{"id":26684,"date":"2016-07-16T16:20:55","date_gmt":"2016-07-16T16:20:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26684"},"modified":"2016-07-16T16:25:07","modified_gmt":"2016-07-16T16:25:07","slug":"intre-manea-si-coja-colaj-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/07\/16\/intre-manea-si-coja-colaj-de-george-anca\/","title":{"rendered":"\u00centre Manea \u0219i Coja – colaj de George Anca"},"content":{"rendered":"
\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

NICE<\/p>\n

de Dimitrie Grama<\/p>\n

 <\/p>\n

Un expert in relatii internationale,francez get-beget, de la Brighton University, este solicitat sa comenteze atentatul terorist de la Nice, unde cel putin 84 de oameni tineri si copii au fost omorati cu un camion in viteza de un arab tunisian. Multi ranitim multi vor muri inca.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Francezul explica faptul ca nu stim cine, dece si cum si intr-un fel invinuie societatea franceza si indirect societatea vestica crestina de aceste atrocitati.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Se vede ca acest individ penibil este un produs al globalizarii si al procesului de indoctrinare in “political corectness”, asa cum sunt acum majoritatea politicienilor, jurnalistilor si a expertilor in relatii internationale.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Realitatea dura este ca majoritatea, 95% din atentatele teroriste mondiale sunt faptuite de musulmani radicalizati. Aceasta este statistica si orice manipulare inspre altceva este doar o falsificare a istoriei.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Istoria este falsificata in fata ochilor nostrii inchisi si a gurilor noastre mute!<\/p>\n<\/div>\n

\n

Bine, acest val de violenta s-a intensificat enorn in urma distrugerii Irakului si al Libiei de catre USA si NATO din care face parte UE.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Dece nu este condamnata USA si NATO de tribunele internationale care, in mod democratic, acuza si condamna crime si criminali de razboi, criminali ai umanitatii. Unde este G Bush, Blair si ceilalti lideri care au aprobat aceste razboaie inutile care nu se vor mai termina?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Dece numai Milosevici si ala din Sudan sau Zaire sunt tarati la tribunale internationale si nu si americani, englezi, francezi, nemti, olandezi, danezi si romani?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cat de imensa este tampenia bazata pe ipocrizie? Unde au disparut oamenii care mai au o moralitate umana si Etica?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Traim intr-un lagar de concentrare in care doar anumite idei si fraze sunt acceptate si pot fi expuse, graite.<\/p>\n

Turcia, acum cu un picior in Europa, gratiei Cancelarului Merkel, se revolta impotriva noului sultan, Erdogan, omul care vrea sa re-l reduca pe Ataturk la paduche si sa reinstaureze in Turcia traditiile musulmane rigide, bazate pe sharia.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Comentatorii de la BBC, englezi si turci, al lauda pe Erdogan ca da dovada de putere si isi va intari pozitia de dictator musulman acum cand a inabusit revolta militarilor, etc., etc., etc., foarte obositor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Lipseste multa materie cenusie in lumea asta si fara ea nu este posibila nici o adevarata democratie.<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

Dimitrie GRAMA July 2016<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Proza de s\u00e2mb\u0103t\u0103<\/strong><\/p>\n

de Gheorghe\u00a0 Schwartz
\n(Dup\u0103 o noapte \u00een care m-a plouat \u00een cas\u0103)<\/p>\n

Rabut al V-lea cel Mare<\/p>\n

Toat\u0103 lumea a auzit despre Rabut al V-lea cel Mare, \u015ftiindu-se c\u0103 a dominat o epoc\u0103 extrem de agitat\u0103 \u015fi c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi domnia sa a fost perturbat\u0103 de numeroase r\u0103zmeri\u0163e. \u00cens\u0103 am\u0103nunte prea multe nu au parvenit p\u00e2n\u0103 la noi, \u00eentruc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u015fi Marea Bibliotec\u0103 Imperial\u0103, unde se p\u0103strau toate cronicile, precum \u015fi documentele oficiale, a ars, dup\u0103 cum se cunoa\u015fte, \u00een urma Revolu\u0163iei Cenu\u015fii. A\u015fa c\u0103, de\u015fi a intrat \u00een limbajul comun \u2013 ca de pild\u0103, \u201eX a trecut prin toate furtunile, asemenea lui Rabut al V-lea\u201d -, informa\u0163iile se bazau, \u00een special, doar pe legendele transmise, timp de at\u00e2tea veacuri, prin viu grai ori prin culegerile de mituri esen\u0163iale. Abia \u00een 1943, c\u00e2nd Sir Robert Free a g\u0103sit Manuscrisul Rabut x7, am avut o descriere a domniei \u00eemp\u0103ratului provenit\u0103 de la cineva care a tr\u0103it \u00een chiar mijlocul evenimentelor.
\nLa vremea aceea, descoperirea Manuscrisului Rabut x7 a trecut aproape total neobservat\u0103, deoarece lumea tocmai se afla \u00eentr-un r\u0103zboi cumplit, c\u00e2nd, \u00een 1943, totul mai era posibil. Abia \u00een anul 1957, profesorul Victor Reichenbach s-a aplecat cu rigoarea-i cunoscut\u0103 asupra pergamentului, d\u00e2nd publicit\u0103\u0163ii nenum\u0103ratele fapte de vitejie bazate pe inspira\u0163iile divine ale Marelui \u00cemp\u0103rat. Toate acestea n-au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 completeze str\u0103lucirea paginilor cunoscute despre Rabut al V-lea, pagini din c\u0103r\u0163ile pentru speciali\u015fti, din lucr\u0103rile de popularizare, din biografiile roman\u0163ate \u015fi din manualele \u015fcolare, at\u00e2t \u00een cele de istorie, c\u00e2t \u015fi \u00een cele de etic\u0103.
\nNumai c\u0103 \u015ftiin\u0163a evolueaz\u0103 extrem de rapid \u015fi, cu ajutorul noii aparaturi, un grup de cercet\u0103tori de la MBZ, \u00een frunte cu profesorul Raul Li Ken, a penetrat stratul exterior al pergamentului, d\u00e2nd de un text compus, probabil, \u00een perioada Marii Represiuni. \u00cen acel \u00eenscris, figura lui Rabut al V-lea apare cu totul diferit dec\u00e2t eram noi obi\u015fnui\u0163i s-o avem \u00een fa\u0163a ochilor: \u00eemp\u0103ratul era prezentat drept un dictator s\u00e2ngeros p\u00e2n\u0103 la sadism, un individ pe c\u00e2t de hr\u0103p\u0103re\u0163 \u015fi de lipsit de cele mai elementare calit\u0103\u0163i morale, pe at\u00e2t de la\u015f \u00een situa\u0163iile cruciale. Chiar \u015fi numeroase fapte dintre cele povestite \u00een varianta lui Victor Reichenbach sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate diametral opus. \u00centr-un cuv\u00e2nt, \u00een lucr\u0103rile de popularizare, \u00een biografiile roman\u0163ate \u015fi \u00een manualele \u015fcolare, at\u00e2t \u00een cele de istorie, c\u00e2t \u00een \u015fi cele de etic\u0103, Rabut al V-lea este zugr\u0103vit ca un monstru, ca s\u00e2ngerosul tiran exemplar.
\nDa, dar nu po\u0163i spune niciodat\u0103 c\u0103 \u015ftiin\u0163a \u015fi-a spus ultimul cuv\u00e2nt. \u00cen anul 1989, reprezentan\u0163ii \u015ecolii de la Aachen au izbutit s\u0103 mai penetreze un strat al pergamentului. Se pare c\u0103 textul aflat acolo a fost conceput \u00een perioada maximei \u00eenfloriri a Imperiului, iar figura lui Rabut al V-lea ne apare senin\u0103, asem\u0103n\u0103toare zeului tutelar Rumugu. Ast\u0103zi, \u00een lucr\u0103rile de popularizare, \u00een biografiile roman\u0163ate \u015fi \u00een manualele \u015fcolare, at\u00e2t \u00een cele de istorie, c\u00e2t \u00een \u015fi cele de etic\u0103, aceasta este versiunea acceptat\u0103.
\nDar pentru c\u00e2t timp? Nimeni nu poate spune c\u00e2t se va mai dezvolta \u015ftiin\u0163a, c\u00e2te straturi suprapuse ar avea acel pergament, ce palimpsest va mai ie\u015fi la iveal\u0103. Mai ales c\u0103 extrem de apriga disput\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modul cum a ajuns Rabut al V-lea pe tron nu s-a \u00eencheiat \u00eenc\u0103. Unii chiar vorbesc despre faptul c\u0103 personajul n-ar fi fost dec\u00e2t un impostor. \u00cens\u0103, atunci, cine a fost cu adev\u0103rat Marele \u00cemp\u0103rat Rabut al V-lea?<\/p>\n

 <\/p>\n

Premiere (?)<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/div>\n
\n

Berlin decorare<\/p>\n

 <\/p>\n

La 30 mai 2016, a avut loc, la Ambasada Rom\u00e2niei la Berlin, ceremonia de decorare a scriitorului Norman Manea, cu Ordinul Na\u021bional \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201c \u00een grad de Mare Ofi\u021ber, conferit de pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, \u00een semn de \u00eenalt\u0103 apreciere pentru promovarea activ\u0103 a culturii \u0219i a valorilor rom\u00e2ne\u0219ti, pentru \u00eenalta \u021binut\u0103 moral\u0103 de care a dat dovad\u0103 de-a lungul \u00eentregii sale cariere. Distinc\u0163ia a fost \u00eenm\u00eenat\u0103 de Emil Hurezeanu, ambasadorul Rom\u00e2niei la Berlin.<\/p>\n

Printre invita\u021bii la ceremonie s-au num\u0103rat ambasadorul Fran\u021bei, Philippe Etienne, \u0219i ambasadorul Spaniei, Pablo Garcia-Berdoy Cerezo, vechi prieteni ai scriitorului rom\u00e2n, ambasadorul Republicii Orientale Uruguay, Alberto Antonio Guani Amarilla, cunoscutul filozof german Peter Sloterdijk, pre\u0219edintele Festivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 de la Berlin, Ulrich Schreiber \u0219i Katarina Narbutovic, directoarea programului de burse DAAD pentru arti\u0219ti.<\/p>\n

\u00cen continuarea ceremoniei, scriitorul Norman Manea a sus\u021binut o interven\u0163ie, pe care o prezent\u0103m integral.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Mult stimate domnule ambasador,<\/em><\/p>\n

Excelen\u0163e,<\/em><\/p>\n

Dragi oaspe\u0163i \u015fi prieteni,<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Doresc s\u0103 mul\u0163umesc pentru aceast\u0103 important\u0103 recunoa\u015ftere, care\u00a0se\u00a0asociaz\u0103 unei vie\u0163i deja \u00eendelungate, ca \u015fi\u00a0str\u0103daniilor mele \u00eentru literatur\u0103.<\/em><\/p>\n

S\u00eent deja 30 ani de c\u00eend mi-am p\u0103r\u0103sit \u0163ara natal\u0103, dar amintirile legate de popasul meu, \u00een 1986, \u00een fostul Berlin Occidental, s\u00eent \u00eenc\u0103 vii. S\u00eent recunosc\u0103tor pentru prietenia \u015fi bun\u0103voin\u0163a care mi-au fost ar\u0103tate atunci\u00a0\u2013 \u015fi p\u00een\u0103 azi.<\/em> Presupun, deci, c\u0103 nu este o \u00eent\u00eemplare c\u0103 oficialit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au decis ca festivitatea de azi\u00a0s\u0103 aib\u0103 loc aici, \u00een Berlin.\u00a0<\/em><\/p>\n

C\u00eend\u00a0am sc\u0103pat de dictatur\u0103, mi-am luat cu mine limba natal\u0103, precum un melc \u00ee\u015fi ia casa \u015fi\u00a0atunci, ca \u015fi ulterior, ea a devenit punctul de for\u0163\u0103 al evad\u0103rii din singur\u0103tate. Cu timpul, mi\u2011a oferit \u015fi \u015fansa de\u00a0a reveni la mine \u00eensumi, adic\u0103 la scris, singura \u015fi autentica mea Patrie.<\/em><\/p>\n

Exilul mi-a oferit \u015fansa pedagogic\u0103 de a scruta necunoscutul \u015fi noul dimprejur, astfel\u00a0\u015fi o revalorificare a sinelui;\u00a0o\u00a0redescoperire \u00a0a eului \u00eentr-o lume \u00een schimbare.\u00a0\u00cen \u0163ara mea, oroarea na\u0163ionalist\u0103 \u015fi apoi opresiunea comunist\u0103 m\u0103 metamorfozaser\u0103 \u00eentr-un nedorit \u201estr\u0103in\u201c.\u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

Noul secol st\u0103 sub semnul migra\u0163iei \u015fi al exilului, toate tipurile de exil, fie \u00een propria \u0163ar\u0103 sau \u00een lumea larg\u0103, chiar \u015fi\u00a0\u00eentre cei patru pere\u0163i sau lingvistic, uneori \u015fi dincolo de toate acestea.<\/em><\/p>\n

Crescuta \u00eenstr\u0103inare trimite mereu al\u0163i locuitori ai bizarei noastre planete \u00een exil,\u00a0nesiguran\u0163a universal\u0103 func\u0163ionalizeaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi\u00a0m\u0103re\u015fte grani\u0163ele. S\u00eentem cu to\u0163ii \u00een exil, s-ar putea spune, dar scriitorul a\u00a0fost mereu considerat un cet\u0103\u0163ean al exilului. Poate c\u0103 tocmai aceast\u0103 cet\u0103\u0163enie paradoxal\u0103 \u015fi universal\u0103 m-a ajutat s\u0103\u00a0devin un multisupravie\u0163uitor, dup\u0103 Holocaust, comunism \u015fi \u00een exil.<\/em><\/p>\n

Artistul a fost \u015fi este \u2013 \u00een ciuda solitudinii \u015fi a exilurilor sale voluntare \u015fi silite \u2013\u00a0 un cavaler al frumuse\u0163ii, un \u00eendr\u0103gostit \u2013 adesea decep\u0163ionat, dar nu desp\u0103r\u0163it\u00a0\u2013 de enigma uman\u0103, un complice fratern al traseului nostru\u00a0terestru.\u00a0A fost destinul meu s\u0103 aflu frumuse\u0163ea \u015fi fascina\u0163ia himerelor \u00een propria mea limb\u0103 \u015fi cultur\u0103; aceasta explic\u0103 loialitatea mea, ca\u00a0\u015fi lupta pentru o\u00a0inseparabil\u0103 \u00eenl\u0103n\u0163uire \u00eentre etic\u0103 \u015fi estetic\u0103\u00a0\u2013\u00a0 chiar \u015fi \u00een vremurile cele mai \u00eentunecate.<\/em><\/p>\n

S\u00eent recunosc\u0103tor pentru\u00a0celebrarea de azi \u015fi m\u0103 bucur s\u0103 fiu cu voi to\u0163i, aici \u015fi acum.\u00a0<\/em> <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Ion Coja <\/a><\/h2>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

C\u00e2t e de corect Norman Manea?<\/h2>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Cu ani buni \u00een urm\u0103 am publicat \u00een revista \u201eReg\u0103sirea\u201d editat\u0103 de inimosul tipograf Corneliu Urlan, un text intitulat 400 000 de mor\u0163i \u015fi nici o poezie?<\/span><\/em>, prin care semnalam contradic\u0163ia dintre teza holocaustului din Rom\u00e2nia, cu cele 400 000 de victime binecunoscute, \u015fi absen\u0163a total\u0103 a unei literaturi a holocaustului \u201erom\u00e2nesc\u201d. Dup\u0103 1944 au zburdat pe ogorul literaturii rom\u00e2ne sute de scriitori \u015fi critici literari evrei, c\u00e2\u0163iva dintre ei ocup\u00e2ndu-se, cu spirit director pentru toat\u0103 suflarea literar-artistic\u0103, chiar cu identificarea \u015fi inventarierea celor mai potrivite subiecte pentru literatura \u201enou\u0103\u201d, \u015fi totu\u015fi nici unul nu a f\u0103cut \u201ecaz\u201d, adic\u0103 nu a pomenit de ororile holocaustului \u201enostru\u201d, c\u0103 ar binemerita s\u0103 fie \u015fi ele evocate, transfigurate artistic etc. Au scris poe\u0163ii realismului socialist rom\u00e2nesc bun\u0103oar\u0103 despre Lidice<\/span><\/strong>, satul ceh \u00een care nazi\u015ftii au ucis zeci<\/span><\/strong> de oameni nevinova\u0163i, dar n-au suflat alde Maria Banu\u015f ori Veronica Porumbacu un r\u00e2nd, m\u0103car un vers, o epigram\u0103 despre Vapniarka<\/span><\/strong> sau Moghilev<\/span><\/strong>, localit\u0103\u0163i din Transnistria, unde au murit, se zice, zeci de mii<\/span><\/strong> de evrei, de evrei rom\u00e2ni, de-ai no\u015ftri\u2026 Ce s\u0103 \u00een\u0163elegi din asta? Una din dou\u0103: ori c\u0103 (1)poe\u0163ii no\u015ftri, \u00eendeosebi cei evrei, au dezertat de la datoria de a da glas suferin\u0163ei imense \u00eendurate de semeni de-ai no\u015ftri la Vapniarca, ori (2)se impune de la sine teza-concluzie, nega\u0163ionist\u0103, c\u0103 ar fi scris dr\u0103gu\u0163ii de ei, cu entuziasm \u015fi d\u0103ruire, dar nu prea au avut despre care zeci de mii de victime<\/span><\/strong> s\u0103 scrie poe\u0163ii no\u015ftri, fie ei \u015fi evrei. Nici m\u0103car acei evrei care au trecut prin deportarea din Transnistria nu au avut ceva interesant de povestit!\u2026 Printre ace\u015ftia din urm\u0103 num\u0103r\u00e2ndu-se \u015fi NORMAN MANEA, pe care ini\u0163ia\u0163ii \u00een subteranele vie\u0163ii literare \u00eel dau ca sigur viitor nobeleat. De ce n-a scris<\/span><\/strong> Norman Manea<\/strong> nimic<\/strong> despre Transnistria?<\/strong><\/span>, \u00eentrebam eu ritos \u00een urm\u0103 cu ceva ani buni. De ce nu intervine, ca martor ocular, \u00een discu\u0163iile bezmetice care s-au iscat dup\u0103 1990 pe tema holocaustului din Transnistria? De ce se \u201eab\u0163ine\u201d?<\/p>\n

M\u0103rturisesc c\u0103 m\u0103 \u00eencerca un g\u00e2nd, anume c\u0103 Norman Manea, spre deosebire de majoritatea poe\u0163ilor \u015fi poeta\u015ftrilor, evrei sau rom\u00e2ni, dar reali\u015fti sociali\u015fti p\u00e2n\u0103-n m\u0103duva oaselor, fiind el, Norman Manea, propriu zis un scriitor, scriitor scriitor, unul adev\u0103rat, autentic, nu poate s\u0103 scrie la \u201ecomanda social\u0103\u201d, nu poate, pe scurt, min\u0163i! Au f\u0103cut-o at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, scriind la comand\u0103 despre abolirea monarhiei, despre inexisten\u0163ii eroi ilegali\u015fti, despre na\u0163ionalizarea economiei, despre colectivizarea agriculturii, despre colonialismul \u015fi imperialismul anglo-american, despre suferin\u0163ele copiilor din Coreea, Vietnam sau Biafra, despre martirii Lumumba \u015fi Beloiannis, despre 23 a VIII-a \u201944 sau Marele Octombrie din 7 Noiembrie, despre 1 \u015fi 2 Mai, despre 8 Martie, despre 1907, 1848, 1945, despre Laz\u0103r de la Rusca sau Silvester Andrei, despre orice, orice, numai despre Transnistria, nu! Unde-i literatura la care aveau dreptul sutele de mii de martiri din Transnistria?!<\/span><\/strong>, mai \u00eentreb o dat\u0103!\u2026<\/p>\n

Aflu c\u0103 aceast\u0103 literatur\u0103, p\u00e2n\u0103 mai ieri inexistent\u0103, a \u00eenceput s\u0103 se scrie, chiar de c\u0103tre viitorul premiu Nobel! Adic\u0103 de c\u0103tre Norman Manea \u00eensu\u015fi! C\u0103 \u00een cartea \u00centoarcerea huliganului<\/span><\/em>, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2003 \u015fi at\u00e2t de l\u0103udat\u0103 de to\u0163i recenzen\u0163ii, ar fi vorba \u015fi despre a\u015fa ceva, despre experien\u0163a \u2013 numit\u0103 de autor \u201eini\u0163iere\u201d \u2013 tr\u0103it\u0103 de el, de d\u00eensul, \u00een Transnistria. Tr\u0103it\u0103 \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 familia sa. M\u0103rturisesc, am luat deun\u0103zi la citit cartea dlui Norman Manea numai cu g\u00e2ndul la problema Transnistriei, la disputa \u00een care m-am b\u0103gat \u015fi eu, aiurea-n tramvai, nu pentru c\u0103 a\u015f fi informat asupra subiectului, ci pentru c\u0103 erau, mi se p\u0103rea mie, prea evidente contradic\u0163iile de tot felul din textele celor care \u00eencearc\u0103 dup\u0103 1990 s\u0103 ne conving\u0103 de realitatea celor 250 000 de evrei uci\u015fi de rom\u00e2ni. M\u0103 va convinge oare marele Norman Manea \u2013 nu vreau s\u0103 fiu ironic! \u2013 de gre\u015feala \u00een care persist de at\u00e2ta amar de vreme? Sunt dispus, mi-am zis, s\u0103-mi fac mea culpa dac\u0103 m\u0103rturia m\u0103rturisire a lui Norman Manea m\u0103 va convinge. Am at\u00e2ta experien\u0163\u0103 a citituluii \u015fi a scrisului ca s\u0103 recunosc sinceritatea, autenticitatea unei reconstituiri, a unei m\u0103rturisiri, a unei lamenta\u0163ii. Tocmai pe seama acestei sincerit\u0103\u0163i pusesem ab\u0163inerea lui Norman Manea de a atinge delicatul subiect. Trebuia s\u0103 p\u0103strez aceea\u015fi m\u0103sur\u0103!<\/p>\n

A\u015fadar, nu fac acum o recenzie literar\u0103 a acestei c\u0103r\u0163i deja celebr\u0103. Nu de opiniile mele are nevoie ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o carte bun\u0103, deosebit\u0103 sub raport literar \u015fi \u201eartistic\u201d. Nu am nimic de obiectat la aprecierile aduse de preopinen\u0163i calit\u0103\u0163ilor literare ale textului. A\u015f avea de ad\u0103ugat chiar, virtu\u0163i literare pe care criticii profesioni\u015fti le-au trecut pe nedrept cu vederea. Ori nu s-au priceput s\u0103 le vad\u0103! \u2026Scopul meu este \u00eens\u0103 altul. Drept care nu fac o cronic\u0103 literar\u0103, o recenzie, ci \u00eemi voi permite s\u0103 \u00een\u015fir numai motivele pentru care aceast\u0103 carte, o spun de la bun \u00eenceput, citit\u0103 cu mult\u0103 aten\u0163ie, nu m\u0103 clinte\u015fte cu nimic din convingerea c\u0103 tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Transnistria acelor ani, pe m\u00e2na \u015fi din pricina ori datorit\u0103 rom\u00e2nilor, se poate numi oricum \u015fi orice, numai holocaust sau genocid ori pogrom, nu! Nu!<\/span><\/strong><\/p>\n

\u015ei iat\u0103 de ce:<\/p>\n

Din carte lipse\u015fte propriu zis m\u0103rturia mult a\u015fteptat\u0103 a lui Norman Manea. Fragmentele dedicate Transnistriei, nu pu\u0163ine, sunt lipsite mai \u00eent\u00e2i de \u2026literaritate. Sic! Nu sunt literatur\u0103, nu cresc solidar, organic, din trunchiul textului, ci sunt, \u00een mod evident, lipite, iar de cele mai multe ori nici nu sunt scrise de Norman Manea, ci sunt citate din documente istorice, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu \u201etr\u0103irea\u201d propriu zis\u0103 a experien\u0163ei deport\u0103rii \u015fi a traiuluii zilnic, vreme de patru ani, \u00een lag\u0103rele mor\u0163ii din Transnistria. Despre moarte, despre moartea unor oameni, Norman Manea pomene\u015fte din auzite. \u015ei aude despre a\u015fa ceva ani buni dup\u0103 aceea. Reconstituie cu oarecare autenticitate momentul plec\u0103rii, al ruperii de locurile dragi, petrecut cu violen\u0163\u0103 de neuitat \u00een gara de la Burdujeni. Dar de la \u00eembr\u00e2ncelile \u015fi ghionturile de pe peron p\u00e2n\u0103 la c\u00eeteva sute de mii de mor\u0163i este cale lung\u0103, pe care cartea nu o str\u0103bate. \u00cemi vine s\u0103 zic c\u0103 dl Norman Manea are onestitatea s\u0103 nu inventeze amintiri cu mor\u0163ii din Transnistria\u2026 Ca al\u0163ii! Lipsesc cu totul amintirile propriu zise, ale copila\u015fului de 5-9 ani, despre cum \u015fi-a petrecut acei ani, cei mai plini ai copil\u0103riei. Nu afl\u0103m ce datoreaz\u0103 sau repro\u015feaz\u0103 copilul Norman Manea Transnistriei! Cu ce spaime \u015fi co\u015fmaruri s-a ales din infernul transnistrean? \u00cen ce fel deportarea i-a mutilat sufletul, r\u0103nindu-l f\u0103r\u0103 de leac? Sau fortific\u00e2ndu-l!\u2026 Aproape nimic, \u00eentr-o carte scris\u0103 toat\u0103 din jocul amintirilor definitorii. Nu se poate, \u00eemi vine s\u0103 proclam, ca amintirile despre primirea cravatei ro\u015fii de pionier comunist s\u0103 fie mai puternice \u015fi mai prezente \u00een carte \u015fi mai consistente dec\u00e2t amintirile din Transnistria! Sinistra Transnistrie! Unde-i?<\/p>\n

\u00cen locul amintirilor, documente! Iar documentele citate, arhicunoscute \u015fi mereu invocate de cei care neag\u0103 holocaustul din Transnistria, sunt incorect comentate, din p\u0103cate. Iat\u0103 un citat: \u201eSunt pentru migra\u0163iunea for\u0163at\u0103!\u201d<\/span><\/em> declar\u0103 oficial Ion Antonescu. \u00cen niciun dic\u0163ionar al limbii rom\u00e2ne migra\u0163iune<\/span><\/em> nu \u00eenseamn\u0103 exterminare<\/span><\/em>, cum le echivaleaz\u0103 Norman Manea. A\u015fadar, lectura corect\u0103: solu\u0163ia pe care a preconizat-o \u015fi a urmat-o mare\u015falul Ion Antonescu nu era genocidul, ci, de fapt, era o solu\u0163ie perfect coincident\u0103 cu solu\u0163ia imaginat\u0103 de sionism: plecarea din Rom\u00e2nia a evreilor, migrarea \u00een Palestina, \u00een Eretz Israel!<\/span><\/strong> Deportarea \u00een Transnistria avea caracter temporar, pe durata r\u0103zboiului numai, iar selec\u0163ia deporta\u0163ilor, a evreilor care merg \u00een Transnistria \u015fi a celor care nu, s-a f\u0103cut dup\u0103 anumite criterii. Pe care Norman Manea nu avea cum s\u0103 le afle la vremea aceea, dar mai t\u00e2rziu le-a aflat, cu siguran\u0163\u0103, \u015fi avea datoria s\u0103 le comenteze! \u00centrunea cumva tat\u0103l s\u0103u, librarul Marcu Norman, acuza\u0163iile sub a c\u0103ror povar\u0103 au fost selecta\u0163i evreii deporta\u0163i de Antonescu \u00een Transnistria?<\/p>\n

Ca persoan\u0103 cu un rol at\u00e2t de important \u00een amintirile autorului, Marcu Norman ridic\u0103 unele probleme \u015fi nedumeriri cititorului preocupat de reconstituirea Transnistriei \u00een care evreii au suferit at\u00e2t de mult. C\u0103ci lipse\u015fte chiar \u015fi m\u0103rturia b\u0103tr\u00e2nului Manea despre aceste suferin\u0163e! Proced\u00e2nd a\u015f zice americ\u0103ne\u015fte, N.M. i-a cerut t\u0103t\u00e2ne-su s\u0103-\u015fi scrie o auto-biografie c\u00e2t mai am\u0103nun\u0163it\u0103, din care a inserat \u00een cartea sa fragmentele mai interesante. Lipsesc \u00eens\u0103, din nou, cele privindu-i pe evreii, cei peste 200 000, victime \u00een Transnistria ale cruzimii \u015fi nep\u0103s\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti. Nu este clar de ce. Ne-am fi a\u015fteptat ca, \u00een locul copilului, m\u0103car taic\u0103-su s\u0103 con\u015ftientizeze dimensiunile hecatombei \u00een care erau implica\u0163i at\u00e2t de tragic \u015fi s\u0103 lase m\u0103rturia sa de victim\u0103 a holocaustului. Dar, nu! Ori a omis tat\u0103l, \u00een textul scris pentru fiul s\u0103u Norman, s\u0103 produc\u0103 aceste m\u0103rturii, ori fiul nu le-a considerat \u2013 de ce?, potrivite cu spiritul c\u0103r\u0163ii sale, cu teza sa. Care tez\u0103? A holocaustului! Dar de ce lipsesc din carte tocmai m\u0103rturiile directe ale familiei Manea?!<\/p>\n

Cartea, citit\u0103 atent, cu g\u00e2ndul chitit bine asupra valorii sale ca document al suferin\u0163elor evreie\u015fti din Transnistria, na\u015fte \u00een cititorul de teapa subsemnatului suspiciunea c\u0103 familia lui Norman Manea a ajuns \u00een Transnistria nu ca evrei, ci din pricina vederilor \u015fi simpatiilor comuniste<\/span><\/strong> de care vor fi fost suspecta\u0163i. Oricum, \u00een loc s\u0103-\u015fi vad\u0103 cuminte de deportarea sa, Manea-tat\u0103l fuge, fuge din lag\u0103rul rom\u00e2nesc de exterminare, fuge tocmai la ru\u015fi\u2026 (Nici nu-mi vine s\u0103 cred c\u0103 am \u00een\u0163eles bine!) Da, fuge la ru\u015fi\u2026 \u00cen privin\u0163a aceasta, c\u00e2nd e s\u0103 relateze aceast\u0103 fug\u0103, autorul recurge, cu talent, la tehnica aburirii sau a aburelii. Cum o fi corect? Cred c\u0103 abureal\u0103<\/span><\/em>\u2026 A aburi, aburire pentru lentile sau geamurile casei ori ale ma\u015finii, \u015fi a aburi, abureal\u0103 c\u00e2nd e vorba de cititori! Ca mine, ca dumneavoastr\u0103\u2026 Ne cam abure\u015fte a\u015fadar dl Manea Norman c\u00e2nd e s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 explicit(!) cum \u015fi de ce a fugit t\u0103t\u00e2ne-s\u0103u la ru\u015fi! La ru\u015fii cu care marele inchizitor Antonescu \u015fi rom\u00e2nii s\u0103i erau \u00een r\u0103zboi. \u00cen r\u0103zboiul numit Cruciada \u00eempotriva Comunismului<\/span><\/strong>\u2026 A\u015fadar, alde Manea a(au) fugit la inamic? Cum se cheam\u0103 asta? Se cheam\u0103 tr\u0103dare de \u0162ar\u0103!<\/p>\n

Da, filmul amintirilor se rupe brusc aici, iar din prea pu\u0163inul consemn\u0103rilor l\u0103sate de fiu nu se \u00een\u0163elege nici dac\u0103 tat\u0103l autorului fuge la ru\u015fi cu toat\u0103 familia, nici prin ce pericole au fost nevoi\u0163i s\u0103 treac\u0103 fugind din lag\u0103r. Era chiar a\u015fa de simplu? \u015ei, mai ales, \u00eentrebarea \u00eentreb\u0103rilor: cu ce s-a ocupat familia Manea odat\u0103 ajuns\u0103 de partea cealalt\u0103 a frontului? Tr\u0103d\u00e2nd, care va s\u0103 zic\u0103\u2026 Fiul, Norman, era de-acum b\u0103iat \u00een toat\u0103 firea, cu cei \u015fapte ani de-acas\u0103 \u00eemplini\u0163i. Nu ar fi fost interesant, ba chiar obligatoriu s\u0103 ne povesteasc\u0103 amintirile sale de pe lumea cealalt\u0103, a comunismului biruitor? Lipsesc din carte amintirile despre Holocaust cumva pentru c\u0103 familia Marcu Manea a petrecut holocaustul din Transnistria la ru\u015fi? Nu vreau s\u0103 fiu ironic, dar a\u015fa pare c\u0103 s-au petrecut lucrurile! Iar capul familiei, tat\u0103l lui Norman Manea, dup\u0103 ce fuge din Transnistria se \u00eenroleaz\u0103 \u00een Armata Ro\u015fie, ceea ce nu era prea cusher din partea sa, iar apoi mai fuge o dat\u0103, de data asta \u00een sens invers, de la ru\u015fi la rom\u00e2ni, atunci c\u00e2nd ru\u015fii, \u00een loc s\u0103-l pun\u0103 la cur\u0103\u0163at z\u0103pada \u00een Pia\u0163a Ro\u015fie din Moscova, a\u015fa cum f\u0103cuse Antonescu la Bucure\u015fti, pe Calea Victoriei, cu evreii s\u0103i, \u00eel trimit ru\u015fii pe Manea senior pe linia \u00eent\u00e2i a fontului, la un fel de moarte sigur\u0103! Evident, postur\u0103 inacceptabil\u0103 pentru un evreu at\u00e2t de tipic ca tat\u0103l marelui scriitor! Ceea ce Antonescu, din nou, nu a f\u0103cut cu nici un evreu, nici m\u0103car cu tat\u0103l autorului. Numai pe rom\u00e2ni i-a trimis s\u0103 moar\u0103 \u00een linia \u00eent\u00e2i! Cu toate acestea Manea tat\u0103l, \u201erisc\u00e2nd totul\u201d, p\u0103r\u0103sise Transnistria dezgustat de rom\u00e2ni, c\u0103ci, citez din nou, \u201ela Demnitate domnul Manea nu renun\u0163a\u201d. Evident, s\u0103 mori \u00een prima linie a frontului anti-hitlerist, mai ales dup\u0103 ce hitleri\u015ftii uciseser\u0103 c\u00e2teva milioane bune de evrei nevinova\u0163i, nu avea nici o leg\u0103tur\u0103 cu demnitatea de om \u015fi de evreu a suspomenitului. Care, dac\u0103 am \u00een\u0163eles bine, i-a tr\u0103dat a\u015fadar \u015fi pe rom\u00e2ni, \u015fi pe ru\u015fi! (Dac\u0103 cumva am \u00een\u0163eles gre\u015fit, a\u015ftept s\u0103 mi se explice ce \u015fi cum, nu voi ezita s\u0103 fac public\u0103 mea culpa. Felix culpa\u2026)<\/p>\n

A\u015fadar, nu garantez c\u0103 am \u00een\u0163eles prea bine ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Prea ar fi de oaie, fie-mi iertat c\u0103 vorbesc a\u015fa, acest du-te vino \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi sovietici! Dar \u015fi autorul, Norman Manea, las\u0103 prea multe lucruri rememorate derutant de vag!\u2026<\/p>\n

Dar parc\u0103 ar sta \u00een picioare \u015fi lec\u0163iunea potrivit c\u0103reia numai Marcu Manea a fugit la ru\u015fi, so\u0163ia sa ned\u00e2nd prea multe parale metafizice pe demnitate, mul\u0163umindu-se cu supravie\u0163uirea la care avea mai multe \u015fanse dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea \u00een Transnistria. Dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, nedumerirea spore\u015fte: \u00eenseamn\u0103 c\u0103 familia, r\u0103mas\u0103 \u00een Transnistria, nu risca nimic prin fuga la ru\u015fi a capului familiei. Caz \u00een care orice evreu normal se \u00eentreab\u0103 ce argumente \u00eei mai r\u0103m\u00e2n pentru a sus\u0163ine mai departe c\u0103 Transnistria a fost t\u0103r\u00e2mul mor\u0163ii, al celor mai criminale abuzuri! Iat\u0103 c\u0103 nu! Deci, unor cititori ca mine de \u201enega\u0163ioni\u015fti\u201d, Norman Manea le r\u0103m\u00e2ne dator cu l\u0103murirea \u00eemprejur\u0103rilor \u00een care r\u0103posatul s\u0103u p\u0103rinte, fie-i \u0163\u0103r\u00e2na u\u015foar\u0103, a ajuns s\u0103 fug\u0103 de la ru\u015fi la rom\u00e2ni \u015fi vice versa. \u2026Adic\u0103 invers: mai \u00eent\u00e2i de la rom\u00e2ni la ru\u015fi \u015fi abia apoi vice versa! S\u0103 ne l\u0103mureasc\u0103 cum de nu a p\u0103\u0163it nimic Marcu Manea pentru acest comportament lipsit de loialitate pentru ambele tabere, \u015fi cum de fiul lui Marcu Manea, ajuns moralist \u00een public, adic\u0103 scriitor, nu g\u0103se\u015fte nimic \u00een neregul\u0103 la taic\u0103-su, ba dimpotriv\u0103, \u00eel face victima \u201ecelorlal\u0163i\u201d.<\/p>\n

Cert este c\u0103 reveni\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 mult mai t\u00e2rziu dec\u00e2t ceilal\u0163i evrei \u2013 \u015fi iar ar trebui s\u0103 ni se explice de ce aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere, alde Manea \u00eencep o via\u0163\u0103 nou\u0103: se las\u0103 de libr\u0103rie \u015fi intr\u0103 plini de elan \u00een comer\u0163ul socialist \u015fi \u00een partidul comunist. Feciorul, premiant, este numit comandant de pionieri pe \u015fcoal\u0103, merge \u00een tabere interna\u0163ionale de pionieri, probabil \u015fi la Artek, \u00een Crimeia, angajat cu toate energiile \u00een construc\u0163ia comunismului. Fotografia sa, \u00een clipa at\u00e2t de fast\u0103 \u015fi de fastuoas\u0103, de emo\u0163ionant\u0103 pentru ferici\u0163ii p\u0103rin\u0163i, c\u00e2nd i se pune la g\u00e2t cravata ro\u015fie de pionier, este cu grij\u0103 \u00eenr\u0103mat\u0103 \u015fi expus\u0103 \u00een sufragerie, ca s\u0103 se vad\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 ce e de \u00een\u0163eles din acest gest: ata\u015famentul total! Total dezgust\u0103tor\u2026<\/p>\n

Dac\u0103 lipsesc amintirile din Transnistria, Norman Manea le \u00eenlocuie\u015fte cu amintirile de la \u2026Periprava, unde tat\u0103l s\u0103u ajunge, probabil pe nedrept, ca de\u0163inut de drept comun. \u201eLa stuf\u2026\u201d Pentru delapidare. Destin atipic pentru un activist de partid. Iar Norman Manea nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103-\u015fi viziteze tat\u0103l la vorbitor! Vizit\u0103 care se las\u0103 cu un veritabil cutremur sufletesc! Statistic vorbind, ca num\u0103r de pagini \u015fi amintiri-tr\u0103iri personale, Periprava pare un topos mai important dec\u00e2t Transnistria \u00een evolu\u0163ia \u201eliric\u0103\u201d a autorului, \u00een economia fantasmelor \u015fi amintirilor de care este b\u00e2ntuit. \u00cen plus, din Periprava Manea tat\u0103l nu mai poate fugi, a\u015fa cum o f\u0103cuse din Transnistria. \u015ei nu poate primi \u015fi g\u0103zdui musafiri la Periprava, a\u015fa cum fusese posibil \u00een Transnistria, unde familia Manea putea fi vizitat\u0103 la domiciliu, iar musafirii veni\u0163i din \u0163ar\u0103 cu sarsanaua plin\u0103 puteau ad\u0103sta cu s\u0103pt\u0103m\u00e2nile f\u0103r\u0103 ca autorit\u0103\u0163ile s\u0103 se sesizeze, s\u0103 obiecteze \u00een vreun fel. Puteau fi g\u0103zdui\u0163i ace\u015fti musafiri, a\u015fadar! \u00cen cote\u0163ele de porci? \u00cemp\u0103r\u0163ind deci cu gazdele regimul de exterminare la care rom\u00e2nii \u00eei supuneau pe evreii din Transnistria?!\u2026 Altfel cum s\u0103 interpretezi logic detaliile pe care ni le ofer\u0103 totu\u015fi autorul amintirilor?! Detalii, cam toate, \u00een mod evident incompatibile cu ideea de holocaust. Dar nu-i bai, Rom\u00e2nia este \u201e\u0163ara \u00een care nu se respect\u0103 nici o incompatibilitate\u201d, ne asigur\u0103 Norman Manea! N-are de ce s\u0103 ne mire un holocaust care nu las\u0103 nim\u0103nui amintiri \u00een vreun fel mai deosebite! O fi vreun holocaust mai atipic, mai echivoc, cum sunt mai toate cele \u00een Jormania\u2026 (\u201ePerforman\u0163a Transnistriei a r\u0103mas ambigu\u0103, ca tot ce este rom\u00e2nesc\u201d<\/span><\/strong>, pag.213, apreciaz\u0103 Norman Manea, \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. Cum vine aia \u201eholocaustul ambiguu din Transnistria\u201d? Formula merita un comentariu l\u0103muritor pentru toat\u0103 lumea, mai ales c\u0103 o lanseaz\u0103 un martur ocular\u2026)<\/p>\n

Sunt multe contradic\u0163ii \u00een cartea cu pricina, carte care nu apar\u0163ine literaturii de fic\u0163iune, ci este literatur\u0103 memorialistic\u0103, scris\u0103 cu sentimentul, afirmat explicit, al datoriei de a scrie \u015fi de a l\u0103sa ca document istoric m\u0103rturia celor tr\u0103ite, g\u00e2ndite \u015fi sim\u0163ite \u00een calitate de victim\u0103 a holocaustului din Transnistria. Din p\u0103cate, autorul ocole\u015fte aceast\u0103 m\u0103rturie, o am\u00e2n\u0103 \u015fi o face uitat\u0103. Iar postura sa de victim\u0103 a holocaustului, a holocaustului tr\u0103it, iar nu citit, ne r\u0103m\u00e2ne cu totul necunoscut\u0103, lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fite din paginile c\u0103r\u0163ii! De ce? R\u0103m\u00e2n la ideea mea: ca s\u0103 nu fie obligat s\u0103 mint\u0103\u2026<\/span> <\/strong>\u00cen felul acesta nu intr\u0103 \u00een contradic\u0163ie cu teza holocaustului. Dar nici nu o confirm\u0103. Ceea ce nu-i pu\u0163in.<\/p>\n

\u00cen schimb, dl Manea se angajeaz\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 teoretic holocaustul, invoc\u00e2nd textele \u015fi argumentele altora, concluzion\u00e2nd c\u0103 holocaustul este u\u015for \u201edovedibil\u201d. Concluzie incorect\u0103, chiar necinstit\u0103, profund necinstit\u0103, c\u0103ci angaj\u00e2ndu-se pe aceast\u0103 pist\u0103, a proba\u0163iunii obiective, trebuia s\u0103 respecte c\u00e2teva reguli, bun\u0103oara vechea audiatur et altera pars<\/em>. \u015etie bine dl Manea c\u0103 pentru al\u0163ii, precum subsemnatul, este dovedibil cum c\u0103 nu! Nu meritam \u015fi noi, nega\u0163ion\u015ftii, o pleasn\u0103, dou\u0103, din partea cuiva care a trecut pe acolo, prin Holocaust?! \u015ei care, dintr-o pozi\u0163ie superioar\u0103 nou\u0103, cea a p\u0103\u0163itului, ne-ar fi povestit ce a v\u0103zut cu ochii s\u0103i, ce a sim\u0163it pe propria piele, \u015fi \u00eenchidea subiectul! Ce s\u0103 r\u0103spunzi \u00een contradictoriu la o asemenea m\u0103rturisire, a unui Norman Manea ori a lui Marcu Manea?! Eu unul le-a\u015f fi dat crezare, \u00een mod necondi\u0163ionat crezare, chit c\u0103 m\u0103 puneam astfel \u00eentr-o situa\u0163ie grea, de retractare a sute de pagini scrise pe acest subiect nefericit! Din fericire pentru mine \u015fi din p\u0103cate pentru holocaustizan\u0163i, martorii Manea, tat\u0103l \u015fi fiul, se prezint\u0103 \u00een fa\u0163a instan\u0163ei cu ce au auzit de la al\u0163ii, nimic care s\u0103 \u00eensemne m\u0103rturie, fapte la care a fost martor sau participant careva dintre ei! Au fost cei doi \u00een Transnistria, nu neg, dar se pare c\u0103 nu au v\u0103zut cu ochii lor nici un Holocaust! E drept, l-au citit dup\u0103 holocaust pe Matatias Carp, poate c\u0103 \u015fi pe Radu Ioanid etc., \u015fi ne ofer\u0103 citate din opera de diversiune a acestora. De ce face asta dl Manea? Probabil pentru a r\u0103spunde totu\u015fi imperativului, regulei c\u0103 nu po\u0163i aspira la premiul Nobel dac\u0103 nu ai scris m\u0103car un sfert de carte despre Holocaust.<\/span><\/strong> Este taman sfertul care stric\u0103 at\u00e2t de mult, pe toate planurile, o carte care merita o alt\u0103 discu\u0163ie, c\u0103ci miza ei propriu zis\u0103 este sau putea fi alta\u2026 P\u0103cat!<\/p>\n

Las pentru alt\u0103dat\u0103 alte comentarii \u015fi alte contradic\u0163ii. P\u00e2n\u0103 atunci sper s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc dac\u0103 tat\u0103l lui Norman Manea chiar a fugit din Transnistria la ru\u015fi, cu dus-\u00eentors. Pare de domeniul fic\u0163iunii rocambole\u015fti\u2026 Ce spune r\u0103posatul \u00een auto-biografia sa ? Poate c\u0103 aflu adresa dlui Manea \u015fi \u00eei scriu. Poate c\u0103 m\u0103 va l\u0103muri altcineva, vreun cititor mai atent \u015fi mai priceput. Oricum, voi reveni. Ca s\u0103 mai trag o dat\u0103 concluzia afirmat\u0103 la \u00eenceputul acestei recenzii. Concluzia cu holocaustul din Transnistria, care a fost pentru familia lui Norman Manea mult mai u\u015for de suportat dec\u00e2t cel din Periprava. A\u015fa rezult\u0103 cel pu\u0163in din cartea dlui Norman Manea, care a cunoscut ambele \u201eloca\u0163ii\u201d \u015fi a putut s\u0103 compare. Nu am cu ce s\u0103-l contrazic.<\/p>\n

ION COJA<\/p>\n

Bucure\u015fti, 24 februarie 2007<\/p>\n

Post scriptm \u2013 Dat fiind c\u0103 importan\u0163a c\u0103r\u0163ii \u00centoarcerea huliganului<\/em> va cre\u015fte \u00een timp \u2013 sunt convins!, \u00eei sugerez dlui Norman Manea s\u0103 publice integral \u201eautobiografia\u201d p\u0103rintelui s\u0103u. Ca document istoric, ca m\u0103rturie despre Transnistria anilor 1941-1945, acest text va completa \u00een chip l\u0103muritor \u201edepozi\u0163ia\u201d, poate prea literar\u0103, prea \u2026artistic\u0103, a dlui Norman Manea.<\/p>\n

Post scriptum 10 aprilie 2007 <\/em>I-am trimis dlui Norman Manea textul de mai sus, pe adresa de e-mail, dar nu am primit nici un r\u0103spuns. Mai a\u015ftept. Mai a\u015ftept\u0103m.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ion Coja <\/a><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

De ce ar trebui Patapievici ori scuipat, ori \u00eempu\u0219cat! Ori am\u00e2ndou\u0103!<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Domnule profesor ION COJA, a\u021bi scris de c\u00e2teva ori pagini av\u00e2ntate \u00eempotriva lui Ple\u0219u sau Liiceanu! Dar despre Patapievici parc\u0103 nu a\u021bi spus nimic, nici de bine, nici de r\u0103u!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Ba am scris, nu pagini, e drept, ci c\u00e2teva r\u00e2nduri numai, nu le-ai b\u0103gat \u00een seam\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

Mi-au sc\u0103pat\u2026 \u0218i ce spunea\u021bi \u00een acele c\u00e2teva r\u00e2nduri r\u0103mase f\u0103r\u0103 niciun ecou \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103? Nu vi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prima oar\u0103!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cemi place tonul \u00eentreb\u0103rii tale!\u2026 F\u0103ceam un apel la publicul rom\u00e2nesc, un fel de chet\u0103 public\u0103, de cutia milelor, s\u0103 nu mai fim at\u00e2t de aspri cu bietul Patapievici, \u0219i schi\u021bam o motiva\u021bie pentru atributul \u201ebietul\u201d! Anume aceea c\u0103 bietul<\/em> Patapievici este un om care sufer\u0103, este un om tarat, un om care nu poate uita, nu poate trece peste o groz\u0103venie care l-a marcat definitiv cu ani \u00een urm\u0103. Un om care a trecut printr-o experien\u021b\u0103 demolatoare, care i-a zdruncinat temeliile, l-a \u0219ubrezit pentru totdeauna! Un individ irecuperabil pentru starea de normalitate, de echilibru interior, de mul\u021bumire de sine!\u2026 Pe scurt, recomandam, \u00een pu\u021bine cuvinte, ca individul, dac\u0103 suntem buni cre\u0219tini, s\u0103 fie comp\u0103timit, iar nu comb\u0103tut\u2026 Ce s\u0103 comba\u021bi? Ne-norocul din na\u0219tere?<\/p>\n

 <\/p>\n

Ce v\u0103 face s\u0103 spune\u021bi asemenea cuvinte? Despre ce \u201egroz\u0103venie\u201d este vorba?<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Motivele mele erau foarte \u00eentemeiate, bazate pe ni\u0219te informa\u021bii c\u0103p\u0103tate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, f\u0103r\u0103 s\u0103 le caut\u2026 \u00a0Circul\u0103 \u00eentr-un anumit mediu confesional\u2026 N-a\u0219 vrea s\u0103 discut\u0103m despre ce informa\u021bii este vorba! Poate c\u0103 a\u0219 fi f\u0103cut-o azi diminea\u021b\u0103, c\u00e2nd pentru mine acest Patapievici \u00eenc\u0103<\/em> era o victim\u0103 a destinului, acel destin care \u0219i-a b\u0103tut joc \u0219i de regele Oedip, at\u00e2t tat\u0103l, c\u00e2t \u0219i fiul!\u2026 Acum \u00eens\u0103, dup\u0103 ce am v\u0103zut emisiunea de la Realitatea TV, am descoperit c\u0103 nici vorb\u0103 de tragismul unui destin. Patapievici chiar este o pu\u0219lama, o haimana, cum bine i-a spus Nicolae Breban. O haimana \u0219i at\u00e2t! Eu, naiv, f\u0103ceam din haimanaua de Patapievici o victim\u0103, un personaj tragic, de care Doamne-Doamne \u0219i-a b\u0103tut joc cu o cruzime de ne\u00een\u021beles\u2026 C\u00e2nd colo am descoperit asear\u0103 un Patapievici f\u0103r\u0103 \u201esim\u021bul r\u0103spunderii\u201d, care \u201efuge de r\u0103spundere\u201d, un la\u0219, un fricos \u0219i un mincinos! Un individ incapabil s\u0103-\u0219i asume propria persoan\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

V\u0103 cer \u00een mod imperativ s\u0103 face\u021bi preciz\u0103ri!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Una: c\u00e2nd haimanaua cealalt\u0103, Bogdan Rare\u0219, \u00eel \u00eentreab\u0103 de ce oare Breban l-a atacat a\u0219a de dur, Pata \u0103sta se face c\u0103 nu pricepe ce l-a apucat pe Breban! Doar, \u00een prima sa carte, Patapievici a scris c\u00e2teva pagini elogioase pe marginea romanului BunaVestire<\/em>, al Brebanului\u2026 Hal de logic\u0103!\u2026 L-a \u00eentrebat \u0219i a doua oar\u0103 acela\u0219i Rare\u0219, de\u0219i cuno\u0219tea bine r\u0103spunsul la \u00eentrebarea pus\u0103: Nicolae Breban, precum \u0219i alte sute de mii de rom\u00e2ni, a aflat, a citit sau a primit pe Internet \u201eantologia\u201d vorbelor mizerabile rostite sau scrise de haimanaua de Patapievici privitor la entit\u0103\u021bi \u0219i simboluri spirituale rom\u00e2ne\u0219ti definitorii pentru tot ce este mai drag celor mai mul\u021bi dintre rom\u00e2ni! Pentru acele vorbe nu se poate s\u0103 nu existe sanc\u021biune public\u0103! Haimanaua de B\u0103sescu l-a \u201esanc\u021bionat\u201d, colegial, d\u00e2ndu-i pe m\u00e2n\u0103 func\u021bia de director la ICR, adic\u0103 l-a pus \u0219ef peste sufletele rom\u00e2nilor injuria\u021bi \u00eentr-un mod at\u00e2t de aiuritor, pur \u0219i simplu!\u2026 Lui B\u0103sescu i-or fi pl\u0103cut acele mizerii, a subscris la ele prin 10 ani de batjocur\u0103 public\u0103! Dar ceilal\u021bi rom\u00e2ni l-au sanc\u021bionat propriu zis pe nevrednicul Patapievici, unii scuip\u00e2ndu-l, a\u0219a cum mi-a venit \u0219i mie s\u0103-l scuip pe Brucan c\u00e2nd \u00eent\u00e2mplarea mi l-a scos \u00een cale, de-mi pare \u0219i azi r\u0103u c\u0103 n-am f\u0103cut-o! Al\u021bii, mai pu\u021bin noroco\u0219i, s-au r\u0103corit pe Internet!\u2026 Pe la emisiuni tv, inclusiv la emisiunea haimanalei numite Bogdan Rare\u0219, nu li s-a oferit ocazia\u2026<\/p>\n

Deci, dragul meu, eu am stat ca prostul s\u0103 m\u0103 uit dou\u0103 ceasuri la emisiunea respectiv\u0103 convins c\u0103 netrebnicul se va explica, va da un r\u0103spuns la \u00eentrebarea pe care to\u021bi ne-am pus-o: cum e posibil s\u0103 vorbe\u0219ti despre un popor, despre chiar propriul popor, \u00een termenii \u00een care a f\u0103cut-o acest avorton, pe care l-au mo\u0219it Liiceanu \u0219i Ple\u0219u, printr-o \u00eenscenare, printr-o diversiune mediatic\u0103 penibil\u0103, jenant\u0103! M\u0103 a\u0219teptam s\u0103 asist la \u00eencercarea de \u201ea drege busuiocul\u201d, inclusiv pun\u00e2ndu-\u0219i cenu\u0219\u0103 \u00een cap \u0219i retract\u00e2nd ordin\u0103riile. Nu-mi puteam imagina c\u0103 \u00eentr-o discu\u021bie de un ceas \u0219i ceva, un om de carte cum se consider\u0103 \u0219i Bogdan Rare\u0219, nu-l va \u00eentreba: domnule coleg, dar vorbele acelea nes\u0103buite, nemairostite vreodat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, unice \u00een\u00a0 mizeria lor, cum de le-ai rostit? De ce le-ai rostit! De ce le-ai scris?!<\/p>\n

 <\/p>\n

Haimanaua de Rare\u0219 l-a \u00eentrebat De ce? De ce te-a \u00eenjurat Breban? Tocmai pentru acele vorbe l-a \u00eenjurat Breban! \u0218i-l \u00eenjur\u0103 to\u021bi care au aflat de ele \u0219i se mir\u0103 \u0219i ei cum de nu l-a \u00eempu\u0219cat nimeni p\u00e2n\u0103 acum?! Nu numai \u00een Polonia pentru asemenea nelegiuite vorbe putea fi \u00eempu\u0219cat! \u00cempu\u0219cat \u00eempu\u0219cat, nu metaforic, ci foarte concret! De ce crede\u021bi c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu-l pa\u0219te asemenea perspectiv\u0103 pe\u2026 C\u0103 nici nu mai \u0219tiu cum s\u0103-i zic!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Asta e o \u00eentrebare!\u2026 Poate c\u0103 de mil\u0103!\u2026 Rom\u00e2nul simte c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103 cu persoana a c\u0103rui minte poate s\u0103-i fete asemenea mizerii! Rom\u00e2nul las\u0103 excesele pe seama altei judec\u0103\u021bi! Pe oamenii ne-oameni \u00eei las\u0103 mai degrab\u0103 \u00een plata Domnului\u2026 L-a b\u0103tut Dumnezeu destul dac\u0103 este \u0219i arat\u0103 a\u0219a cum este \u0219i arat\u0103! Mai r\u0103u ce ai putea s\u0103-i faci?! Este deja pedepsit! De la na\u0219tere!\u2026 Sunt multe deosebirile dintre rom\u00e2ni \u0219i polonezi pe care le putem invoca dac\u0103 mergem pe \u201emetafora\u201d lui Breban! Acelea\u0219i cauze produc efecte diferite! S-a mai v\u0103zut asta!\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

Nelegiuirea, nemernicia acelor enun\u021buri care l-au f\u0103cut celebru pe Patapievici e greu de calificat \u00een cuvinte care s\u0103 li se potriveasc\u0103! Limba rom\u00e2n\u0103 nu are cuvinte pentru a defini acest grad de dec\u0103dere uman\u0103!\u2026 A zice nelegiuire sau nemernicie este mult prea pu\u021bin!\u2026 \u00centr-adev\u0103r, comentariul cel mai potrivit este glon\u021bul! Potrivit pe majoritatea meridianelor, mai pu\u021bin cel rom\u00e2nesc! Noi ne-am mul\u021bumi cu o b\u0103taie bun\u0103 dat\u0103 la curul gol, \u00een Obor sau \u00een Gara de Nord, unde s\u0103 fie lume mult\u0103! Eventual s\u0103-l mai \u0219i stucheasc\u0103 mahalagiii mai aprigi din cap p\u00e2n\u0103-n picioare!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Eu nu l-a\u0219 \u00eempu\u0219ca! Eu l-a\u0219 t\u0103v\u0103li prin miere sau altceva \u0219i l-a\u0219 pune la soare s\u0103-l m\u0103n\u00e2nce mu\u0219tele. A\u0219a se f\u0103cea \u00een vremuri str\u0103vechi, de normalitate, cu cei care alegeau s\u0103 fie anormali!\u2026 La\u0219itatea golanului, dup\u0103 ce a spus despre rom\u00e2ni ce a spus, s-a v\u0103zut \u00een timpul emisiunii c\u00e2nd \u00eencerca, derbedeul, s\u0103-l toarne pe Breban care ar fi f\u0103cut deosebirea \u00eentre poporul polonez, un popor brav, \u0219i poporul rom\u00e2n, cam lipsit de bravur\u0103\u2026 Un fel de turn\u0103torie!\u2026 Deh, nemernicul cu asta \u00eencerca s\u0103 se ocupe \u00een emisiune: s\u0103 apere demnitatea poporului rom\u00e2n \u00een fa\u021ba unui denigrator infam ca Nicolae Breban!\u2026 Tertip care m-a dezgustat mai mult ca orice!<\/p>\n

 <\/p>\n

Pe mine m-a dezgustat felul \u00een care a raportat tot scandalul la faptul c\u0103 este evreu! C\u0103, deci, lumea \u00eel scuip\u0103 pe strad\u0103 pentru c\u0103 este evreu! <\/em>Jidan<\/strong>, ca s\u0103-l citez.<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Asta mi-a adus aminte de un comentariu al lui Steinhardt, \u00eentr-o carte scris\u0103 cu alt evreu, depre condi\u021bia de evreu. Nu mai \u021bin minte titlul c\u0103r\u021bii!\u2026 Pomenea Steinhardt de loazele de elevi evrei care r\u0103m\u00e2neau pe bune repeten\u021bi sau corigen\u021bi, iar acas\u0103 se pl\u00e2ngeau c\u0103 profeorii sunt anti-semi\u021bi!\u2026 Eu m-am mirat s\u0103 aflu c\u0103 Patapievici este evreu!\u2026 Nu am crezut \u0219i nici n-am dat importan\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 acum acestei \u201eb\u00e2rfe\u201d: Patapievici este evreu! Sau jidan!\u2026 Ei, \u0219i?!\u2026 Nu, n-am s\u0103 iau \u00een serios ideea unora c\u0103 evreitatea lui Patapievici explic\u0103 \u201eboala lui pe rom\u00e2ni, pe tot ce este rom\u00e2nesc\u201d! Boala lui se explic\u0103 prin faptul c\u0103 omul este bolnav! De o boal\u0103 pentru care nu exist\u0103 medicamente! Bolnav \u0219i punct! S\u0103racul\u2026<\/p>\n

Dar pe l\u00e2ng\u0103 boala de care sufer\u0103, omul, iat\u0103, mai este \u0219i la\u0219, la\u0219 \u0219i mincinos, \u0219i lipsit de onoare!\u2026 Nu m\u0103 mir! Merg foarte bine \u00eempreun\u0103! La fel de bine cum merg \u00eempreun\u0103 to\u021bi trei: Ple\u0219u, Liiceanu, Patapievici!\u2026 Dintre care numai Patapievici este \u201ejidan\u201d!\u2026 De ce \u00eei huiduie lumea? Dintr-acela\u0219i motiv \u0219i singurul: lipsa de caracter! Pezevenchi f\u0103r\u0103 onoare! Morali\u0219tii f\u0103r\u0103 ru\u0219ine! F\u0103r\u0103 nicio urm\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103! Au acceptat s-o pun\u0103 \u00een cele mai jalnice posturi!<\/p>\n

 <\/p>\n

De ce au f\u0103cut-o?<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

N-am dec\u00e2t o singur\u0103 explica\u021bie: pentru c\u0103 a\u0219a a l\u0103sat Dumnezeu, pe unii dintre noi, neferici\u021bii, s\u0103-i \u00eendr\u0103ceasc\u0103 \u0219i s\u0103-i \u00eendr\u0103geasc\u0103 Nef\u00e2rtatele!\u2026 Oameni ca Liiceanu sau Ple\u0219u, ca Petre Roman, ca Brucan, ca B\u0103sescu, m-au f\u0103cut s\u0103-l descop\u0103r dup\u0103 1990 pe dumnealui \u00een persoan\u0103 Dracul s\u0103-i ia, de netrebnici!<\/p>\n

 <\/p>\n

Diavolul, a\u021bi spus? Vorbi\u021bi serios?!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Dragul meu, eu de mic copil am fost \u00eenv\u0103\u021bat de maic\u0103-mea s\u0103-L descop\u0103r pe Dumnezeu la tot pasul! \u00a0S\u0103-L v\u0103d, s\u0103-L pip\u0103i!\u2026 Dar de existen\u021ba pip\u0103it\u0103 a diavolului am aflat \u0219i am avut parte abia dup\u0103 1990! Dureroas\u0103 descoperire!<\/p>\n

 <\/p>\n

N-ar trebui s\u0103 le fi\u021bi recunosc\u0103tor pentru aceast\u0103 descoperire?!<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

S\u0103 \u0219tii c\u0103 m\u0103 \u00eencearc\u0103 \u0219i acest sentiment!\u2026 Muream prost dac\u0103 nu eram contemporan cu haimanalele mai sus pomenite! Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 facem lista lor!\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

Cine ar fi cap de list\u0103?<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Concuren\u021ba pentru acest post este mare\u2026 \u0218tiu numai cine ar putea fi ultimul pe list\u0103, cu voia dumneavoastr\u0103!\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

A consemnat PETRE BURLACU<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

4 iunie 2015 <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

The Prohibition of Holocaust Denial<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Joseph P. Bellinger<\/strong><\/p>\n

“Once any idea is expressed\u2026no matter how repugnant it may be to some persons or, simply to everybody, it must never be erased by the Government.\u201d \u2013 Kurt Vonnegut<\/p>\n

On 8 July, 1981, the sovereign nation of Israel became the very first country in the world to specifically outlaw \u201cHolocaust denial.\u201d The Israeli Knesset passed the bill, entitled \u201cDenial of Holocaust [Prohibition Law], 5746-1986 by majority vote thereby setting a precedent which subsequently influenced European legislators to follow in suit.<\/p>\n

The Israeli law stipulates that \u201cA person who, in writing or by word of mouth, publishes any statement denying or diminishing the proportions of acts committed in the period of the Nazi regime which are crimes against the Jewish people or crimes against humanity, with intent to defend the perpetrators of those acts or to express sympathy or identification with them, shall be liable to imprisonment for five years.\u201d1<\/a><\/p>\n

This law was recently strengthened by a controversial bill introduced into the Knesset by MK Aryeh Eldad of the National Union Party on 20 July, 2004, which in theory enables the state of Israel to demand the extradition of any \u2018Holocaust denier\u2019 anywhere in the world to face prosecution in Israel. Critics of the law opined that the bill might never have gathered enough support to pass muster in the Knesset were it not for the unswerving support of former Israeli Justice Minister and Holocaust survivor Yosef \u2018Tommy\u2019 Lapid. Expressing his satisfaction with the bill to a journalist representing the widely read Israeli newspaper Am Haaretz<\/em>, Lapid averred that denial of the Holocaust \u201cis a clearly neo-Nazi crime. Anyone involved in this belongs to the group of criminals whom our arm must reach anywhere in the world. This is essential even if the law remains declarative. We will not hunt them, but they should know that they are on our list of criminals\u2026What I want is that if a Holocaust denier publishes a book in England, he will be considered a criminal in Israel.\u201d Lapid concluded the interview by expressing his joy and \u2018satisfaction\u2019 that Holocaust deniers will now be added to Israel\u2019s list of criminals.2<\/a><\/p>\n

As of November, 2006, twelve European countries have followed Israel\u2019s precedent – Spain, Romania, Germany, Austria, Lithuania, Poland, France, Switzerland, Slovakia, the Netherlands, Belgium and the Czech Republic have all enacted similar legislation which legally proscribes any person from questioning the mainstream version of the Holocaust under pain of prosecution. Aside from widely publicized high profile cases, it is impossible to definitively state the number of innominate victims who have fallen under the punitive arm of Holocaust denial legislation since these laws were first enacted. It has been estimated that over 58,000 individuals in Germany alone have been prosecuted for various thought crimes during the period 1994 \u2013 1999. During the course of one year, [1999], Germany\u2019s aggressive policy of enforcing these repressive laws accounted for 11,248 convictions. Of this number, 8,968 cases were \u2018right-wing\u2019 violations, 1,015 were categorized as \u201cleftist,\u201d and the remaining 1,525 cases primarily involved foreigners or other non-German related issues.3<\/a><\/p>\n

Further complicating matters is the fact that human rights organizations ostensibly committed to monitoring governmental violations of basic human rights, such as Amnesty International, routinely ignore and distance themselves from the plight of convicted \u2018Holocaust deniers\u2019 who continue to languish in Cimmerian gaols throughout the continent of Europe. Publicly branded as \u2018Holocaust deniers,\u2019 dissident historians are thus relegated to the status of outcasts, \u201cneo-Nazis,\u201d outlaws and pariahs, exposed to public contempt by an unsympathetic media and \u201cpolitically correct\u201d politicians.<\/p>\n

The social stigmatization normally associated with \u2018Holocaust denial\u2019 has become so pervasive and all-encompassing that only the most committed advocates of free speech will publicly risk an unfettered defense of the right to unrestricted expression of opinion for revisionist historians and independent researchers. The courageous defense of such advocates and assorted literati is especially commendatory in view of the fact that their statements of conscience are sometimes published at considerable risk to themselves and their own reputations. One of the few organizations that actively campaigns in defense of free speech issues for revisionists is the Institute for Historical Review, in Costa Mesa, California, which closely monitors the carefully orchestrated, well-organized and highly-financed attempts by special interest groups to stifle free inquiry, research and open debate.<\/p>\n

As will presently be seen, individuals and special interest groups concerned with stifling freedom of expression constantly test, suggest, update and introduce novel and legally questionable methods designed to curtail free speech and inquiry. Additionally, a number of libraries and organizations such as Steven Spielberg\u2019s Survivors of the Holocaust Visual History Foundation and the Wiener Institute of Contemporary History in London openly restrict access to their materials in respect to independent researchers unable to provide acceptable \u2018credentials\u2019 or referrals.<\/p>\n

Nevertheless, to date jurists have been unable to unanimously agree upon a precise, legally acceptable definition of just what constitutes \u2018Holocaust denial\u201d or provide any satisfactory reason as to why an act of denial or questioning of an historical event warrants special legislative and judicial attention.<\/p>\n

In response to the question, what is Holocaust denial, it is difficult to provide an exact definition due to the legal complexities surrounding the issue, as legislative definitions vary from country to country just as they vary from one individual to another.<\/p>\n

Overall, current laws pertaining to Holocaust denial appear to be loosely interpreted, vaguely worded and erratically applied, each case being adapted as circumstances warrant.<\/p>\n

In those countries which have enacted laws restricting freedom of expression, citizens live under a pervasive sword of Damocles. In the present dystopian age, a casual remark uttered in jest may lead to denunciation, arrest and prosecution in scenes reminiscent of George Orwell\u2019s prescient novel, 1984<\/em>.<\/p>\n

Thus the term \u201cHolocaust denier\u201d is misleading, nebulously defined and a misnomer in view of the fact that there exists no consensus of opinion even among mainstream historians or revisionists in respect to a uniform definition of the Holocaust. Nevertheless, this elusive, nebulous definition of the Holocaust and Holocaust denial is precisely what animates and facilitates the job of prosecutors whose primary task appears to be limited to an arbitrary application of the law directed against those deemed politically undesirable.<\/p>\n

In his Essay on Tolerance<\/em>, Voltaire had written,<\/p>\n

\u201cFor a government to have the right to punish the errors of men it is necessary that their errors must take the form of crime; they do not take the form of crime unless they disturbed society; they disturb society when they engender fanaticism; hence men must avoid fanaticism in order to deserve toleration.\u201d4<\/a><\/p>\n

It is precisely this logic which appears to motivate those individuals who argue for legal remedies to address the issue of \u2018Holocaust denial.\u2019 The \u201cerror\u201d of \u201cdenying the Holocaust\u201d is invariably defined as a \u2018crime\u2019 which \u2018disturbs the public peace,\u2019 because \u201cdeniers\u201d are perceived as engendering ideological or racial fanaticism. That the \u201cHolocaust\u201d is not denied, but redefined according to the evidence or how it may be variously interpreted and applied, offers no legal loophole for those deemed to have transgressed the substance of the law. Furthermore, it is not \u2018society\u2019 in general which is disturbed, but those who seek to impose their beliefs on others by suppressing opinions with which they are at variance. It is by these means that \u201cdeniers\u201d are deemed \u201cunworthy of toleration.\u201d<\/p>\n

Among the ranks of those who advocate harsh legal measures against \u2018deniers,\u2019 any pretext will often suffice to advance their agenda. Thus, as laws are reformulated, revised and amended, stiffer penalties and charges are appended to existing law in order to snare greater numbers of \u2018deniers\u2019 within the legal net. Rather paradoxically, the legal definitions are in revision just as surely as the facts of the Holocaust are being revised by individuals falling within the orbit of legal retribution. Harsh sentences are expected to serve as a deterrent to other prospective \u2018deniers.\u2019 Out of sheer necessity, Holocaust denial laws invariably become more elastic in order to assure the maximum number of convictions with the least amount of publicity or trouble. Clearly, minatory decisions are being made in intramural \u2018star chambers\u2019 disembodied from public purview, where harsh judgments are subsequently applied and meted out to suspect individuals. Thus, in an attempt to circumvent orthodox legal procedures and avoid any possible legal ramifications, accused \u201cdeniers\u201d are charged by prosecutors with \u2018defaming the dead,\u2019 although the laws fail to specify precisely how the dead are any more defamed than the living if the statements considered to be defamatory happen to be true and factual. In actuality, what the system seeks to punish is the perceived \u2018intent\u2019 of the accused. However, since the \u2018dead\u2019 cannot face the accused, state prosecutors and interested agencies such as the World Jewish Congress, the Anti-Defamation League [ADL]and the British based Institute for Jewish Policy Research [IJPR] promote themselves as self-appointed proxies supposedly acting on behalf of the dead.<\/p>\n

In respect to the latter-mentioned agency, the IJPR offers a rather formulaic assessment of Holocaust denial, opining:<\/p>\n

\u201cHolocaust denial is\u2026not the expression of good faith of a legitimate interpretation of history; it is designed to engender hostility against Jews, and is insulting and offensive to Jews, other victims of the Holocaust and all who value truth and the lessons we can learn from history.\u201d5<\/a><\/p>\n

The definition offered by the IJPR is in fact misleading at best and begs the question, \u201cShouldn\u2019t those who \u201cvalue truth\u201d also value the right of individuals to tell the truth as they perceive it, whether their views and interpretations turn out to be right or wrong over time? If it is indeed possible to \u2018learn from history,\u2019 the best preventative to repeating the mistakes of the past might consist of education, dialogue, open debate and reconciliation, but according to Rabbi Marvin Hier, dean of the vaunted Simon Wiesenthal Center in Los Angeles, California,<\/p>\n

\u201c\u2026it is not in the power of people living now to forgive\u2026the only people who have a right to forgive are the victims, and they are not here\u2026\u201d6<\/a><\/p>\n

If, in Rabbi Hier\u2019s opinion, it is impossible for the present or any other generation to forgive, how can it ever be possible for the healing process to begin? At what point and with what living generation can the spiritually rejuvenating process of reconciliation begin, if not here and now?<\/p>\n

Another school of thought opines that the Holocaust is so unique that it supersedes and surpasses all other historical episodes of racial or religious persecution, and as such the Holocaust is deserving of special status and recognition. The advocates of censorship vigorously defend these and similar views, perceiving revisionist historians as a threat to public order, whose research and published statements constitute \u201cincitement to hatred.\u201d<\/p>\n

Rather paradoxically, it would seem that the \u201cHolocaust deniers\u201d have only succeeded in inciting hatred against themselves!<\/p>\n

While penal codes may vary from nation to nation, most are based upon commonly accepted legal norms which have been universally applied from generation to generation. Holocaust denial laws, by way of contrast, are designed to punish unpopular thoughts and ideas deemed pernicious by self-appointed watchdogs for special interest groups who evidently feel that any criticism of the Holocaust by individuals whose motives are politically suspect demeans people through insensitivity.<\/p>\n

Yet historical events are hardly a matter for the criminal courts to decide, for the revision of history is a legitimate function and exercise associated with responsible scholarly research. Moreover, even criminal law allows for the overturn of previous convictions whenever new evidence surfaces which exonerates the accused. Why, then, is only the Holocaust considered to be exempt from all normative applications of law?<\/p>\n

In attempting to deny revisionists and \u201cHolocaust deniers\u201d legitimate status, denigrators conveniently attempt to equate them with racists and neo-Nazis. Marginalized and consigned to the \u201clunatic fringe,\u201d revisionists struggle to achieve parity with non-suspect historians and researchers. Reminiscent of the McCarthy era, revisionists are suspected of harboring politically incorrect opinions. The fact that Holocaust denial laws purposefully target individuals prejudged as holding unorthodox political views or individuals suspected of anti-Semitic tendencies underscores the discriminatory basis for such laws. Thus, as the laws now stand, it is impossible for revisionist historians to profess their belief in the Holocaust per se<\/em>, simply due to the fact that they, unlike \u201caccepted\u201d authors such as Arno Mayer, Raul Hilberg, Jean-Claude Pressac, Robert Jan van Pelt, etc., are considered to be politically suspect or in some way ideologically motivated. Nevertheless, it may be considered an established fact that Holocaust revisionists are not necessarily \u2018Holocaust deniers.\u2019<\/p>\n

Although criticism of \u201cdeniers\u201d appears to be momentarily socially acceptable, it may prove to be a daunting task for proponents of censorship to explain or justify how or why the published views of men such as Daniel Goldhagen and David Ketzer, both of whom authored polemical books in which Christianity is equated with virulent anti-Semitism, deserve to be accorded special status over and above the published writings of men like David Irving or Germar Rudolf.7<\/a> For the law to be truly equitable, it must apply equally to everyone, without favor or exemption, with none deserving of special status.<\/p>\n

An innovative idea that seems to be gaining momentum throughout the world media is that a sovereign nation is \u2018outside the family of respectable nations\u2019 if it fails to adopt Holocaust Denial laws or expresses solidarity with nations where such laws are already a fait accompli. For example, Holocaust Denial is routinely used as a pretext for inciting public hostility and contempt toward the nation of Iran and its recently re-elected President, Mahmoud Ahmadinejad.<\/p>\n

Thus, at the present moment, any revision or repeal of Holocaust Denial laws seems out of the question as more countries fall meekly into line with the majority nations, enacting laws designed to punish, ostracize and relegate skeptics to the \u2018lunatic fringe\u2019 of society. The recent violent attack upon the Holocaust Museum in Washington by a crazed sociopathic personality merely adds fuel to the existing fire. Moreover, legislators appear to be of the opinion that enactment of such laws provides \u2018legitimate status\u2019 to nations desiring recognition, and\/or \u2018parity\u2019 with the great powers of the occident. Cynics, on the other hand, perceive their performance in more prosaic terms as jumping on the bandwagon.<\/p>\n

Concomitantly, organizations supposedly dedicated to safeguarding human rights consistently refuse to serve as advocates for persecuted revisionists or free thinkers. The right to be able to think freely and express one\u2019s thoughts without fear of retribution has been irretrievably compromised. If the current and dangerous trend continues, there will not exist one square inch of free soil among the western nations where an individual accused of violating the nebulous \u2018Holocaust Denial\u2019 laws will find refuge or elude the heavy arm of retribution. Free-thinkers will have \u2018nowhere to run, and nowhere to hide.\u2019 In ages past, the Catholic Church served as a place of sanctuary for those unjustly branded by an intolerant society, but even this boon has been effectively neutralized. The widely publicized ostracism of Bishop Williamson underscores the enormous pressure that is being placed on the Pope and the Vatican as it struggles to defend itself against a formidable array of relentless critics who unscrupulously accuse it of being the ideological precursor of \u2018Naziism,\u2019 the author of \u2018theological anti-Semitism,\u2019 and \u2018refusing to save the Jews of Europe from extermination.\u2019 Thus, compassion and mercy have been neutralized to feed the Holocaustian Moloch.<\/p>\n

The subject of Holocaust Denial continues to permeate and suffuse nearly every organ comprising the body politic of the Western world, and nary a day passes by without this topic being raised somewhere in the international media as it increasingly assumes inordinate world-wide significance with world-wide consequences and repercussions, It has, in fact, become an international obsession – an unhealthy fixation in a visibly hurting and ailing society tremulously awaiting the coup de grace to our civil liberties.<\/p>\n

Notes:<\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n
    \n
  1. The full text of the law is published in Sefer HaChukkim<\/em>, Number 1187 of Tammuz 9, 5746 (July 16, 1986), page 196.<\/li>\n
  2. http:\/\/www.haaretz.com\/hasen\/spages\/496841.html<\/a>, November 4, 2004. \u201cThe long arms of Rabbi Elyashiv and of the Knesset,\u201d Shahar Ilan \u2013 Haaretz (Israel).<\/li>\n
  3. Journal of Historical Review<\/em>, Issue: May\/June 2000, Vol. 19, Number 3, p. 7.<\/li>\n
  4. http:\/\/oll.libertyfund.org\/Texts\/Voltaire0265\/OnToleration\/0029_Bk.html#hd_lf029.head.009<\/a><\/li>\n
  5. http:\/\/www.jpr.org.uk\/Reports\/CS_Reports\/no_3_2000\/main.htm<\/a><\/li>\n
  6. Rabbi Abraham Cooper, \u201cEditor\u2019s Column,\u201d Response-The Wiesenthal Center\u2019s World Report<\/em>, May, 1990, Vol. 11, No. 2, p. 2.<\/li>\n
  7. Daniel Goldhagen\u2019s two books, Hitler\u2019s Willing Executioners<\/em>, published in 1997, and A Moral Reckoning: the role of the Catholic Church in the Holocaust and its unfulfilled duty to repair<\/em>, published in 2004, have been deemed by many critics to have crossed the line of what is considered to be responsible historiography. Similarly, David Kertzer\u2019s The Pope\u2019s against the Jews: the Vatican\u2019s role in the rise of modern anti-Semitism<\/em>, published in 2001, prompted similar criticisms.<\/li>\n<\/ol>\n<\/div>\n
    \n

    Ion Coja <\/a><\/strong><\/p>\n

    Eminescu si problema evreiasca<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


    <\/strong><\/p>\n

    \n

    Suntem obligati sa stim, merita sa ne reamintim! Este bine sa ne cunoastem si trecutul dar si adevarul cu bunele si relele lui.<\/p>\n

    Eminescu si alti patrioti s-au opus instrainarii pamantului romanesc dar politicienii de azi au vandut strainilor si pamant si bogatii si morminte si istoria milenara a poporului roman!<\/p>\n

    Romania este acum o colonie a Vestului.<\/p>\n

    A venit vremea sa \u201echemam la judecata \u201d pe tradatorii de neam si tara.<\/p>\n

    Virgil Ciuca<\/p>\n

    New York<\/p>\n

    Implicarea organiza\u0163iilor evreie\u015fti mondiale \u00een ob\u0163inerea de drepturi pentru evreii care invadaser\u0103 Principatele Unite a coincis cu momentul cre\u0103rii statului rom\u00e2n modern, acestea obstruc\u0163ion\u00e2nd prin toate mijloacele realizarea dezideratelor rom\u00e2ne\u015fti.
    \nPentru a \u00een\u0163elege dimensiunea ac\u0163iunilor trebuie citat din apelul lansat c\u0103tre \u201epoporul israelit\u201d de c\u0103tre Cremieux \u015fi Montefiore, doi dintre fondatorii Alian\u0163ei Israelite Universale: \u201d Alian\u0163a noastr\u0103 nu este nici european\u0103, nici african\u0103, nici american\u0103, nici australian\u0103, ea este universal\u0103, \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i \u00een mijlocul unor popoare care sunt du\u015fmane drepturile \u015fi interesele noastre, vom r\u0103m\u00e2ne membri ai poporului ales\u2026.Pe zi ce trece, re\u0163eaua cu care evreii \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul se \u00eentinde, iar m\u0103re\u0163ele profe\u0163ii ale c\u0103r\u0163ilor noastre sfinte se vor \u00eemplini. Nu este departe timpul \u00een care toate bog\u0103\u0163iile P\u0103m\u00e2ntului vor fi ale noastre\u201d.<\/p>\n

    Problema drepturilor evreilor s-a acutizat \u00een momentul public\u0103rii proiectului Constitu\u0163iei din 1866, care prevedea, la art. 6, c\u0103 \u201ereligia nu poate fi un obstacol la \u00eemp\u0103m\u00e2ntenire\u201d. La Bucure\u015fti au fost \u00eenregistrate o serie de manifesta\u0163ii antievreie\u015fti. \u00cen acest context, evreul francez Isaac Adolf Cremieux s-a deplasat la Bucure\u015fti, oferind suma de 25 milioane franci \u00een schimbul \u00eencet\u0103\u0163enirii evreilor infiltra\u0163i \u00eentre grani\u0163ele Rom\u00e2niei. \u00cen ciuda demersurilor f\u0103cute, Constitu\u0163ia a fost votat\u0103 la 30 iunie 1866, av\u00e2nd, la art. 7, urm\u0103torul text: \u201eNumai str\u0103inii de rit cre\u015ftin pot dob\u00e2ndi \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea\u201d.<\/p>\n

    \u00cen scurt timp, Br\u0103tianu este atacat \u015fi acuzat de organiza\u0163iile mondiale evreie\u015fti. \u00cen anul 1887, Ernest Desjardins public\u0103 la Paris lucrarea \u201eLes Juifs de Moldavie\u201d, din care cit\u0103m:\u201devreii r\u0103m\u00e2n cu totul str\u0103ini de via\u0163a na\u0163iunii \u00een s\u00e2nul c\u0103reia tr\u0103iesc, nu vor s\u0103 urmeze \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti, se sustrag de la serviciul militar \u015fi se ocup\u0103 de cam\u0103t\u0103\u201d.<\/p>\n

    Acuzat \u00een afara \u0163\u0103rii, Mihail Kog\u0103lniceanu scrie \u00een 1869: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, chestiunea evreilor nu este o chestiune religioas\u0103; ea este o chestiune na\u0163ional\u0103 \u015fi totodat\u0103 o chestiune economic\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, jidovii nu constituie numai o comunitate religioas\u0103 deosebit\u0103; ei constituie \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului o na\u0163ionalitate, str\u0103in\u0103 de rom\u00e2ni prin origine, prin port, prin moravuri \u015fi chiar prin sentimente\u2026De aceea, nu de ast\u0103zi, ci de pururea, \u00een tot timpul \u015fi sub toate regimurile, to\u0163i Domnii, to\u0163i b\u0103rba\u0163ii de stat ai Rom\u00e2niei, to\u0163i acei ce poart\u0103 un interes viu pentru \u0163ara lor, s-au preocupat de necesitatea de a opri exploatarea poporului rom\u00e2n printr-un alt popor str\u0103in lui, prin jidovi\u201d.<\/p>\n

    \u00cen \u201eproblema evreiasc\u0103\u201d, Principele Carol I \u00eei scrie tat\u0103lui s\u0103u, \u00een 1872: \u201eN-am dec\u00e2t o team\u0103, ca evreii s\u0103 nu sfredeleasc\u0103 \u015fi s\u0103 st\u0103ruiasc\u0103 at\u00e2t de mult pe l\u00e2ng\u0103 puteri spre a c\u0103p\u0103ta drepturi politice pentru coreligionarii lor din Rom\u00e2nia, \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne sileasc\u0103 a li le da\u2026Acum c\u00e2teva luni, izraeli\u0163ii se mai bucurau aici de c\u00e2teva simpatii \u00een unele cercuri, dar de c\u00e2nd au f\u0103cut at\u00e2ta t\u0103mb\u0103l\u0103u \u00een Europa, de c\u00e2nd presa evreiasc\u0103 din toate \u0163\u0103rile atac\u0103 cu \u00eenver\u015funare Rom\u00e2nia \u015fi vrea s\u0103 ob\u0163in\u0103 cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperat aici deocamdat\u0103\u201d.<\/p>\n

    \u00cen 1873, Principele Carol I revenea: \u201d Suntem \u00eenvinui\u0163i prin ziare c\u0103 prigonim pe evrei, fiindc\u0103 noua lege a licen\u0163elor opre\u015fte pe evrei de a \u0163ine debite la \u0163ar\u0103. Dar aceasta este o m\u0103sur\u0103 \u00een\u0163eleapt\u0103 \u015fi suntem hot\u0103r\u00e2\u0163i a respinge orice reclama\u0163ie sau interven\u0163ie \u00een privin\u0163a aceasta. Trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 cineva satele din Moldova, ca s\u0103 poat\u0103 aprecia ac\u0163iunile v\u0103t\u0103m\u0103toare ale evreului asupra popula\u0163iei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti cu rachiul lui falsificat\u201d.<\/p>\n

    Evreii veni\u0163i din imperiul austro-ungar, de\u015fi stabili\u0163i permanent \u00een Rom\u00e2nia, se declarau \u201esudi\u0163i\u201d ( supu\u015fi austro-ungari), fiind sub protec\u0163ia reprezentan\u0163elor diplomatice ale imperiului. Ei nu pl\u0103teau taxe, impozite, fiind scuti\u0163i de orice obliga\u0163ie fa\u0163\u0103 de statul rom\u00e2n.<\/p>\n

    Toat\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie a fost energic atacat\u0103 de Mihai Eminescu, ideolog al Partidului Conservator, care sus\u0163inea acordarea cet\u0103\u0163eniei individual, deoarece tot individual se acorda \u015fi pentru rom\u00e2nii din afara grani\u0163elor \u0163\u0103rii. Campania lui Eminescu a fost \u00eencununat\u0103 de succes. \u00cen ziarul \u201eTimpul\u201d, Mihai Eminescu scria: \u201eIar Europa\u2026a f\u0103cut din chestiunea izraelit\u0103 o chestiune de recunoa\u015ftere a independen\u0163ei noastre\u2026A\u015fadar \u2013 cu sau f\u0103r\u0103 evrei \u2013 pericolele interna\u0163ionale exist\u0103. Evreii sunt un pericol imediat, pip\u0103it \u015fi v\u0103zut; ei formeaz\u0103 acea nenum\u0103rat\u0103 popula\u0163ie cu des\u0103v\u00e2r\u015fire improductiv\u0103 care tr\u0103ie\u015fte din precupe\u0163irea muncii \u015fi s\u0103n\u0103t\u0103\u00e2ii rom\u00e2nului\u2026\u00een Moldova nu e ora\u015f \u00een care evreii s\u0103 nu formeze majoritatea sau cel pu\u0163in jum\u0103tatea popula\u0163iei\u2026\u201d<\/p>\n

    Prin activitatea sus\u0163inut\u0103 a lui Mihai Eminescu, Partidul Conservator a reputat dou\u0103 mari victorii: Legea pentru ne\u00eenstr\u0103inarea p\u0103m\u00e2nturilor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, lege ce lua \u0163\u0103ranilor posibilitatea de a vinde p\u0103m\u00e2nturi evreilor; Legea contra itzurei (cam\u0103tei), care \u00eei \u00eempiedica pe c\u0103m\u0103tarii evrei s\u0103 abuzeze total de \u0163\u0103ranul rom\u00e2n.<\/p>\n

    \u00cen ianuarie 1877, Eminescu a publicat seria de articole \u201eEvreii \u015fi Conferin\u0163a\u201d, scriind: \u201d Prin ce munc\u0103 sau sacrificii \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat dreptul de a aspira la egalitate cu cet\u0103\u0163enii statului rom\u00e2n? De c\u00e2nd rachiul este un element de civiliza\u0163ie?\u2026Un agent al guvernului unguresc zv\u00e2rle dintr-o \u015fcoal\u0103 zidit\u0103 de rom\u00e2ni b\u0103ncile, demite pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi pe preot, \u00ee\u015fi bate joc de un sat\u2026, f\u0103cut-au caz presa austriac\u0103 de aceasta? Nici vorb\u0103! Dar dac\u0103 un prefect \u00een Rom\u00e2nia cuteaz\u0103 a opri pe un evreu de a vinde b\u0103uturi spirtoase \u00eentr-un sat? Persecu\u0163ie, prad\u0103, nelegiuire!\u201d.<\/p>\n

    Episodul legat de \u201eboala\u201d \u015fi moartea lui Mihai Eminescu este \u0163inut secret.<\/p>\n

    \u00cen 1882, poetul na\u0163ional \u00eei scria Veronic\u0103i Micle: \u201d Timpul acesta m-a stricat \u00een realitate cu toat\u0103 lumea, sunt un om ur\u00e2t \u015fi temut, f\u0103r\u0103 nici un folos\u2026unul din oamenii cei mai ur\u00e2\u0163i din Rom\u00e2nia\u2026Naturi ca ale noastre sunt menite sau s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 relele sau s\u0103 piar\u0103, nu s\u0103 li se plece lor\u201d.<\/p>\n

    \u00cen perioada \u00een care Eminescu conducea ziarul \u201eTimpul\u201d, Petre Carp conducea partidul. Cei doi au intrat \u00eentr-un puternic conflict. Carp era membru al lojei masonice Steaua Rom\u00e2niei, al\u0103turi de Titu Maiorescu, Alexandru \u015eu\u0163u, Theodor Rosetti \u015fi al\u0163ii, care s-au ocupat de lichidarea lui Mihai Eminescu.<\/p>\n

    Cu un an \u00eenainte de anihilarea lui Eminescu, ambasadorul austriac la Bucure\u015fti, baronul Mayer a transmis un raport secret: \u201eSocietatea Carpa\u0163ii a \u0163inut \u00een 4 ale lunii o \u00eentrunire public\u0103 cu un sens secret. Dintr-o surs\u0103 sigur\u0103( n.a. Titu Maiorescu), am fost informat despre aceast\u0103 \u00eentrunire\u2026S-a stabilit c\u0103 lupta \u00eempotriva Austro-Ungariei s\u0103 fie continuat\u0103\u2026S-a recomandat membrilor cea mai mare pruden\u0163\u0103. Eminescu, redactor principal la Timpul, a f\u0103cut propunerea ca studen\u0163ii transilv\u0103neni de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103, care frecventeaz\u0103 institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia pentru a se instrui, s\u0103 fie pu\u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een timpul vacan\u0163ei \u00een locurile natale pentru a se orienta opinia public\u0103 \u00een direc\u0163ia unei Dacii Mari.\u201d<\/p>\n

    Urm\u0103rirea lui Eminescu de c\u0103tre agen\u0163i secre\u0163i ai puterilor str\u0103ine a fost remarcat\u0103 din 1876, prin agentul Lac <\/em><\/p>\n

     <\/p>\n

    \u201eEminescu \u0219i evreii din vremea sa.\u201d<\/h2>\n<\/div>\n


    <\/strong><\/p>\n

    \n

    24 februarie 2015<\/p>\n

    de Ion Coja<\/a><\/p>\n

     <\/p>\n

    Popor tolerant, rom\u00e2nii au primit s\u0103 se a\u015feze pe p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii lor, \u00een istorie, diferite neamuri. Oricine a venit din cele patru z\u0103ri a fost binevenit pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Niciodat\u0103 noi, rom\u00e2nii, nu am practicat discriminarea rasial\u0103 sau religioas\u0103 fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. Str\u0103inii a\u015feza\u0163i la noi \u015fi-au construit a\u015fez\u0103ri durabile, \u015fi-au \u00een\u0103l\u0163at l\u0103ca\u015furi religioase unde s\u0103 se \u00eenchine dumnezeului lor, au tr\u0103it \u00een pace\/prietenie cu poporul cel vechi. Sunt \u201en\u201d exemple ce dovedesc toleran\u0163a, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, omenia poporului rom\u00e2n fa\u0163\u0103 de str\u0103inii ce s-au a\u015fezat la noi.<\/p>\n

    O situa\u0163ie aparte au avut-o rom\u00e2nii din Transilvania \u015fi Banat, c\u0103rora, dup\u0103 cucerirea maghiar\u0103 (secolele XII \u2013 XIII), li s-a impus cu brutalitate un regim de discriminare etnic\u0103, social\u0103 \u015fi confesional\u0103, cel mai lung din istorie (aproape o mie de ani). A\u015fadar, \u00een p\u0103m\u00e2nturile rom\u00e2ne\u015fti intracarpatice, noi veni\u0163ii (ungurii, secuii, germanii) nu s-au mul\u0163umit c\u0103 au luat \u00een st\u0103p\u00e2nire \u0163ara rom\u00e2nilor, ci au transformat pe b\u0103\u015ftina\u015fi \u00een robi.<\/p>\n

    Spa\u0163iul rom\u00e2nesc extracarpatic, \u00eens\u0103, a fost \u00eenc\u0103 de la \u00eentemeierea statelor rom\u00e2ne\u015fti (secolul al XIV-lea) un spa\u0163iu de imigrare. S-au a\u015fezat la noi, \u00een timp, armeni, greci, ucraineni, bulgari, polonezi, cehi, slovaci, t\u0103tari etc., care o dat\u0103 nu s-au pl\u00e2ns c\u0103 nu au drepturi \u015fi libertate sau c\u0103 rom\u00e2nii sunt intoleran\u0163i.<\/p>\n

    \u00centre toate etniile ce s-au a\u015fezat la noi evreii constituie un caz aparte. Foarte pu\u0163ini \u00een evul mediu, rarisimi chiar[1]<\/a>, evreii au \u00eenceput s\u0103 emigreze din alte \u0163inuturi ale Europei spre spa\u0163iul rom\u00e2nesc dup\u0103 cele trei \u00eemp\u0103r\u0163iri ale Poloniei de c\u0103tre Rusia, Austria \u015fi Prusia (1772; 1793; 1795) \u015fi, \u00eendeosebi, dup\u0103 tratatul de pace de la Adrianopol (1829), c\u00e2nd Turcia, \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u00een r\u0103zboiul cu Rusia (1828 \u2013 1829), este nevoit\u0103 s\u0103 renun\u0163e la monopolul comercial-economic asupra statelor rom\u00e2ne\u015fti extracarpatice. Num\u0103rul evreilor va cre\u015fte, de asemenea, \u00een partea de Nord-Vest a Moldovei, dup\u0103 ce, la 1775, Austria anexeaz\u0103 acest teritoriu[2]<\/a>, ocupa\u0163ia lor favorit\u0103 fiind \u201ec\u00e2rcium\u0103ritul, cu vin, holerc\u0103 \u015fi bere\u201d[3]<\/a>. Generalul austriac Euzenberg, pe la 1781, nota \u00eentr-un raport c\u0103 evreii sunt \u201eneamul cel mai de-a dreptul stricat, dedat tr\u00e2nd\u0103viei; se hr\u0103ne\u015fte f\u0103r\u0103 a fi prea mult sup\u0103rat, din sudoarea cre\u015ftinilor muncitori\u201d[4]<\/a>. Spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIX-lea, num\u0103rul evreilor imigra\u0163i, \u00een primul r\u00e2nd \u00een Moldova, va cre\u015fte. Pe la 1816, persecuta\u0163i cu brutalitate \u00een Rusia, circa 20.000 de evrei for\u0163eaz\u0103 grani\u0163a Moldovei, de\u015fi domnul Scarlat Callimachi (1812 \u2013 1819) \u00eencearc\u0103 s\u0103-i opreasc\u0103. Nu-i va opri nici domnul \u0163\u0103rii, \u015fi nici altcineva, c\u0103ci instalarea masiv\u0103 a evreilor \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc extracarpatic f\u0103cea parte dintr-un plan.<\/p>\n

    A\u015fezarea evreilor \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, \u00een deceniile ce au urmat anului 1829, a luat un caracter de mas\u0103. A fost vorba, \u00een realitate, de o adev\u0103rat\u0103 invazie, \u201elent\u0103 \u015fi tenace\u201d[5]<\/a>, \u015fi care urm\u0103rea scopuri perfide, antirom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 cum sus\u0163inea Vasile Alecsandri, la 7 octombrie 1879, \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 a Senatului Rom\u00e2niei, noii veni\u0163i urm\u0103rind nimic altceva dec\u00e2t \u201es\u0103 devin\u0103 proprietari ai p\u0103m\u00e2ntului acestui popor, iar din vechii st\u0103p\u00e2ni ai Rom\u00e2niei s\u0103 fac\u0103 ni\u015fte sclavi\u201d[6]<\/a>.<\/p>\n

    \u00centru atingerea acestui obiectiv, evreii veni\u0163i \u00een Rom\u00e2nia au declan\u015fat \u015fi sus\u0163inut o campanie de lung\u0103 durat\u0103 \u00eempotriva rom\u00e2nilor, acuza\u0163i cu totul pe nedrept de persecu\u0163ii rasiale, adev\u0103rate pogromuri \u00eempotriva lor! Calomniile \u00eempr\u0103\u015ftiate deliberat \u00een toat\u0103 lumea de c\u0103tre evrei \u00eempotriva rom\u00e2nilor aveau ca scop exercitarea de presiuni (dup\u0103 1866) asupra t\u00e2n\u0103rului stat rom\u00e2n. Rezultatul va fi c\u0103 guvernan\u0163ii rom\u00e2ni ai timpului vor fi nevoi\u0163i s\u0103 \u201elegitimeze prezen\u0163a \u00een Rom\u00e2nia a acestor invadatori\u201d[7]<\/a>, care, nefiind deloc mul\u0163umi\u0163i cu cele ce ob\u0163inuser\u0103, voiau mai mult: drepturi egale ca oricare cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n[8]<\/a>, pentru a duce la \u00eendeplinire nestingheri\u0163i, cu ajutorul Ocultei mondiale, proiectul \u201eIsrael \u00een Rom\u00e2nia\u201d[9]<\/a>. Acest proiect malefic, cu inten\u0163ia de genocid \u00eempotriva poporului rom\u00e2n, urm\u0103rea constituirea unui stat evreiesc pe teritoriul Rom\u00e2niei, fapt ce-l va face pe Vasile Alecsandri s\u0103 declare despre acest proiect, \u00een acela\u015fi discurs \u00een Senatul Rom\u00e2niei, c\u0103 este unul \u201ef\u0103r\u0103 de seam\u0103 \u00een analele istoriei lumii\u201d[10]<\/a>.<\/p>\n

    Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 evreii urm\u0103resc culpabilizarea poporului rom\u00e2n ca popor antisemit \u00eenc\u0103 de la genez\u0103, de la constituirea statelor rom\u00e2ne\u015fti medievale, care, chipurile, au luat \u201em\u0103suri juridice antisemite\u201d[11]<\/a>. \u00cen consecin\u0163\u0103, Radu Ioanid \u00eei acuz\u0103 de \u201eantisemitism<\/em>\u201d (sic!) pe unii dintre marii domni ai no\u015ftri ca \u015etef\u0103ni\u0163\u0103 cel Viteaz (1517 \u2013 1527), Alexandru L\u0103pu\u015fneanu (1552 \u2013 1561; 1564 \u2013 1568), Aron Tiranul (1592 \u2013 1595), Mihai Viteazul (1593 \u2013 1601)[12]<\/a>. Dac\u0103 ar fi s\u0103-l credem pe Radu Ioanid (nu-l credem cu niciun chip), \u00eentreaga istorie a rom\u00e2nilor nu ar fi avut alt\u0103 menire dec\u00e2t s\u0103-i combat\u0103 pe evrei. D\u0103m c\u00e2teva exemple de rea credin\u0163\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een a analiza istoria noastr\u0103 \u00een ultimele trei secole: \u201eatitudinea oscilant\u0103 a domnitorilor rom\u00e2ni din secolul al XVIII-lea, unii dintre ei adopt\u00e2nd m\u0103suri discriminatorii antisemite\u201d; \u201e\u00cen secolul al XIX-lea, legisla\u0163ia rom\u00e2n\u0103 referitoare la evrei se dezvolt\u0103 sub semnul discrimin\u0103rii etnice \u015fi religioase\u2026\u201d[13]<\/a>. Nu st\u0103rui asupra \u201eopiniilor\u201d lui Radu Ioanid cu privire la secolul al XIX-lea \u00een istoria rom\u00e2nilor, care este apreciat doar ca o lung\u0103 \u201ediscriminare antisemit\u0103\u201d[14]<\/a>; la at\u00e2t \u015fi nimic altceva se reduce istoria noastr\u0103 \u00een veacul al XIX-lea!!!<\/p>\n

    \u00cen aceast\u0103 atmosfer\u0103 viciat\u0103 de colportarea de minciuni \u015fi calomnii la adresa rom\u00e2nilor, cu care evreii din Rom\u00e2nia \u00eemp\u00e2nzeau Occidentul, \u00ee\u015fi va scrie seria de articole, cu privire la chestiunea evreilor, poetul na\u0163ional Mihai Eminescu. Ne oprim, deocamdat\u0103, doar la dou\u0103 dintre acestea, care au ap\u0103rut \u00een \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d la 1876 \u015fi, respectiv, \u00eenceputul anului 1877.<\/p>\n

    Primul articol scris de Mihai Eminescu despre problema evreiasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a fost publicat la 5 decembrie 1876 \u00een \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d, av\u00e2nd un titlu dat de editor: Iar\u0103\u015fi evreii (Timpul reproduce\u2026)<\/em>[15]<\/a>. A\u015fa, fa\u0163\u0103 de inten\u0163ia pe care Alian\u0163a Universal\u0103 a israeli\u0163ilor o avea, ca \u00eentr-o Conferin\u0163\u0103 european\u0103 s\u0103 se solicite, printre altele, ca \u201eevreii din Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 partea lor de beneficii\u2026\u201d[16]<\/a>, Eminescu adopt\u0103 o pozi\u0163ie tran\u015fant\u0103, vehement\u0103, resping\u00e2nd ca obraznice, nefondate pe nimic preten\u0163iile respectivei Alian\u0163e<\/em>.<\/p>\n

    Eminescu noteaz\u0103 c\u0103, de-a lungul istoriei, \u00een urma celor mai mari sacrificii ale omenirii, cei care au profitat de acestea, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 sau s\u0103 ri\u015fte nimic, au fost evreii. \u201eCum a\u015fa?\u201d, se \u00eentreba \u015fi \u00eentreba cititorul Eminescu, Rusia \u015fi-a pus \u00een mi\u015fcare sute de mii de \u201esuflete\u201d[17]<\/a>, Serbia \u015fi-a sacrificat elita neamului, iar Rom\u00e2nia cheltuie\u015fte pe zi \u201e250.000 de lei noi\u201d[18]<\/a>, pentru ca din sf\u00e2nta sudoare a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n, \u201ea celui s\u00e2rbesc, a oierului muntenegrean, a rusului\u201d[19]<\/a> s\u0103 beneficieze \u00een mod egal evreii? Ei, evreii, se indigna Mihai Eminescu, vor egalitate perfect\u0103 cu popoarele vechi ce \u201es-au sacrificat\u201d[20]<\/a>, ei care, printr-o pres\u0103 mincinoas\u0103 \u015fi f\u0103\u0163arnic\u0103, au fost \u201econtra cre\u015ftinilor\u201d[21]<\/a>, batjocorind pe rom\u00e2ni, pe s\u00e2rbi, pe ru\u015fi, pe care \u00eei numeau \u201esemibarbari \u015fi semiasia\u0163i\u201d[22]<\/a>. Drepturile sunt pentru cei ce s-au jertfit pentru p\u0103m\u00e2ntul patriei lor, cine \u201enu-\u015fi vars\u0103 s\u00e2ngele pentru petecul s\u0103u de p\u0103m\u00e2nt str\u0103mo\u015fesc\u2026\u201d, consemna Eminescu, \u201e\u2026poate s\u0103 precupe\u0163easc\u0103 \u00eenainte chibrituri \u015fi vax\u201d[23]<\/a>, dar s\u0103 ne lase \u00een pace.<\/p>\n

    Pentru Rom\u00e2nia, nota Mihai Eminescu, impunerea de c\u0103tre str\u0103ini a egalit\u0103\u0163ii evreilor cu poporul cel vechi (\u201eegala \u00eendrept\u0103\u0163ire a 600.000 de lipitori \u015fi precupe\u0163i\u201d[24]<\/a>) este o chestiune de supravie\u0163uire sau de moarte. Ca nou veni\u0163i \u00een \u0163ar\u0103, evreii solicit\u0103 egalitatea \u00een drepturi cu b\u0103\u015ftina\u015fii (\u201edrepturile\u2026 civile \u015fi publice\u201d[25]<\/a>), dar prin aceast\u0103 egalitate evreii nu urm\u0103resc \u201edec\u00e2t dreptul de-a exploata poporul nostru de bun\u0103 voie\u201d[26]<\/a>. Nimic nu are mai mare importan\u0163\u0103, continua Eminescu, c\u00e2nd e vorba de existen\u0163a poporului nostru, iar \u00eenjur\u0103turile presei jidove\u015fti sau conspira\u0163iile alian\u0163ei universale nu ne intimideaz\u0103, c\u0103ci vom \u015fti totdeauna de a le ar\u0103ta \u201elungul nasului\u201d[27]<\/a>. \u00cen fond, evreii, cu mijloace ascunse, vor s\u0103 ne domine la noi \u00een \u0163ar\u0103, \u00ee\u015fi informa Eminescu cititorii, ajut\u00e2ndu-i \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie tocmai istorica noastr\u0103 toleran\u0163\u0103.<\/p>\n

    Dac\u0103 domnii evrei se simt discrimina\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, conchidea Eminescu, ceea ce nici vorb\u0103 s\u0103 fie cazul, au alternativa, dac\u0103 \u201eli-e numaidec\u00e2t dup\u0103 drepturi egale\u201d[28]<\/a>, \u201ede a merge cu drumul de fier\u201d[29]<\/a> \u00een Austria, Germania, Italia, Fran\u0163a \u201eca s\u0103 se bucure de toate drepturile posibile\u201d[30]<\/a>. Desigur, sunt \u015fi evrei care \u201emerit\u0103 egala \u00eendrept\u0103\u0163ire\u201d[31]<\/a>, dar num\u0103rul acestor \u201efolositori\u201d \u0163\u0103rii e prea mic ca s\u0103 \u201ed\u0103m drepturi depline sutelor de mii de venetici neproductivi care, la urma urmelor, tr\u0103iesc pe urma muncii \u015fi vie\u0163ii poporului nostru\u201d.<\/p>\n

    \u00cenainte de acest prim material scris de Mihai Eminescu, cu privire la problema evreilor, este bine s\u0103 not\u0103m c\u0103, pe 25 august 1876, t\u00e2n\u0103rul poet publica, tot \u00een \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d, o scurt\u0103 not\u0103 intitulat\u0103 S\u0103m\u00e2n\u0163a jidoveasc\u0103 din Cern\u0103u\u0163i<\/em>. Cu acest prilej, Eminescu punea la punct pe un oarecare Carol Emil Franzos ce publicase, \u00een \u201eNoua Pres\u0103 Liber\u0103\u201d, un foileton despre realit\u0103\u0163ile din Nordul Moldovei, Bucovina \u015fi Gali\u0163ia, pe care le aprecia extrem de critic ca apar\u0163in\u00e2nd de \u201eSemi-Asia\u201d[32]<\/a>. Eminescu repro\u015fa domnului respectiv c\u0103, ne\u015ftiind nimic despre poporul cel vechi din aceste locuri, necunosc\u00e2ndu-i limba, cultura, tradi\u0163iile, \u015fi \u00een baza impresiilor adunate din \u201eColomeia, Sadagura, Podul-Iloaiei\u201d[33]<\/a> de la evreii tr\u0103itori acolo, el \u015fi-a extins judec\u0103\u0163ile de valoare \u015fi asupra rom\u00e2nilor. Din acest motiv, Eminescu sanc\u0163ioneaz\u0103 pozi\u0163ia individului \u00een cauz\u0103, apreciat drept un \u201et\u00e2n\u0103r \u015fi gros\u201d[34]<\/a> colaborator de la \u201eNoua Pres\u0103 Liber\u0103\u201d, ca fiind una m\u00e2r\u015fav\u0103 \u015fi obraznic\u0103, c\u0103ci batjocore\u015fte toate neamurile ce \u201en-au plecare de-a se s\u0103ruta cu jidanii\u201d[35]<\/a>. Pentru a scrie veridic despre rom\u00e2ni, sus\u0163inea Mihai Eminescu, trebuie s\u0103 le cuno\u015fti limba, s\u0103 tr\u0103ie\u015fti l\u00e2ng\u0103\/cu ei, doar a\u015fa se poate da \u201eo icoan\u0103 fidel\u0103 despre cultura unor popoare\u201d[36]<\/a>. Doar cunoa\u015fterea \u201elimbii jidove\u015fti\u201d, a mediului comunit\u0103\u0163ilor evreie\u015fti din aceast\u0103 regiune este cu totul insuficient \u015fi nefolositor, neput\u00e2nd servi, concluziona cu ironie Eminescu, \u201edec\u00e2t pentru a te introduce \u00een universit\u0103\u0163ile din T\u00eergu-Cucului\u201d[37]<\/a>.<\/p>\n

    La \u00eenceputul anului 1877, pe 9 ianuarie, Mihai Eminescu revine asupra chestiunii evreilor din Rom\u00e2nia cu un articol consistent, Evreii \u015fi Conferin\u0163a<\/em>, publicat tot \u00een \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201d, \u00een care abordeaz\u0103 acela\u015fi subiect ca \u015fi \u00een articolul de la sf\u00e2r\u015fitul anului 1876.<\/p>\n

    Subliniem c\u0103, \u015fi \u00een acest material, Eminescu \u00ee\u015fi manifest\u0103 regretul fa\u0163\u0103 de acei evrei, \u201erelativ pu\u0163ini\u201d[38]<\/a>, care \u201es-au identificat cu aceast\u0103 \u0163ar\u0103\u201d[39]<\/a> \u015fi care ar merita o cu totul alt\u0103 soart\u0103. Dar, pentru c\u0103 \u201eevreii sunt o armie economic\u0103\u201d unit\u0103 \u00eempotriva a tot ceea ce nu este din neamul lor, iar c\u00e2nd aceast\u0103 armie se apropie de noi, ea trebuie comb\u0103tut\u0103 f\u0103r\u0103 a mai lua \u00een seam\u0103 \u201epe pu\u0163inii amici, ce i-ar putea avea \u00een acea armie\u201d[40]<\/a>.<\/p>\n

    Eminescu este tran\u015fant \u00een a aprecia c\u0103 evreii, de oriunde aiurea, \u00ee\u015fi dob\u00e2ndesc drepturile f\u0103r\u0103 munc\u0103, c\u00e2t \u015fi f\u0103r\u0103 sacrificii, spre deosebire de alte popoare la care \u201edrepturile publice \u015fi private\u201d[41]<\/a> au fost rezultatul unei munci f\u0103r\u0103 preget, precum \u015fi a unor sacrificii deosebit de mari. \u00cen istorie, sublinia Mihai Eminescu, evreii n-au avut alt\u0103 preocupare dec\u00e2t \u201etraficarea muncii str\u0103ine\u201d, iar de stabilit s-au stabilit doar \u00een acele \u0163\u0103ri \u00een care \u201es-a \u00eencuibat corup\u0163ia\u201d[42]<\/a>. De\u015fi munca asidu\u0103 \u201ee singura creatoare a tuturor drepturilor\u201d[43]<\/a>, evreul dispre\u0163uie\u015fte munca \u015fi \u201eprecupe\u0163e\u015fte lucrul str\u0103in\u201d[44]<\/a>.<\/p>\n

    Cre\u015fterea num\u0103rului de evrei \u00een Rom\u00e2nia, Eminescu o pune \u015fi sub semnul importului de civiliza\u0163ie occidental\u0103 \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, rom\u00e2nii ignor\u00e2nd cu des\u0103v\u00e2r\u015fire c\u0103, pentru a deveni func\u0163ionale \u201etoate formele de cultur\u0103 occidental\u0103\u201d, ar fi fost necesar\u0103 o \u201emunc\u0103 echivalent\u0103\u201d[45]<\/a> f\u0103cut\u0103 de oameni competen\u0163i spre a dirija sistemul implantat, nu ni\u015fte indivizi f\u0103r\u0103 de nici o \u015ftiin\u0163\u0103 de carte. Pe Eminescu \u00eel exaspera faptul c\u0103 evreii veni\u0163i recent \u00een Rom\u00e2nia se pl\u00e2ng pretutindeni c\u0103 nu au drepturi, min\u0163ind \u00een str\u0103in\u0103tate c\u0103 sunt persecuta\u0163i. Ei bine, nota poetul, dac\u0103 \u00een Rusia, Austro-Ungaria, Turcia evreii au toate drepturile \u201eposibile \u015fi imposibile\u201d[46]<\/a>, de ce vin \u00een Rom\u00e2nia unde \u015ftiu c\u0103 vor fi cel mult \u201esuferi\u0163i\u201d. De altfel, sc\u0103pat\u0103 recent de st\u0103p\u00e2ni, accentua Eminescu, Rom\u00e2nia, s\u0103tul\u0103 de ace\u015ftia, cu niciun chip nu voie\u015fte st\u0103p\u00e2ni evrei!<\/p>\n

    \u00cen continuare Mihai Eminescu nota c\u0103 drepturile unei na\u0163ii se dob\u00e2ndesc \u00een timp, iar istoria e plin\u0103 de sacrificiile poporului rom\u00e2n, de munca acestuia spre a ie\u015fi la libertate. \u00cen aceast\u0103 veche \u015fi mare lupt\u0103 a poporului rom\u00e2n, evreii nu au fost prezen\u0163i sub nicio form\u0103. Iat\u0103 de ce ei nu pot s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi drepturi cu rom\u00e2nii, sus\u0163ine Mihai Eminescu, c\u0103ci niciunul dintre evrei n-a trudit pentru ca neamul rom\u00e2nesc s\u0103-\u015fi aib\u0103 \u201eun loc la soare\u201d[47]<\/a>\u2026<\/p>\n

    A\u015fadar, pentru Mihai Eminescu, singurul \u015fi cel mai important factor de legitimare a drepturilor civile \u00eel constituie Istoria, cu munca \u015fi sacrificiile constante f\u0103cute de poporul cel vechi, rom\u00e2nii. Noii veni\u0163i, dac\u0103-s cinsti\u0163i, muncesc \u015fi se integreaz\u0103 societ\u0103\u0163ii, se achit\u0103 de toate obliga\u0163iile datorate la stat, au acelea\u015fi drepturi ca \u015fi rom\u00e2nii. Dar dac\u0103 nu muncesc, se ocup\u0103 doar cu nego\u0163ul de b\u0103uturi spirtoase falsificate care sunt \u201estric\u0103cioase s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii\u201d, guvernul este obligat s\u0103 adopte m\u0103suri legale \u00eempotriva acestora, interzic\u00e2ndu-le comercializarea respectivelor b\u0103uturi otr\u0103vitoare la sate.<\/p>\n

    Interdic\u0163ia ca evreii s\u0103 mai v\u00e2nd\u0103 b\u0103uturi otr\u0103vitoare la sate, restric\u0163iile impuse de guvernul rom\u00e2n \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie au declan\u015fat o extraordinar\u0103 campanie antirom\u00e2neasc\u0103 a lobby-ului evreiesc \u00een Occident. A\u015fa, doar pentru c\u0103 evreilor li se interzice cr\u00e2\u015fm\u0103ritul la sate (ocupa\u0163ia lor favorit\u0103 dup\u0103 ce s-au a\u015fezat \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc), Rom\u00e2nia este acuzat\u0103 de antisemitism feroce, de adev\u0103rate pogromuri evreie\u015fti[48]<\/a>. De altfel, accentua Mihai Eminescu, colportarea minciunilor\/calomniilor pe seama rom\u00e2nilor este u\u015furat\u0103 de faptul c\u0103 evreii au sub control \u201epresa european\u0103\u201d[49]<\/a>.<\/p>\n

    \u00cen viziunea lui Eminescu, grav nu-i faptul c\u0103 evreii controleaz\u0103 presa european\u0103, ci \u00een ce scop folosesc ei aceast\u0103 extraordinar\u0103 putere. A\u015fa, dup\u0103 Mihai Eminescu, evreii exercit\u00e2nd un adev\u0103rat monopol asupra mass-mediei din Occident, ei nu urm\u0103resc \u201eluminarea\u201d[50]<\/a> publicului, ci propag\u0103 \u201eura \u00eentre clase \u015fi popoare\u201d[51]<\/a>, introduc\u00e2nd \u201eu\u015furin\u0163a parizian\u0103\u201d[52]<\/a> \u015fi ura \u00een \u201erela\u0163iile sociale\u201d[53]<\/a>. \u00cen Austro-Ungaria, credea Mihai Eminescu, evreii asmu\u0163\u0103 (poetul folose\u015fte cuv\u00e2ntul \u201esumu\u0163\u0103\u201d) un neam \u00eempotriva altuia, \u00een Germania ridic\u0103 o confesie religioas\u0103 \u00eempotriva alteia, \u201eginte contra ginte\u201d[54]<\/a>. Patronii de la Pester Lloyd care \u201esumu\u0163\u0103 pe maghiari contra germanilor \u015fi a celorlalte na\u0163ionalit\u0103\u0163i este acela\u015fi care prin \u201eNeue Freie Presse\u201d sumu\u0163\u0103 pe germani contra maghiarilor\u201d[55]<\/a>. Oriunde s-ar afla, evreii au fost totdeauna de partea st\u0103p\u00e2nilor (a celui \u201etare\u201d), \u201eniciodat\u0103 cu cel ap\u0103sat \u015fi se unesc cu acela (cel puternic \u2013 n. ns. \u2013 G. M.) \u00eentru traficarea \u015fi exploatarea puterilor pozitive ale poporului\u201d[56]<\/a>.<\/p>\n

    Fa\u0163\u0103 de acuzele de antisemitism aduse rom\u00e2nilor, acuze cu care evreii la acea vreme umpleau Europa, ca un foarte bun cunosc\u0103tor al trecutului rom\u00e2nesc, Eminescu nu spune \u00een articolul pe care \u00eel analiz\u0103m dec\u00e2t adev\u0103rul: \u201ePrigoni\u0163i n-au fost la noi evreii niciodat\u0103. Restric\u0163ii juridice (ceea ce e cu totul altceva dec\u00e2t antisemitism \u2013 n. ns. \u2013 G. M.) au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. \u015etefan-Vod\u0103 cel Mare \u00eent\u0103re\u015fte c\u00e2torva evrei veni\u0163i din Polonia libertatea confesiei, dreptul de a-\u015fi cl\u0103di sinagoge, un drept pe care turcii, a\u015fa-numi\u0163ii no\u015ftri suverani, care de pe la 1560 au \u00eenceput s\u0103 ne calce tratatele, nu l-au avut niciodat\u0103\u2026 Meseria\u015fi \u015fi proprietari nu puteau fi, c\u0103ci proprietatea emana de la domnie \u015fi era str\u00e2ns legat\u0103 de contribu\u0163ia de s\u00e2nge, la care nimeni nu i-a poftit, nimeni nicic\u00e2nd, \u015fi de la care, c\u00e2nd \u00eei pofte\u015fti, \u015ftiu a se sustrage, f\u0103c\u00e2ndu-se sudi\u0163i austrieci, de\u015fi sunt n\u0103scu\u0163i \u00een Rom\u00e2nia din supu\u015fi ruse\u015fti \u015fi n-au v\u0103zut Austria cu ochii.\u201d[57]<\/a>.<\/p>\n

    Dup\u0103 aceast\u0103 clarificare, concluzia lui Mihai Eminescu este f\u0103r\u0103 echivoc: fiindc\u0103 nu muncesc nic\u0103ieri, evreii \u201enu merit\u0103 drepturi\u201d, iar comer\u0163ul care li-e specific neamului lor \u015fi pe care \u00eel practic\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 deloc munc\u0103, iar el pretutindeni nu cere dec\u00e2t \u201elibertatea traficului\u201d[58]<\/a>. Evreul tocmai din acest specific economic al s\u0103u e \u201eve\u015finic consumator, niciodat\u0103 produc\u0103tor\u201d[59]<\/a>, excep\u0163iile sunt extrem de rare.<\/p>\n

    Venirea \u00een num\u0103r mare a evreilor \u00een Rom\u00e2nia, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, a\u015fezarea lor pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc a fost \u00eenlesnit\u0103, \u00een opinia lui Mihai Eminescu, \u00eendeosebi dup\u0103 constituirea statului rom\u00e2nesc modern \u015fi reformele efectuate de acesta \u201e\u00een sens liberal\u201d[60]<\/a>, care \u201eau ajutat \u00eenmul\u0163irea furnicarilor\u201d[61]<\/a>. \u00cen absen\u0163a muncii reale, adev\u0103rate \u015fi productive, \u201elibert\u0103\u0163ile nu s\u00e2nt dec\u00e2t tot at\u00e2tea forme de nelibert\u0103\u0163i\u201d[62]<\/a>, iar omul cu adev\u0103rat liber nu este dec\u00e2t acela \u201ece tr\u0103ie\u015fte din munca productiv\u0103 a m\u00e2inilor sale\u201d[63]<\/a>. \u00cen contrast cu acest postulat, sublinia Eminescu, \u00een Rom\u00e2nia, unde domne\u015fte o cras\u0103 incultur\u0103 (doar \u201eforma goal\u0103 a culturii\u201d), \u0163ar\u0103 a \u201ereputa\u0163iilor uzurpate, a jurnali\u015ftilor f\u0103r\u0103 carte\u2026, a profesorilor f\u0103r\u0103 elevi\u201d[64]<\/a>, numaidec\u00e2t trebuia \u015fi evreii s\u0103 fie aidoma, \u00een superficialitatea muncii, cu \u201egenera\u0163ia actual\u0103 din Rom\u00e2nia, c\u0103l\u0103rind fraze umanitare \u015fi egalitare pe care le-au \u00eenv\u0103\u0163at de la noi, s\u0103 cear\u0103 drepturi egale cu noi\u201d[65]<\/a>.<\/p>\n

    Desigur, marea minte a lui Mihai Eminescu era cu totul str\u0103in\u0103 de ura de ras\u0103 fa\u0163\u0103 de oricare popor. O spune chiar el \u00een articolul pe care \u00eel analiz\u0103m, subliniind c\u0103 doar pentru conservarea neamului rom\u00e2nesc este de acord cu m\u0103suri cu caracter restrictiv \u00eempotriva evreilor nu de mult\u0103 vreme a\u015feza\u0163i la noi \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

    \u00cen trecut, pe vremea domniilor fanariote, accentua Mihai Eminescu, nelu\u00e2ndu-se m\u0103suri de prevedere fa\u0163\u0103 de asaltul social a acestora, vechea noastr\u0103 aristocra\u0163ie a fost lichidat\u0103. Faptul a fost posibil prin metisarea elitei neamului rom\u00e2nesc cu \u201est\u00e2rpitura grecului modern\u201d[66]<\/a> tarat de toate viciile posibile[67]<\/a>. Ciocoii, lu\u00e2nd de alia\u0163i pe evrei, au \u00eendep\u0103rtat din fruntea statului vechea boierime rom\u00e2neasc\u0103. Evreii control\u00e2nd sistemul arend\u0103\u015fiei la noi \u00een \u0163ar\u0103, guvernul a luat m\u0103suri ca ei s\u0103 nu poat\u0103, pe c\u0103i legale, ajunge proprietari asupra p\u0103m\u00e2ntului, caz \u00een care \u00eentreg patrimoniul nostru na\u0163ional ar \u00eenc\u0103pea pe m\u00e2inile lor. Eminescu, nefiind cu nici un chip xenofob, aprecia c\u0103 nu faptul c\u0103 evreii \u201ear acapara toat\u0103 proprietatea\u201d[68]<\/a>, dac\u0103 ar avea acelea\u015fi drepturi civile ca \u015fi poporul cel vechi, reprezint\u0103 pericolul cel mare, ci faptul c\u0103 aceia\u015fi evrei \u201enu s\u00e2nt \u2013 nu pot fi rom\u00e2ni<\/em> (subl. aut.)\u201d[69]<\/a>. Exist\u0103 un specific evreiesc, la evreii din Europa, sublinia Mihai Eminescu, anume, \u00een orice \u0163ar\u0103 ar tr\u0103i, din cauza unui accentuat \u201esim\u0163\u0103m\u00e2nt de ras\u0103\u201d[70]<\/a>, acesta predomin\u0103 fa\u0163\u0103 de \u201eiubirea pentru na\u0163ia \u00een mijlocul \u00een care tr\u0103iesc\u201d[71]<\/a>.<\/p>\n

    \u00centru sus\u0163inerea punctului s\u0103u de vedere, Eminescu aduce exemplul constituirii \u201eAlian\u0163ei Israelite Universale\u201d, care este \u201ecurat ebraic\u0103\u201d \u015fi \u201emincinoas\u0103\u201d, \u015fi care \u201epretinde c\u0103, fiind evreii pretutindeni oprima\u0163i\u201d, are ca scop s\u0103-i \u201escape de opresiune\u201d[72]<\/a>. Ajuns aici, poetul na\u0163ional se \u00eentreba, deloc retoric, desigur, c\u00e2t de mult sunt asupri\u0163i\/oprima\u0163i evreii \u00een Rom\u00e2nia, tot el d\u00e2nd un r\u0103spuns f\u0103r\u0103 echivoc, \u00een acord cu realitatea istoric\u0103: \u00eempotriva evreilor din Rom\u00e2nia \u201enu exist\u0103 opresiune, nu exist\u0103 persecu\u0163ie\u2026\u201d[73]<\/a>.<\/p>\n

    Astfel, argumenta Mihai Eminescu, \u00een Rom\u00e2nia comer\u0163ul \u015fi capitalul sunt \u00een m\u00e2inile evreilor, \u201eproprietatea funciar\u0103 urban\u0103 \u00een cea mai mare parte \u00een m\u00e2inile lor\u201d[74]<\/a>, tot ei controleaz\u0103 \u201earenzile de mo\u015fii \u00een Moldova\u201d, ei au monopolul nego\u0163ului de import \u015fi export, ei exercit\u0103 controlul la \u201etot debitul tutunului \u015fi a b\u0103uturilor spirtoase\u201d[75]<\/a>, ei au monopolul pe \u201etoate arterele vie\u0163ii economice care se bazeaz\u0103 pe specul\u0103\u201d[76]<\/a>. \u00cen ciuda acestor eviden\u0163e, evreii se pl\u00e2ng pretutindeni c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu au drepturi \u015fi sunt persecuta\u0163i, prob\u00e2nd o atitudine du\u015fm\u0103noas\u0103 fa\u0163\u0103 de \u0163ara care i-a primit, ponegrind-o pretutindeni, colport\u00e2nd \u00een gura mare pe seama ei calomnii, minciuni ordinare[77]<\/a>. Prin toate acestea, evreii s-au ridicat \u00eempotriva poporului \u201e\u00een mijlocul c\u0103ruia tr\u0103ie\u015fte\u201d[78]<\/a>, dovedindu-se tr\u0103d\u0103tori. Evreii, ca s\u0103 beneficieze de acelea\u015fi drepturi cu \u201ecet\u0103\u0163enii statului rom\u00e2n\u201d[79]<\/a>, trebuie s\u0103 fie loiali Rom\u00e2niei, s\u0103 vorbeasc\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u00een familiile lor, s\u0103 se amestece cu rom\u00e2nii prin \u201ec\u0103s\u0103torii interconfesionale\u201d[80]<\/a>, s\u0103 devin\u0103, cu timpul, purt\u0103tori ai \u201esarcinei de cultur\u0103 a \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti\u201d[81]<\/a>, s\u0103 intre \u00een \u201econmembra\u0163iunea social\u0103 a rom\u00e2nilor\u201d[82]<\/a>, devenind, pe aceast\u0103 cale, \u201etrup din trupul nostru\u201d[83]<\/a>.<\/p>\n

    Fa\u0163\u0103 de calomniile r\u0103sp\u00e2ndite de evrei \u00een Occident pe seama Rom\u00e2niei \u015fi a pretinselor persecu\u0163ii la care, chipurile, ar fi supu\u015fi evreii la noi \u00een \u0163ar\u0103, Mihai Eminescu conchide tran\u015fant: \u201e\u2026evreii tr\u0103iesc \u00een Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 a li se cauza nici cel mai mic r\u0103u\u2026\u201d[84]<\/a>, restric\u0163iile de natur\u0103 economic\u0103 impuse acestei semin\u0163ii constituind, \u00een viziunea lui Eminescu, \u201esingurul \u201emodus vivendi\u201d ce-l putem avea deocamdat\u0103 cu semin\u0163ia evreiasc\u0103\u201d[85]<\/a>.<\/p>\n

    La finalul articolului, Eminescu combate, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, pe demagogii politici \u201ecare vorbesc \u00eentruna de na\u0163ie\u201d[86]<\/a>, de \u201evoin\u0163a na\u0163ional\u0103\u201d, pe c\u00e2nd \u00een realitate na\u0163iunea adev\u0103rat\u0103, asuprit\u0103 cu brutalitate chiar de acei demagogi, \u201esus\u0163ine cu sudoarea-i tot aparatul netrebnic al formelor str\u0103ine de cultur\u0103 introduse prin numeroasa clas\u0103 de proletari ai condeiului\u201d[87]<\/a>, str\u0103in\u0103 cu totul de esen\u0163a adev\u0103ratei culturi europene, faptul fiind explicabil deoarece acest \u201eproletariat\u201d refuz\u0103 cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie \u201es\u0103 munceasc\u0103\u201d[88]<\/a>.<\/p>\n

    [1]<\/a> Util\u0103 \u00een acest sens, chiar dac\u0103 au trecut peste o sut\u0103 de ani de la apari\u0163ie, r\u0103m\u00e2ne Istoria evreilor \u00een \u0163erile noastre<\/em>, de Nicolae Iorga, cu o prefa\u0163\u0103 de prof. Ion Coja, Editura Vicovia, Bac\u0103u, 2013.<\/p>\n

    [2]<\/a> Nicolae Iorga, op. cit.<\/em>, p. 81.<\/p>\n

    [3]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 82.<\/p>\n

    [4]<\/a> Ibidem<\/em>, pp. 82 \u2013 83.<\/p>\n

    [5]<\/a> Protocoalele Kogaionului<\/em>, teze \u015fi ipoteze consemnate \u015fi autentificate de Ion Coja, Editura \u0162ara Noastr\u0103, Bucure\u015fti, 2004, p. 31.<\/p>\n

    [6]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [7]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [8]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 33: \u201e\u2026Exodul de evrei, \u00eendeosebi din Rusia, Polonia, Austria, Germania \u015fi Turcia [\u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc] s-a desf\u0103\u015furat \u00een paralel cu o campanie puternic\u0103 de propagand\u0103 anti-rom\u00e2neasc\u0103, sus\u0163inut\u0103 de mass-media controlat\u0103 de cercurile evreie\u015fti, ac\u0163iune de dezinformare \u015fi calomniere a tot ce era rom\u00e2nesc, de denigrare sistematic\u0103 a rom\u00e2nilor, pe seama c\u0103rora au fost formulate acuza\u0163ii de persecu\u0163ii, crime \u015fi pogromuri s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00eempotriva evreilor. Acuza\u0163ii care s-au dovedit de fiecare dat\u0103 ne\u00eentemeiate, ceea ce nu a dus de fel la sistarea nedreptelor atacuri mediatice. Aceast\u0103 vast\u0103 p\u00e2n\u0103 azi ne\u00eentrerupt\u0103 propagand\u0103 anti-rom\u00e2neasc\u0103 s-a str\u0103duit s\u0103-i prezinte pe evreii agresori \u015fi invadatori ai p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc ca pe ni\u015fte victime nevinovate ale s\u0103lb\u0103ticiei rom\u00e2nilor<\/em> (subl. ns. \u2013 G. M.).\u201d.<\/p>\n

    [9]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 30.<\/p>\n

    [10]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [11]<\/a> Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu<\/em>, Editura Hasefer, Bucure\u015fti, 1998, p. 13.<\/p>\n

    [12]<\/a> Dac\u0103 tot scrie ceea ce scrie despre istoria rom\u00e2nilor, Radu Ioanid ar fi bine s\u0103 le \u00eenve\u0163e cum trebuie istoria. A\u015fa, la pagina 13, op. cit.<\/em>, respectivul autor noteaz\u0103 c\u0103 nepotul lui \u015etefan cel Mare, \u015etef\u0103ni\u0163\u0103 cel Viteaz \u00ee\u015fi \u00eencepe domnia la 1522 (corect: 1517), iar Mihai Viteazul urc\u0103 pe tron la 1596 (corect: 1593), sau c\u0103 a doua domnie a lui Alexandru L\u0103pu\u015fneanu se \u00eencheie la 1569 (corect: 1568)!!!<\/p>\n

    [13]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [14]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 17.<\/p>\n

    [15]<\/a> Mihai Eminescu, Opere politice<\/em>, Edi\u0163ie integral\u0103, alc\u0103tuit\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 de Cassian Maria Spiridon, Editura Timpul, Ia\u015fi, 2008, pp. 1077 \u2013 1078.<\/p>\n

    [16]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 1077.<\/p>\n

    [17]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [18]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [19]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [20]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [21]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [22]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [23]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [24]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [25]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [26]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [27]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [28]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [29]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [30]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [31]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [32]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 1076.<\/p>\n

    [33]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [34]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [35]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [36]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [37]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [38]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 1081.<\/p>\n

    [39]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [40]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [41]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 1078.<\/p>\n

    [42]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [43]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [44]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [45]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [46]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [47]<\/a> Ibidem<\/em>: \u201ePrin ce munc\u0103 sau sacrificii \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat dreptul de a aspira la egalitate cu cet\u0103\u0163enii statului rom\u00e2n? Ei au luptat cu turcii, t\u0103tarii, polonii \u015fi ungurii? Lor le-au pus turcii, c\u00e2nd am \u00eenfr\u00e2nt tratatele vechi, capul \u00een poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei \u0163\u0103ri\u2026? De c\u00e2nd rachiul este un element de civiliza\u0163ie?<\/em> (subl. ns. \u2013 G. M.)\u201d.<\/p>\n

    [48]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 1079: \u201eDac\u0103 un prefect \u00een Rom\u00e2nia cuteaz\u0103 a opri pe un evreu de a vinde b\u0103uturi spirtoase \u00eentr-un sat, evreii reclam\u0103 \u0163ara noastr\u0103 de \u201epersecu\u0163ie, prad\u0103, neligiuire\u201d\u201d.<\/p>\n

    [49]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [50]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [51]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [52]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [53]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [54]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [55]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [56]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [57]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [58]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [59]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [60]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [61]<\/a> Ibidem<\/em>: \u201eDeja \u201eregulamentul organic\u201d, care a pus ciocoimea al\u0103turi cu boierii vechi, d\u00e2ndu-i o egalitate de drepturi pe care n-o merit\u0103, a f\u0103cut ca fiecare din ace\u015fti noi aristocra\u0163i care fugeau de munc\u0103 \u015fi aspirau la slujbu\u015foare s\u0103 aib\u0103 c\u00e2te un asociat jidan sub form\u0103 de or\u00e2ndariu pe peticu\u0163ele lor de mo\u015fii\u2026 \u00cen urm\u0103, alte reforme, \u015fi mai liberale, au deschis u\u015fa func\u0163iilor statului, \u00eenmul\u0163ite \u00een infinit, tuturor feciorilor de pop\u0103 \u015fi de negustori care nu reprezentau nici avere, nici inteligen\u0163\u0103\u2026 Astfel s-au \u00eenmul\u0163it ru\u015finea de munc\u0103 \u015fi proletariatul condeiului\u2026 lupt\u00e2nd prin ur\u0103, intrigi, calomnii \u015fi vicle\u015fug pentru p\u00e2inea amar\u0103 a bugetului \u015fi \u00eenec\u00e2nd cu o rar\u0103 obr\u0103znicie orice munc\u0103 spiritual\u0103 adev\u0103rat\u0103, orice merit adev\u0103rat.\u201d.<\/p>\n

    [62]<\/a> Ibidem<\/em>, pp. 1079 \u2013 1080.<\/p>\n

    [63]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [64]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [65]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [66]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [67]<\/a> Ibidem<\/em>: \u201ePrin urmare, clasa \u00eenalt\u0103 a societ\u0103\u0163ii noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toat\u0103 lenea, tot bizantinismul, se las\u0103 u\u015for \u00een\u0103du\u015fit\u0103 de ciocoimea ei, de fostele ei slugi, care, f\u0103r\u0103 nici o munc\u0103 merituoas\u0103 pentru societate, se urc\u0103 repede \u00een locul vechii aristocra\u0163ii, ce d\u0103duse a\u015fa de tare \u00eend\u0103r\u0103t. Se va g\u0103si c\u0103 lenea este caracteristic\u0103 rom\u00e2nului \u201eridicat\u201d, pentru c\u0103 s-au ridicat din clase lene\u015fe\u2026 R\u0103m\u00e2nea o singur\u0103 clas\u0103 muncitoare, din a c\u0103rei exploatare trebuia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 toat\u0103 societatea rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u0163\u0103ranul. Dar chiar exploatarea direct\u0103 era o munc\u0103 prea grea pentru aristocra\u0163ia fo\u015ftilor cafegii \u015fi ciubuccii, de aceea \u015fi-au introdus pretutindenea c\u00e2te-un asociat activ chezaro-cr\u0103iesc \u2013 c\u00e2te-un evreu. Precum ciocoimea a alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, av\u00e2nd numai dreptul de a cump\u0103ra bunuri imobile la \u0163ar\u0103, ar lua \u00een m\u00e2ini proprietatea de mijloc, ai c\u0103rei arenda\u015fi sunt deja ast\u0103zi, iar neamul rom\u00e2nesc ar ajunge cu des\u0103v\u00e2r\u015fire proletar<\/em> (subl. ns. \u2013 G. M.).\u201d.<\/p>\n

    [68]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [69]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [70]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [71]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [72]<\/a> Ibidem<\/em>, p. 1081.<\/p>\n

    [73]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [74]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [75]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [76]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [77]<\/a> Ibidem<\/em>: \u201eEi singuri, cu totul deosebi\u0163i \u015fi av\u00e2nd tendin\u0163e deosebite de popor, vorbind \u00een familii limba german\u0103, abona\u0163i la ziare du\u015fmane nou\u0103 \u015fi hr\u0103nind \u00eempotriva noastr\u0103 un spirit du\u015fm\u0103nesc \u015fi cuceritor, ei singuri nu compenseaz\u0103 \u00eentru nimic munca poporului care-i sus\u0163ine. Apoi s\u00e2nt totdeauna o arm\u0103 a str\u0103inilor \u00een contra noastr\u0103\u2026<\/em> (subl. ns. \u2013 G. M.). \u015ei ast\u0103zi, c\u00e2nd poate existen\u0163a noastr\u0103 e \u00een joc, c\u00e2nd ni se disput\u0103 drepturi seculare\u2026 tot ei, prin uneltirea \u201ealian\u0163ilor\u201d, ne \u00eengreuiaz\u0103 pozi\u0163ia, trec\u00e2nd peste capetele noastre, cer\u00e2nd drepturi de la str\u0103ini, de la du\u015fmanii no\u015ftri chiar<\/em> (subl. ns. \u2013 G. M.).\u201d.<\/p>\n

    [78]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [79]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [80]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [81]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [82]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [83]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [84]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [85]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [86]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [87]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    [88]<\/a> Ibidem<\/em>.<\/p>\n

    \u00a0<\/em><\/h3>\n<\/div>\n


    <\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    \u00a0 NICE de Dimitrie Grama   Un expert in relatii internationale,francez get-beget, de la Brighton University, este solicitat sa comenteze [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26684","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26684"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26684\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26688,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26684\/revisions\/26688"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}