{"id":26622,"date":"2016-07-03T17:47:53","date_gmt":"2016-07-03T17:47:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26622"},"modified":"2016-07-03T17:47:53","modified_gmt":"2016-07-03T17:47:53","slug":"vavila-popovici-despre-lucrul-drept-si-nerusinarea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/07\/03\/vavila-popovici-despre-lucrul-drept-si-nerusinarea\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre LUCRUL DREPT \u0219i NERU\u0218INAREA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eCinismul este de multe ori vecin cu neru\u0219inarea\u201d<\/em> \u2013 George Budoi<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozofie \u00eenseamn\u0103 iubire de \u00een\u021belepciune. Ea nu ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de via\u021b\u0103, ci ne apropie \u0219i ne d\u0103 o oarecare orientare \u00een via\u021b\u0103. Pornind de la g\u00e2ndirea marilor filozofi, ne putem crea o filozofie proprie \u0219i putem astfel merge pe drumul propriei \u00een\u021belepciuni. Filozofia este un stimulent pentru reflec\u021bie, pentru cunoa\u0219terea spiritului uman. Pentru Socrate \u2013 filozoful Greciei antice pe care-l voi aminti \u00een cele ce urmeaz\u0103 \u2013 a filozofa \u00eensemna a \u00eembina ideea cu via\u021ba, teoria cu practica. G\u00e2ndirea fiec\u0103rui om \u0219i a propriului s\u0103u popor este util a fi comparat\u0103 cu g\u00e2ndirea altora, \u00een primul r\u00e2nd cu g\u00e2ndirea pre\u021bio\u0219ilor filozofi ai Greciei antice. Hegel spunea c\u0103 filozofia este floarea cea mai \u00eenalt\u0103 a unei culturi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voi \u00eencepe acest subiect de reflec\u021bie \u2013 Neru\u0219inarea<\/em> \u2013 amintind de lucrarea lui Platon (428-348 \u00ee.de Hr.) \u201eCriton\u201d, cu subtitlul: \u201eNu trebuie s\u0103 facem nedrept\u0103\u021bi. S\u0103 ne supunem legilor\u201d, \u00een care este redat dialogul dintre Socrate(470-399 \u00ee.de Hr.) \u0219i Criton \u2013 prietenul lui cel mai vechi. Amintim c\u0103 opera lui Platon este alc\u0103tuit\u0103 din numeroase dialoguri, treisprezece scrisori \u0219i poezii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Socrate nu a l\u0103sat nimic scris, dar ideile lui filozofice\u00a0 au fost reconstituite, \u00een special de genialul s\u0103u elev Platon \u0219i de c\u0103tre \u00a0Aristotel \u2013 elevul lui Platon. Despre triada Socrate \u2013 Platon \u2013 Aristotel s-a spus c\u0103 Socrate a fost \u00a0\u201es\u0103m\u00e2n\u021ba\u201d care a germinat,\u00a0 Platon \u2013 \u201efloarea\u201d care a \u00eenflorit, iar Aristotel \u2013 \u201efructul\u201d care a rodit \u00een istoria filozofiei antice grece\u0219ti. P\u00e2n\u0103 la Socrate filozofii se ocupau de \u201elume\u201d, voind s\u0103 \u0219tie din ce elemente este constituit\u0103. Socrate a fost cel care a mutat\u00a0 preocuparea de p\u00e2n\u0103 atunci asupra lumii exterioare, la cea interioar\u0103, de la cosmos la om, adic\u0103 a reorientat reflec\u021bia filozofic\u0103 de la universul fizic la cel moral. Filozoful roman Cicero (106-43 \u00ee.Hr.) considerat \u201ehomo universalis\u201d<\/em> aprecia c\u0103 Socrate a cobor\u00e2t filozofia din cer pe p\u0103m\u00e2nt. Socrate a fost un martir al filozofiei murind nevinovat, prevestind parc\u0103, soarta celor martiriza\u021bi pentru m\u0103rturisirea credin\u021bei cre\u0219tine, numit mai t\u00e2rziu, de c\u0103tre unii, \u201eprofet religios\u201d.<\/em> Faimoasa\u00a0 maxim\u0103 de pe frontispiciul de la Delphi \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d<\/em> devenise maxima lui Socrate; prin ea a ap\u0103rat dreptatea \u0219i valoarea absolut\u0103 a adev\u0103rului. Dup\u0103 condamnare, Socrate a fost dus \u00een \u00eenchisoare, pe drum a \u00eent\u00e2lnit c\u00e2\u021biva dintre elevii s\u0103i pl\u00e2ng\u00e2nd (unii spun c\u0103 a fost vizitat de so\u021bia sa care \u00eencepuse s\u0103 pl\u00e2ng\u0103), \u0219i r\u0103spunde: \u201eAi vrea s\u0103 mor mai bine vinovat?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dialogul mai sus men\u021bionat \u00eencepe cu Criton care reu\u0219e\u0219te s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een celula lui Socrate \u0219i \u00eei propune acestuia s\u0103 evadeze. Aristocratul atenian \u00ee\u0219i ofer\u0103 chiar averea pentru a-l scoate pe Socrate din \u00eenchisoare, \u00a0Socrate este de acord cu acest lucru doar dac\u0103 Criton \u00eei va demonstra c\u0103 acesta este un lucru drept. Criton \u00ee\u0219i pune la dispozi\u021bie averea, \u00eentruc\u00e2t oamenii cet\u0103\u021bii care sunt de partea lui, consider\u0103 c\u0103 acuza\u021biile care i-au fost aduse lui Socrate sunt mincinoase \u0219i din aceast\u0103 cauz\u0103 s-a produs o nedreptate. Socrate respinge afirma\u021biile lui Criton, demonstr\u00e2nd c\u0103 singurele p\u0103reri pe care cineva trebuie s\u0103 le ia \u00een seam\u0103 sunt cele ale oamenilor care au ajuns s\u0103 cunoasc\u0103 Ideea lucrului<\/em>, \u00een dialogul de fa\u021b\u0103 \u2013 ideile de bine, frumos, drept fiind aproape sinonime; nedreptatea nu trebuie s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 cu niciun chip \u0219i chiar dac\u0103 cineva a fost nedrept\u0103\u021bit, nu se cuvine ca acesta s\u0103 r\u0103spund\u0103 printr-o nedreptate; evadarea este un r\u0103u deoarece o cetate \u00een care Legile<\/em> nu mai au nicio putere, nu mai poate d\u0103inui. \u00cen accep\u021biunea lui Socrate, legile l-au adus pe lume prin institu\u021bia c\u0103s\u0103toriei, l-au crescut \u0219i instruit prin educa\u021bie; Atena este o democra\u021bie, oamenii pot pleca oriunde \u00een lume dac\u0103 legile nu le sunt pe plac, o r\u0103m\u00e2nere \u00eensemn\u00e2nd un acord, cet\u0103\u021benii fiind obliga\u021bi s\u0103 respecte legile, chiar dac\u0103 acestea nu sunt bune. Ca o parantez\u0103 amintesc proverbul nostru rom\u00e2nesc: \u201eUnde-i lege, nu-i tocmeal\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Continu\u00e2nd dialogul care cuprinde acea argumentare \u0219i respingerea evad\u0103rii propuse, vedem c\u0103 Socrate are de fapt ca \u021bint\u0103 datoria \u2013 dup\u0103 cum apare \u00een subtitlul lucr\u0103rii \u2013 de a respecta deciziile Cet\u0103\u021bii, precum \u0219i alternativa \u2013 ele s\u0103 fie ignorate prin fug\u0103 sau sfidare. La momentul c\u00e2nd Criton \u00eei propune evadarea, Socrate \u00eei repro\u0219eaz\u0103: \u201eOare a\u0219a de \u00een\u021belept e\u0219ti, \u00eenc\u00e2t nu \u00een\u021belegi c\u0103 \u00een fa\u021ba zeilor \u0219i a oamenilor cu judecat\u0103, patria este cea mai pre\u021buit\u0103, mai \u00eensemnat\u0103, mai sf\u00e2nt\u0103 \u0219i mai respectat\u0103 dec\u00e2t mama, dec\u00e2t tata, dec\u00e2t to\u021bi str\u0103mo\u0219ii? C\u0103 pentru patrie, chiar c\u00e2nd ne supar\u0103, trebuie s\u0103 avem venera\u021bie, supunere \u0219i \u00eengrijire mai mult dec\u00e2t pentru tat\u0103? C\u0103 pe d\u00e2nsa sau o \u00eendupleci prin convingere, sau, dac\u0103 nu, trebuie s\u0103 faci ce-\u021bi porunce\u0219te \u0219i s\u0103 \u00eenduri \u00een t\u0103cere ceea ce ea a poruncit: fie b\u0103taie, fie lan\u021buri, fie chiar de te-ai duce \u00een r\u0103zboi, s\u0103 cazi r\u0103nit sau mort? C\u0103 datoria noastr\u0103 cere supunere, c\u0103 dreptatea cere s\u0103 nu ne d\u0103m \u00een l\u0103turi, nici s\u0103 ne codim, nici s\u0103 p\u0103r\u0103sim r\u00e2ndul? C\u0103 \u0219i \u00een r\u0103zboi \u0219i la judec\u0103torie \u0219i peste tot trebuie: sau s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219im ce va porunci patria \u0219i statul nostru sau s\u0103-l convingem pe calea pe care ne-o d\u0103 dreptatea? C\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it, dac\u0103 samavolnicia nu este cuviincioas\u0103 nici fa\u021b\u0103 de mam\u0103, nici fa\u021b\u0103 de tat\u0103, cu mult mai pu\u021bin este \u00eeng\u0103duit\u0103 fa\u021b\u0103 de patrie? Ce vom spune la aceasta, o, Criton? M\u0103rturisi-vom c\u0103 legile vorbesc adev\u0103rul, ori nu?\u201d \u201eMi se pare c\u0103 da\u201d, <\/em>i-a r\u0103spuns Criton judec\u00e2nd drept \u0219i convins de pledoaria lui Socrate.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La un alt moment al dialogului i se spune lui Socrate: \u201eNu pre\u021bui mai mult dec\u00e2t dreptatea: nici pe copii, nici via\u021ba, nici orice alt lucru\u2026\u201d.<\/em> \u0218i \u00ee<\/em>n cele din urm\u0103 Socrate \u00eel roag\u0103 pe Criton s\u0103 lase totul la o parte, adic\u0103 toate \u00eencerc\u0103rile de a-l convinge s\u0103 evadeze, \u0219i s\u0103 purcead\u0103 la calea aleas\u0103 de el \u201efiindc\u0103 a\u0219a ni-a or\u00e2nduit-o Dumnezeu!\u201d. <\/em>Pe Socrate \u00eel intereseaz\u0103 sufletul s\u0103u, nemurirea acestuia, pe care nu vrea s\u0103 o piard\u0103 printr-o fapt\u0103 nedreapt\u0103, pe care ar s\u0103v\u00e2r\u0219i-o, bazat pe \u00eenaltul principiu socratic \u0219i anume, c\u0103 a suferi pe nedrept este mai bine dec\u00e2t a f\u0103ptui r\u0103ul. Nu moartea este ceva r\u0103u pentru el, ci via\u021ba lipsit\u0103 de o semnifica\u021bie \u00eenalt\u0103. \u00a0<\/em>\u00cen rezumat, Dialogul explic\u0103 gestul lui Socrate, apologia lui \u0219i a prietenilor, \u0219i demonstreaz\u0103 libertatea de op\u021biune care trebuie s\u0103 existe \u00een viziunea drept\u0103\u021bii, adic\u0103 a binelui, frumosului din aceast\u0103 lume.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i cu aceast\u0103 succint\u0103 introducere, cobor \u0219i m\u0103 \u00eentreb ce fel de dialoguri se poart\u0103 \u00een zilele noastre? Care sunt ideile, vocabularul folosit, respectul pentru lege, av\u00e2nd \u00een vedere evolu\u021bia acestor peste dou\u0103 mii de ani? Am ajuns ca legile s\u0103 fie sfidate de c\u0103tre oameni neru\u0219ina\u021bi. Neru\u0219inarea este definit\u0103 conform dic\u021bionarului: \u201e<\/em>Lips\u0103 de ru\u0219ine; comportare, afirma\u021bie, fapt\u0103 lipsit\u0103 de bun\u0103-cuviin\u021b\u0103; necuviin\u021b\u0103, impertinen\u021b\u0103, neobr\u0103zare\u201d<\/em> \u0219i av\u00e2nd ca sinonime: necuviin\u021b\u0103, obr\u0103znicie, impertinen\u021b\u0103, nesim\u021bire, insolen\u021b\u0103.<\/em> Mai dureros \u0219i revolt\u0103tor\u00a0 este faptul c\u0103 am avut la c\u00e2rma \u021b\u0103rii, \u00een acest timp al post – revolu\u021biei, oameni care au folosit vorbirea obscen\u0103, vorbirea indecent\u0103, dovad\u0103 de necinste, de lips\u0103 de respect pentru semeni \u0219i chiar pentru \u021bar\u0103 \u2013 ei fiind cei care o reprezentau. Comportamentul imoral s-a datorat cuvintelor care le foloseau \u0219i care se mai folosesc, dar \u0219i a faptelor, vorbitorii \u0219i f\u0103ptuitorii fiind persoane impertinente \u0219i f\u0103r\u0103 de ru\u0219ine, crez\u00e2nd c\u0103 astfel pot amuza poporul, cobor\u00e2nd treptele bunei cuviin\u021be \u0219i arog\u00e2ndu-\u0219i o personalitate unic\u0103. Am sperat \u0219i mai sper\u0103m ca exemplul de comportament civilizat al celor ale\u0219i s\u0103-i determine pe mul\u021bi al\u021bii s\u0103-\u0219i controleze vorbele \u0219i faptele, dar, iat\u0103, c\u0103 se persevereaz\u0103 \u00een r\u0103u, se arunc\u0103 vorbe nedrepte, vorbe f\u0103r\u0103 judecat\u0103 sau cu judecat\u0103 fals\u0103 pentru a ne duce \u00een eroare; se jigne\u0219te, se folose\u0219te tonul ironic, vorbele vulgare, se spun neadev\u0103ruri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trec\u00e2nd la \u00een\u021belepciunea biblic\u0103, avem cuvintele Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur care spune despre cel ce vorbe\u0219te obscen, adic\u0103 vulgar: \u201eDac\u0103 \u0219uvoiul vorbelor sale este at\u00e2t de necurat, pricepe atunci cum este izvorul acestuia\u2026 c\u0103ci din prisosul inimii gr\u0103ie\u0219te gura\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen cartea \u201eCunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi sau Despre virtute\u201d (Sf\u00e2ntul Nectarie din Eghina, Ed. Sophia, 2012) se vorbe\u0219te detaliat despre \u201egr\u0103irea \u00een de\u0219ert\u201d,<\/em> adic\u0103 folosirea cuvintelor de prisos, cuvinte care spun prea pu\u021bin sau nimic esen\u021bial, cuvinte lipsite de \u00een\u021belepciune, av\u00e2nd uneori tent\u0103 ironic\u0103. Folosirea lor dovede\u0219te lipsa de educa\u021bie, sau un caracter prost construit, \u0219i din p\u0103cate am avut multe exemplare de acest gen, \u00een fosta conducere a \u021b\u0103rii din ultimii ani. Dac\u0103 pe unii \u00eei amuz\u0103 sau \u00eei conving astfel de cuvinte, oamenii cu judecat\u0103 nu g\u0103sesc nimic amuzant \u00een ele. Conform spuselor Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201eNimic nu este mai de ru\u0219ine dec\u00e2t cel care se amuz\u0103 pe seama altora\u2026\u201d<\/em>, cu alte cuvinte individul este considerat un flecar \u0219i guraliv, care jigne\u0219te, vorbe\u0219te necugetat, proste\u0219te. Unui astfel de om \u00eei place clevetirea, ironia, vorba rea, b\u00e2rfa \u0219i def\u0103imarea. Se spune c\u0103 flec\u0103reala este o patim\u0103 cumplit\u0103, un r\u0103u ce nu poate fi st\u0103p\u00e2nit.\u00a0Flecarii, b\u00e2rfitorii \u0219i oamenii ironici sunt r\u0103ut\u0103cio\u0219i. Se mai spune c\u0103 omul flecar, cel care vorbe\u0219te mult \u0219i uneori c\u00e2nd nu trebuie sau ce nu trebuie, incit\u0103 la minciun\u0103 \u0219i ur\u0103. Sf\u00e2ntul Nectarie consider\u0103 \u201eflec\u0103rirea\u201d tronul pe care se a\u0219az\u0103 cel ce iube\u0219te slava de\u0219art\u0103 pentru a se slavi pe sine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul \u2013 \u0219i cu at\u00e2t mai mult un conduc\u0103tor \u2013 care vorbe\u0219te mult, nu va fi apreciat niciodat\u0103 de oamenii \u00een\u021belep\u021bi, \u0219i va avea parte de total\u0103 desconsidera\u021bie. Un proverb rom\u00e2nesc spune c\u0103\u00a0 \u201eVorba mult\u0103 este s\u0103r\u0103cia omului\u201d,<\/em> f\u0103c\u00e2nd referire la lipsa oric\u0103rei \u00een\u021belepciuni sau deviere de la \u00een\u021belepciune. Acest tip de om niciodat\u0103 nu va \u00eenv\u0103\u021ba nimic, pentru c\u0103 nu vrea s\u0103 asculte pe al\u021bii, el iube\u0219te numai p\u0103rerile sale proprii, care sunt \u00eengr\u0103dite proste\u0219te \u00een mintea sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cel care clevete\u0219te amuz\u00e2ndu-se pe seama altora \u0219i mai devine \u0219i ironic, dovede\u0219te un caracter u\u0219uratic, gol \u00een interiorul s\u0103u, ori mascheaz\u0103 vicii mari, dezordine \u00een g\u00e2ndire, inexisten\u021ba respectului pentru cel\u0103lalt. R\u00e2setele cu tent\u0103 ironic\u0103, de asemenea, sunt manifest\u0103ri ale neru\u0219in\u0103rii, adic\u0103 a lipsei de respect pentru al\u021bii, dovada c\u0103 omul nu are ceva pre\u021bios \u00een mintea sa. De multe ori acest comportament este determinat de o ambi\u021bie a omului, de o dorin\u021b\u0103 arz\u0103toare pentru a dob\u00e2ndi glorie \u0219i renume. S\u0103 ne fereasc\u0103 Dumnezeu de astfel de prieteni sau conduc\u0103tori! Dar istoria recent\u0103 ne-a dovedit c\u0103 nu am fost feri\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul \u0219i moralistul de origine greac\u0103 Plutarh (46-125 d. Hr.) a numit ambi\u021bia de a dob\u00e2ndi propria faim\u0103 \u2013 nego\u021b cu virtutea, \u00eentru\u00adc\u00e2t cei doritori de glorie nu fac nimic pentru virtute, ci numai pentru slav\u0103; ei \u201e\u00een\u021beleg slava ca pe un idol \u0219i nu fac nimic sincer sau pe fa\u021b\u0103, ci numai o gr\u0103mad\u0103 de lucruri ne\u00eensemnate \u0219i ipocrite\u201d.<\/em> Doritorii de glorie de\u0219art\u0103, de parvenire sunt oameni orgolio\u0219i care nu \u0219tiu s\u0103 cedeze.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ioan Gur\u0103 de Aur (347-407 d.Hr.), venerat cu titlul de \u201edoctor al Bisericii\u201d, spunea: \u201eIubi\u00adrea [aprig\u0103] pentru slav\u0103 este cumplit\u0103, groaznic\u0103 \u0219i plin\u0103 de o mul\u021bime de rele; e un ghimpe ce nu poate fi scos dec\u00e2t foarte greu \u0219i o fiar\u0103 ne\u00eembl\u00e2nzit\u0103 \u0219i cu multe capete, care se preg\u0103te\u0219te s\u0103 \u00eenceap\u0103 r\u0103zboiul \u00eempotriva celui ce o hr\u0103ne\u0219te. A\u0219a cum viermele roa\u00adde lemnul din care se na\u0219te, \u0219i rugina, fierul, stric\u00e2nd locul de unde provine, iar molia – \u021bes\u0103turile, la fel \u0219i vanitatea nimice\u0219te sufletul care o hr\u0103ne\u0219te\u201d.<\/em> Vanitosul se \u00een\u0219al\u0103 pe sine, socotind c\u0103 este cineva, \u00eens\u0103 nu este nimic, deoarece se las\u0103 st\u0103p\u00e2nit de m\u00e2ndrie din cauza slavei de\u0219arte. Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul spune: \u201eVanitatea este un obstacol foarte mare pentru oameni \u00een calea virtu\u021bii; slava de\u0219art\u0103 \u00eei subjug\u0103 pe cei mai simpli; cel care caut\u0103 slav\u0103 de\u0219art\u0103 este gol de toat\u0103 virtutea l\u0103untric\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2t despre ceart\u0103 \u2013 discu\u021bia \u00een contradictoriu care se ive\u0219te \u00eentre oameni, fiecare parte dorind ca opinia lui s\u0103 fie cea recunoscut\u0103, ca \u0219i cum ar fi dreapt\u0103 \u0219i plin\u0103 de \u00een\u021belepciune \u2013 ea \u00eei adun\u0103 pe oamenii \u00a0\u00eend\u0103r\u0103tnici, iubitori de g\u00e2lceav\u0103, goi pe din\u0103untru. Nu adev\u0103rul este recompensa controverselor, ci dorin\u021ba de a se impune asupra opiniei celuilalt, ceea ce face ca ra\u021biunea lor s\u0103 nu mai func\u021bioneze, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la biruin\u021b\u0103 cu ajutorul strig\u0103telor sau al ironiilor. Urmeaz\u0103 m\u00e2nia \u0219i furia, \u00eenso\u021bite de o \u201eg\u00e2lceav\u0103 turbat\u0103\u201d,<\/em> p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd unul dintre cei doi este \u00eenvins cu ajutorul violen\u021bei vorbelor sau faptelor. Cert\u0103re\u021bii sunt \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2na\u021bi, seme\u021bi \u0219i iubesc slava de\u0219art\u0103. Ei nu sunt buni profesioni\u0219ti, dar vor s\u0103 par\u0103. Exemplific\u00e2nd, fostul nostru prim ministru, cel care a ob\u021binut titlul de doctor \u0219i a fost acuzat de plagiat, se visa Tony Blair, iar blonda ministreas\u0103 \u2013 Margaret Thatcher. Dar \u0219i mul\u021bi al\u021bii, \u00een alte func\u021bii. \u0218i ce este chiar amuzant, cum dup\u0103 faptele lor ru\u0219inoase \u2013 unele condamnate de instan\u021ba judec\u0103toreasc\u0103 \u2013 r\u00e2vnesc \u00een continuare la func\u021bii de conducere, \u0219i cum se acuz\u0103 unii pe al\u021bii: \u201eminte cu neru\u0219inare!\u201d<\/em> \u2013 eticheta care se arunc\u0103 frecvent \u2013 \u00eendemn\u00e2ndu-se \u2013 tot unii pe al\u021bii \u2013 s\u0103 mint\u0103, fiindc\u0103 este greu ca un mincinos s\u0103 devin\u0103 sincer \u0219i corect \u2013 dar s\u0103 mint\u0103 cu\u2026 ru\u0219inare!? \u00cen acest mod s-au ob\u021binut func\u021bii importante cu minciuni, \u0219pag\u0103, s-au construit vie\u021bi conjugale pe minciuni, interese, s-au ob\u021binut recompense cu minciuni, averi prin furt, dreptatea uneori a fost v\u00e2ndut\u0103 cu minciuni, influen\u021be, voturile s-au \u00a0ob\u021binut cu furt \u0219i minciun\u0103, cu alte cuvinte \u2013 fericiri cl\u0103dite cu neru\u0219inare. \u0218i cum \u201ePe\u0219tele de la cap se stric\u0103\u201d<\/em>, dac\u0103 suntem min\u021bi\u021bi la nivel \u00eenalt \u0219i \u00eenghi\u021bim at\u00e2ta neru\u0219inare de la oamenii care s-au deprins cu neru\u0219inarea, ce vom face cu adev\u0103rul \u0219i dreptatea, mult a\u0219teptate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Am citit un frumos comentariu \u00een care cineva spunea c\u0103 tr\u0103im \u00een vremea minciunilor: \u201eAu \u00eenl\u0103n\u021buit Adev\u0103rul \u0219i l-au aruncat \u00eentr-o temni\u021b\u0103…iar el pl\u00e2nge at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t inund\u0103 p\u0103m\u00e2ntul… Iar oamenii \u00eel aud pl\u00e2ng\u00e2nd, \u00eei simt lacrimile la picioare, dar calc\u0103 \u00een continuare \u00eennoroia\u021bi prin lacrimile lui \u0219i nu realizeaz\u0103 nimic din aceasta…\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Jurnali\u0219ti curajo\u0219i scriu \u2013 am citit \u00een ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d de ast\u0103zi un articol, din care transcriu \u00eenceputul: \u201eDrag\u0103 Victor Viorel, \u0219tiu c\u0103 este inutil s\u0103 te \u00eentreb dac\u0103 \u021bi-e ru\u0219ine. Nu \u00ee\u021bi este. A\u0219a c\u0103 nu te \u00eentreb. \u0218tiu c\u0103 e inutil s\u0103 te \u00eentreb \u0219i dac\u0103 nu \u021bi-e sil\u0103 c\u00e2nd r\u0103m\u00e2i de unul singur, tu cu tine, \u0219i te vezi c\u00e2t de mic, c\u00e2t de gol, c\u00e2t de putred \u0219i de slab e\u0219ti pe interior [\u2026] \u021ai-ar trebui pu\u021bin bun-sim\u021b, pu\u021bin\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103. \u0218i nu le ai\u2026 Mai \u0219tiu \u0219i c\u0103 ar fi degeaba s\u0103 te \u00eentreb dac\u0103 nu \u021bi-e mil\u0103 de poporul acesta pe care l-ai min\u021bit, pe care l-ai furat, pe care l-ai umilit, pe care l-ai f\u0103cut de r\u00e2s \u00een toat\u0103 lumea\u2026\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Interpela\u021bi de ziari\u0219tii aceluia\u0219i ziar, absolven\u021bii liceelor au afirmat c\u0103 sunt \u00eencrez\u0103tori \u00een genera\u021bia lor care va putea salva Rom\u00e2nia de mediocritate. S\u0103-i ajute Dumnezeu!<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCinismul este de multe ori vecin cu neru\u0219inarea\u201d \u2013 George Budoi   \u00a0\u00a0 Filozofie \u00eenseamn\u0103 iubire de \u00een\u021belepciune. Ea nu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26622","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26622"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26622\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26625,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26622\/revisions\/26625"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}