{"id":26806,"date":"2016-07-29T07:54:53","date_gmt":"2016-07-29T07:54:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26806"},"modified":"2016-07-29T07:54:53","modified_gmt":"2016-07-29T07:54:53","slug":"george-roca-o-privire-sinoptica-asupra-imnului-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/07\/29\/george-roca-o-privire-sinoptica-asupra-imnului-romaniei\/","title":{"rendered":"George ROCA: O privire sinoptic\u0103 asupra Imnului Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen istoria unui popor, suveranitatea \u015fi individualitatea na\u0163iunii este reprezentat\u0103 \u015fi marcat\u0103 cel mai mult de \u00eensemnele na\u0163ionale: steagul, stema, sigiliul \u015fi imnul. Aceste simboluri sunt ca o carte deschis\u0103 a na\u0163iunii, reprezent\u00e2nd nu numai istoria, ci \u015fi prezentul \u015fi viitorul credin\u0163ei patriotice. De aceea \u00eensemnele statului trebuiesc tratate cu o deosebit\u0103 venera\u0163ie.<\/p>\n

\n

\u00cen general, simbolistica \u00eensemnelor unui stat, este un subiect mai greu accesibil \u015fi uneori chiar de ne\u00een\u0163eles pentru cei care nu sunt de specialitate, chiar dac\u0103 patriotismul, reprezentarea artistic\u0103 sau coloritul le fac atractive. Subiectul referitor la heraldic\u0103, vexilologie, sigilografie, \u015fi a altor \u015ftiin\u0163e care determin\u0103 \u00eensemnele unui stat cu tradi\u0163ie \u015fi istorie bine conturat\u0103, este \u00een mare parte manipulat, discutat \u015fi la \u00eendem\u00e2na speciali\u015ftilor \u00een materie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd pentru novici un miraj, o enigma sau chiar uneori un secret bine ascuns \u015fi p\u0103strat. De aceea mult\u0103 lume caut\u0103 s\u0103 cunoasc\u0103, s\u0103 se ini\u0163ieze \u015fi s\u0103 descifreze obiectele care apar\u0163in acestei tematici.<\/p>\n

\n

\u00cen 1992, Senatul \u015fi Camera Deputa\u0163ilor au aprobat noile \u00eensemne ale statului rom\u00e2n. \u00cen \u201eMonitorul Oficial al Rom\u00e2niei\u201d, pagina 1, anul IV, nr. 237, din 26 august 1994, este publicat\u0103 Legea Nr. 75\/1994: \u201eLegea privind arborarea drapelului Rom\u00e2niei, intonarea imnului na\u0163ional \u015fi folosirea sigiliilor cu stema Rom\u00e2niei de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile publice\u201d.<\/p>\n

\n

\u00censemnele statului rom\u00e2n, au o semnifica\u0163ie deosebit\u0103, at\u00e2t pe plan intern c\u00e2t \u015fi pe plan interna\u0163ional, cre\u00e2nd rom\u00e2nilor acel suflu patriotic absolut necesar supravie\u0163uirii noastre ca na\u0163iune \u015fi totodat\u0103 fiind instrumente de recunoa\u015ftere a independen\u0163ei, integrit\u0103\u0163ii \u015fi alinierii la alte state cu tradi\u0163ie bine definit\u0103, cu o istorie veche \u015fi un viitor prosper. Reintegrarea Rom\u00e2niei \u00een structurile europene, rela\u0163iile prietene\u015fti cu alte \u0163\u0103ri ale lumii, vor face sa str\u0103luceasc\u0103 \u015fi mai puternic, aurul \u015fi argintul acestora.<\/p>\n

\n

Batjocorirea \u015fi def\u0103imarea \u00eensemnelor statului rom\u00e2n este \u00eencriminat\u0103 penal. \u00cen 2015, un grup de 37 de senatori au cerut modificarea Codului penal \u015fi introducerea unui articol pentru \u00eencriminarea manifest\u0103rilor fa\u0163\u0103 de \u00eensemnele Rom\u00e2niei. Proiectul de lege supus dezbaterii prevede c\u0103 cine def\u0103imeaz\u0103 sau arat\u0103 dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de drapel, ziua na\u0163ional\u0103, imnul na\u0163ional, stema \u0163\u0103rii \u015fi sigiliul statului risc\u0103 \u00eenchisoare de la 1 la 3 ani.<\/p>\n

\n

Imnul na\u0163ional\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

Imnul este un element definitoriu al statului rom\u00e2n, al\u0103turi de stem\u0103, drapel \u015fi sigiliu. \u00a0Acesta se identific\u0103 cu con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, cu mi\u015fcarea de schimbare, dezrobire, patriotism sau progres. Imnul la rom\u00e2ni a devenit o preocupare creatoare \u00eenc\u0103 din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. Atunci, ideea imnului s-a contopit cu cea a spiritului \u015fi dolean\u0163elor na\u0163iunii, a independen\u0163ei materializate prin simbolurile patriotice. Imnul\u00a0 devine astfel un c\u00e2ntec revolu\u0163ionar a acelor timpuri care simbolizeaz\u0103 unitatea rom\u00e2nilor din ambele Principate, influen\u0163\u00e2nd puternic mi\u015fcarea politic\u0103 care preg\u0103tea izbucnirea Revolu\u0163iei de la 1848.<\/p>\n

\n

Cuv\u00e2ntul \u201eimn\u201d a fost \u00eemprumutat la noi din limba francez\u0103 (hymne) \u015fi \u00ee\u015fi trage originea din grecescul \u201ehymnos\u201d \u00eensemn\u00e2nd c\u00e2ntec de glorie, sau de biruin\u0163\u0103. Specie solemn\u0103 a genului liric, \u00eenrudit cu oda, a fost cunoscut \u015fi cultivat \u00eenc\u0103 din antichitate, c\u00e2nd a \u015fi avut mai mult o invoca\u0163ie religioas\u0103 adresat\u0103 zeilor, altor divinit\u0103\u0163i, sau eroilor legendari. Mai t\u00e2rziu a \u00eenceput s\u0103 fie dedicat sau consacrat unui eveniment sau unor personalit\u0103\u0163i, sau celebr\u0103rii unei ocazii deosebite, sau devenind un \u00eendemn la lupt\u0103, revolt\u0103 sau r\u0103zboi, de la \u201epaion-ul\u201d cu care grecii luptau la Salamina \u015fi Marathon, p\u00e2n\u0103 la simbolul \u201eComunei din Paris\u201d, prea-cunoscutul \u201eLa Marseillaise\u201d. \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea, prin imn se \u00een\u0163elegea numai acel c\u00e2ntec care exprima unitatea de voin\u0163\u0103 a unei colectivit\u0103\u0163i na\u0163ionale sau sociale.<\/p>\n

\n

\u00cen literatura rom\u00e2n\u0103, imnul, a fost cultivat \u00een general de poe\u0163i. Cele mai de seam\u0103 lucr\u0103ri de acest gen le g\u0103sim la Vasile Alecsandri (Imn lui \u015etefan cel Mare, Imn religios, Hora Unirii), Iancu V\u0103c\u0103rescu (Imne), Andrei Mure\u015fianu (De\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!), apoi mai t\u00e2rziu, la Ion Pilat (Imnuri t\u00e2rzii), Ion Alexandru (Imnele bucuriei) \u015fi al\u0163ii. Multe din fostele imnuri ale statului rom\u00e2n au avut o valoare deosebit\u0103 din punct de vedere a textului \u015fi a melodicit\u0103\u0163ii. Imnul \u201eTr\u0103iasc\u0103 Regele\u201d \u015fi mai recent \u201eTrei culori\u201d (compus de Ciprian Porumbescu), au avut un loc special \u00een inimile patrio\u0163ilor rom\u00e2ni.<\/p>\n

\n

C\u00e2ntece patriotice de valoare precum \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d, \u201eHora Unirii\u201d, \u201eTrei culori\u201d (Tricolorul), \u201ePe-al nostru steag e scris unire\u201d, \u201eHora Ardealului\u201d, \u201eHai s\u0103-ntindem hora mare\u201d, \u201eA\u015fa-i rom\u00e2nul\u201d, \u201eMar\u015ful lui Iancu\u201d fac parte din patrimoniul na\u0163ional, ca poten\u0163iale imnuri na\u0163ionale, multe dintre ele fiind folosite, pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revolu\u0163ionare, \u00een acest scop. \u201eHora Unirii” a fost scris\u0103 \u00een 1855 de c\u0103tre Vasile Alecsandri (1821-1890). A fost c\u00e2ntat\u0103 \u00een timpul Unirii Principatelor (1859) \u015fi, mai apoi, \u00een toate ocaziile \u00een care rom\u00e2nii aspir\u0103 la uniune \u015fi armonie. \u201eHora Unirii” este c\u00e2ntat\u0103 pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reune\u015fte \u015fi atrage \u00eentreaga adunare.<\/p>\n

\n

HaTikva, inmul na\u0163ional al statului Israel, o hor\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n

\n

Dansul \u00een cerc (hora) este el \u00eensu\u015fi un vechi ritual, simboliz\u00e2nd comunitatea spiritual\u0103, egalitatea \u015fi dorin\u0163a rom\u00e2nilor de a tr\u0103i laolalt\u0103. Dup\u0103 cum se \u015ftie, \u201eHaTikvah\u201d, imnul na\u0163ional al statului Israel este tot o hor\u0103, care \u00ee\u015fi trage originile din folclorul rom\u00e2nesc, fiind culeas\u0103 \u015fi prelucrat\u0103 de emigrantul Samuel Cohen originar din Moldova. Istoricul Raoul \u015eorban, \u00eentr-un interviu detaliat cu profesorul Costan M\u00e2ndril\u0103, publicat pe\u00a0 Youtube https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=hBczbwE3xiI<\/a> ne informeaz\u0103 c\u0103 la baza imnului israelian ar fi c\u00e2ntecul popular rom\u00e2nesc \u201eCucuruz cu fruntea-n sus\u201d: \u00a0http:\/\/www.youtube.com\/watch?v=lr3lL8OjGqQ<\/a> (un c\u00e2ntec originar de prin Maramure\u015f, mai precis din zona Satu Mare n.a.), cules de tat\u0103l s\u0103u, Guilelm \u015eorban \u015fi publicat la Viena, \u00eenc\u0103 din 1898 \u00een caietul \u201eAlbum de composi\u0163ii rom\u00e2nesci\u201d. Poetul israelian Naphtali Herz Imber, originar din Ucraina, a scris poemul \u201eTikvatenu\u201d\u00a0(\u201eSperan\u0163a noastr\u0103\u201d) \u00een 1877, c\u00e2nd se afla \u00eentr-o vizit\u0103 la Ia\u015fi. Imediat dup\u0103 declararea independen\u0163ei statului israel (1948) melodia culeas\u0103 de Cohen a fost \u201erearanjat\u0103\u201d de compozitorul Kurt Weill (1900-1950) sub form\u0103 de imn, si mai apoi prelucrat\u0103 \u00een forma oficial\u0103 de ast\u0103zi de c\u0103tre compozitorul israelian Paul ben Haim (1897-1984), versurile \u015fi melodia contopindu-se armonios \u00een imnul na\u0163ional al statului Israel \u201eHatikva\u201d (\u201eSperan\u0163a\u201d): \u00a0https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=c_9N1ldPtQ8<\/a>. Exista voci care sus\u0163in c\u0103 \u015fi melodia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u201eCarul cu boi\u201d nu ar fi departe\u00a0de imnul na\u0163ional israelian. https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=adTjy-TIW_Q<\/a> Specific c\u0103 acela\u015fi motiv muzical se g\u0103se\u015fte \u015fi \u00een lucrarea \u201eVltava\u201d (Die Moldau) a compozitorului ceh Bed\u0159ich<\/a> Smetana. https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=3G4NKzmfC-Q<\/a> (min.9:30\u201312:30)<\/p>\n

\n

Controverse legate de c\u00e2ntecul patriotic \u201ePe-al nostru steag e scris unire\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

A\u015f vrea s\u0103 men\u0163ionez un fapt care m-a pus pe g\u00e2nduri. Exist\u0103 o asem\u0103nare extraordinar\u0103 \u00eentre \u201eImnul Maastricht\u201d https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=KUzbT7x2_48<\/a><\/p>\n

interpretat de faimosul Andr\u00e9 Rieu \u015fi orchestra sa \u015fi c\u00e2ntecul patriotic dedicat Unirii Principatelor Rom\u00e2ne, Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, de la 1859 \u201ePe-al nostru steag e scris Unire\u201d: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=7x0mEWcAjC0<\/a>. Dup\u0103 c\u00e2te \u015ftiu, muzica \u00eei apar\u0163ine lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), iar versurile lui Andrei B\u00e2rseanu, cu toate c\u0103 pe site-ul Wikipedia se specific\u0103 faptul c\u0103 \u00eel are compozitor pe olandezul Alphonse Olterdissen: http:\/\/www.mestreechtenere.nl\/guus%20olterdissen.htm<\/a> \u015fi a fost adoptat ca imn oficial de c\u0103tre municipalitatea ora\u015fului Maastricht (Limburg) abia in anul 2002. https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=TVM5jOi5za0<\/a>.<\/p>\n

\n

Celebra melodie a compozitorului rom\u00e2n Ciprian Porumbescu a devenit din 1912 \u015fi imnul na\u0163ional al Albaniei (Himni i Flamurit), dar recunosc\u00e2ndu-i-se oficial at\u00e2t compozitorul c\u00e2t \u015fi originea rom\u00e2nesc\u0103. https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Himni_i_Flamurit<\/a>. Versurile acestuia au fost scrise de c\u0103tre poetul albanez de origine arom\u00e2n\u0103 Aleksander Stavri Drenova (pseudonim: Asdreni). Oricum, asem\u0103narea dintre cele trei variate este notabil\u0103!<\/p>\n

\n

Dup\u0103 publicarea articolului meu \u201ePe-al vostru steag e scris unire!?\u201d (24 ianuarie 2016) \u00een mai multe reviste de limba rom\u00e2n\u0103 din jurul lumii am remarcat cu satisfac\u0163ie c\u0103 pe c\u00e2teva situri importantede pe internet, precum Wikipedia, referitor la paternitatea muzical\u0103 a Imnului Maastricht este men\u0163ionat (s-a ad\u0103ugat de cur\u00e2nd!) ca ar fi o copie aproximativ\u0103 (loosely copy!) a c\u00e2ntecului \u201ePe-al nostru steag e scris unire\u201d de Ciprian Porumbescu: https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Alphonse_Olterdissen<\/a><\/p>\n

\n

Iat\u0103 noul text modificat recent \u00een limba olandez\u0103: \u201eVief jaor later in 1912, sjreve en componeerde de gebreurs Olterdissen e nui st\u00f6k, naomelek \u201cTrijn de Begijn\u201d. Op \u2019t eind vaan dat st\u00f6k woort \u2019t Mestreechs Volksleed gesjreve dat \u2018nen ode aon Mestreech is en waor. De melodie is groetendeils gebaseerd op die vaan \u2019t Albaans volksleed, gecomponeerd door Ciprian Porumbescu.(1853-1883).\u00a0\u2019t Leed is door de jaore eweg ‘nen eige leve goon leie. Guus Olterdissen1860-1942\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

Nici acas\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2ntecul patriotic \u201ePe-al nostru steag e scris unire\u201d nu a avut prea mult\u0103 lini\u015fte. \u00cen 1978, Nicolae Ceau\u015fescu, a dorit s\u0103 fac\u0103 din acesta imn na\u0163ional. A dat ordin s\u0103-i fie schimbat titlul \u015fi versurile pentru a se \u00eencadra \u00een ideologia partidului comunist. \u015ei astfel s-a n\u0103scut o versiune hibrid cunoscut\u0103 ca \u201eE scris pe tricolor unire\u201d! https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=OHSGvS2GmfQ<\/a>. De asemenea, s-a \u00eencercat pe c\u0103i diplomatice s\u0103 se negocieze cu conducerea comunist\u0103 de la Tirana pentru ca ace\u015ftia \u00a0s\u0103-\u015fi conceap\u0103 un nou imn, dar pre\u015fedintele Albaniei, Enver Hodja, a refuzat cu vehemen\u0163\u0103 s\u0103 \u00eenapoieze Rom\u00e2niei c\u00e2ntecul lui Ciprian Porumbescu.<\/p>\n

\n

Imnurile na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei, de la \u00eenceputuri p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/strong><\/p>\n

\n

\u00cenc\u0103 din 1840 s-a sim\u0163it nevoia unui imn na\u0163ional pentru a fi c\u00e2ntat, precum \u00een alte state europene de tradi\u0163ie, la festivit\u0103\u0163ile oficiale unde ap\u0103rea\u00a0domnitorul<\/a>\u00a0\u0163\u0103rii. Desigur c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 a prevalat faimoasa \u201eHora Unirii\u201d, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fie declarat\u0103 vreodat\u0103 imn oficial. Muzica a fost compus\u0103 de\u00a0Alexandru Adolf Flechtenmacher<\/a>, iar versurile de Vasile Alecsandri. https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=V1LZOna5dh4<\/a>. Melodia se c\u00e2nt\u0103 \u015fi \u00een prezent, la 24 Ianuarie, cu ocazia s\u0103rb\u0103toriri Zilei Unirii Moldovei<\/a>\u00a0cu\u00a0\u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103<\/a>! Dup\u0103 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, \u00een timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, \u00een 1862, s-a instituit un concurs public pentru compunerea muzicii unui imn na\u0163ional. Premiul de 100 de galbeni a fost c\u00e2\u015ftigat de compozitorul \u015fi violonistul Eduard H\u00fcbsch, cu piesa \u201eMar\u015f triumfal \u015fi primirea steagului \u015fi a M\u0103riei Sale Prin\u0163ul Domnitor”. Melodia nu a avut \u00eens\u0103 versuri. \u00cen prezent aceast\u0103 compozi\u0163ie (foarte cunoscut\u0103!) https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=hhGtad_BUlc<\/a> este folosit\u0103 ca mar\u015f de \u00eent\u00e2mpinare al Armatei Rom\u00e2niei. Este utilizat\u0103 de asemenea \u015fi pentru primirea demnitarilor str\u0103ini \u015fi a politicienilor de rang \u00eenalt.<\/p>\n

\n

Al doilea imn, \u201eTr\u0103iasc\u0103 Regele\u201d, sau \u201eImnul Regal\u201d, a fost prezentat \u00een 1884 cu ocazia \u00eencoron\u0103rii primului rege al rom\u00e2nilor, Carol de \u00a0Hohenzollern. Compozitor, acela\u015fi Eduard H\u00fcbsch, versurile de\u00a0Vasile Alecsandri<\/a>. A fost adoptat oficial \u00een anul 1881 \u015fi a fost interzis de c\u0103tre comuni\u015fti la 30 decembrie 1947. Iat\u0103 ce spune istoricul Prof. Dr. Alin Ciupal\u0103, despre \u201eImnul Regal\u201d: \u201ePoate c\u0103 cel mai aproape de sufletul \u015fi de mintea rom\u00e2nilor a fost imnul pe care Rom\u00e2nia l-a avut \u00eentre 1866 \u015fi 1947,\u00a0Imnul regal. Vorbim \u015fi de faptul c\u0103 imnul, ziua na\u0163ional\u0103, care devenise ziua \u00eentregii na\u0163iuni rom\u00e2ne, au contribuit la realizarea unei leg\u0103turi mai str\u00e2nse \u00eentre dinastia de Hohenzollern \u015fi poporul rom\u00e2n\u201d. <\/em>Imnul \u201eTr\u0103iasc\u0103 Regele\u201d a fost, mai t\u00e2rziu, preluat \u015fi inclus de c\u0103tre\u00a0 compozitorul George Enescu la sf\u00e2r\u015fitul lucr\u0103rii sale \u201ePoema Rom\u00e2n\u0103”: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=1-bVuXsnMqU<\/a> (min. 9:40-11:1.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Pu\u0163ini realizeaz\u0103 c\u0103 \u201eImnul Regal\u201d https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=2HlAoRdyj-8<\/a> are de fapt dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Prima parte este \u201eTr\u0103iasc\u0103 Regele\u201d \u00a0(min. 0:01- min. 1:12) iar a doua parte, este numit\u0103 \u201eTr\u0103iasc\u0103 Patria!”. (min.1:14-2:14) Prima parte exprima dragostea fa\u0163a de rege, iar cea din urm\u0103 exprim\u0103 sentimentul patriotic \u015fi iubirea de \u0163ar\u0103. Melodia p\u0103r\u0163ii a doua a func\u0163ionat f\u0103r\u0103 cuvinte \u00eencep\u00e2nd de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza \u015fi era un imn de \u00eent\u00e2mpinare a domnitorului precum \u201eMar\u015f triumfal \u015fi primirea steagului \u015fi a M\u0103riei Sale Prin\u0163ul Domnitor\u201d. (Este compus\u0103 tot de Eduard H\u00fcbsch \u015fi dateaz\u0103 din 1861. Versurile sunt scrise de Vasile Alecsandri \u00een 1881.) Anumite pasaje muzicale sunt reproduse \u015fi \u00een compozi\u0163ia muzical\u0103 pentru pian \u201eRapsodia rom\u00e2n\u0103” a lui Franz Liszt. https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=eLusXgRiAk8<\/a>. Legenda spune c\u0103 marele compozitor austriac ar fi auzit aceast\u0103 melodie \u00eentr-o vizit\u0103 pe care a f\u0103cut-o pe domeniul de la Mirce\u015fti a lui Alecsandri, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 c\u00e2nd l-a cunoscut \u015fi pe Barbu L\u0103utaru de la care s-a inspirat profund.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

Dup\u0103 instalarea regimului comunist, \u015fi transformarea titulaturii \u0163\u0103rii din Regatul Rom\u00e2niei \u00een Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103, s-a impus ideea f\u0103uririi unui nou imn care s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 noilor schimb\u0103ri politice. \u00een\u00a0anul 1948, \u00een ziarul \u201eFlac\u0103ra\u201d au fost publicate versurile celui de al treilea imn al Rom\u00e2niei, av\u00e2nd titlul \u201eZdrobite c\u0103tu\u015fe\u201d. Muzica: Matei Socor, versurile Aurel Baranga: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=VQW7dGYoJLw<\/a> \u00cen\u00a0anul 1953, imnul \u201eZdrobite c\u0103tu\u015fe\u201d a fost \u00eenlocuit cu\u00a0\u201eTe sl\u0103vim, Rom\u00e2nie!”\u00a0pe versuri de Eugen Frunz\u0103 \u015fi Dan De\u015fliu: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=Y0B8-91fKOY<\/a>. A urmat \u201eTrei culori\u201d care a d\u0103inuit p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ia din 1989 c\u00e2nd s-a sim\u0163it nevoia de o nou\u0103 schimbare. Muzica \u015fi versurile imnului \u201eTrei culori\u201d au fost compuse de Ciprian Porumbescu: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=bwcqEJMIZYQ<\/a>. Poemul \u201eTricolorul\u201d a fost adoptat (\u00eentr-o variant\u0103 modificat\u0103) ca imn na\u0163ional al\u00a0Republicii Socialiste Rom\u00e2nia<\/a>\u00a0prin legea nr. 33 din anul 1977.<\/p>\n

\n

\u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d – imnul na\u0163ional al Rom\u00e2niei zilelor noastre<\/strong><\/p>\n

\n

Actualul imn na\u0163ional al Rom\u00e2niei este \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d. Versurile apar\u0163in lui Andrei Mure\u015fianu (1816\u20131863), poet de factur\u0103 romantic\u0103, jurnalist, traduc\u0103tor, orator \u015fi tribun al perioadei care marcheaz\u0103 \u201eRevolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 de la 1848\u201d. Poemul \u201eUn r\u0103sunet\u201d, a fost redactat \u015fi publicat \u00een alfabet chirilic \u00een revista \u201eFoaie pentru minte, inim\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201d nr. 25 din 21 iunie 1848, dup\u0103 prima parte a Proclama\u0163iei de la Islaz. A fost pus pe note de Antonie Pantoleon Petroveanu (Anton Pann, 1796\u20131854), poet \u015fi etnograf, c\u0103rturar, c\u00e2nt\u0103re\u0163 \u015fi autor de manuale de muzic\u0103. A fost c\u00e2ntat pentru prima dat\u0103 la R\u00e2mnicul V\u00e2lcea, pe 29 iunie 1848, la aproximativ doua s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 izbucnirea revolu\u0163iei \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Versurile \u015fi aranjamentul \u00eei apar\u0163in lui Andrei Mure\u015fianu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dasc\u0103l la primul gimnaziu rom\u00e2nesc bra\u015fovean sus\u0163inea c\u0103 el este autorul muzicii.<\/p>\n

\n

Potrivit documentelor vremii, \u00een Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului \u00a0V\u00e2lcea, Dimitrie \u00a0Z\u0103g\u0103nescu, informa Ministrul Trebilor din L\u0103untru al \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne\u015fti c\u0103 la 29 iulie 1848, s-a organizat \u00een Gr\u0103dina Public\u0103 Z\u0103voi de la poalele Capelei din R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, o manifestare patriotic\u0103, de c\u0103tre un grup de tineri revolu\u0163ionari pa\u015fopti\u015fti condu\u015fi de Anton Pann. Atunci s-a intonat oficial, pentru prima dat\u0103, c\u00e2ntecul revolu\u0163ionar \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d. L\u00e2ng\u0103 de comisarul Z\u0103g\u0103nescu se mai afla cu aceasta ocazie \u015fi prefectul jude\u0163ului, al\u0103turi de Garda Na\u0163ionala – despre care ni se spune c\u0103 \u201ea tras salve de arme detun\u0103toare\u201d.<\/p>\n

\n

Prima \u00eenregistrare a melodiei s-a f\u0103cut pe disc de vinil, \u00een 1900, \u00een S.U.A., \u00een interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia \u00een 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucure\u015fti reunit\u0103 cu fanfara Regimentului \u015etefan cel Mare din Ia\u015fi au realizat cea dint\u00e2i \u00eenregistrare instrumental\u0103. \u00cen acela\u015fi an, corul \u201eIon Vidu\u201d din Lugoj a \u00eenregistrat pentru prima dat\u0103 pe disc varianta coral\u0103.<\/p>\n

\n

\u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d a devenit cu timpul c\u00e2ntecul-simbol \u00een perioadele cele mai grele din istoria Rom\u00e2niei. Imnul a fost intonat \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial. C\u00e2ntecul \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne!” a fost interzis dup\u0103 instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jum\u0103tate de secol. A fost c\u00e2ntat, \u00eens\u0103, \u00een timpul revoltei de la Bra\u015fov, din 15 noiembrie 1987 \u015fi \u00een timpul Revolu\u0163iei din decembrie 1989. \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne!” a fost ales imn na\u0163ional al Rom\u00e2niei, fiind consacrat prin Constitu\u0163ia din 1991. Conform Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei, Imnul Na\u0163ional este considerat simbol na\u0163ional, al\u0103turi de drapelul tricolor, stema \u0163\u0103rii \u015fi sigiliul statului.<\/p>\n

\n

Iat\u0103 ce ne relateaz\u0103 istoricul literar \u015etefan Cazimir despre actualul imn na\u0163ional: \u201e<\/em>\u00ab<\/em>De\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!<\/em>\u00bb<\/em> a fost intonat pentru prima dat\u0103 \u00een seara de 21 decembrie 1989, \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, undeva pe la Hotelul Intercontinental. E adev\u0103rat, oamenii nu-l \u015ftiau prea bine, dar \u015ftiau \u00een schimb melodia. Cunosc acest am\u0103nunt pentru c\u0103 am fost de fa\u0163\u0103 c\u00e2nd s-a intonat. <\/em>\u00ab<\/em>De\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!<\/em>\u00bb<\/em> nu a fost propus de niciun CPUN. A venit de la sine, prin voin\u0163a oamenilor. \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!” a devenit oficial Imnul Rom\u00e2niei \u00een anul 1991, odat\u0103 cu adoptarea noii Constitu\u0163ii, \u00een care este men\u0163ionat \u015fi ast\u0103zi, la articolul 12 – Simboluri na\u0163ionale.\u201d<\/em><\/p>\n

\n*<\/p>\n

\u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne\u201d, imnul de stat al Rom\u00e2niei\u00a0este alc\u0103tuit din unsprezece strofe. Articolul 9, din \u201eLegea nr.75\/1994\u201d prevede c\u0103 \u00een interpretarea vocal\u0103 prescurtat\u0103, imnul na\u0163ional al Rom\u00e2niei se intoneaz\u0103 potrivit textului \u015fi partiturii prev\u0103zute la Anexa nr.3, din actuala constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei. Imnul \u00een \u00eentregimea lui este prev\u0103zut in Anexa nr.2. \u00cen interpretarea fanfarelor sau a altor forma\u0163ii instrumentale, muzica imnului na\u0163ional se intoneaz\u0103 o singura dat\u0103. La ocazii festive se interpreteaz\u0103 doar strofele 1, 2, 4 \u015fi 11. Dup\u0103 cum se poate observa, conform poemului original, acestea nu sunt succesive. Prima strof\u0103 a imnului nostru na\u0163ional are o semnifica\u0163ie deosebit\u0103, chiar dac\u0103 a fost scris\u0103 cu mai bine de un secol \u015fi jum\u0103tate \u00een urm\u0103, f\u0103c\u00e2nd un puternic apel la con\u015ftiin\u0163a cet\u0103\u0163eanului rom\u00e2n, care mi\u015fcat de schimb\u0103rile parvenite dup\u0103 evenimentele din decembrie 1989, trebuie s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 un nou ideal, s\u0103 lupte pentru p\u0103strarea integrit\u0103\u0163ii patriei sale, pentru prosperitate, reintegrarea \u00een structurile europene \u015fi pentru a preda genera\u0163iilor viitoare o \u0163ara respectat\u0103 de str\u0103ini, un partener demn, egal \u015fi admirat de restul statelor lumii, cu o imagine pozitiv\u0103 a Rom\u00e2niei, a\u015fa cum o merit\u0103m de fapt.<\/p>\n

\n

DE\u015eTEAPT\u0102-TE, ROM\u00c2NE!\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

De\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne, din somnul cel de moarte,
\n\u00cen care te-ad\u00e2ncir\u0103 barbarii de tirani!
\nAcum ori niciodat\u0103, croie\u015fte-\u0163i alt\u0103 soarte,
\nLa care s\u0103 se-nchine \u015fi cruzii t\u0103i du\u015fmani.<\/p>\n

Acum ori niciodat\u0103 s\u0103 d\u0103m dovezi la lume
\nC\u0103-n aste m\u00e2ni mai curge un s\u00e2nge de roman,
\n\u015ei c\u0103-n a noastre piepturi p\u0103str\u0103m cu fal\u0103-un nume
\nTriumf\u0103tor \u00een lupte, un nume de Traian!<\/p>\n

\u00cenal\u0163\u0103-\u0163i lata frunte \u015fi caut\u0103-n giur de tine,
\nCum stau ca brazi \u00een munte voinici sute de mii;
\nUn glas ei mai a\u015fteapt\u0103 \u015fi sar ca lupi \u00een st\u00e2ne,
\nB\u0103tr\u00e2ni, b\u0103rba\u0163i, juni, tineri, din mun\u0163i \u015fi din c\u00e2mpii!<\/p>\n

Privi\u0163i, m\u0103re\u0163e umbre, Mihai, \u015etefan, Corvine,
\nRom\u00e2na na\u0163iune, ai vo\u015ftri str\u0103nepo\u0163i,
\nCu bra\u0163ele armate, cu focul vostru-n vine,
\n\u201eVia\u0163a-n libertate ori moarte!\u201d strig\u0103 to\u0163i.<\/p>\n

Pre voi v\u0103 nimicir\u0103 a pizmei r\u0103utate
\n\u015ei oarba neunire la Milcov \u015fi Carpa\u0163i!
\nDar noi, p\u0103trun\u015fi la suflet de sf\u00e2nta libertate,
\nJur\u0103m c\u0103 vom da m\u00e2na, s\u0103 fim pururea fra\u0163i!<\/p>\n

O mam\u0103 v\u0103duvit\u0103 de la Mihai cel Mare
\nPretinde de la fii-\u015fi azi m\u00e2n\u0103 d-ajutori,
\n\u015ei blast\u0103m\u0103 cu lacr\u0103mi \u00een ochi pe ori\u015ficare,
\n\u00cen astfel de pericul s-ar face v\u00e2nz\u0103tori!<\/p>\n

De fulgere s\u0103 piar\u0103, de tr\u0103snet \u015fi pucioas\u0103,
\nOricare s-ar retrage din gloriosul loc,
\nC\u00e2nd patria sau mama, cu inima duioas\u0103,
\nVa cere ca s\u0103 trecem prin sabie \u015fi foc!<\/p>\n

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
\nA c\u0103rui pl\u0103gi fatale \u015fi azi le mai sim\u0163im;
\nAcum se v\u00e2r\u0103 cnuta \u00een vetrele str\u0103bune,
\nDar martor ne e Domnul c\u0103 vii nu o primim!<\/p>\n

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
\nAl c\u0103rui jug din seculi ca vitele-l purt\u0103m;
\nAcum se-ncearc\u0103 cruzii, \u00een oarba lor trufie,
\nS\u0103 ne r\u0103peasc\u0103 limba, dar mor\u0163i numai o d\u0103m!<\/p>\n

Rom\u00e2ni din patru unghiuri, acum ori niciodat\u0103
\nUni\u0163i-v\u0103 \u00een cuget, uni\u0163i-v\u0103-n sim\u0163iri!
\nStriga\u0163i \u00een lumea larg\u0103 c\u0103 Dun\u0103rea-i furat\u0103
\nPrin intrig\u0103 \u015fi sil\u0103, viclene uneltiri!<\/p>\n

Preo\u0163i, cu crucea-n frunte c\u0103ci oastea e cre\u015ftin\u0103,
\nDeviza-i libertate \u015fi scopul ei preasf\u00e2nt.
\nMurim mai bine-n lupt\u0103, cu glorie deplin\u0103,<\/p>\n

*<\/p>\n

Exist\u0103 \u015fi o versiune destul de reu\u015fit\u0103 \u00een limba englez\u0103, cu toate c\u0103 legea rom\u00e2n\u0103 nu permite nicio traducere a imnului \u00een alte limbi dec\u00e2t cea rom\u00e2nesc\u0103.<\/p>\n

\n

\n

AWAKEN THEE, ROMANIAN\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

(Romanian anthem)<\/p>\n

\n

Awaken thee, Romanian, shake off the deadly slumber<\/p>\n

The scourge of inauspicious barbarian tyrannies<\/p>\n

And now or never to a bright horizon clamber<\/p>\n

That shall to shame put all your nocuous enemies.<\/p>\n

\n

It\u2019s now or never to the world we readily proclaim<\/p>\n

In our veins throbs and ancestry of Roman<\/p>\n

And in our hearts forever we glorify a name<\/p>\n

Resounding of battle, the name of gallant Trajan.<\/p>\n

\n

Do look imperial shadows, Michael, Stephen, Corvinus<\/p>\n

At the Romanian nation, your mighty progeny<\/p>\n

With arms like steel and hearts of fire impetuous<\/p>\n

It\u2019s either free or dead, that\u2019s what they all decree.<\/p>\n

\n

Priests, rise the cross, this Christian army\u2019s liberating<\/p>\n

The word is freedom, no less sacred is the end<\/p>\n

We\u2019d rather die in battle, in elevated glory<\/p>\n

Than live again enslaved on our ancestral land.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

29 iulie, Ziua Imnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei<\/strong><\/strong><\/p>\n

\n

\u00cen 1998, Parlamentul Rom\u00e2niei a hot\u0103r\u00e2t ca ziua de 29 iulie s\u0103 devin\u0103 \u201eZiua Imnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei\u201d. Acest lucru s-a datoreaz\u0103 faptului c\u0103 la 29 iulie 1998 se \u00eemplineau 150 de ani de c\u00e2nd s-a c\u00e2ntat pentru prima dat\u0103 \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!\u201d.<\/p>\n

\n

Data de 29 iulie a fost proclamat\u0103, \u00een conformitate cu Legea nr. 99\/1998, Ziua Imnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei \u2013 \u201eDe\u015fteapt\u0103-te, rom\u00e2ne!”, simbol al unit\u0103\u0163ii Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne de la 1848. Imnul a fost folosit pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 \u015fi de Republica Moldova \u00een diferite ocazii solemne (\u00eentre 1917-1918). \u00centre anii 1991-1994 a fost declarat imn na\u0163ional dar a fost \u00eenlocuit cu imnul \u201eLimba noastr\u0103\u201d care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi in prezent.<\/p>\n

_________________<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Not\u0103:<\/strong> Con\u0163inutul acestui material nu este oficial \u015fi are doar un caracter informativ.\u00a0\u00a0Toate imnurile Rom\u00e2niei, de la 1862 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent se pot asculta pe youtube la adresa:<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=3lhB42xRifU<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George ROCA\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

Oradea, 29 Iunie \u2013 Sydney 29 Iulie 2016\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ziua Imnului Na\u0163ional al Rom\u00e2niei\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n

————————————————<\/strong><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\n