{"id":26709,"date":"2016-07-20T16:04:31","date_gmt":"2016-07-20T16:04:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26709"},"modified":"2016-07-20T16:04:31","modified_gmt":"2016-07-20T16:04:31","slug":"vavila-popovici-durere-amaraciune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/07\/20\/vavila-popovici-durere-amaraciune\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Durere, am\u0103r\u0103ciune"},"content":{"rendered":"

\"woman-1006100__180[1]\"\u00a0\u201ePentru dureri neobi\u0219nuite, remedii neobi\u0219nuite.\u201d <\/em><\/p>\n

William Shakespeare<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Durerea este definit\u0103 ca \u201eo senza\u021bie, o experien\u021b\u0103 senzitiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 nepl\u0103cut\u0103<\/em>\u201d.<\/em> Nu exist\u0103 m\u0103sur\u0103tori obiective pentru durere. Putem \u0219ti c\u0103 o persoan\u0103 \u201eare o durere\u201d doar pe baza afirma\u021biilor sau ac\u021biunilor sale. Intensitatea durerii depinde de extinderea r\u0103nii \u2013 trupe\u0219ti sau suflete\u0219ti \u2013, dar \u0219i de experien\u021ba fiec\u0103ruia. Dac\u0103 r\u0103nile sunt foarte mari, durerea poate deveni cauzatoare de morbiditate. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Durerea este o senza\u021bie cunoscut\u0103 oric\u0103rui om, fie c\u0103 ea este de natur\u0103 fizic\u0103, fie c\u0103 este de natur\u0103 psihic\u0103 sau emo\u021bional\u0103. Ea determin\u0103 suferin\u021ba \u2013 starea celui care sufer\u0103, c\u0103ruia i s-a provocat durerea \u2013, dar \u0219i celui care a luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 de durerea semenului s\u0103u. Din suferin\u021b\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m despre gre\u0219eli, con\u0219tientiz\u00e2nd erorile s\u0103v\u00e2r\u0219ite de c\u0103tre noi, sau de c\u0103tre cei din afara noastr\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Medicul, neuropsihiatru Sigmund Freud<\/a> (1856-1939) a f\u0103cut ni\u0219te afirma\u021bii cu care nu putem fi de acord, \u0219i anume, c\u0103 via\u021ba este \u201eo insul\u0103 de suferin\u021b\u0103 \u00eentr-un ocean de indiferen\u021b\u0103\u201d.<\/em> Nu!, fiindc\u0103 multora le pas\u0103, suntem sensibili la suferin\u021bele celui de l\u00e2ng\u0103 noi, iar cei considera\u021bi c\u00e2ndva departe de noi, cu pu\u021bine mijloacele de informare avute, ne sunt acum aproape, faptele put\u00e2nd fi relatate, filmate \u0219i transmise \u00een direct prin televiziune. Nu putem fi de acord, cred, nici cu afirma\u021biile: \u201eDac\u0103 ne \u00eentreb\u0103m despre sensul \u0219i valoarea vie\u021bii suntem bolnavi\u201d,<\/em> sau: \u201eScopul \u00eentregii vie\u021bi este moartea\u201d. <\/em>Nu!, nu suntem bolnavi, ci am ajuns s\u0103 con\u0219tientizam o arie mai vast\u0103 a vie\u021bii, s\u0103 analiz\u0103m \u0219i s\u0103 descoperim valoarea ei, sensul ei \u2013 destinul pe care trebuie s\u0103-l \u00eemplinim p\u00e2n\u0103 la moarte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Societatea \u00een care tr\u0103im este obligat\u0103 s\u0103 vegheze asupra suferin\u021belor noastre, s\u0103 ne fac\u0103 via\u021ba c\u00e2t mai suportabil\u0103, cu c\u00e2t mai pu\u021bin\u0103 suferin\u021b\u0103 fizic\u0103, psihic\u0103 sau moral\u0103, \u00eentruc\u00e2t o inim\u0103 r\u0103nit\u0103 doare, chiar dac\u0103 continu\u0103 s\u0103 pompeze s\u00e2nge, o amintire oribil\u0103 ne poate urm\u0103ri ca un co\u0219mar, chiar dac\u0103 creierul continu\u0103 s\u0103 func\u021bioneze normal. Noi, rom\u00e2nii folosim des cuv\u00e2ntul \u201ejale\u201d, \u00een sensul de chin, durere, suferin\u021b\u0103, triste\u021be ad\u00e2nc\u0103, m\u00e2hnire, amar, necaz. Poetul nostru Mihai Eminescu atribuia b\u0103t\u0103ii clopotelor din turlele bisericilor, sunetul de jale: \u201e\u2026<\/em> Metalica vibr\u00e2nd\u0103 a clopotelor jale \/ Vuie\u0219te \u00een caden\u021b\u0103 \u0219i sun\u0103 \u00eentristat\u2026\u201d<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poate, dac\u0103 nu ar fi durerea, nu am fi con\u0219tien\u021bi de momentele de pl\u0103cere sau nu le-am pre\u021bui \u00eendeajuns. Durerea are menirea de a ne ajuta s\u0103 diferen\u021biem ceea ce e bine pentru noi de ceea ce este r\u0103u. A\u0219a ne este via\u021ba, cu sentimente \u0219i tr\u0103iri diferite, cu urcu\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri pe care doar cu sufletul le sim\u021bim, le vedem, le \u00een\u021belegem. Exist\u0103 \u00eens\u0103 dureri at\u00e2t fizice c\u00e2t \u0219i psihice care nu au leac \u0219i, uneori, nu pot fi cunoscute\u00a0 cauzele profunde \u0219i adev\u0103rate. Fiecare om are sufletul s\u0103u, structura sa sufleteasca diferit\u0103 de a celorlal\u021bi, de aceea unii simt mai intens durerea, al\u021bii mai pu\u021bin. Cel mai u\u0219or ar fi s\u0103 lu\u0103m via\u021ba a\u0219a cum este ea \u0219i s-o tr\u0103im cu urcu\u0219urile \u0219i cobor\u00e2\u0219urile ei, cu irit\u0103rile ei, cu bucuriile \u0219i ceea ce poate s\u0103 ne mai ofere, f\u0103r\u0103 a ne implica emo\u021bional, f\u0103r\u0103 a fi afecta\u021bi prea tare \u0219i, mai ales, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne asigur\u0103m o existen\u021b\u0103 senin\u0103, luminoas\u0103 care s\u0103 echilibreze lipsa unei sensibilit\u0103\u021bi mai profunde sau capacitatea de abstractizare a lucrurilor \u0219i a vie\u021bii. A\u0219a se spune, a\u0219a suntem sf\u0103tui\u021bi. Dar, c\u00e2nd suferin\u021bele sunt at\u00e2t de mari, c\u00e2nd ele sunt provocate de semenii no\u0219tri lipsi\u021bi de sensibilitate sau cu sensibilitatea atenuat\u0103, \u00eenlocuit\u0103 de o cruzime inexplicabil\u0103 sau mai bine zis inadmisibil\u0103 la om, \u0219i cu creierul sp\u0103lat, adic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 mai poat\u0103 ra\u021biona la producerea durerii celuilalt, parc\u0103 sfaturile acestea nu mai pot fi luate \u00een seam\u0103. Durerea este prea mare, prea extins\u0103, neput\u00e2nd fi perceput\u0103 de oamenii insensibili, nu \u00eencape \u00een inima lor, \u00een creierul lor. Moartea unor fiin\u021be ucise cu o cruzime extraordinar\u0103, animalic\u0103 nu o mai po\u021bi privi; sim\u021bi cum ea a curmat firul unor vie\u021bi, imaginea ei p\u0103trunde ad\u00e2nc \u00een fiin\u021ba ta \u0219i suferi al\u0103turi de familiile celor uci\u0219i sau r\u0103ni\u021bi. \u0218i te \u00eentrebi: De ce a trebuit s\u0103 se \u00eent\u00e2mple? La ce a folosit \u0219i cui? Care este utilitatea, ra\u021biunea acestor gesturi? Nu po\u021bi explica logica \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. G\u00e2nde\u0219ti c\u0103 poate sufletele criminalilor au avut aspira\u021bii prea mari, iar via\u021ba \u0219i lumea le-au fr\u00e2nt aripile, tr\u0103irile \u0219i existen\u021ba lor s-a consumat \u00eenl\u0103untru, \u00een singur\u0103tate, \u00een tain\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a explodat. Or, fiindc\u0103 fiecare suflet cunoa\u0219te mai mult sau mai pu\u021bin, dar, oricum cunoa\u0219te \u00een mod confuz, s-au dest\u0103inuit cui nu trebuia \u0219i au fost prost, diabolic sf\u0103tui\u021bi s\u0103-\u0219i sacrifice via\u021ba \u0219i s\u0103 ucid\u0103 cu o nemaipomenit\u0103 cruzime \u2013 un fel de \u201eneo-barbarie\u201d<\/em> cum bine o nume\u0219te un jurnalist excep\u021bional al ziarului DW \u2013 zeci \u0219i sute de oameni, \u00een c\u00e2teva clipe?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, un franco-tunisian, conduc\u00e2nd un camion, dirij\u00e2ndu-l spre Promenade des Anglais din ora\u0219ul Nisa, a trecut cu ro\u021bile camionului s\u0103u peste zeci de oameni \u2013 copii, femei, b\u0103rba\u021bi \u2013 produc\u00e2nd un adev\u0103rat masacru: 84 de mor\u021bi \u0219i 202 r\u0103ni\u021bi. Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile \u2013 un act inspirat, premeditat \u0219i executat, nefiind depistat anterior producerii. Din 2015 \u0219i p\u00e2n\u0103 la data actual\u0103 a anului 2016, \u00een Fran\u021ba au fost, dac\u0103 nu gre\u0219esc, zece atentate. Dureros, extrem de dureros! La numai c\u00e2teva zile dup\u0103 masacrul din Fran\u021ba, sute de mor\u021bi \u0219i mii de oameni captura\u021bi, aresta\u021bi \u2013 militari, civili \u2013 \u00een urma \u00eencerc\u0103rii unei lovituri de stat \u00een Turcia, urmat\u0103 de reac\u021bia virulent\u0103 de dup\u0103 e\u0219uarea puciului cu r\u0103fuieli \u0219i regl\u0103ri de conturi s\u00e2ngeroase, care vor continua. \u00cen Statele Unite au fost din nou uci\u0219i 3 poli\u021bi\u0219ti \u0219i al\u021bi 3 r\u0103ni\u021bi. Ast\u0103zi 19 iulie, c\u00e2nd scriu acest articol, \u00eentr-un tren din Germania, un refugiat afgan de 17 ani, presupus lupt\u0103tor ISIS, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ucid\u0103 oameni cu un cu\u021bit \u0219i un topor, a r\u0103nit grav 5 persoane, alte 14 fiind \u00een stare de \u0219oc. Toate aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri succesive, \u00een care s-a optat pentru r\u0103u, au provocat durere, suferin\u021b\u0103. Dar, cine \u00ee\u0219i poate da seama mai bine, ce este bun \u0219i ce este r\u0103u \u00een sufletul omului, \u00een mintea lui, dec\u00e2t omul \u00eensu\u0219i? Sf\u00e2ntul Vasile afirma c\u0103 \u201er\u0103ul este o dispozi\u021bie \u00een suflet opus\u0103 virtu\u021bii, este lipsa binelui; el e fa\u021b\u0103 de bine ceea ce este orbirea fa\u021b\u0103 de ochii s\u0103n\u0103to\u0219i. El se adaug\u0103 ca stare de paralizie a sufletului\u2026\u201d. <\/em>Cine poate judeca durerea, suferin\u021ba, apeten\u021ba pentru durere sau pentru suferin\u021b\u0103, sau pentru triste\u021be dec\u00e2t \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea omului? Nu a fost folosit\u0103! Stoicul filozof grec Epictet (55- d. Hr 135) spunea la vremea sa: \u201e\u2026Cuminte este dar, ca\u00a0 singurul lucru ce st\u0103 \u00een puterea noastr\u0103, mintea, s\u0103 nu o ridic\u0103m r\u0103zvr\u0103tit\u0103 \u00een contra Universului. C\u0103ci este mai sigur, mai demn \u0219i mai bine\u00a0 s\u0103-\u021bi \u00eendrep\u021bi c\u00e2rma \u00een direc\u021bia curentului cosmic, dec\u00e2t s\u0103 v\u00e2sle\u0219ti \u00een sens\u00a0 contrar \u2013 ceea ce este o nebunie \u0219i nu poate duce dec\u00e2t la zbucium desert urmat de durere \u0219i am\u0103r\u0103ciune\u201d. <\/em>Dar, dac\u0103 nu exist\u0103 aceast\u0103 cumin\u021benie din partea agresorilor, de ce exist\u0103 o at\u00e2t de mare re\u021binere, precau\u021bie \u00een a le diagnostica gesturile? Ne tot \u00eentreb\u0103m dac\u0103 respectivii au fost terori\u0219ti sau psihopa\u021bi, \u201esoldat ISIS\u201d sau nu? Nu ar trebui s\u0103 punem semnul egal \u00eentre terorist \u0219i psihopat? Gestul la care \u00eendeamn\u0103 fundamentalismul islamic, nu este consecin\u021ba dezvolt\u0103rii unei \u201eindustrii a nebuniei\u201d<\/em>? Cum altfel s\u0103 \u00een\u021belegem aceast\u0103 lume \u00een care tr\u0103im, acea parte din lume care dore\u0219te distrugerea civiliza\u021biei f\u0103r\u0103 s\u0103 con\u0219tientizeze r\u0103ul pe care \u00eel face \u0219i consecin\u021bele lui? M\u0103 g\u00e2ndesc la sintagma folosit\u0103 de marchiza de Pompadour: \u201eDup\u0103 mine, potopul\u201d, <\/em>sau \u201eDup\u0103 noi, potopul\u201d, <\/em>spus\u0103 regelui Ludovic al XV-lea dup\u0103 o b\u0103t\u0103lie pierdut\u0103, moment \u00een care <\/em>se credea aberant, ca \u0219i acum, c\u0103 o comet\u0103 va lovi p\u0103m\u00e2ntul \u0219i va produce inunda\u021bii ca cele ale potopului Biblic, \u00eent\u00e2mplat cu mii de ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Civiliza\u021bia trebuie ap\u0103rat\u0103 nu distrus\u0103. S\u0103 avem \u00een vedere binele acestei lumi \u0219i s\u0103 ac\u021bion\u0103m pentru acest \u201ebine\u201d.<\/em> Filozoful german <\/em>J.G. <\/em>Fichte (1762-1814) sus\u021binea c\u0103 scopul vie\u021bii noastre \u00eel prescrie ra\u021biunea, \u201escopul poate fi \u00eendeplinit \u00een via\u021b\u0103 \u0219i prin via\u021b\u0103, c\u0103ci ra\u021biunea \u00eemi porunce\u0219te s\u0103 tr\u0103iesc; el poate fi \u00eendeplinit, c\u0103ci \u2013 eu exist\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful \u0219i matematicianul francez Ren\u00e9 Descartes (1596-1650) avertiza: \u201eCon\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 ne arat\u0103 c\u0103 putem fi hot\u0103r\u00e2\u021bi \u0219i virtuo\u0219i, \u0219i cu aceste calit\u0103\u021bi execut\u0103m lucrurile pe care le-am judecat a fi cele mai bune. Numai o con\u0219tiin\u021b\u0103 clar\u0103 poate determina adev\u0103rata odihn\u0103 interioar\u0103 a sufletului, pe c\u00e2nd ignoran\u021ba, confuzia determin\u0103 nelini\u0219tea lui, de\u0219i ea poate tinde spre cunoa\u0219tere, spre limpezirea lucrurilor, spre \u00een\u021belegere \u00eentre p\u0103r\u021bi. Dar, atunci c\u00e2nd virtutea nu este luminat\u0103 \u00eendeajuns de intelect, hot\u0103r\u00e2rea \u0219i voin\u021ba de a face bine poate fi direc\u021bionat\u0103 spre fapte rele\u2026\u201d. <\/em>\u00cen aceste condi\u021bii se produce eroarea despre care se spune c\u0103 este cauza mizeriei oamenilor, principiul r\u0103ului produs \u00een lume, ura, dispre\u021bul, furia fiind opuse dragostei, generozit\u0103\u021bii. Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 \u201eoamenii sunt mizerabili datorit\u0103 faptului c\u0103 sunt p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i criminali, c\u0103z\u00e2nd \u00een sclavia p\u0103catului de a consim\u021bi la eroare\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lumea noastr\u0103 de ast\u0103zi este agitat\u0103, descump\u0103nit\u0103, r\u0103ul este luat \u00een bra\u021be cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i chiar cu incon\u0219tien\u021b\u0103, se dore\u0219te peste tot schimbare: schimbarea conduc\u0103torilor, schimbarea politicilor, schimbarea grani\u021belor etc., \u0219i toate se fac cu sacrificii de vie\u021bi omene\u0219ti, cu imense suferi\u021bi. Nu se con\u0219tientizeaz\u0103 efectele, dezastrul, se love\u0219te \u00een crea\u021bia lui Dumnezeu prin uciderea oamenilor, \u0219i se distruge civiliza\u021bia \u2013 realiz\u0103rile omului din dragoste de om \u0219i natur\u0103. Unii, v\u0103z\u00e2nd toate acestea, de pe acum par obosi\u021bi, resemna\u021bi \u0219i sugereaz\u0103 c\u0103 \u201eva trebui s\u0103 tr\u0103im cu terorismul!\u201d,<\/em> \u00eentruc\u00e2t terori\u0219tii pot ataca oric\u00e2nd \u0219i oriunde, iar, dac\u0103 schimb\u0103rile vor fi negative, distructive, a\u0219a cum s-au ar\u0103tat p\u00e2n\u0103 acum a fi \u2013 atacurile produc\u00e2ndu-se \u00een lan\u021b de la o vreme \u2013, vor produce \u00een continuare o cumplit\u0103 suferin\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cine a vizitat ruinele unor foste imperii, a sim\u021bit desigur c\u0103 via\u021ba oamenilor \u0219i bog\u0103\u021biile lor au fost trec\u0103toare, dar \u0219i faptul c\u0103 ele puteau s\u0103 nu fie distruse, \u0219i au \u00eencercat, probabil, sentimentul triste\u021bii, al regretului declinului, dispari\u021biei acelor imperii puternice \u0219i bogate. Exemplific\u0103m Cartagina \u2013 ora\u0219 antic \u00een nordul Africii, \u00een limba fenician\u0103 \u00eensemn\u00e2nd \u00ab\u00a0Noul ora\u0219\u00a0\u00bb , devenit \u00een acele vremuri cel mai bogat ora\u0219 din lumea antic\u0103 (sec. III i.e.n.) \u0219i care a avut conflicte cu grecii, romanii. \u00cen Antichitatea t\u00e2rzie a fost cucerit\u0103 de poporul germanic al Vandalilor, \u00een anul 439, apoi recucerit\u0103 de romanii din R\u0103s\u0103rit. Mai t\u00e2rziu, peste sute de ani, Cartagina cre\u0219tin\u0103 a fost asediat\u0103 \u0219i distrus\u0103 de Arabii musulmani veni\u021bi din Egipt, neput\u00e2nd rezista arabilor \u0219i ajung\u00e2nd, \u00een final, un morman de d\u0103r\u00e2m\u0103turi, care nu mai evocau nimic din gloria de odinioar\u0103, ci erau doar pietre folosite la construc\u021bia unui ora\u0219 nou \u2013 Tunis. Mai exemplific\u0103m Palmyra \u2013 ora\u0219 antic din de\u0219ertul sirian, distrus de trupele \u00eemp\u0103ratului roman Aurelian, \u00een anul 272, ale c\u0103rui ruine sunt ast\u0103zi l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul sirian Tadmur, iar Amfiteatrul din Palmyra este locul unde se fac execu\u021biile opozan\u021bilor Statului islamic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u0219a s-a scris istoria imperiilor din acea vreme \u0219i de mai t\u00e2rziu\u2026 \u201eTot alte vremi s-au a\u0219ternut.\/ Din ce \u00een ce mai rar\/ Icoane \u0219terse din trecut\/ \u00cencet \u0219i trist r\u0103sar.\/ \u00cen urma mea s-a-ntunecat,\/ Cum nici n-a\u0219 fi tr\u0103it\u2026\/ Mai clare-s c\u00e2te am visat\/ \u0218i-n c\u0103r\u021bi le-am fost citit\u2026\u201d<\/em>, scria poetul rom\u00e2n Alexandru Vlahu\u021b\u0103 (1858-1919). <\/strong>A\u0219a se sinucid din pream\u0103rire, imperii, mari civiliza\u021bii, sau sunt distruse, ucise de dileme interminabile, confuzii, invidie, r\u0103utate, bestialitate, lips\u0103 de ra\u021biune dar \u0219i de afec\u021biune, cu ignorarea legilor divine, necesare \u00een via\u021ba oamenilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, \u00een loc s\u0103 judec\u0103m \u0219i s\u0103 d\u0103m dovad\u0103 de umanitate, de respect pentru legi, adic\u0103 s\u0103 ne facem datoria, strict datoria \u2013 \u00a0scopul fundamental al omului \u00een concep\u021bia filozofului german Emanuel Kant \u2013 orgoliul unor conduc\u0103tori care c\u00e2rmuiesc mascat prin for\u021b\u0103, \u00eencredin\u021ba\u021bi c\u0103 pot face tot ce vor, ei, ace\u0219ti conduc\u0103tori \u00eentorc lumea pe dos, destabiliz\u00e2nd-o \u0219i distrug\u00e2ndu-i frumuse\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Da, durerile, suferin\u021bele noastre fizice \u0219i morale sunt \u201eneobi\u0219nuite\u201d<\/em> \u0219i necesit\u0103, da, este adev\u0103rat \u2013 \u201eremedii neobi\u0219nuite\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Vavila Popovici, Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201ePentru dureri neobi\u0219nuite, remedii neobi\u0219nuite.\u201d William Shakespeare   \u00a0\u00a0 Durerea este definit\u0103 ca \u201eo senza\u021bie, o experien\u021b\u0103 senzitiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26709","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26709"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26709\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26711,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26709\/revisions\/26711"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}