{"id":26614,"date":"2016-07-03T17:36:05","date_gmt":"2016-07-03T17:36:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26614"},"modified":"2016-07-03T17:36:05","modified_gmt":"2016-07-03T17:36:05","slug":"vasile-filip-universul-singuratatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/07\/03\/vasile-filip-universul-singuratatii\/","title":{"rendered":"Vasile FILIP: Universul singur\u0103t\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>De un num\u0103r de ani \u2013 nu prea mul\u021bi \u2013 Vavila Popovici cite\u0219te \u0219i scrie \u2013 tr\u0103ie\u0219te \u2013 \u00een America, acolo unde se afl\u0103 de ceva mai mult\u0103 vreme partea t\u00e2n\u0103r\u0103 a familiei sale. Desigur, familia este familie; America este America. Pentru c\u0103 eu le \u0219tiu<\/em> doar \u2013 f\u0103r\u0103 a le cunoa\u0219te<\/em>, \u00eens\u0103 \u2013 nu-mi asum riscul de a formula opinii. Mai ales pentru motivul c\u0103 despre Vavila Popovici vreau s\u0103 scriu. Adic\u0103 despre recenta ei carte \u2013 a 37-a, \u2013 al VI-lea volum de \u201eArticole, eseuri. \u201eMade in the USA, Charleston, SC, 30 May, 2016\u201d.<\/p>\n

\u0218i aceast\u0103 carte \u00eempline\u0219te portretul scriitoarei \u00een tu\u0219e definitorii. Eseistul (g\u00e2nditorul bun observator \u0219i profund analist) se armonizeaz\u0103 cu prozatorul (me\u0219ter \u00een scrierea limpede), aripa nec\u0103z\u0103toare a poetului asigur\u00e2nd deopotriv\u0103 delicate\u021bea \u0219i durabilitatea zborului. La temelia acestora neafl\u00e2ndu-se ambi\u021bia autorului de a se manifesta pe mai multe planuri, ci \u00eendemnul l\u0103untric de a participa la via\u021b\u0103<\/em> cu toate sim\u021b\u0103mintele \u0219i cu toat\u0103 priceperea, \u00eentr-o desc\u0103tu\u0219are intelectual-artistic\u0103 \u00een stare s\u0103 atrag\u0103 luarea-aminte a oric\u0103rui cititor… practicant.<\/p>\n

Edificatoare, \u00eentre multe altele, m\u0103rturisirea autoarei are valoare de spovedanie. Spovedania unui \u00eensingurat care, integrat total universului pe care \u0219i l-a apropiat \u0219i-i sus\u021bine existen\u021ba, se simte, totu\u0219i, mult mai bogat spiritualice\u0219te \u0219i mai d\u0103ruit de Dumnezeu cu darurile Sale. \u201eOmul este cel care g\u00e2nde\u0219te, filozofeaz\u0103 de unul singur \u0219i \u00een acele momente iese din via\u021b\u0103, pentru a se reintegra rapid \u00een ea, \u00eembog\u0103\u021bit de idei, ac\u021bion\u00e2nd cu for\u021be noi, spre binele lui, al societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te…\u201d \u0218i recurge la ajutorul poetului filosof Lucian Blaga: \u201e… eu cu lumina mea sporesc a lumii tain\u0103\u201d.<\/p>\n

Existen\u021ba uman\u0103 \u0219i artistic\u0103 se conjug\u0103 la Vavila Popovici la toate cele trei timpuri: trecut, prezent, viitor. Totul ilustrat de propria experien\u021b\u0103, dar \u0219i de trecerea prin ace\u0219ti trei timpi (nu doar gramatical v\u0103zu\u021bi) a unor oameni care au l\u0103sat urme perene \u00een cultura na\u021bional\u0103 \u0219i universal\u0103. Prezente sunt, de asemenea, \u0219i felurite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, pe care scriitoarea le integreaz\u0103 ansamblului unui univers al ei, dar \u0219i al tuturor. \u00cempreun\u0103 cu toate acestea, o precizare se impune, pentru a l\u0103muri mai mult sensul demersului acestei c\u0103r\u021bi, care nu este unul pur \u015fi simplu istoric. Sau literar. Ci, mai cur\u00e2nd, moral. Omul prezent este \u021binta.<\/p>\n

\u201eFrica, problema omenirii de ast\u0103zi\u201d este titlul unui eseu care are ca motto o zicere a lui Mark Twain: \u201eCurajul este rezisten\u021ba \u00een fa\u021ba fricii, me\u0219te\u0219ugul de a domina frica, \u0219i nu absen\u021ba fricii\u201d. Reiese c\u0103 spectrul fricii este, \u00een zilele pe care le tr\u0103ie\u0219te omenirea la timpul prezent, unul nelimitat. El e rodul societ\u0103\u021bii \u00een ansamblul ei, precum \u0219i al fiec\u0103rui component \u00een parte: omul. Omul este creatorul binelui \u0219i al r\u0103ului. Starea \u2013 bun\u0103 sau rea \u2013 \u00een care se afl\u0103 el este \u0219i produsul aportului sau indiferen\u021bei sale. Nu Dumnezeu \u00eei pedepse\u0219te pe oameni, pentru c\u0103 r\u0103ul nu-i de sorginte divin\u0103, iar Cel de Sus este ocrotitor al propriei crea\u021bii, nu distrug\u0103torul ei.<\/p>\n

Mai sunt \u0219i alte texte \u00een acest volum \u00een care binele \u0219i r\u0103ul se conjug\u0103 la toate cele trei timpuri: \u201eAlegerea, nu \u0219ansa determin\u0103 destinul nostru\u201d, \u201eA vedea pentru a prevedea\u201d, \u201eNevoia de echilibru\u201d, \u201eDespre con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, \u201eDe ce construim Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului\u201d, \u201eUnitate versus dezbinare\u201d. Printre argumentele cu ajutorul c\u0103rora Vavila Popovici \u00ee\u0219i sus\u021bine opinia \u00een leg\u0103tur\u0103 cu prea mult controversata problem\u0103 a Catedralei se afl\u0103 mai \u00eent\u00e2i ideea. O idee, care a r\u0103s\u0103rit \u00een mintea \u0219i inima rom\u00e2nilor \u00eentr-un timp trecut, va s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 \u00een timpul prezent, iar viitorul se va bucura de aceast\u0103 oper\u0103 cre\u0219tin\u0103, \u00een speran\u021ba c\u0103 str\u0103buna credin\u021b\u0103 ortodox\u0103 va d\u0103inui. Scrie Vavila Popovici: \u201eCatedrala M\u00e2ntuirii Neamului, simbol al demnit\u0103\u021bii na\u021bionale, al unit\u0103\u021bii dintre genera\u021bii \u0219i al rom\u00e2nilor de pretutindeni, prin stilul arhitectonic tradi\u021bional bizantin-rom\u00e2nesc, va fi reprezentativ\u0103 pentru credin\u021ba majorit\u0103\u021bii poporului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n

Tare omene\u0219ti, care \u021bin de timpii istorici trecut \u0219i prezent, cu v\u0103dite tendin\u021be de a se perpetua, poate \u0219i mai \u00eencr\u00e2ncenat, \u00een viitor, se fac subiecte de articole \u0219i de eseuri, iar autoarea<\/p>\n

\n

\n

le trateaz\u0103 nu doar din perspectiva omului \u00eengrijorat, ci \u0219i al celui care trude\u0219te, at\u00e2t c\u00e2t \u00eei st\u0103 \u00een putin\u021b\u0103, m\u0103car la con\u0219tientizarea lor. Pentru c\u0103 eradicarea pare imposibil\u0103… \u201ePuterea banilor \u0219i a vorbelor\u201d, \u201eGustul amar al r\u0103zbun\u0103rii\u201d, \u201eDespre minciun\u0103 \u0219i perfidie\u201d, \u201eLipsa dragostei\u201d, \u201e\u021aara din nou la r\u0103scruce de drumuri?\u201d, Suferin\u021ba, uciderea \u2013 tragedii p\u0103m\u00e2nte\u0219ti\u201d, \u201e\u00cenc\u0103 un punct de pe harta culturii se vrea \u0219ters?\u201d, \u201eExtremism \u0219i modera\u021bii\u201d. Apelul la \u201eNevoia de echilibru\u201d, \u201eDespre con\u0219tiin\u021b\u0103\u201d, \u201eArmonie\u201d, \u201eVirtutea \u2013 partea sufletului nostru\u201d, \u201eIdee, ideal, idealism\u201d, \u201eDespre via\u021b\u0103\u201d. \u201eVinerea Mare\u201d pare un dang\u0103t de clopot care sun\u0103 deopotriv\u0103 a de\u0219teptare \u0219i a ac\u021biune. C\u0103ci: \u201eNelini\u0219ti\u021bi nu sunt numai tinerii de ast\u0103zi, ci \u0219i oamenii de toate v\u00e2rstele\u201d, iar \u201eSpa\u021biul \u0219i timpul \u00een care tr\u0103im a \u00eenceput s\u0103 fie perceput fals…\u201d<\/p>\n

\u201eArmonia este cea care ne apropie, pentru a putea tr\u0103i \u00een pace \u0219i a nu ne \u00eenvr\u0103jbi\u201d; \u201eVirtutea cre\u0219tin\u0103, ca hran\u0103 a sufletului, trebuie s\u0103 fie: Tare<\/em> \u00een \u00eemplinirea faptelor bune; St\u0103ruitoare<\/em> pe calea binelui. Virtutea trebuie s\u0103 se arate prin fapte<\/em> \u2013 scrie Vavila Popovici, ar\u0103t\u00e2nd cititorilor \u0219i c\u00e2teva poteci pe care s\u0103 se \u00eendrepte ei spre a ajunge la limanul dorit. De unde se poate \u00een\u021belege c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 carte a ei \u2013 precum \u0219i celelalte, de altfel \u2013 e \u0219i un \u00cendreptar Moralicesc<\/em>. \u00cen nici un caz moralizator. Prin cur\u0103\u021benia g\u00e2ndirii \u0219i a sim\u021b\u0103mintelor, omul este chemat s\u0103 afle adev\u0103rul. Despre sine, \u00een cel dint\u00e2i r\u00e2nd. C\u0103ci, scria omul de \u0219tiin\u021b\u0103 filosoful Blaise Pascal, pe care Vavila Popovici \u00eel evoc\u0103 \u00een cartea sa: \u201eNimic nu-\u021bi d\u0103 siguran\u021b\u0103 dec\u00e2t adev\u0103rul; nimic nu aduce tihna dec\u00e2t cercetarea sincer\u0103 a adev\u0103rului\u201d.<\/p>\n

Citind mai multe c\u0103r\u021bi publicate de Vavila Popovici, dar cunosc\u00e2nd \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 \u0219i omul, pe care nu-l pot separa, totu\u0219i, de creator, mi-am luat \u00eeng\u0103duin\u021ba s\u0103 botez aceste \u00eensemn\u0103ri cu numele \u201eUniversul singur\u0103t\u0103\u021bii\u201d. Am f\u0103cut-o dintr-un impuls spontan. Consider c\u0103 aceasta este starea scriitorului, raportat\u0103 la cei trei timpi ai tuturor conjug\u0103rilor. Dar eu nu \u00een\u021beleg, \u00een substan\u021ba acestei singur\u0103t\u0103\u021bi, nici m\u0103car ca aluzie, schimnicia, izolarea<\/em> (fie ea \u0219i relativ\u0103, pentru c\u0103 total\u0103 nu cred c\u0103 exist\u0103, nici \u00een cazul monahilor retra\u0219i prin pustiuri sau pe\u0219teri). Vavila Popovici p\u0103streaz\u0103 \u00een fiin\u021ba ei g\u00e2nditoare \u0219i sim\u021bitoare un Univers. Unul cunoscut de ea, \u00een parte asumat, \u00een parte separat de concep\u021bia ei despre lume \u0219i existen\u021b\u0103. Acesta este, de fapt, rolul acumul\u0103rilor \u0219i asimil\u0103rilor reu\u0219it \u00een urma unor str\u0103danii stimulate de o con\u0219tiin\u021b\u0103 a utilit\u0103\u021bii omului<\/em>, tr\u0103it\u0103 \u00eentr-o lume real\u0103, dar mereu vis\u0103tor la o lume ideal\u0103. Cu alte cuvinte, scriitoarea vibreaz\u0103 mai bogat \u0219i mai conving\u0103tor \u00een starea de contopire cu lumea ei, dec\u00e2t ar face-o \u00een clipa topirii \u00een v\u0103lm\u0103\u0219agul unei mul\u021bimi de semeni reci, egoi\u0219ti, avari, dezorienta\u021bi, f\u0103r\u0103 un punct de sprijin, \u00een baza c\u0103ruia s\u0103-\u0219i duc\u0103 mai departe condi\u021bia de oameni ai binelui. Conchide c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul c\u0103r\u021bii Vavila Popovici: \u201eSolidaritatea \u0219i coeziunea social\u0103 depind de valorile care ne unesc, de spiritualitatea care ne define\u0219te. Acest fond sufletesc comun nu poate veni dec\u00e2t din educa\u021bie \u0219i cultur\u0103\u201d. \u0218i \u00eencheie cu o cugetare a lui Anatole France, pe care \u0219i-o \u00eensu\u0219e\u0219te \u0219i ne-o recomand\u0103 \u0219i nou\u0103: \u201eTrecutul nu poate pieri, c\u0103ci viitorul se va na\u0219te din el\u201d.<\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd \u0219i eu acela\u0219i lucru, dintr-o convingere ce nu poate fi contestat\u0103, urmez exemplul autoarei \u0219i \u00eenchei, tot printr-un fel de concluzie. Universul singur\u0103t\u0103\u021bii \u00een care Vavila Popovici cite\u0219te \u0219i scrie \u2013 tr\u0103ie\u0219te \u2013 este unul bine \u00eemplinit cu \u201eg\u00e2ndiri \u0219i cu imagini\u201d conjugate la toate cele trei timpuri: trecut, prezent, viitor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vasile FILIP<\/strong><\/p>\n

Ia\u0219i – Iunie 2016<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De un num\u0103r de ani \u2013 nu prea mul\u021bi \u2013 Vavila Popovici cite\u0219te \u0219i scrie \u2013 tr\u0103ie\u0219te \u2013 \u00een America, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26614"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26614\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26617,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26614\/revisions\/26617"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}