apoi se s\u0103lt\u0103 u\u015furel de pe piatr\u0103 \u015fi porni s\u0103 pluteasc\u0103 spre gaura din perete. Trecu bini\u015for prin ea \u015fi, odat\u0103 ajuns afar\u0103, disp\u0103ru \u00eentr-o clipire, din ochii piticilor r\u0103ma\u015fi \u00een urm\u0103 privind din marginea g\u0103urii!<\/p>\n

De data asta, Balaurul cuno\u015ftea drumul, a\u015fa c\u0103 o\u00a0 duse pe Domni\u0163a Donosteea \u00een cel mai scurt timp, direct \u00een Poiana Ne\u015ftiut\u0103, unde odinioar\u0103\u00a0 \u00eel purtase \u015fi pe Prin\u0163.<\/p>\n

\n

Donosteea \u015fi Mo\u015fopal se apropiar\u0103 de foc \u015fi se al\u0103turar\u0103 celor str\u00e2n\u015fi \u00een jurul lui.\u00a0 Domni\u0163a le spuse cine este \u015fi c\u0103 a venit pe Insula cea Minunat\u0103 s\u0103-i \u00eent\u00e2lneasc\u0103, s\u0103-i cunoasc\u0103 \u015fi\u00a0 s\u0103 \u015fi-i fac\u0103 prieteni pe cei pentru care se luptase tat\u0103l ei.<\/p>\n

Tare se mai bucur\u0103 Nepotul Mo\u015fneagului cel Alb c\u00e2nd o v\u0103zu pe Domni\u0163a, pe care o \u015ftia\u00a0 de c\u00e2nd era o copil\u0103 frumoas\u0103 \u015fi de\u015fteapt\u0103, pe care p\u0103rin\u0163ii ei nu oboseau \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd-o tot ce ei, la r\u00e2ndul lor, \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 din c\u0103r\u0163i, din c\u0103l\u0103torii \u015fi de la via\u0163\u0103!<\/p>\n

S-au bucurat\u00a0 \u015fi tinerii din poian\u0103, care auziser\u0103 despre Prin\u0163ul cel Trist, numai din pove\u015ftile din b\u0103tr\u00e2ni \u015fi care p\u00e2n\u0103 acum nu crezuser\u0103 c\u0103 acestea sunt adev\u0103rate.<\/p>\n

Apoi, cu to\u0163ii, a\u015feza\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 foc, \u00eei povestir\u0103 Donosteei ce se petrecuse pe insul\u0103 \u00een ultima vreme \u015fi ce ar putea face\u00a0 ei pentru a ie\u015fi din impas.<\/p>\n

Nepotul Mo\u015fului le spuse c\u0103 vor trebui s\u0103 lupte cu Pocitaniile cele Noi \u015fi c\u0103 vor trebui s\u0103 se organizeze, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 printre oameni, s\u0103 le spun\u0103 despre Pocitanii \u015fi despre minciunile cu care le luaser\u0103 min\u0163ile, despre l\u0103comia acestora, despre planurile lor de a st\u0103p\u00e2ni ei singuri Insula cea Minunat\u0103, restul oamenilor av\u00e2nd obliga\u0163ia de a le fi slugi credincioase tot restul vie\u0163ii lor. S\u0103 le povesteasc\u0103 despre Nepotul Mo\u015fneagului cel Alb, care exist\u0103 de-adev\u0103ratelea \u015fi care, \u00eempreun\u0103 cu Domni\u0163a Donosteea \u00eei vor ajuta \u015fi \u00eei vor \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 lupte, s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 arme \u015fi s\u0103-i inving\u0103 pentru totdeauna pe nemernici. \u015ei, ca s\u0103 se deosebeasc\u0103 de Pocitanii, care, precum am mai spus, ar\u0103tau ca to\u0163i oamenii, Donosteea le d\u0103du la fiecare c\u00e2te o mic\u0103 piatr\u0103 de topaz pus\u0103 pe un \u015fnur, care, dac\u0103 se apropia de cel ce o purta pe piept, un mi\u015fel de pocit, se \u00eenc\u0103lzea \u015fi astfel t\u00e2n\u0103rul \u015ftia cu cine are de a face \u015fi devenea vigilent.<\/p>\n

Tinerii Topaznici, plecar\u0103 \u00een vale s\u0103-i descopere pe aceeia dintre oameni care\u00a0 \u00ee\u015fi p\u0103straser\u0103 demnitatea \u015fi nu se l\u0103saser\u0103 p\u0103c\u0103li\u0163i, prosti\u0163i sau cump\u0103ra\u0163i de Pocitanii.<\/p>\n

Spre bucuria lor, au fost uimi\u0163i s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t de mul\u0163i oameni li se al\u0103turar\u0103. \u00cencrederea c\u0103 \u00ee\u015fi vor recuceri libertatea crescu, \u015fi speran\u0163ele lor prinser\u0103 aripi. Mii \u015fi mii de oameni demnni, dornici de via\u0163\u0103 liber\u0103 se str\u00e2nser\u0103 \u00een jurul Topaznicilor, hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103-\u015fi recapete via\u0163a lor cea liber\u0103<\/p>\n

Dar Noile Pocitanii au aflat ce puneau oamenii la cale \u015fi au \u00eenceput \u015fi ei s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de b\u0103t\u0103lie, s\u0103 se \u00eenarmeze, s\u0103-\u015fi sape \u015fan\u0163uri, s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 fort\u0103re\u0163e, fiind siguri c\u0103 vr\u0103jile le vor fi de folos \u015fi inamicii nu vor fi \u00een stare s\u0103 le stea \u00eempotriv\u0103.<\/p>\n

\u00cen timpul acesta, Mo\u015fopal, plec\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Balaurul,\u00a0 \u00eenapoi la Castelul de Cle\u015ftar unde, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i ceilal\u0163i pitici se apucar\u0103 s\u0103 f\u0103ureasc\u0103 arcuri, s\u0103ge\u0163i, s\u0103bii \u015fi suli\u0163e, treab\u0103 la care piticii erau mari me\u015fteri \u015fi care munceau cu tragere de inim\u0103 \u015fi m\u0103iestrie. Dup\u0103 ce au fost gata, Balaurul le-a dus pe Insul\u0103 \u015fi le-a dat Nepotului, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, le-a predat lupt\u0103torilor din armata Topaznicilor, al c\u0103ror conduc\u0103tor fusese ales de to\u0163i oamenii cinsti\u0163i de pe Insul\u0103. Al\u0103turi de el, Domni\u0163a Donosteea, se preg\u00eetea s\u0103-i ajute pe lupt\u0103torii r\u0103ni\u0163i \u015fi organiza femeile pentru asigurarea hranei osta\u015filor.<\/p>\n

Lupta a \u00eenceput \u00een zori de zi, c\u00e2nd Topaznicii au atacat fort\u0103re\u0163ele Pocitaniilor, sprijini\u0163i \u015fi de Balaur, gata s\u0103 intervin\u0103 dac\u0103 ar fi fost nevoie de el.<\/p>\n

Lupta a continuat multe zile \u015fi nop\u0163i, nedecis\u0103. C\u00eend izb\u00e2ndeau unii, c\u00e2nd ceilal\u0163i.\u00a0 \u015ei s-au luptat ei a\u015fa, luni \u015fi ani la r\u00e2nd, \u015fi, dac\u0103 nu se vor fi m\u0103cel\u0103rit reciproc sau nici nu se vor fi \u00een\u0163eles \u015fi\u00a0 \u00eemp\u0103cat \u00eentre timp, \u00een mod sigur, se mai lupt\u0103 \u00eentre ei \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi!<\/p>\n

*<\/p>\n

BIO-DATA & ECOURI<\/p>\n

\n<\/div>\n

\n

\n

Rodica Anca <\/strong>(n. Bucure\u015fti, 7 ianuarie 1938) a absolvit Liceul \u201eIulia Hasdeu\u201d, \u015ecoala tehnic\u0103 financiar\u0103, apoi Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d (1965-1971), sec\u0163ia de arte decorative, av\u00e2nd ca profesori pe Zoe B\u0103icoianu, Mac Constantinescu, Ion Popescu-Negreni \u015fi fiind coleg\u0103 cu Cristina Dr\u0103niceanu, Rodica Mazilescu, Ioana Tomescu, Dan B\u0103ncil\u0103, Valentin Dumitra\u015fcu. A fost, o vreme, contabil\u0103 la sec\u0163ia financiar\u0103 a sectorului \u201e1 Mai\u201d. A fost creator\/designer \u00een industria sticlei \u015fi ceramicii, p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, la fabrici din\u00a0 Sighi\u015foara, Baia Mare, Curtea de Arge\u015f, Alba Iulia, Cluj-Napoca, T\u00e2rn\u0103veni, Bucure\u015fti (Curtea Sticlarilor). Unele lucr\u0103ri, printre care \u201eCenu\u015f\u0103reasa\u201d, i-au fost premiate. \u00centre 1977-1984 \u015fi 2003-2004 s-a aflat \u00een India, la Delhi, c\u0103l\u0103torind la Indore, Dharamsala, Almora, Kurukshetra, Agra, Chandigarh etc. Al\u0103turi de fiic\u0103 \u015fi so\u0163, a fost parte a comunit\u0103\u0163ii universitare din Delhi, unde a \u00eencheiat prietenii cu Margaret Chatterjee, Esha Beteille, Urmila Rani Trikha, Lila Shivaramaya, Nilima Das. A fost coexaminator la examene de limba rom\u00e2n\u0103 (Delhi University, Modern European Languages Department, devenit\u00a0 ulterior German and Romance Studies Dept.). Mul\u0163i studen\u0163i i se adresau cu \u201emam\u0103\u201d \u015fi au venit \u00een Rom\u00e2nia \u00een semn de respect. A f\u0103cut lecturi aprofundate din filosofia \u015fi religiile indiene, \u00eenscriindu-se\u00a0 la doctorat cu o tez\u0103 despre estetica budhist\u0103. A ilustrat c\u0103r\u0163i \u015fcolare \u015fi dic\u0163ionare pentru Bhutan la Oxford University Press. A publicat la editura Bibliotheca din T\u00e2rgovi\u015fte: Peregrin\u0103rile Prin\u0163ului cel Trist\/The Melancholy Prince<\/em>, 2003 (basm scris \u00een 1970), Dedelhi Jurnal<\/em>, 2005, Jurna Lamar<\/em>, 2011.<\/p>\n

\n

Filosofia personal\u0103<\/em>:<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd esti copil \u00ee\u0163i iube\u015fti p\u0103rin\u0163ii, \u201ePE TATA \u015eI-NT\u00c2I PE MAMA\u201d,apoi, pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u015fti, iube\u015fti juc\u0103riile, anim\u0103lu\u0163ele, fluturii, florile, fra\u0163ii. C\u00e2nd \u00eencepi \u015fcoala \u00ee\u0163i iube\u015fti \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea, colegii, profesorii. \u00cen adolescen\u0163\u0103 iube\u015fti b\u0103ie\u0163i sau fete, iube\u015fti excursiile, poezia, romanele de dragoste, visurile. Peste c\u00e2\u0163iva ani \u00eel iube\u015fti pe el <\/em>sau pe ea, <\/em>chiar dac\u0103 \u00eei mai schimbi de c\u00e2teva ori. Apoi \u00ee\u0163i iube\u015fti so\u0163ul. Sau so\u0163ia. Apoi \u00ee\u0163i iube\u015fti copilul. Pe primul, pe al doilea, pe to\u0163i, din toat\u0103 lumea.\u00a0\u00a0 Pe m\u0103sur\u0103 ce trec anii, iube\u015fti oamenii. Pe to\u0163i. C\u00e2nd e\u015fti b\u0103tr\u00e2n, il iube\u015fti pe Dumezeu.<\/p>\n

Ceea ce e minunat, este c\u0103 acesta iubiri nu se \u00eenlocuiesc una pe alta, ci se adun\u0103, se acumuleaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00ee\u0163i umplu de tot inima cu iubire.\u201d (JurnaLamar <\/em>)<\/p>\n

\n

ECOURI<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Cine a citit o carte de Rodica Anca le va citi pe toate care vor urma. Ea nu are nevoie de recomandare. Se recomanda singura prin ceea ce scrie. Ii rog pe toti prietenii si neprietenii ei (desi cred ca nu are dusmani) sa-i urmareasca toate aparitiile. Umor critic si autocritic, observator al amanuntelor care de multe ori trec neobservate, dar care in multe cazuri fac hazul scrierilor ei.\u00a0 Modesta, ea scormoneste, nu inventeaza nimic, ea spune ce se intampla in sufletul ei si cum reactioneaza la ceea ce se intampla in jurul ei. Citind “Jurnalul Dedelhi” am aflat doua lucruri esentiale: am cunoscut multe despre India si de asemenea am aflat ca pe sotul Domniei sale il cheama Mister G, alias Gigi aka George Anca. Iti multumesc Doamna Rodica Anca.<\/p>\n

Vasile Pupeza<\/em><\/p>\n

\n

Cartea d-nei Rodica Anca, “Jurna’Lamar”, reprezinta pentru o imediata impresie de lectura expresia unei sinteze de genuri literare, respectiv : poem, jurnal, roman.\u00a0\u00a0 Un destin care nu este doar al femeii este macinat de automatismele cotidiene ale vietii sociale si de familie. E un destin de mare incarcatura dramatica care se sustine in propozitii scurte, uneori eliptice, toate acestea dezvaluind cititorului suspensia starilor emotionale, fapt care da expresivitate stilului si viziune originala eroului lirico-narativ.<\/p>\n

Gheorghe Lupascu <\/em><\/p>\n

\n<\/div>\n

Semne<\/p>\n

\n

Scriitoarea Rodica ANCA demoleaz\u0103, ini\u0163ial, caracterele personajelor,<\/p>\n

spre a le construi, ulterior, \u00een stil propriu\u2026 Ea concepe un fel de<\/p>\n

\u00a0d\u0103r\u00e2mare a Turnului Babel Omenesc\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026spre a pune \u00een loc,<\/p>\n

\u00a0\u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu, un alt Turn Babel, propriu, mai modern, cu o alt\u0103 locuire.<\/p>\n

\u00a0Astfel, Rodica ANCA \u00ee\u015fi reconstruie\u015fte personajele sub un curcubeu\u2026.<\/p>\n

al sufletului s\u0103u\u2026. \u015fi totul redevine mai colorat, mai \u00eenviorat<\/p>\n

\u00a0\u015fi mai \u00eensufle\u0163it, prin ea \u00eens\u0103\u015fi – personaj narator.<\/p>\n

\n

\u00a0 Felix SIMA<\/em>, \u201eCurierul de R\u00e2mnic\u201d, 30 iulie, 2011.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Simplu, cald, personal, poate prea personal uneori, DeDelhi<\/em>, jurnalul Rodicai Anca, fascineaza prin firescul expunerii. Experientele de viata, oamenii si locurile, obiceiurile si zeii… toate alcatuiesc imaginea unui Delhi atat de bine stiut”.<\/p>\n

Mihaela Gligor <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Se remarca o\u00a0 deschidere capivanta catre ingemanarea artelor.Talentul si prospetimea sunt vizibile in cazul Rodicai Anca.<\/p>\n

Lucia Negoita<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Dna RodicaAnca-<\/p>\n<\/div>\n

Prin\u021bul<\/p>\n

\u00a0Nu po\u021bi s\u0103 scrii(imaginezi) \u00een manier\u0103 sensibil\u0103 \u0219i, deci, atrag\u0103toare, captivant\u0103, pove\u0219ti pentru copii, f\u0103r\u0103 s\u0103 por\u021bi \u00een tine dulcea povar\u0103 a propriei copil\u0103rii. Se-n\u021belege, nu-i niciun dezacord \u00eentre copil\u0103ria ta<\/em> \u0219i copil\u0103ria altora<\/em>, chiar petrecut\u0103 \u00een zone diferite ale p\u0103m\u00e2ntului, sub alte legi\u00a0 de convie\u021buire, sub tutela altor obiceiuri, totul se contope\u0219te, \u00een aceast\u0103 zon\u0103, \u00eentr-un \u00eentreg multicolor de tr\u0103iri, asemenea unui continent al \u00eenceputului \u0219i al seninei ascenden\u021be umane. Un asemenea sentiment degaj\u0103, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, \u0219i cartea doamnei Rodica Anca, inspirat\u0103 m\u00e2nuitoare a penelului, dar \u0219i a condeiului, \u00een cartea sa dedicat\u0103 copiilor Peregrin\u0103rile Prin\u021bului cel Trist<\/em>. Imagina\u021bia autoarei ofer\u0103 micului cititor o desf\u0103\u0219urare de \u00eent\u00e2mplari care, pe r\u00e2nd, fascineaz\u0103, acapareaz\u0103 \u0219i educ\u0103.<\/p>\n

\n

De Delhi<\/p>\n

Pentru un autor, scrierea unui Jurnal<\/em> este o spovedanie acceptat\u0103. C\u00e2nd Jurnalul<\/em> cuprinde o experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 de autor \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103, spovedania intr\u0103 intr-o alt\u0103 zodie a literaturii, \u00ee\u0219i extinde marginile.Dar c\u00e2nd acea tar\u0103 str\u0103in\u0103 se nume\u0219te India, interesul cititorului se amplific\u0103 de la sine, India\u00a0 fiind- \u0219i azi-, o \u021bar\u0103 , prin defini\u021bie, a misterelor, nu numai religiase, desigur. Parcurg\u00e2nd paginile acestui Jurnal<\/em> al Rodic\u0103i Anca, recunosc, am sim\u021bit nevoia s\u0103-mi trec\u00a0 privirea asupra unor pagini de Radindranth Tagore, poetul care a \u00eensemnat o born\u0103 de seam\u0103 \u00een istoria culturii omene\u0219ti. Redau aici cateva versuri adresate fra\u021bilor s\u0103i indieni<\/em> la \u00eenceputul veacului trecut: O, fra\u021bii mei, nu v\u0103 sfii\u021bi a sta \u00een fa\u021ba celor m\u00e2ndri \u0219i puternici,\/ \u00cen haina alb\u0103 a simplit\u0103\u021bii voastre!\/ …\/ Pe locurile goale ale s\u0103r\u0103ciei voastre, s\u0103 ridica\u021bi din nou un tron al lui Dumnezeu, \/\u0218i amintiti-v\u0103 \u00eentotdeauna c\u0103 nu puterea \u00eenseamn\u0103 mare\u021bie, si c\u0103 orgoliul nu dureaz\u0103 \u00een veci.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Jurnalul<\/em> Rodic\u0103i Anca red\u0103, cu o vibratie deosebit\u0103, viata de zi cu zi a unei insule de rom\u00e2ni- familia ei, \u00een principal- \u00een mijlocul acestor fra\u021bi<\/em> ai lui Tagore, dar din acest secol, o via\u021b\u0103 tinz\u00e2nd permanent spre cunoasterea civilizatiei milenare a Indiei, spre integrarea \u00een acest spatiu uman divers. E vorba, s-ar putea spune, de un Jurnal<\/em> domestic, al \u00eentampl\u0103rilor zilnice, din care fac parte atat bucuriile si satifcactiile, cat si unele asperita\u021bi. Dar nici Romania, ramasa departe, nu e uitata. La un moment dat, autoarea se \u00eentreaba: Ne-or fi primit \u00een NATO?.<\/em> Paginile au ritm, consisten\u021b\u0103, culoare, semn sigur ca Rodica Anca a simtit o nevoie imperioas\u0103 s\u0103-l scrie. \u0218i bine a f\u0103cut.<\/p>\n

Florin Costinescu<\/em><\/p>\n

\n

Viorica Oni<\/strong>\u015foru<\/strong>:<\/p>\n

Rar mi-a fost dat sa regasesc admosfera vietii baroce a intelectualilor bucuresteni mai bine redata. Am recunoscut in primul rand “casta”, si dupa aceea personajele. Formatia de artist plastic a doamnei Rodica Anca isi spune cuvantul. Te introduce in atmosfera pe care nu doar o vezi, ci o simti, o traiesti alaturi de personaje. Bucurestiul are un farmec aparte pe care doar in preajma unor anumite persoane il poti descoperii. Doamna Rodica Anca se dovedeste una dintre aceste persoane. Ea poate sa gaseasca frumosul in orice, si sa ti-l prezinte ca atare.<\/p>\n

Florina Dobre<\/strong>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Povestea\u00a0 Peregrin\u0103rilor Ptin\u0163ului cel Trist a\u015fa cum o scrie Rodica Anca se cite\u015fte, sau, \u015fi mai bine e s\u0103-\u0163i fie citit\u0103 sau spus\u0103 cu pl\u0103cerea, bucuria \u015fi u\u015furin\u0163a cu care se spun adev\u0103ratele pove\u015fti. Iar cititorul – ascultator nu mai las\u0103 din m\u00e2n\u0103 cartea sau nu-l las\u0103 pe povestitor p\u00e2n\u0103 nu ajunge la cap\u0103tul pove\u015ftii peregrin\u0103rilor Prin\u0163ului cel Trist. E istovit, dar fericit c\u0103 Prin\u0163ul cel Trist se \u00eentoarce bucuros la Palatul s\u0103u de cle\u015ftar, al\u0103turi de prin\u0163esa sa, Domni\u0163a cea B\u0103laie, fiica Duhului P\u0103m\u00e2ntului, la prietenii s\u0103i pitici Mo\u015fopal, Aura\u015f si Arginviu.<\/p>\n

Prin\u0163ul nostru singuratic \u015fi singur, \u015fi de aceea at\u00e2t de trist, c\u0103ci este ultimul dintre str\u0103mo\u015fii s\u0103i, locuie\u015fte \u00eentr-un palat – insul\u0103 unde nu se mai afl\u0103 nici un alt seam\u0103n.\u00a0 Este dintre eroii care,\u00a0 m\u00eenat de dorul de a cunoa\u015fte oameni, aidoma lui, c\u0103ci \u015ftia din c\u0103r\u0163ile str\u0103bunilor vechi \u015fi pr\u0103fuite, unele ale c\u0103ror pagini se f\u0103r\u00e2mi\u0163au \u00eendat\u0103 ce fuseser\u0103 \u00eentoarse, c\u0103 mai exist\u0103 undeva semeni de-ai s\u0103i, porne\u015fte spre lumi noi. E un fel de SG1…f\u0103r\u0103 o poart\u0103 stelar\u0103, \u00eens\u0103 echip\u0103 cu balaurul s\u0103u -nav\u0103, (c\u0103ci balaurul nu avea corp, ci doar cap), descoperit de piticii prieteni la cap\u0103tul multor c\u0103ut\u0103ri. Porne\u015fte \u015fi, aidoma oric\u0103rui prin\u0163 drept \u015fi bun, \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte fericirea la cap\u0103tul multor \u00eencerc\u0103ri \u015fi \u00eenfrunt\u0103ri cu for\u0163ele r\u0103ului,pocitaniile spurcate, simboluri-metafore ale m\u00e2ndriei, prostiei, r\u0103ut\u0103\u0163ii,l\u0103comiei, lingu\u0163itorilor, cert\u0103re\u0163ilor. Traverseaza lumi care anticipeaz\u0103 ispr\u0103vile cele mari, traverseaz\u0103 oceane de timp, e \u00eenghi\u0163it de un soi de gauri negre \u015fi se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een lupta cu r\u0103ul pe care-l \u00eenvinge, red\u00e2nd astfel chipul minunat insulei \u015fi\u00a0 devenite cenu\u015fie \u015fi st\u0103p\u00e2nit\u0103 de \u00cemp\u0103ratul Hain. \u00centunericul este \u00eenvins, oamenii transforma\u0163i \u00een bolovani revin la via\u0163\u0103, Lumina \u015fi Frumuse\u0163ea Deplin\u0103 biruiesc pe deplin. Ca orice prin\u0163 bun face bine celor care au nevoie de ajutorul s\u0103u, iar ace\u015ftia \u00eei \u00eentorc ajutorul atunci c\u00e2nd prin\u0163ul se afl\u0103 la ananghie. Prin\u0163esa salvat\u0103 din temni\u0163a zmeului, \u00eei devine so\u0163ie \u015fi-l urmeaz\u0103 in Palatul s\u0103u, unde astfel nu va mai fi niciodat\u0103 trist \u015fi singur.<\/p>\n

Pe tipicul vechilor tip\u0103rituri, literele ornate \u00eencep\u0103toare al\u0103turi de desenele de interior ale arhitectei Gabriela V\u0103c\u0103reanu sunt trasate \u00een linii fine \u015fi \u00eengrijite \u00eentr-un anume fel pe care graba secolului nostru n-are cum s\u0103-l mai \u00eeng\u0103duie. Astfel, ochiul se odihne\u015fte, se bucur\u0103 \u015fi anticipeaz\u0103 cu fiecare\u00a0 nou capitol,\u00a0 alunec\u00e2nd u\u015for pe panglica ce \u0163ine \u015fi decupeaz\u0103 elegant grafemul \u00eencep\u0103tor, personajele \u015fi povestea.<\/p>\n

Nu ai cum sa nu te la\u015fi prins \u00een Povestea Prin\u0163ului, nu ai cum s\u0103 nu la\u015fi purtat de valul de optimism \u015fi \u00eencredere \u00een puterea biruitoare a binelui asupra r\u0103ului, minciunii \u015fi degrad\u0103rii. Doar pentru asta sunt pove\u015ftile, \u015fi c\u00e2t\u0103 nevoie avem de ele! Multumiri Rodic\u0103i Anca pentru povestea Prin\u0163ului!<\/p>\n

\n

\n

\n

\n

\n

Citind Jurna Lamar al Rodic\u0103i Anca este ca \u015fi cum \u0163i-ai vedea propria via\u0163\u0103 de dup\u0103 2000 \u00eencoace \u00eentr-un fel \u00een care \u00ee\u0163i este cunoscut, dar poate c\u0103 nu \u00eendr\u0103znise\u015fi s\u0103 accep\u0163i c\u0103 este numai a\u015fa \u015fi nu altfel.<\/p>\n

Rodica Anca scrie u\u015for, uneori deta\u015fat, alteori p\u0103tima\u015f, \u00eentr-un fel de catharsis, scrie nel\u00e2s\u00e2nd nimic la o parte din tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 via\u0163a ei. Cum \u00eemplete\u015fte c\u0103ciuli\u0163e \u015fi m\u0103nu\u015fi pentru Nana \u015fi cum \u00eel spal\u0103 pe Bul\u0103, caniche-ul surd \u015fi cu probleme gastro-intestinale, cum \u00ee\u015fi face curaj s\u0103-\u015fi cumpere pentru prima dat\u0103 \u00een via\u0163\u0103 cremele minuni pentru un ten \u00eemb\u0103tr\u00eenit de via\u0163\u0103, de cafeaua mult\u0103 \u015fi indispensabil\u0103, de soarele mult al Indiei unde a petrecut ani buni, \u00een tinere\u0163e. Ca femeie m\u0103 reg\u0103sesc \u00eentr-un fel consolator \u00een am\u0103nuntele \u201edomestice\u201d, multe, deprimant de multe adesea, care nu-\u0163i mai \u00eeng\u0103duie stropul de timp \u015fi spa\u0163iu personal de peste zi.\u00a0 M\u0103 reg\u0103sesc \u00een rutina casnic\u0103 a zilelor gr\u0103bite care se \u00eencheie \u00eentotdeauna deconcertant (cel mai adesea, c\u0103ci \u00ee\u015fi propuse\u015fi o multime de lucruri din care nu faci aproape nimic). Dar Rodica Anca are arta, foarte personal\u0103, de a le pr\u0103v\u0103li pe toate \u00een g\u0103uri negre sau de a le preface \u00eentr-un soi de antimaterie, sau de a le zv\u00e2rli peste vreo stea \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u201epoate tocmai \u00een ochiul lui Sauron\u201d.\u00a0\u00a0 Rodica Anca are puterea scrisului care s\u0103 metamorfozeze neputin\u0163a facerilor, impil\u0103rile, propriile, debaucheria politiceasc\u0103 \u00een\u00a0 care a fost\u0103 t\u00e2r\u00e2t \u0163ara, ora\u015ful, satul, strada \u015fi care intr\u0103 \u015fi-n casele noastre prin perfidul televizor, r\u0103ut\u0103\u0163ile b\u0103tr\u00e2nilor, schilodirile lor suflete\u015fti datorate comunismului \u015fi prefacerilor deconcertante post- decembriste, a\u015fadar toate acestea, \u00een acel ceva care te ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegi \u015fi s\u0103 continui, f\u0103r\u0103 s\u0103 te pr\u0103bu\u015fe\u015fti.<\/p>\n

Cartea, jurnalul amar\u00a0 – oric\u00e2t ar fi el de disimulat ca titlu \u00een spatele unei ortoepii altfel destul de transparente \u2013 se cite\u015fte ca \u015fi cum ai soarbe un pahar mare de ap\u0103 atunci c\u00e2nd e\u015fti \u00eensetat. Citind \u015firul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor zilelor care scot la iveal\u0103 mai mult \u015fi mai mult din portretele familiei, prietenilor, cunoscu\u0163ilor, ai senza\u0163ia foarte vie care te urm\u0103re\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce scufunzi \u00een propriile-\u0163i treb\u0103luiri domestice sau savante prin cas\u0103 sau prin \u201eso\u0163ietate\u201d c\u0103 seam\u0103n\u0103 at\u00e2t de bine cu \u00eent\u00e2mpl\u0103rile tale, cu personajele din via\u0163a ta. Desigur, cu diferen\u0163ele necesare.<\/p>\n

Jurnalele se citesc diferit, \u00een func\u0163ie de autorul lor. Cel pu\u0163in a\u015fa stau lucrurile pentru mine. \u00centr-un fel am citit Jurnalul lui, de pild\u0103, Samual Pepys, altfel pe cel al lui Jeni Acterian. C\u00e2nd vine vorba de Jurna Lamar ar Rodic\u0103i Anca, l-am deschis cu un fel curiozitate bl\u00e2nd\u0103 \u015fi chiar cu sfial\u0103 ca un mai t\u00e2n\u0103r care nu vrea sa intre nepoftit \u00een casa \u2013via\u0163a plin\u0103 a unui om care a tr\u0103it \u015fi a v\u0103zut mai mult dec\u00e2t tine …dar, ca \u015fi \u00een realitate, Rodica m-a luat cu scrisul ei de dup\u0103 um\u0103r \u015fi m-a poftit generos, f\u0103r\u0103 reticen\u0163e sau sensuri duble \u00een lumea ei. Lumea noastr\u0103. Unde, dac\u0103 ai ochi, \u00eei vezi p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sensul \u015fi frumuse\u0163ea.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fata care se ridic\u0103 \u00een picioare c\u00e2nd aude imnul<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nemul\u0163umi\u0163i dar \u00eenver\u015funa\u0163i \u00een c\u0103ut\u0103rile noastre str\u00e2ngem cu bra\u0163ul o mie de fe\u0163e \u015fi o mie de g\u00e2nduri, o mie de inimi deschidem cu maceta de jungl\u0103, doar, doar vom g\u0103si ce c\u0103ut\u0103m. \u015ei cu ajutorul \u2013 excavator – al prietenilor, cu cel dat de Pronia divin\u0103, ascuns\u0103 sub stejarul cel falnic, acoperit\u0103 de timpi de prieteni, de griji de copii, de bl\u0103ni\u0163e de cu\u0163ulani \u015fi bulici d\u0103m \u2013 \u00een sf\u00e2r\u015fit – de feti\u0163a \u00eenc\u0103rcat\u0103 de ani \u015fi de boli, de dragoste pentru totul \u015fi toate, de\u015firat\u0103-ntr-o pal\u0103 argintie de fum ce se-ntinde ca d\u00e2ra \u201eavionului cu reac\u0163ie\u201d peste tot ce e cer, apoi \u00eenconjur\u0103 tot ce iube\u015fte. Urm\u0103re\u015fti traiectoria \u015fi vezi c\u0103 nu, nici vorb\u0103 s\u0103 fie o umbr\u0103 ascuns\u0103 \u00een spatele trunchiului unui stejar falnic, nici vorb\u0103 s\u0103 fie apendicele de grup de prieteni, nu seam\u0103n\u0103 cu cenu\u015f\u0103reasa c-un picior \u00eenc\u0103l\u0163at, nu-i p\u0103pu\u015fa copiilor ei pentru zile cu ploaie, nici s\u0103ritoarea de garduri\u00a0 a rudelor \u00een nevoie, ci e FEMEIA de al\u0103turi. Ea e aceea ce p\u0103\u015fe\u015fte al\u0103turi de tine cu andreaua de Penelop\u0103 \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 \u00eempletind la m\u0103nu\u015fi \u015fi fulare, cu cealalt\u0103 pe tasta calculatorului retr\u0103indu-\u015fi amintirile \u015fi ced\u00e2ndu-le cu palmele deschise cititorului, cu inima \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een multiplu de patru c\u0103m\u0103ru\u0163e la puterea x s\u0103-i cuprind\u0103 pe to\u0163i \u015fi cu capul plin de amintirile vie\u0163ii voastre \u00een doi ce la un moment dat se \u00eencurc\u0103 una \u00een alta. \u015ei at\u00e2t de \u00eencurcat\u0103 e funia ce a fost doar \u00eempletire de dou\u0103 fire c\u0103 acum ea a c\u0103p\u0103tat un grai de olteanc\u0103 neao\u015f\u0103 de V\u00e2lcea\u2026o sunai pe a mic\u0103 \u015fi o certai<\/em> \u2026\/\u2026trecur\u0103 \u015fi s\u0103rb\u0103torile\u2026<\/em> ,<\/strong>viseaz\u0103 la o c\u0103su\u0163\u0103 la Bercioi unde pe prisp\u0103 s\u0103 fie o tuf\u0103 mare de glicin\u0103 care s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u00een jerbe albastre \u00een fiecare an \u015fi intr\u0103 \u00een panic\u0103 de c\u00e2te ori G., \u201eursul\u201d ei e plecat. Universul scriitoarei Rodica Anca nu este un univers limitat cu focalizare pe so\u0163, ci e unul at\u00e2t de larg c\u0103 poate cuprinde cu m\u0103rinimie\u00a0 c\u00e2teva genera\u0163ii printre care ea se strecoar\u0103. Dinspre inima ei pleac\u0103 pseudopode de amib\u0103 \u00eenc\u0103rcate cu ectoplasma iubirii ce-i modific\u0103 starea sufleteasc\u0103 \u00een func\u0163ie de starea acestora. Pleac\u0103 \u00een primul r\u00e2nd spre copii \u2026 Ura! Ura! A luat examenul de ast\u0103zi. M\u0103 preg\u0103tesc s\u0103 plec la shoping. S\u0103 fac ni\u015fte nebunele\u2026 <\/em>Starea proast\u0103 fizic\u0103 anterioar\u0103 \u00eei era autoarei exacerbat\u0103 de incertitudinea examenului \u2013 se prezint\u0103 sau nu? Vestea bun\u0103 o \u00eenaripeaz\u0103, uit\u0103 de necazurile inerente v\u00e2rstei, de ve\u015fnica num\u0103rare a \u0163ig\u0103rilor \u015fi a ce\u015fcu\u0163elor de cafea, uit\u0103 de m\u0103c\u0103neala televizorului sau de num\u0103ratul banilor care niciodat\u0103 nu sunt de ajuns mai ales pentru a cadorisi apropia\u0163ii. Dar cel mai mult o alin\u0103 vorba ce vine ca o alinare, cele c\u00e2teva fraze care cuprind chintesen\u0163a rela\u0163iei \u00eemplinite\u2026 Ia-\u0163i,\u00a0 drag\u0103 tot ce vrei, toat\u0103 via\u0163a \u0163i-ai oprimat orice nevoi personale\u2026 Eu te iubesc oricum ar\u0103\u0163i. Tu s\u0103 te sim\u0163i bine! <\/em><\/p>\n

\u00a0Rodica Anca nu desparte omul de natur\u0103; dragostea ei nu se limiteaz\u0103 la oameni, ci la tot \u015fi la toate. Azi m\u0103 uitai mai cu luare aminte la ele <\/em>(florile m\u0103rului din fereastra fetei ) \u015fi descoperii c\u0103 au ap\u0103rut frunzele, iar albea\u0163a florilor se disipeaz\u0103 \u00een verdele crud al acestora. Nici nu \u015ftiu ce s\u0103 fac. S\u0103 le cert? S\u0103 le iert? S\u0103 le cert, s\u0103 le iert, s\u0103 le cert, s\u0103 le iert\u2026<\/em> Ca fiecare dintre noi ea are zile proaste, zile \u00een care\u2026\u015falele m\u0103 dor, gura mi se usuc\u0103 dup\u0103 o \u0163igar\u0103, g\u00e2tul dup\u0103 o gur\u0103 de cafea, corpul \u0163ip\u0103 dup\u0103 fotoliu, c\u00e2mpii url\u0103 dup\u0103 mine. Dar sunt tenace\u2026<\/em> O astfel de zi probabil a avut \u015fi \u00een ziua \u00een care \u015fi-a numit nelipsitul jurnal \u201eJurna Lamar\u201d . C\u0103ci cu toate retragerile \u00een oaza \u2013 galaxia Ochiul lui Sauron , citindu-i cu aten\u0163ie r\u00e2ndurile g\u0103se\u015fti via\u0163a tr\u0103it\u0103 la cotele cele mai \u00eenalte ale spiritului; autoarea iube\u015fte trainic, s\u0103n\u0103tos \u015fi a\u015fa cum pu\u0163in\u0103 lume mai face ast\u0103zi, iar timpul ei pare doar c\u0103 se cuantific\u0103 \u00een al\u0163i parametri. Nu,\u00a0 ea este o sensibil\u0103 femeie prezent\u0103, o femeie c\u0103ruia anii nu i-au luat nimic din puterea de munc\u0103, din umor \u015fi din verticalitate. C\u0103 se pleac\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00een al\u0163i ani \u00een fa\u0163a divinit\u0103\u0163ii, c\u0103 are acum putere \u00eentreit\u0103 s\u0103 se roage, oare care dintre noi nu o facem? C\u0103-\u015fi aminte\u015fte de femeile care i-au trasat \u015fi i-au intersectat drumul \u015fi c\u0103 le a\u015feaz\u0103 pe acestea \u00een galeria sfin\u0163ilor e un laudatio pentru autoare\u2026 pu\u0163ini mai recunosc esen\u0163a persoanelor ast\u0103zi, pu\u0163ini le mai acord\u0103 altora\u00a0 un strop din timpul \u015fi recuno\u015ftin\u0163a lor\u2026<\/p>\n

Sf\u00e2r\u015fitul\u00a0\u00a0 lucr\u0103rii con\u0163ine revela\u0163ia iubirii adev\u0103rate, iubirea necondi\u0163ionat\u0103, cea care conserv\u0103 \u015fi duce peste veacuri parfumul de entitate primordial\u0103 ce nu comport\u0103 niciodat\u0103 nici rostogoliri, nici derapaje, nici ciuntire de vremuri. Iar acest portret trasat \u00een tempera sau tu\u015ful peni\u0163ei ce scrijele\u015fte negura timpurilor, ornat de firul de sticl\u0103 \u00eencins\u0103 \u015fi tras\u0103 peste fila patinat\u0103 a vremii, \u00eenmiresmat \u00een esen\u0163ele c\u0103l\u0103toriilor reale \u015fi imaginare poate s\u0103 fie numit \u201eElegia fetei care se ridic\u0103-n picioare c\u00e2nd aude imnul, elegia unei scriitoare adev\u0103rate\u201d. V\u0103 mul\u0163umesc pentru permisiunea citirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Adina Daniela Dumitrescu<\/p>\n

\n

\n

\n

\n

Florina Dobre:<\/p>\n

DE DELHI<\/p>\n

\n

Una dintre juc\u0103riile preferate ale copil\u0103riei mele de care \u00eemi aduc bine aminte a fost caleidoscopul, cred c\u0103 a\u015fa \u00eei spune. Acela prin care vedeai zeci si zeci de imagini diferite prin rotirea cristale sau a prismelor multicolore din el. M\u0103 fascina. Sper c\u0103 mai exist\u0103 un astfel de lucru ca s\u0103-l pot d\u0103rui neap\u0103rat b\u0103iatului meu. Citind jurnalul De Delhi al Rodic\u0103i Anca mi-am adus aminte de acel caleidoscop. Zilele jurnalului sunt precum imaginile ob\u0163inute prin rotirea caleidoscopului. \u00centotdeauna colorate. C\u0103ci a\u015fa este India. Colorat\u0103 \u015fi plin\u0103 de mirosuri \u015fi arome. Chiar \u015fi iarna, \u00een Delhi, c\u00e2nd cea\u0163a st\u0103p\u00e2n\u0103 bulverseaz\u0103 traficul aerian, traficul rutier \u015fi mai ales traficul deprinderilor cotidiene continentale. Pentru c\u0103 nu e numai cea\u0163\u0103, dar e \u015fi frig, un frig care se \u00een\u015furubeaz\u0103 amarnic \u00een col\u0163urile \u00eenc\u0103perilor, al g\u00e2ndurilor, al zilelor.<\/p>\n

Rodica Anca desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een fa\u0163a ochilor cititorilor una dintre multele \u015fi posibilele Indii. A\u015fa cum a (re)-tr\u0103it-o ea, la \u015faizeci \u015fi ceva de ani, \u00eentr-un campus universitar, cel de nord, al\u0103turi de G. care pred\u0103 limba, literatur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie rom\u00e2n\u0103 studen\u0163ilor de la Universitatea din Delhi. Locuiesc \u00eentr-un apartament, jum\u0103tate \u201eciuperc\u0103rie\u201d (din cauza igrasiei \u015fi a mucegaiului \u00eenflorit perpetuu de musoane \u015fi niciodat\u0103 \u201eeradicat\u201d de zugr\u0103veli cum se cade) modest (sau poate e mult spus) ale Guest House-ului universit\u0103\u0163ii, \u00eempreun\u0103 cu maimu\u0163ele (maimele) cert\u0103re\u0163e \u015fi pofticioase care \u00een\u015fir\u0103 rufele din balcoane pe unde apuc\u0103, cu gilii (un fel de \u015foimi), cu papagalii verzui \u015fi mul\u0163i, cu lovindragi, cu flori \u015fi palmieri, cu armata de paznici, servitorii \u015fi tot felul de oaspe\u0163i ai casei de oaspe\u0163i, cu vizitele studen\u0163ilor profesorului G. care-i spun \u201emama\u201d \u015fi-i fac pranamul cuvenit. Citranjan, unul dintre ei, copil s\u0103rac, de cast\u0103 modest\u0103, dar ambi\u0163ios, \u00eentrerupe uneori \u015firul macaroanelor cvasiprezente \u00een meniul casei (singurul lucru acceptabil), cu \u201evegitabile si chapatti\u201d.<\/p>\n

Rodica Anca \u00ee\u015fi scrie jurnalul indian \u00eentr-un fel aparte. \u00centr-un fel vioi sau mai degrab\u0103 \u00eentr-o aproape cvasipermanen\u0163\u0103 a trecutului prezent. Folose\u015fte perfectul simplu at\u00e2t de iscusit, c\u0103 ai senza\u0163ia c\u0103 acum, aici, lucrurile tocmai fur\u0103, tocmai se petrecur\u0103. Un imediat sau un abia trecut. Dar ceea ce mi-a pl\u0103cut cel mai mult la acest jurnal este onestitatea lui \u015fi \u00een\u0163elepciunea scriitoarei. F\u0103r\u0103 patetisme,\u00a0 f\u0103r\u0103 paseisme, f\u0103r\u0103 glorificarea trecutului cu mult mai interesant de acum dou\u0103zeci de ani, c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu fiica, \u00eel urmaser\u0103 pe G \u00een India unde au locuit aproape \u015fapte ani!\u00a0 Este jurnalul zilelor ei, ale lui G. \u015fi ale scurtei vizite a Nanei de atunci, de acolo, din Delhi. F\u0103r\u0103 regrete, f\u0103r\u0103 p\u0103reri de r\u0103u sau ofuri dup\u0103 cum a fost odinioar\u0103. Nimic din toate acestea…Autoarea face, desigur, referiri la zilele de atunci, uneori cu o nostalgie domoal\u0103, revede prietenii de atunci, se bucur\u0103 al\u0103turi de ei, iau lunch-uri \u00eempreun\u0103, pr\u00e2nzurile care fac bre\u015fele salutare \u00een regimul altfel spartan impus de neplata sau \u00eent\u00e2rzierea pl\u0103\u0163ii salariului, de \u00eengr\u0103dirile pecuniare ale soartei de a te fi n\u0103scut \u00eentr-o \u0163ar\u0103 mic\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-un permanent provizorat (care dureaz\u0103)\u201echota desi\u201d,unde \u201d nehi dollars he\u201d cum le spune zecilor de copii cer\u015fetori aproape agresivi de la por\u0163ile Fortului Ro\u015fu, pe care-l viziteaz\u0103 cu Nana.<\/p>\n

Aproape de finalul \u015federii \u00een India, Rodica se mediteaz\u0103 \u2013 \u00eentreb\u00e2ndu-se:\u201d M\u0103 tot g\u00e2ndesc ce ne-a adus pe noi in India, acum, la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, c\u00e2nd nici nu ne \u00eenchipuiam c\u0103 o s\u0103 mai ajungem pe aici vreodat\u0103! \u015ei uite c\u0103 plec\u0103m poim\u00e2ine \u015fi \u00eenc\u0103 nu \u00eemi dau seama de ce am venit! Ce chemare a sor\u0163ii ne-a adus tocmai p\u00e2n\u0103 aici, tocmai acum? C\u0103 nimic nu e la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, de\u015fi unii sus\u0163in c\u0103 haosul este cel ce ne guverneaz\u0103. Numai c\u0103 eu nu cred. O ra\u0163iune trebuie s\u0103 existe, \u00eenc\u0103 ne descoperit\u0103, poate s\u0103 dureze destul p\u00e2n\u0103 s\u0103 o afl\u0103m, dar sigur aici am venit cu un scop\u00a0 \u201e<\/p>\n

\u015ei \u00ee\u015fi r\u0103spunde imediat a\u015fa:\u201d Poate o \u00eemplinire sufleteasc\u0103, poate descoperirea unui aspect necunoscut p\u00e2n\u0103 acum al firii noastre, poate o izolare \u00een doi, pentru a \u015fti cum mai st\u0103m cu sentimentele \u015fi cu \u00een\u0163elegerea. Cine \u015ftie? Cert este c\u0103 ne-am \u00een\u0163eles, c\u0103 suntem tot ca acum 37 de ani, \u015fi c\u0103 ne complet\u0103m reciproc, c\u0103 \u015ftim fiecare ce g\u00e2nde\u015fte cel\u0103lalt, c\u0103 ne \u00eemplinim, cum spuneam ca suflete gemene. Cu toate certurile, \u015fi nervii, \u015fi hachi\u0163ele, \u015fi st\u0103rile proaste, \u015fi disper\u0103rile, \u015fi angoasele ce ne b\u00e2ntuie. Dar astea toate, pe planul realit\u0103\u0163ii materiale. \u00cen ce prive\u015fte planul spiritual, faptul c\u0103 aproape \u015fase luni nu am avut alt\u0103 distrac\u0163ie, dec\u00e2t cititul, nu tv, nu spectacole, nu societate, \u00een schimb recluziune \u015fi lipsuri, din bel\u015fug,\u00a0 \u015fi totu\u015fi nu ne-am spart capetele, nu ne-am f\u0103cut zile fripte \u015fi nu ne-am ur\u00e2t, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u201cce de valoare mai suntem noi, Marinele!\u201d, ca s\u0103 \u00eencetez cu filosofia asta siropoas\u0103!\u201d<\/p>\n

Nu cred s\u0103 mai adaug\u0103m ceva. Ar strica \u00eentregul \u015fi frumosul De Delhi pe care Rodica Anca l-a tr\u0103it, l-a acceptat pentru c\u0103 l-a \u00een\u0163eles \u015fi apoi l-a scris. Pentru a fi citit. La tinere\u0163e \u015fi la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, imagini colorate rotite de Caleidoscopul Timpului.<\/p>\n

\n

Sau poate doar un PS\u00a0 \u00een forma scrisorilor \u015fi mesajelor pe care le scrie bunei ei prietene, Esha. \u00cen acest fel, Rodica Anca las\u0103 o punte \u00eentre India \u015fi locul reintoarcerii. Acas\u0103. O punte pe care o trece odat\u0103 cu aducerile aminte, cu visele, cu proiectele, cu am\u00e2n\u0103rile sau cu realiz\u0103rile vie\u0163ii.<\/p>\n

\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

Cuv\u00e2nt \u00eentors c\u0103tre Rug\u0103<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>G\u0103sesc \u00een Ruga<\/em> Doamnei Rodica Anca m\u0103rturisirea unei vini folositoare. Folositoare pentru c\u0103 prin calea m\u0103rturisirii ob\u021binem iertarea, precum t\u00e2lharul de-a dreapta crucii Domnului Iisus.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ruga<\/em> Doamnei Rodica Anca este c\u0103utarea Domnului ceresc spre mul\u021bumire pentru darurile primite \u0219i din plin roditoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ruga<\/em> este recunoa\u0219terea sl\u0103biciunii omene\u0219ti \u00een fa\u021ba Neantului \u0219i un text temei pentru statornic\u0103 credin\u021b\u0103.<\/p>\n

\n

\u00a0Rodica Burdu\u0219el<\/em> <\/em><\/p>\n

\n

\n

Frumos text. Cu stil propriu \u0219i elegan\u021b\u0103. Place.<\/p>\n

Ion Coja <\/em><\/p>\n

\n

Lamar este mersul de fiecare zi al orelor, al secundelor, \u00eentr-un stil feminin inimitabil, \u00eenv\u0103luind totul \u00eentr-o gra\u0163ie plin\u0103 de capacitatea de a se \u00eendr\u0103gosti de fiece f\u0103r\u00e2m\u0103 de timp. Nu g\u0103sesc compara\u0163ii \u00een ceea ce am citit p\u00e2n\u0103 acum \u015fi poate ca acest tip de literatur\u0103 s\u0103 creeze prozeli\u0163i, s\u0103 dea curaj \u015fi altor fiice ale Evei s\u0103-\u015fi etaleze am\u0103nuntele de suflet numai de ele \u015ftiute.<\/p>\n

Pu\u015fi Dinulescu<\/em><\/p>\n

\n

\n

Textul este \u00eenc\u00e2nt\u0103tor,\u00a0\u00a0 farmec\u0103 prin\u00a0 sinceritate, autoironie \u0219i\u00a0\u00a0analiza lucid\u0103\u00a0a propriilor tr\u0103iri. L-am citit pe ner\u0103suflate si m-am bucurat s\u0103\u00a0descop\u0103r o persoan\u0103 at\u00e2t de minunat\u0103 ca Doamna Rodica Anca. Mul\u021bumesc!<\/p>\n

Sorana Gorjan<\/em><\/p>\n

\n

 <\/p>\n<\/div>\n

Foarte usor de citit. Plina de umor si intelepciune. Te capteaza. Are suspans, surprize, sensibilitate. E matura, plina de dragoste si gingasie. Foarte cumpatata, bun simt, masura. Nu-i pot da drumul din mana. Asa ar trebui scrisa istoria – abia sa astepti capitolul urmator.<\/p>\n

Ben Todic\u0103<\/em><\/p>\n

\n

 <\/p>\n<\/div>\n

Cautam intelepciunea, ca la orice jurnal. Gasim, totusi, bucuria de a trai, asa cum se arata lcururile, primind in fata provocarile cu o deschidere neobisnuita. Intelepciunea? La ce ne-ar folosi anume?! Dar o flexibilitate delicata o face sa traverseze prin lume cu o anume semetie de obarsie necunscuta, sa ne arunce dinainte amanunte poate ceva mai initme cu o franchete si deschidere de invidiat! Cu nesupunere! Se simte libera si-si vrea desavarsinda acesta libertate! Pentru ca poate sa o faca… are asemenea forta.<\/p>\n

Doina Boriceanu <\/em><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

(Traduit par Elisabeta Isanos:)<\/p>\n

Beau texte. Un style personnel et elegant. \u00c7a pla\u00eet. (Ion Coja)<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201cLamar\u201d c\u2019est la marche quotidienne des heures, des secondes, le style en est f\u00e9minin, inimitable, enveloppant tout d\u2019une gr\u00e2ce dou\u00e9e du pouvoir d\u2019aimer chaque brin du temps v\u00e9cu. Je ne trouve rien de semblable parmi les livres lus jusqu\u2019\u00e0 present, il est possible que ce genre de litt\u00e9rature cr\u00e9e un courant, qu\u2019il donne \u00e0 d\u2019autres filles d\u2019\u00c8ve le courage d\u2019\u00e9taler les details de leur \u00e2me, dont elles seules connaissent le secret. (Pushi Dinulescu)<\/p>\n

\n

Le texte est charmant par sa sinc\u00e9rit\u00e9, par l\u2019ironie de soi et par l\u2019analyse lucide des choses v\u00e9cues. Je l\u2019ai lu d\u2019un seul coup et je me suis r\u00e9jouie en y d\u00e9couvrant la merveilleuse personnalit\u00e9 de Madame Rodica Anca. Merci! (Sorana Gorjan)<\/p>\n

\n

Tr\u00e8s facile \u00e0 lire. C\u2019est plein d\u2019humour et de sagesse. C\u2019est captivant. Du suspens, des surprises, de la sensibilit\u00e9. C\u2019est mature, c\u2019est plein d\u2019amour et de d\u00e9licatesse. Je ne peux plus le laisser des mains. C\u2019est comme \u00e7a que l\u2019on devrait \u00e9crire l\u2019histoire, \u00e0 te faire attendre impatiemment le chapitre suivant. (Ben Todica)<\/p>\n

\n

On y cherche de la sagesse, comme dans tous les journaux . On y trouve cependant la joie de vivre, les choses telles quelles, les provocations re\u00e7ues ouvertement, avec une disponibilit\u00e9 hors du commun. La sagesse? \u00c0 quoi pourrait-elle servir?! En \u00e9change, une flexibilit\u00e9 d\u00e9licate lui conf\u00e8re dans le monde une certaine fiert\u00e9 d\u2019origine inconnue, et l\u2019aide \u00e0 nous faire conna\u00eetre des details un peu intimes avec une sinc\u00e9rit\u00e9 enviable! Quelle insoumission! Elle se sent libre et veut parfaire cette libert\u00e9! Car elle peut le faire, en ayant la force n\u00e9cessaire.<\/p>\n

\n

(Doina Boriceanu)<\/p>\n

INTERVIU CU MIHAI STAN<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1 . \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Drumul form\u0103rii dvs. e sinuos \u015fi imprevizibil: Liceul \u201eIulia Hasdeu\u201d, apoi \u015ecoala Tehnic\u0103 Financiar\u0103 \u2013 de unde s-ar p\u0103rea c\u0103 atras\u0103 de cifrele exacte ve\u0163i ajunge un des\u0103v\u00e2r\u015fit contabil \u2013 \u015fi apoi, brusc, Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d, absolvit \u00een 1971. Destin, \u00eemprejur\u0103ri, op\u0163iune?<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1\u00a0 . \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am \u0219i fost \u201edes\u0103v\u00e2r\u0219it contabil\u201d… \u0219i controlor financiar, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd m-am s\u0103turat de cifre, \u0219i m-am decis pentru Intstitul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu \u201d din Bucure\u0219ti, sec\u021bia Ceramic\u0103, pe care am urmat-o timp de 6 ani. Dac\u0103 am terminat Institutul, \u00eei sunt \u00eendatorat\u0103 mai ales\u00a0 doamnei Cantemir, profesoara mea de desen din gimnaziu, vorbindu-ne at\u00e2t de rafinat \u0219i cu pasiune despre art\u0103.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tata a fost dat afar\u0103 din Partidul Comunist, pedeaps\u0103 pentru c\u0103 a tr\u0103dat principiile\u00a0 comuniste. Asta, pe mine nu m-ar fi nec\u0103jit de loc, dac\u0103 dup\u0103 ce am terminat liceul n-a\u015f fi \u00eencercat s\u0103 ob\u0163in un loc pentru burs\u0103 la examenul de admitere la facultate. Am fost chemat\u0103 la Sfatul Popular de sector, adic\u0103 la Sectia de Inv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi certat\u0103 \u015fi f\u0103cut\u0103 de ru\u015fine c\u0103 eu, fiica unui tr\u0103d\u0103tor al partidului, am tupeul s\u0103 cer tocmai partidului burs\u0103 de studii, eu, care n-ar trebui nici m\u0103car s\u0103 fiu l\u0103sat\u0103 s\u0103 dau examen pentru studii superioare! Mi-am b\u0103gat coada \u00eentre picioare, ca o potaie jig\u0103rit\u0103 \u015fi am plecat pl\u00e2ng\u00e2nd ru\u015finat\u0103 \u015fi profund jignit\u0103. Dar nu m-am l\u0103sat \u015fi am dat examen la \u201ef\u0103r\u0103 burs\u0103\u201d \u015fi, bine\u00een\u0163eles c\u0103 am picat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Abia peste mul\u0163i ani, vreo zece cred, c\u00e2nd nu mai era at\u00e2ta stricte\u0163e politic\u0103, am reu\u015fit s\u0103 intru la Institutul de Arte Plastice \u201eN. Grigorescu\u201d.\u00a0 Pe care l-am terminat peste \u015fase ani cu nota maxim\u0103, 10. Doar c\u0103 acum aveam 31 de ani, nu 21, c\u00e2t a\u015f fi avut, dac\u0103 n-a\u015f fi fost oprit\u0103, la timpul meu. Dar, dec\u00e2t niciodat\u0103, e bine \u015fi mai t\u00e2rziu!<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen cei 10 ani, am lucrat \u00eentr-o uzin\u0103\u00a0 ca muncitor necalificat timp de un an, apoi am f\u0103cut o \u015ecoal\u0103 Financiar\u0103 Postliceal\u0103, \u015fi am fost contabil al\u0163i 6 ani , p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd n-am mai \u00eendurat \u015fi am \u00eencercat din nou examenul de admitere la facultate, cu mai mult noroc, de data aceasta.<\/p>\n

Tare mult mi-am dorit s\u0103 m\u0103 fac medic \u015fi nu a\u015fa, orice fel de medic, ci chirurg neurolog.\u00a0 Imi p\u0103rea cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fi grea profesie \u015fi poate asta a fost \u00eencercarea vie\u0163ii mele. Dac\u0103 a\u015f fi reu\u015fit, sunt sigur\u0103\u00a0 c\u0103 a\u015f fi fost as \u00een domeniu! Nu m\u0103 laud, m-a\u015f fi dedicat trup \u015fi sufllet \u00eemplinirii acestui vis \u015fi mai ales ajutor\u0103rii celor \u00een nevoie. Dar destinul n-a fost de acord cu dorin\u0163a mea.<\/p>\n

Destinul sau alte for\u0163e, mai lume\u015fti, care nu permiteau urma\u015fului unui renegat accesul la studii \u015fi nici aspira\u0163ii superioare conditiei umile a unui copil din clasa inferioar\u0103. Nu m\u0103 pl\u00e2ng. Al\u0163i oameni ai \u0163\u0103rii, intelectuali, politicieni de seam\u0103, fie au reu\u015fit s\u0103 emigreze, fie au sf\u00e2r\u015fit tortura\u0163i \u00een \u00eenchisori, la canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103, deschis special pentru exterminarea elitei, fie, dac\u0103 au suprevie\u0163uit ani \u015fi ani la r\u00e2nd, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u00e2ndu-se s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, au fost elibera\u0163i bolnavi, b\u0103tr\u00e2ni, neputincio\u015fi, debusola\u0163i,doar pentru a muri cur\u00e2nd singuri, p\u0103r\u0103si\u0163i de rude, de prieteni, de cunoscu\u0163i, de toat\u0103 lumea, sting\u00eendu-se\u00a0 tri\u015fti \u015fi ne\u015ftiu\u0163i \u00een t\u0103cere \u015fi singur\u0103tate.<\/p>\n

Iar noi, copiii, tineretul, nu \u015ftiam nimic din ororile astea, contemporane cu noi. Nici nu\u00a0 \u00eendr\u0103znea nimeni s\u0103 vorbeasc\u0103, pere\u0163ii aveau urechi pe vremea aia \u015fi oric\u00e2nd se g\u0103sea cineva care s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 spun\u0103 mai departe. Chiar \u015fi acum, dup\u0103 mai bine de o jum\u0103tate de secol, se mai descoper\u0103 \u00een arhive secrete, rapoarte \u015fi denun\u0163uri \u00eentre prieteni, rude, p\u0103rin\u0163i \u015fi copii. \u00cen loc s\u0103 devenim mai umani, mai apropia\u0163i, mai iubitori, mai uni\u0163i, ne-am \u00eenr\u0103it, ne-am \u00eenstr\u0103inat, devenind mai nep\u0103s\u0103tori cu cei de l\u00e2ng\u0103 noi, Era vorba, cred, de supravie\u0163uire. Ori st\u0103teai cuminte \u00een locul ce \u0163i s-a acordat \u015fi executai f\u0103r\u0103 s\u0103 cr\u00e2cne\u015fti ordinele, ori erai scos chiar\u00a0 \u015fi din r\u00e2ndurile anonimilor. Orwell a avut dreptate: \u201eporci\u201d au existat \u00eentotdeauna, exist\u0103 \u015fi acum \u015fi vor\u00a0 exista\u00a0 mereu. Doar c\u0103 \u015fi-au pus alte m\u0103\u015fti.<\/p>\n

    \n
  1. 2. Care era atmosfera spre sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960 la Institutul \u201eNicolae Grigorescu\u201d? Colegi, profesori, modele \u00een via\u0163\u0103 \u015fi \u201eprofesie\u201d, restructurarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti? \u00a0\u00a0.<\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2. \u00a0 Am avut \u00een grup\u0103 9 colegi, printre care Cristina Dr\u0103niceanu, Rodica Mazilescu, Ioana Tomescu, Dan B\u0103ncil\u0103, Valentin Dumitra\u0219cu. Printre profesori, modele pentru noi – Mac Constantinescu, Zoe B\u0103icoianu, Popescu-Negreni.<\/p>\n

    Ce s\u0103 fi avut ceramica cu restructurarea societ\u0103\u021bii? Poate, pictura, sculptura, arhitectura, grafica… Ba da, c\u00e2nd am terminat eu Ceramica, design-ul nu era printre sec\u021biunile Uniunii\u00a0 Arti\u0219tilor Plastici, drept care, de\u0219i avusesem expozi\u021bii personale \u0219i particip\u0103ri, nu m-au primit ca membru. Lucr\u00e2nd \u00een industria sticlei \u0219i ceramicei, nu m-a mai interesat Uniunea.<\/p>\n

    \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trebuie s\u0103 amintesc \u015fi profesorii care mi-au \u00eendrumat primi pa\u015fi \u00een arta ceramicii. A fost Ion Popescu-Negreni. Ne-a predat desenul \u015fi pictura. Venea la corectur\u0103 \u00ee\u015fi aprindea \u0163igara, se proptea \u00een fa\u0163a \u015fevaletului, dup\u0103 ce puf\u0103ia zgomotos \u015fi cu nesa\u0163, spunea \u201eda, bine\u201d sau \u201e nu-mi place porc\u0103ria, ce-ai vrut s\u0103 faci cu gama asta de culoare?\u201d Dup\u0103 ce ne ar\u0103ta unde am gre\u015fit \u015fi ne punea s\u0103 corect\u0103m, r\u0103m\u00e2nea cu noi la o cafea, discut\u00e2nd \u00een continuare despre lucr\u0103ri, despre\u00a0 pictorii \u015fi sculptorii\u00a0 vremii, despre c\u0103r\u0163i, filme, expozi\u0163ii To\u0163i \u00eel iubeam. \u015ei c\u00e2nd ne certa o f\u0103cea f\u0103r\u0103 s\u0103 ne jigneasc\u0103, ne asculta argumentele, ne explica unde, de ce \u015fi cum am gre\u015fit, \u00eentocmai ca un tat\u0103. De aceea \u015fi noi, studen\u0163ii, \u00eei alintam spun\u00e2ndu-i \u201ePapa Negreni\u201d. Ne-a urm\u0103rit \u015fi dup\u0103 ce am terminat facultatea, a vizitat toate expozi\u0163iile noastre, \u015fi ne-a dat speran\u0163e \u00een viitor.<\/p>\n

    Un alt profesor a fost Mac Constantinescu, pictor de avangard\u0103, grafician si ceramist. A r\u0103mas de la el o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103 clasic\u0103, la intrarea \u00een parcul Carol, care este decorat\u0103 cu un mozaic minunat, reprezent\u00e2nd zodiacul. \u015ei lui \u00eei spuneam Papa Mac, \u015fi\u00a0 il iubeam \u015fi pe el. A tr\u0103it mul\u0163i ani \u00een Fran\u0163a, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 r\u0103zboi, l-a portretizat pe\u00a0 Br\u00e2ncu\u015fi. C\u00e2nd am terminat licen\u0163a ne-a invitat pe to\u0163i cei nou\u0103 absolven\u0163i cerami\u015fti \u015fi sticlari\u00a0 ai anului 1971 la restaurantul de la parterul blocului turn\u00a0 din spatele fostului\u00a0 palat regal, ne-a tratat cu bun\u0103t\u0103\u0163i de care nu mai m\u00e2ncasem noi vreodat\u0103, cum ar fi br\u00e2nza aceea cu mucegai, nu-mi amintesc denumirea.\u00a0 Ba da, camambert. Mie nu\u00a0 mi-a pl\u0103cut nici atunci \u015fi nici alt\u0103dat\u0103, ce s\u0103 fac, n-am \u015ftiut\u00a0 nicic\u00e2nd s\u0103 fiu snoab\u0103.<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am mai avut-o profesoar\u0103 \u015fi pe doamna Zoe B\u0103icoianu.<\/p>\n

    Rector era dl. Ioanid.<\/p>\n

    Decan la Arte Decorative, cum se numea facultatea noastr\u0103, era dl. Schobel. Era un om bun. \u00cei ajuta pe to\u0163i cei care aveau nevoie de sprijinul s\u0103u. \u015ei pe mine a vrut s\u0103 m\u0103 ajute,\u00a0\u00a0 propun\u00e2ndu-mi s\u0103 m\u0103 fac\u0103 membru de partid. I-am spus c\u0103 nu se va putea, deoarece tat\u0103l meu fusese exclus din partid, c\u0103 am avut\u00a0 mereu necazuri din pricina asta, dar mi-a r\u0103spuns c\u0103 vremurile s-au schimbat odat\u0103 cu\u00a0 alegerea lui Ceau\u015fescu la conducere, c\u0103 m\u0103 ajut\u0103 el, decanul, s\u0103 fiu primit\u0103, fiindc\u0103 altfel \u00eemi\u00a0 va fi foarte greu s\u0103 r\u0103zbesc mai departe. Dezam\u0103girea lui a fost mai mare dec\u00e2t a mea, c\u00e2nd partidul i-a respins propunerea, ba, mai mult, s-au sesizat \u015fi cei de la tineret ( Uniunea Tineretului Comunist ), au f\u0103cut adunare general\u0103 pe institut \u015fi m-au exclus \u015fi de acolo. Nu prezentam \u015fi nu meritam \u00eencredere. Nu meritam eu o asemenea onoare! Mai mult, m-au umilit \u00een fata tuturor colegilor din institut, ca pe ultimul infractor nelegiuit, care am \u00eencercat s\u0103 p\u0103c\u0103lesc partidul clasei muncitoare. Cred c\u0103 decanul a suferit mai mult dec\u00e2t mine. Ce i-or fi f\u0103cut \u015fi lui, ce mustr\u0103ri o fi primit…<\/p>\n

    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu G. povestea a fost alta. Terminase facultatea, voia s\u0103 se \u00eenscrie la Doctorat, dar nu a fost primit, pentruc\u0103 nu era membru de partid. A trebuit s\u0103 solicite s\u0103 devin\u0103 membru, s\u0103 aduc\u0103 recomand\u0103ri solide \u015fi, pe drept, pline de laud\u0103. Dar lui i-au aprobat \u00eenscrierea si \u00een partid \u015fi la Doctorat. Norocul lui.<\/p>\n

    \n

    \n

      \n
    1. 3. \u00cen \u201ebiografia profesional\u0103\u201d, un observator neutru ar fi pus \u00een dificultate de o aparent\u0103 dihotomie; contabil\u0103 la sec\u0163ia financiar\u0103 a sectorului \u201e1 Mai\u201d \u015fi creator-designer \u00een industria sticlei \u015fi a ceramicii cu cel pu\u0163in o lucrare, dup\u0103 \u015ftiin\u0163a biografilor dvs. \u2013 \u201eCenu\u015f\u0103reasa\u201d \u2013 premiat\u0103. Cifre sau art\u0103?<\/li>\n<\/ol>\n

      \n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a03.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Numai art\u0103, gata cu cifrele. \u201eCenu\u015f\u0103reasa\u201d? Da, dar pe vremea aia nu se d\u0103deau propriu-zis premii, mie nici prim\u0103. Nici bibelourile nu se purtau pe vremea aia, \u0219i nici acuma. La Curtea Sticlarilor, am f\u0103cut o mul\u021bime ( \u201eAnotimpurile\u201d, oarecum botticelliene, \u201e\u021a\u0103ranc\u0103\u201d – alias Madona \u0219i Pruncul – tem\u0103 nepermis\u0103 pe fa\u021b\u0103)<\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La Centrala Sticlei am lucrat vreo patru sau cinci ani lungi, \u00een timpul c\u0103rora am fost mai tot timpul \u00een deplasare. Via\u0163a nu a fost u\u015foar\u0103. St\u0103team la fabric\u0103 toat\u0103 ziua \u015fi de multe ori, c\u00e2nd era nevoie, r\u0103m\u00e2neam \u015fi peste noapte. Am creat servicii de mas\u0103, ceai, cafea, dar cel mai mult mi-a pl\u0103cut s\u0103 fac bibelouri. Pe vremea aia mai erau la mod\u0103. Mie mi-au pl\u0103cut \u00eentotdeauna lucrurile delicate, fine, cizelate \u015fi am pus \u00een ele toat\u0103 dragostea mea penru frumos. Din p\u0103cate nu a fost de ajuns. Nu m-au primit \u00een Uniunea Arti\u015ftilor Plastici, deoarece lucr\u0103rile din industrie nu erau considerate art\u0103, \u015fi nici nu exista o sec\u0163ie pentru design. Ar fi trebuit s\u0103 am \u015fi lucr\u0103ri decorative. Eu aveam c\u00e2teva, dar nesemnificative,\u00a0 deoarece eu mi-am realizat mai \u00eent\u00e2i obligatiunile de serviciu, care \u00eemi luau tot timpul, \u015fi nu-mi mai r\u0103m\u00e2nea \u015fi pentru \u00a0lucr\u0103rile particulare. Ceilal\u0163i colegi au fost de\u015ftep\u0163i, au f\u0103cut un singur obiect pentru obliga\u0163iile slujbei, c\u00e2t se poate de simplu \u015fi f\u0103r\u0103 probleme de deformare, \u015fi nenum\u0103rate altele, decorative, pentru expozi\u0163ii, pentru Fondul Plastic. Pentru Fond am lucrat \u015fi eu, dar numai cele din expozi\u0163ii erau luate \u00een considerare pentru\u00a0\u00a0 Uniunea Arti\u015ftilor Plastici.<\/p>\n

      \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din fericire la Centrala Sticlei am lucrat \u00eempreun\u0103 cu dou\u0103 colege \u015fi prietene din facultate, Cristina Dr\u0103niceanu \u015fi Rodica Mazilescu, cu care f\u0103ceam, de cele mai multe ori, deplas\u0103rile, ajut\u00e2ndu-ne \u00eentre noi la munc\u0103 \u015fi \u0163in\u00e2ndu-ne de ur\u00e2t.<\/p>\n

      \u00cen fabric\u0103, munca era grea din punct de vedere fizic. Nu puteam lua \u00een seam\u0103 dureri, oboseal\u0103 sau indispozi\u0163ii. Zile \u015fi nop\u0163i. Dac\u0103 n-ar fi fost pasiunea \u015fi satisfac\u0163ia, nu cred c\u0103 a\u015f fi rezistat, f\u0103r\u0103 bani, uneori \u015fi f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare c\u00e2nd nu ne ajungeau banii de diurn\u0103, pe care \u00eei mai foloseam \u015fi c\u00e2nd eram nevoit\u0103 s\u0103 solicit ajutor de la muncitorii din fabric\u0103. Ne duceam cu proiectele aprobate, \u015fi \u00eencepeam transpunerea din plan\u015fe \u00een realitate.<\/p>\n

        \n
      1. 4. Cum a\u0163i sim\u0163it lumea \u00een care tr\u0103ia\u0163i \u2013 ca mai to\u0163i contemporanii, nu avea\u0163i alt\u0103 op\u0163iune \u2013, o lume care nega, intra \u00een conflict cu toate \u201evalorile\u201d societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti statuate de \u201evechea or\u00e2nduire\u201d? Sau una a a\u015fa-zisului progres istoric \u015fi social adus de comunism?<\/li>\n<\/ol>\n

        \n

        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 4. Eu m-am adaptat la acea lume \u00een care \u00eemi era dat s\u0103 tr\u0103iesc, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu m\u0103 implic \u0219i s\u0103 nu pun la suflet mai mult dec\u00e2t puteam duce, p\u0103str\u00e2nd impresiile pentru mine personal. N-am fost o r\u0103zvr\u0103tit\u0103, nici o revolu\u021bionar\u0103, am luat totul cum era, cu speran\u021ba supravie\u021buirii.<\/p>\n

        \u00cen ace\u015fti ani via\u0163a din \u0163ar\u0103 era grea \u015fi trist\u0103. Puterea comunist\u0103 trecuse de apogeu, \u00eencepuse s\u0103 se erodeze, s\u0103 sc\u00e2r\u0163\u00e2ie. Voci se ridicau la congresele partidului \u00eempotriva dictatorului \u015fi, surprinz\u0103tor, au fost date pe postul de televiziune, ceeace nu se mai \u00eent\u00e2mplase niciodat\u0103.<\/p>\n

        Oamenii vorbeau \u00een \u015foapte despre cozile la alimente, despre num\u0103rul de ou\u0103 la care aveam dreptul, despre p\u00e2inea pe care o puteam cump\u0103ra numai cu buletinul de identitate, despre portocalele care se g\u0103seau numai o dat\u0103 pe an, \u00een preajma cr\u0103ciunului. Dac\u0103 aveai noroc s\u0103 nu se termine \u00eenainte de a-\u0163i veni r\u00e2ndul, \u00eei f\u0103ceai ferici\u0163i pe copiii de acas\u0103.<\/p>\n

        Chiar dac\u0103 m\u00e2ncarea nu era prea scump\u0103, era \u00een schimb prea pu\u0163in\u0103! Cozi interminabile la care a\u015fteptai ore \u00eentregi f\u0103r\u0103 ca m\u0103car s\u0103 fii sigur c\u0103 vei avea noroc s\u0103 nu\u00a0 se termine marfa, \u00eenainte de a ajunge la v\u00e2nz\u0103tor, cozi la care ne a\u015fezam \u00eenc\u0103 inainte de a se deschide magazinele, sper\u00e2nd c\u0103 vom cump\u0103ra ceva de m\u00e2ncare, ce-ar fi fost, orice. Nu mai f\u0103ceam mofturi, c\u0103 nu vreau asta, vreau cealalt\u0103.\u00a0 Luai ce \u0163i se d\u0103dea, pl\u0103teai \u015fi mai ziceai \u015fi mul\u0163umesc din\u00a0 suftet! Nu se g\u0103sea pe nic\u0103ieri\u00a0 cafea Ness, mai g\u0103seam, rareori, la cei care f\u0103ceau bi\u015fni\u0163\u0103, la ni\u015fte pre\u0163uri jignitoare, dar pl\u0103team, nu puteam s\u0103 spunem c\u0103 lu\u0103m din alt\u0103 parte mai ieftin, pentruc\u0103 nu exista acea alt\u0103 parte.<\/p>\n

        Apoi, \u00een apropierea Cr\u0103ciunului l988, totul a izbucnit dintr-odat\u0103! Lucram pe atunci la Curtea Sticlarilor, pe strada \u015eelari \u00een centrul vechi foarte aproape de Universitate, Pia\u0163a Palatului. In timpul dimine\u0163ii din 18 sau 19 decembrie, am fost plecat\u0103 p\u00e2n\u0103\u00a0 la politehnic\u0103, unde aveam ni\u015fte lucr\u0103ri de ars la un cuptorul de acolo. C\u00e2nd m-am \u00eentors la Curte, n-am g\u0103sit dec\u00eet o coleg\u0103. Toat\u0103 lumea fusese trimis\u0103 la Comitetul Central al Partidului, \u00een pia\u0163\u0103. la un meeting. Dup\u0103 vreo c\u0103teva ore s-au \u00eentors trei colege g\u00e2f\u00e2ind speriate, spun\u00e2nd c\u0103 acolo se trage \u00een cei ce participau la meeting. Ne-am speriat toate \u015fi am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plec\u0103m acas\u0103, ceeace am \u015fi f\u0103cut.<\/p>\n

        \u00a0Numai una dintre noi, Ani, s-a oprit la Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, unde se str\u00e2nsese lumea la un alt meeting, spontan. \u015ei a r\u0103mas acolo p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, c\u00e2nd tocmai sunase so\u0163ul ei s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe dac\u0103 nu \u015ftiu ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu ea, c\u0103 nu ajunsese\u00a0 \u00eenc\u0103 acas\u0103. I-am spus ce \u015ftiam \u015fi a zis c\u0103 se duce dup\u0103 ea. Mi se pare c\u0103 ea a ajuns acas\u0103 \u00eenainte s\u0103 apuce el s\u0103 plece.<\/p>\n

        \u00cen ziua urm\u0103toare tot centrul era plin de oameni, veni\u0163i s\u0103 protesteze, \u015fi pe sear\u0103 Ceau\u015fescu a fugit cu un elicopter de pe terasa Comitetului Central. De fapt eu am v\u0103zut ce s-a petrecut, la televizor, la jurnalul de sear\u0103. De atunci \u00eencolo totul a fost ca o nebunie general\u0103, din care doar c\u00e2\u0163iva \u00een\u0163elegeau \u015fi \u015ftiau ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

        Ceau\u015fescu a fost prins, el, \u015fi nevast\u0103-sa du\u015fi la o unitate a armatei din T\u00e2rgovi\u015fte, i s-a f\u0103cut un simulacru de proces \u00een care n-a fost l\u0103sat s\u0103 vorbeasc\u0103,\u00a0 a fost acuzat c\u0103 a asuprit poporul, condamnat la moarte \u015fi executat prin \u00eempu\u015fcare, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia.<\/p>\n

        \u00a0Imediat puterea a fost preluat\u0103 de comuni\u015ftii din r\u00e2ndul al doilea, noi ne bucuram c\u0103 sc\u0103pasem de dictator, dar ei ne coceau ceva care\u00a0 avea s\u0103 ne dezam\u0103geasc\u0103 ani \u015fi ani la r\u00e2nd, \u015fi nici acum nu ne-am g\u0103sit drumul \u015fi lini\u015ftea. \u015ei acum, dup\u0103 dou\u0103zeci\u00a0 \u015fi trei de ani, \u00eenc\u0103 mai b\u00e2jb\u00e2in pe c\u0103r\u0103rile \u00eentortocheate ale democra\u0163iei \u015fi ale libert\u0103\u0163ii gre\u015fit \u00een\u0163elese.<\/p>\n

        \u00cen prim\u0103var\u0103 tinerii, d\u00e2ndu-\u015fi seama de marea p\u0103c\u0103lel\u0103 din decembrie, au pornit un meeting perpetuu \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

          \n
        1. 5. \u00cen viitoarea Dvs. familie a\u0163i optat pentru partea artistic\u0103 a personalit\u0103\u0163ii dvs. \u2013 poetul, prozatorul, dramaturgul, eseistul, antropologul, indianistul George Anca. Evoca\u0163i momentele faste ale destinului acestei \u00eempliniri\/ \u00eent\u00e2lniri care v-a marcat benefic \u00eentreaga existen\u0163\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

          \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 5 . \u00a0\u00a0\u00a0 Primul moment fast a fost \u00eent\u00e2lnirea la munte, c\u00e2nd mi-a fumat toate \u021big\u0103rile.<\/p>\n

          Fiindc\u0103 m-am str\u0103duit foarte tare s\u0103 fiu o student\u0103 silitoare \u015fi muncitoare, dup\u0103 ce am terminat anul \u00eent\u00e2i, \u00eencep\u00eend cu urm\u0103torul, am avut burs\u0103 p\u00e2n\u0103 ce am terminat institutul, \u015ei, drept premiu pe anul I am primit un loc \u00een tab\u0103ra studen\u0163easc\u0103 de la P\u00e2r\u00e2ul Rece. Era vara anului l965.<\/p>\n

          \u00a0Acolo l-am \u00eent\u00e2lnit pe viitorul meu so\u0163, George Anca. Era student filologie.Veniser\u0103 mai mul\u0163i studen\u0163i, colegi cu el, la un cenaclu, sau recital de poezie la Sinaia, \u015fi de acolo au venit la P\u00e2r\u00e2ul Rece \u00een excursie. Au venit la masa noastr\u0103, unde noi, fetele, ie\u015fisem la o \u00eenghe\u0163at\u0103, cred. El \u015fi un prieten \u015fi coleg. Am stat de vorb\u0103, ne-au citit din versurile lor, G. mi-a fumat \u0163ig\u0103rile, parc\u0103 am jucat \u015feptic, au stat p\u00e2n\u0103 spre sear\u0103, c\u00e2nd aveau tren spre Bucure\u015fti. Inainte de plecare am schimbat adresele, hot\u0103r\u00e2nd s\u0103 ne vedem \u00een toamn\u0103, c\u00e2nd \u00eencepeau cursurile. Peste vacan\u0163\u0103 ne-am scris c\u00e2teva scrisori, apoi\u00a0 ne-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi am r\u0103mas prieteni. Peste un an, pe 3 iunie 1966 ne.am c\u0103s\u0103torit \u015fi iat\u0103, peste o lun\u0103 se \u00eemplinesc 46 de ani! Ne-am \u00eemp\u0103cat\u00a0 foarte bine, parc\u0103 am fi fost meni\u0163i unul celuilalt.<\/p>\n

          \u00cen ziua aceea ploua.Se zice c\u0103 dac\u0103-\u0163i plou\u0103 la nunt\u0103 o s\u0103 ai o via\u0163\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103. \u00cen ceeace prive\u015fte via\u0163a sufletului, a\u015fa a fost. Am f\u0103cut numai c\u0103s\u0103toria civil\u0103. A fost taic\u0103-meu \u015fi c\u00e2\u0163iva colegi de-ai mei \u015fi de-ai lui. N-aveam cine \u015ftie ce toalete, erau vechi dar onorabile, apoi am mers acas\u0103 la noi unde ne a\u015fteptau ni\u015fte pr\u0103jituri \u015fi vreo patru-cinci sticle de Gras\u0103 de Cotnari, la trrei sferturi, aranjate toate frumos pe mas\u0103, de Tanti Rina.<\/p>\n

          C\u0103s\u0103toria religioas\u0103 am reu\u015fit s-o facem abia dup\u0103 vreo trei ani, c\u00e2nd ni\u015fte prieteni care emigraser\u0103 \u00een Statele Unite au venit \u00een vizit\u0103 \u015fi ne-au cununat la biseric\u0103. Tot\u00a0 ei ne-au dus apoi la un restaurant, pe noi \u015fi pe Aurelia \u015fi Petre Diaconu, sora \u015fi cumnatul na\u015fei Didi. Preotul care\u00a0 a oficiat era \u015etefan,fratele na\u015fului Gicu Alexe. \u015ei asta a fost tot. Am primit cadou de la ei un frumos serviciu de mas\u0103 din por\u0163elan pe care l-am p\u0103strat \u015fi, c\u00eend s-a c\u0103s\u0103torit fata noastr\u0103, i l-am dat ei \u015fi so\u0163ului ei ca amintire.<\/p>\n

            \n
          1. 6. Cum era t\u00e2n\u0103rul George? Cred c\u0103 un foarte devotat familist \u00eemplinindu-\u015fi una din frustr\u0103rile tinere\u0163ii. Nu uita\u0163i c\u0103 perioada G\u0103e\u015fti \u2013 despre care, desigur, v-a povestit multe \u2013 e un argument pentru afirma\u0163ia de mai sus.<\/li>\n<\/ol>\n

            6.\u00a0 Devotat familiei a fost de la bun \u00eenceput \u0219i nu i-a trecut nici acum, dup\u0103 cincizeci de ani.<\/p>\n

            Dup\u0103 ce \u015fi-a luat serviciu, dimine\u0163ile plecam \u00eempreun\u0103. Atelierul meu era l\u00e2ng\u0103 Radiodifuziuna Rom\u00e2n\u0103, unde reu\u015fise s\u0103 se angajeze ca reporter, m\u0103 l\u0103sa pe mine la poart\u0103 \u015fi el pleca pu\u0163in mai departe.\u00a0 Drumul nostru trecea prin Ci\u015fmigiu. Era o bucurie \u00een fiecare zi, \u015fi prim\u0103vara \u015fi iarna! Prindeam broscu\u0163e mici \u015fi verzi, c\u0103, mai ales diminea\u0163a, \u0163op\u0103iau pe alei cu sutele, o vreme. Apoi erau copacii, frumo\u015fi pe orice vreme, erau florile colorate, p\u0103s\u0103rele vesele, ce mai, \u00eencepeam fiecare zi cu bucuria c\u0103 tr\u0103iam, c\u0103 eram ferici\u0163i. Nici nu ne doream mai mult!<\/p>\n

            Vreau s\u0103 povestesc pu\u0163in din peripe\u0163iile lui G. cu\u00a0 joburile, c\u0103 el a avut mai multe, \u00een primii ani de dup\u0103 facultate.<\/p>\n

            Dup\u0103 ce a terminat armata, fiindc\u0103 scrisese \u00een cele \u015fase luni c\u00e2t a fost\u00a0 \u00eenrolat, mai multe articole la ziarul armatei, cred c\u0103 se numea \u201e Ap\u0103rarea Patriei\u201d, cei de la ziar i-au solicitat s\u0103 lucreze la ei. Dar pentru asta trebuia s\u0103 devin\u0103 militar permanent. C\u00e2nd a auzit el c\u0103 va trebui s\u0103 poarte uniform\u0103 militar\u0103 \u015fi s\u0103 execute ordinele altora toat\u0103 via\u0163a, n-a vrut, a refuzat. Eu am fost de acord cu el, cu toate c\u0103. din punctul de\u00a0\u00a0 vedere\u00a0 al bun\u0103st\u0103rii, am fi dus-o mai bine. Dar \u015fi via\u0163a lui, a noastr\u0103, ar fi fost alta \u015fi sunt sigur\u0103 c\u0103 a ales bine.<\/p>\n

            Dup\u0103 revolu\u0163ie, nu \u015ftiu \u00een ce an, a aplicat prntru Comisia European\u0103 pentru Rom\u00e2nia, pentru postul de manager. Dup\u0103 teste, cineva, un englez, l-a \u00eentrebat dac\u0103 ar accepta postul al\u00a0 doilea. Desigur c\u0103 berbecul cel c\u0103pos nu a acceptat!<\/p>\n

            A mai refuzat odat\u0103 s\u0103 fie ambasador nu \u015ftiu unde, prin anii 90, la propunerea \u201eServiciilor\u201d, c\u00e2nd, afl\u00e2ndu-se \u00een India la o Conferin\u0163a Mondial\u0103 a Bibliotecilor, a primit acas\u0103 o scrisoare de amenin\u0163are din Iran. Ne-am speriat foarte tare \u015fi, presupun\u00e2nd ceva ma\u015fina\u0163ii dubioase, n-a acceptat. \u015ei a pl\u0103tit refuzul acesta c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd s-a prezentat el la un concus la MAE \u015fi a fost respins.<\/p>\n

            De-alungul carierei a fost reporter, ziarist, inspector \u00een Ministerul Educa\u0163iei, 25 de ani director la Biblioteca Pedagogic\u0103 Na\u0163ional\u0103, profesor universitar \u00een Bucure\u015fti, T\u00e2rgovi\u015fte, Constan\u0163a \u015fi Oradea. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, la Delhi University pentru \u015fapte ani.<\/p>\n

              \n
            1. 7. Ce au \u00eensemnat pentru scriitoarea Rodica Anca cele dou\u0103 perioade (1977-1984 \u015fi 2003-2004) petrecute \u00een India ca membru al comunit\u0103\u0163ii universitare c\u0103l\u0103torind \u00een Indore, Dharamsala, Almora, Kurukshetra, Agra, Chandigarh, Delhi, al\u0103turi de fiic\u0103 \u015fi so\u0163?<\/li>\n<\/ol>\n

              \n

              7 . \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Experien\u021b\u0103, cunoa\u0219tere a unui alt stil de via\u021b\u0103.<\/p>\n

              \u0162ara \u00een care, dac\u0103 destinul nu ar fi hot\u0103r\u00e2t a\u015fa, nu am fi ajuns niciodat\u0103. La Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntui nu s-a g\u0103sit nici un doritor de a merge acolo pentru a preda Limba Rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Delhi. Probabil c\u0103 acolo beneficiile materiale ar fi fost minime. Cum G. nu era interesat de acest aspect, s-a oferit el \u015fi a fost numit. Singura problem\u0103 erau ratele la cas\u0103, care trebuiau pl\u0103tite. \u201e C\u00e2t s\u0103 pl\u0103tim ratele vom c\u00e2\u015ftiga noi.\u201d m-a \u00eencurajat el. \u015ei a plecat \u00eenainte, urm\u00e2nd ca noi, eu \u015fi Nana s\u0103 de ducem dup\u0103 ce se aranjaz\u0103 el acolo cu casa. Numai c\u0103 pentru noi dou\u0103, Ministerul nu a alocat bani de drum,\u00a0 a trebuit s\u0103 v\u00e2nd ma\u015fina de tricotat, cea de cusut, verighetele,\u00a0 am mai adunat oarece bani de la Fondul Plastic, mi-a mai dat \u015fi taic\u0103-meu c\u00e2t a putut \u015fi a\u015fa am str\u00e2ns banii numai pentru dus. Am plecat \u00eempreun\u0103 cu doi func\u0163ionari de la Minister \u015fi m-am mai calmat, c\u0103 plecam prima oar\u0103 din \u0163ar\u0103 \u015fi mi-era team\u0103 c\u0103 nu m\u0103 descurc. Dar totul a mers bine \u015fi am ajuns la Delhi, unde m\u0103 a\u015ftepta G la aeroport.<\/p>\n

              \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r\u0103 circula un fel de oracol din care a reie\u015fit c\u0103 \u00een via\u0163a anterioar\u0103 am fost dansatoare \u00eentr-un templu indian! Poate de aceea m-am sim\u0163it ca acas\u0103 \u00een to\u0163i anii \u00een care am tr\u0103it acolo.<\/p>\n

              \n

                \n
              1. 8. Cum v-a influen\u0163at cultura milenar\u0103 a Indiei? Ce v-a fascinat \u015fi v-a determinat s\u0103 reveni\u0163i?<\/li>\n<\/ol>\n

                \n

                8. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O \u021bar\u0103 \u0219i o cultur\u0103 pe care nu le cunoscusem p\u00e2n\u0103 atunci. \u00a0Mai ales am iubit oamenii. Am iubit copiii. Am iubit studen\u0163ii lui G care veneau \u00een vizit\u0103 \u015fi-mi spuneau \u201eMam\u0103\u201d, \u015fi \u00eemi vorbeau despre visurile lor, despre problemele lor, chiar ca unei mame.<\/p>\n

                \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 n-am putut vizita templele (toate…), dar am descoperit biblioteca universit\u0103\u0163ii. Doamne, at\u00e2t de multe c\u0103r\u0163i pe care a\u015f fi vrut s\u0103 le citesc, s\u0103 le \u00eenv\u0103\u0163, s\u0103 le conspectez! Toate vechi, multe \u00een sanscrir\u0103, hindi, sau alte limbi\u00a0 pe care nu le cunosc. Dar chiar \u015fi pentru cele traduse \u00een Englez\u0103 mi-ar fi trebuit cel pu\u0163in dou\u0103 vie\u0163i s\u0103 le studiez. Erau multe, multe, mii, praful se a\u015fternuse peste ele de un deget, cu c\u00e2t era mai gros, cu at\u00e2t m\u0103 atr\u0103geau mai mult. Ghid mi-a fost Pere Danielou, cu ajutorul c\u0103ruia am descoperit ce \u00eenseamn\u0103 filosofia, mitologia, spiritualitatea \u015fi g\u00e2ndirea indian\u0103. Apoi, \u00eencet-\u00eencet am \u00eenaintat pu\u0163in pe acest drum, c\u00e2\u0163iva pasi, dar nu voi fi \u00een stare niciodat\u0103 s\u0103 aprofundez. Oricum, mi s-au deschis ochii \u015fi mintea spre o nou\u0103 lume, care-mi era str\u0103in\u0103 \u015fi necunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, care-mi este cumva familiar\u0103,\u00a0 de undeva dinl\u0103untrul sufletului: lumea spiritualit\u0103\u0163ii indiene. Lume \u00een care m\u0103 mai \u00eentorc \u015fi acum, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, cu bucurie, s\u0103-mi caut lini\u015ftea.<\/p>\n

                  \n
                1. 9. Din documentarea mea pentru acest interviu \u015ftiu c\u0103 a\u0163i fost coexaminator la examenele de limba rom\u00e2n\u0103 la Delhi University, Modern European Languages Departament devenit, ulterior, German and Romance Departament, momente evocate \u00een \u201eDedehi Jurnal\u201d \u2013 \u00een fragmentele ap\u0103rute \u00een \u201eLitere\u201d din jurnalul \u201eA doua Indie\u201d. Cum erau studen\u0163ii, colegii?<\/li>\n<\/ol>\n

                  \n

                  9. Studen\u021bii m-au iubit, din mam\u0103 nu m-au scos, chiar \u0219i azi. Am fost apropia\u021bi mai ales de familiile\u00a0 lectorilor polonezi, succesivi, Karp \u0219i Keyna \u0219i, bine\u00een\u021beles, de profesorimea indian\u0103.<\/p>\n

                  \n

                    \n
                  1. 10. Prieteni \u015fi prietenii durabile?<\/li>\n<\/ol>\n

                    \n

                    10. Foarte legat\u0103 suflet\u0219te am r\u0103mas \u00eendeosebi de indiencele pe care le-am cunoscut. Mi-au r\u0103mas acolo, \u00een India, prietene bune, Leela, Margaret, Nilima, Esha. Memna. Cu Esha am reluat leg\u0103tura de cur\u00e2nd, \u015fi dac\u0103 am scris Donosteea este pentru c\u0103 ea mi-a cerut. Pentru c\u0103 o iubesc \u015fi pe ea \u015fi India.<\/p>\n

                    \n

                      \n
                    1. 11. Care ar fi principalele 10 tr\u0103s\u0103turi de personalitate ale indianului?<\/li>\n<\/ol>\n

                      \n

                        \n
                      1. 11. Ehe! Sunt multe, nu pot s-aleg numai zece. Sunt oameni deschi\u0219i, comunicativi \u2013 cum se cheam\u0103 \u2013 d-\u0103stia care-s religio\u0219i. Statornici \u2013 dac\u0103 te \u00eemprietene\u0219ti cu ei, \u00eei po\u021bi considera prieteni pe via\u021b\u0103, chiar dac\u0103 nu te mai vezi cu ei. \u0218i muzicalitatea \u0219i uria\u0219a lor mitologie, muzica de templu, sitar, sarangi. Dansul de templu, nu ca-n filmele Bolywood. Fidelitatea \u0219i devotamentul fa\u021b\u0103 de familie, de copii.<\/li>\n<\/ol>\n

                        \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 India, \u0163ara spiritului, \u0163ara templelor, \u0163ara muzicii mistice, \u0163ara dansului, \u0163ara zeilor cobor\u00e2\u0163i printre oameni, \u0163ara miturilor, \u0163ara epopeilor.<\/p>\n

                        \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mitologia Indian\u0103 m-a fascinat \u015fi m-a subjugat pentru tot restul vie\u0163ii. \u00cei iubesc pe Vishnu, pe Krishna, pe Radha, pe Sita, dar, mai ales \u00eel iubesc pe Shiva, \u201eour Lord of Amattur\u201d \u015fi pe Parvati.<\/p>\n

                          \n
                        1. 12. Efecte, influen\u0163e? Unele reies pregnant din cele dou\u0103 volume \u201eDedelhi Jurnal\u201d (2005) \u015fi \u201eJurnal amar\u201d (2011) ca \u015fi din \u201eJurnal. A doua Indie\u201d, \u00een preg\u0103tire, despre care am amintit. Care sunt amintirile unor momente indiene care v\u0103 \u0163in al\u0103turi de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, persoane, locuri din cele dou\u0103 etape? Ave\u0163i \u00eenc\u0103 amici \u00een India?<\/li>\n<\/ol>\n

                          \n

                          12\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 m-apuc s\u0103 scriu o alt\u0103 carte ca r\u0103spuns? P\u0103re\u021bi s\u0103 \u0219ti\u021bi efectele respective mai bine ca mine. Am luat de la ei modalitatea de a primi toate bucuriile \u0219i triste\u021bile vie\u021bii, a\u0219a cum vin, date de karma.<\/p>\n

                          13. V-a\u0163i \u00eentoarce acolo unde a\u0163i petrecut aproape un deceniu din tinere\u0163ea dvs.? Motiva\u0163i.<\/p>\n

                          13. M-a\u0219 \u00eentoarce, dar nu m-a\u0219 \u00eencumenta. Prefer amintirile \u0219i imagina\u021bia.<\/p>\n

                          14. Cum a ap\u0103rut \u201ePrin\u0163ul cel trist \/ The Melancholy Prince\u201d (2003, Ed. Bibliotheca).<\/p>\n

                          14. A fost un dicteu, nu \u0219tiu din partea cui, dar \u0219tiu c\u0103 abia a\u0219teptam dimine\u021bile, s\u0103 m\u0103 apuc de scris, s\u0103 v\u0103d ce \u00eent\u00e2mpl\u0103ri a mai avut, din ziua precedent\u0103, de c\u00e2nd am \u00eentrerupt scrisul.<\/p>\n

                          15. \u00cen 2015, Rodica Anca dezv\u0103luie cititorilor s\u0103i o nou\u0103 fa\u0163\u0103 a artistului care sunte\u0163i: volumul de poezii \u201eDantele de h\u00e2rtie\u201d.<\/p>\n

                          15. Sunt poezii scrise \u00eentr-o perioad\u0103 lung\u0103, unele chiar din copil\u0103rie, pe care, c\u00e2nd le-am citit, mi-au pl\u0103cut chiar \u0219i mie. M-am reg\u0103sit \u00een ele chiar \u0219i la v\u00e2rsta asta. \u0218i mai triste, \u0219i mai zglobii, \u0219i stresate, de toate felurile de dantele.<\/p>\n

                            \n
                          1. 16. Cum vede\u0163i\/considera\u0163i literatura de azi \u00een Rom\u00e2nia (cel pu\u0163in memorialistica, literatura pentru copii, poezia)? Ce i-a lipsit scriitorului rom\u00e2n s\u0103 se apropie de Nobel?<\/li>\n<\/ol>\n

                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 16 Ce sunt eu, Manolescu? Nu-mi place dec\u00e2t de mine! Vorbind serios, \u00eemi mai place George Anca, \u00een afar\u0103 de to\u021bi \u0103ilal\u021bi pe care i-am mai citit imagin\u00e2ndu-mi cum \u00eei voi congratula c\u00e2nd vor primi Nobel-ul.<\/p>\n

                            \n

                            17. Despre \u201eLitere\u201d la care colabora\u0163i al\u0103turi de George?<\/p>\n

                            17. Fa\u021b\u0103 de Litere, m\u0103 simt \u00eendatorat\u0103 \u0219i m\u0103gulit\u0103 c\u0103 m-au apreciat \u0219i publicat. Via\u021ba mea literar\u0103, egal Litere \u0219i Bibliotheca. La \u00eenceputuri, mergeam \u00eempreun\u0103 cu G la cenacluri literare. I-am dactilografiat\u00a0 romanul (poem magic) Eres, ap\u0103rut \u00een 1970 \u2013 o carte important\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, apreciat\u0103 de Noica – ar merita reeditat\u0103. A, am primit o recunoa\u0219tere unic\u0103 din partea Bhutanului, inclusiv a regelui, public\u00e2nd la Oxford University Press ilustra\u021bii la manualele \u0219colare de acolo \u0219i la primul dic\u021bionar Dzonga-English.<\/p>\n

                            18. Proiecte?<\/p>\n

                            18. Nepotul. A trecut de trei ani. Abia a\u0219tept s\u0103 joc la nunta lui!<\/p>\n

                              \n
                            1. Ce \u00eentrebare a\u0163i fi dorit s\u0103 vi se pun\u0103? R\u0103spunde\u0163i la ea \u2013 \u015fi la altele! \u2013 ca \u015fi c\u00e2nd v-am adresat-o!<\/li>\n<\/ol>\n
                              \n

                              \u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce amintire v-a r\u0103mas mai conturat\u0103 \u00een via\u021b\u0103? R\u0103spuns: O noapte din timpul r\u0103zboiului, dup\u0103 un bombardament . \u00a0<\/em>C\u00e2nd, peste 4 sau 5 miliarde de ani, Andromeda \u015fi Calea Lactee se vor ciocni, exact a\u015fa va ar\u0103ta cerul. Ro\u015fu \u015fi minunat. Am v\u0103zut pe Discovery o simulare pe calculator.\u00a0 Atunci, \u00een viitor, ca \u015fi atunci, \u00een trecut, aceast\u0103 culoare va \u00eensemna tot moarte. Dar ambele apari\u0163ii sunt departe, una\u00a0 \u00een\u00a0 trecut \u015fi cealalt\u0103, \u015fi mai departe \u00een viitor.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

                              \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                              \u00a0 Rodica \u0219i George Anca   RODICA ANCA:\u00a0 Din DONOSTEEA   ***   \u00a0C\u00e2nd, peste 4 sau 5 miliarde de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26606"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26606\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26609,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26606\/revisions\/26609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}