{"id":26810,"date":"2016-07-30T10:02:04","date_gmt":"2016-07-30T10:02:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26810"},"modified":"2016-07-30T10:07:46","modified_gmt":"2016-07-30T10:07:46","slug":"george-anca-in-asteptarea-publicarii-traducerii-adevar-si-revelatie-de-dumitru-draghicescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/07\/30\/george-anca-in-asteptarea-publicarii-traducerii-adevar-si-revelatie-de-dumitru-draghicescu\/","title":{"rendered":"George Anca \u00een a\u0219teptarea public\u0103rii traducerii: ,,Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie” de Dumitru Dr\u0103ghicescu"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen a\u0219teptarea public\u0103rii traducerii:<\/p>\n

ADEV\u0102R\u00a0 \u0218I \u00a0<\/a>REVELA\u021aIE DE <\/a>DUMITRU DR\u0102GHICESCU <\/a><\/p>\n

Pentru Sesiunea \u0219i volumul Dr\u0103ghicescu:<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

DE\u00a0 LA\u00a0 AUGUSTIN\u00a0 LA\u00a0 DR\u0102GHICESCU de George Anca<\/em><\/p>\n

DUMITRU\u00a0 DR\u0102GHICESCU \u0218I RUTH BENEDICT\u00a0 de George Anca<\/em><\/p>\n

REVELA\u021aIE\u00a0 CU\u00a0 DRAGHICESCO scenometrie \u00een 3 acte de George Anca<\/p>\n

GEORGE H. MEAD DESPRE D. DRAGHICESCO<\/p>\n

ALBERT\u00a0 THOMAS Prefa\u021b\u0103 la NOUA CETATE A LUI DUMNEZEUD.<\/strong><\/p>\n

Draghicesco, V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation\u00a0 recenzie de Henry Corbin<\/strong><\/p>\n

Dumnezeu , om , \u0219i Dimitrie Draghicesco de John H. Hershey<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0GEORGE H. MEAD DESPRE D. DRAGHICESCO<\/strong><\/p>\n

Recenzie la\u00a0\u00a0 Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social
\n\u0219i Le Probleme du Dterminisme Social , Dterminisme
\nBiologique \u0219i Dterminisme Social. D. Draghicesco .<\/em><\/strong><\/p>\n

Du Role de l’ individual dans le Determinisme Social<\/em> . D. Draghicesco . Paris , Felix Alcan , 1904 . Pp 367.Le Probleme du Determinisme Social , Determinisme Biologique et Determinisme Social . D. Draghicesco . Paris , Editions de la Grande France , 1903 . Pp 99 .<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 M. Draghicesco , \u00eentr-o bro\u0219ur\u0103 intitulat\u0103 Le Probleme du Determinisme Social<\/em> \u0219i \u00eentr-o carte urm\u00e2nd cu un an mai t\u00e2rziu, Du Role de l’ individual dans le Dterminisme Social<\/em>, a prezentat o declara\u021bie asupra rela\u021biei dintre sociologie \u0219i psihologie, care, \u00een orice caz, scoate in relief puternic problemele legate de rela\u021biile acestor \u0219tiin\u021be .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen prima sa lucrare,\u00a0 M. Draghicesco se ocup\u0103 de diferen\u021ba pe care el o concepe ca exist\u00e2nd \u00eentre \u0219tiin\u021bele sociale \u0219i \u0219tiin\u021bele naturale pozitiviste. Acestea din urm\u0103, potrivit lui, servesc s\u0103 profe\u021beasc\u0103 viitorul, printr-un studiu al trecutului. Trecutul le ofer\u0103 faptele care \u00een uniformitatea \u0219i invariabilitatea lor dezv\u0103luie legile care determin\u0103 succesiunea necesar\u0103 a evenimentelor \u00een viitor. Acestui grup de \u0219tiin\u021be trebuie s\u0103 apar\u021bin\u0103 biologia, iar dac\u0103 individul\u00a0 urmeaz\u0103 s\u0103 fie definit \u0219i analizat de o fiziologie \u0219i o psihologie dependent\u0103 de fiziologie, \u0219i de o sociologie care urmeaz\u0103 acela\u0219i traseu, determinismul \u0219tiin\u021belor sociale va fi cel al biologiei .
\n\u00cepotriva acestui fapt, autorul face un protest viguros. Baza protestului este c\u0103 evenimentele de con\u0219tiin\u021b\u0103 nu pot fi predicate, pentru c\u0103 ele izvor\u0103sc dintr-o surs\u0103 care se afl\u0103 mai sus dec\u00e2t cea a fenomenelor naturale. \u00cen primul r\u00e2nd, el constat\u0103 c\u0103 fenomenele de con\u0219tiin\u021b\u0103 sunt de un caracter cu totul diferit . Ele sunt \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 ra\u021bionale \u0219i teleologice \u00een structura lor, \u00een timp ce fenomenele naturale sunt mecanice. De aici el trece la discu\u021bia despre natura rela\u021biei dintre corp \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103. Ipoteza c\u0103 con\u0219tiin\u021ba este un epifenomen este respins\u0103 din cauza eficacitat\u0103\u021bii evidente a con\u0219tiin\u021bei \u00een conduita noastr\u0103, \u00een timp ce doctrinele paralele ale\u00a0 materialismului \u0219i spiritualismului sunt trase \u00een \u021beapa\u00a0 contradic\u021biilor \u0219i implica\u021biilor lor metafizice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Alternativa pe care autorul o substituie acestei ipoteze este cea a societ\u0103\u021bii, sau o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 general\u0103 (este imposibil s\u0103 se determine pe care anume dintre acestea o are el \u00een minte), care este matricea din care apare con\u0219tiin\u021ba individual\u0103. Rela\u021biile sociale sunt reale , obiective , \u0219i, potrivit autorului, sursa tuturor st\u0103rilor de con\u0219tiin\u021b\u0103 care se afl\u0103 mai presus de de cea mai simpl\u0103\u00a0 senzatie \u0219i impuls. \u00cen loc, deci, de un creier cu epifenomenul s\u0103u, con\u0219tiin\u021ba, care nu este dec\u00e2t umbra realitat\u0103\u021bii, acolo se afl\u0103 plexul social, care nu este doar ca o \u021bes\u0103tur\u0103 \u0219i b\u0103t\u0103tur\u0103 de fapte, dar este, la urma urmei, \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba con\u0219tiin\u021bei.\u00a0 Fazele mai simple, nereflexive, ale con\u0219tiin\u021bei ar fi, prin urmare, dependente de determinismul fiziologic al corpului fizic, \u00een timp ce procesele superioare din care apare individul con\u0219tient s-ar ridica din \u0219i ar depinde de complexul social \u0219i determinismul s\u0103u, un determinism care este teleologic pe c\u00e2nd cel dint\u00e2i este mecanic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Autorul aduce \u00een aceast\u0103 discu\u021bie problema mo\u0219tenirii de tr\u0103s\u0103turi dob\u00e2ndite, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 pot fi precizate numai acele tr\u0103s\u0103turi care decurg din condi\u021bii permanente \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u0219i care vor continua s\u0103 aib\u0103 aceea\u0219i valoare pentru forme descendente pe care le-au avut acele forme parentale \u00een care a ap\u0103rut varia\u021bia. El conclude de aici c\u0103 acele condi\u021bii at\u00e2t de instabile \u0219i variante precum\u00a0 cele ale mediului social nu pot fi, eventual, temei pentru mo\u0219tenirea tr\u0103s\u0103turile dob\u00e2ndite ale vie\u021bii con\u0219tiente. Astfel apare un alt tip de mo\u0219tenire \u00een lumea social\u0103 prin care caracteristicile dob\u00e2ndite sunt pronun\u021bate pe calea institu\u021biilor sociale. Baza mo\u0219tenirii \u00een lumea biologic\u0103 este c\u0103 rezultatele dezvolt\u0103ri au fost asimilate \u00een textura\u00a0 materiei biologice, astfel \u00eenc\u00e2t forma-copil\u00a0 aduce caracteristicile sale complet determinate cu ea \u00een lume; \u00een timp ce \u00een lumea social\u0103 forma vine pe c\u00e2t posibil ca o pagin\u0103 alb\u0103, cu nicio caracteristic\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenscris\u0103 pe ea , dar gata pentru determinarea mediului s\u0103u social prin educa\u021bie \u0219i formare . Astfel, se face o distinc\u021bie capital\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 lumi, care pare pentru M. Draghicesco cel mai important moment .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u0219a\u00a0 cum am indicat, exist\u0103 o \u00eentreag\u0103 lips\u0103 de analiz\u0103 a acestei dependen\u021be de mediul social. La un moment dat, autorul sub\u00een\u021belege c\u0103 complexul social este un mediu obiectiv antecedent existent \u00eenainte de con\u0219tiin\u021ba c\u0103reia \u00eei este substratul \u00eentr-un anume sens. Alt\u0103dat\u0103 el implic\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 general\u0103 din care apare con\u0219tiin\u021ba individual\u0103. \u00cen timp ce p\u0103rea s\u0103 resping\u0103 pozi\u021bia lui Wundt c\u0103 aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103 trebuie s\u0103 apar\u0103 \u00een cea a indivizilor, el nu discut\u0103 nic\u0103ieri \u00een mod adecvat aceast\u0103 asumare, nici rela\u021bia acesteia cu o teorie a con\u0219tiin\u021bei cognitive.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Se adug\u0103 la aceasta prezum\u021bia autorului c\u0103 evenimentele din\u00a0 lumea con\u0219tiin\u021bei pot rezulta din cauza\u021bie f\u0103r\u0103 nicio serie fix\u0103 ori recurent\u0103, \u0219i, finalmente, urm\u00e2nd pa\u0219ii lui Tarde, sugereaz\u0103 c\u0103 lumea social\u0103 este t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een compara\u021bie cu aceea fizic\u0103; c\u0103 nenum\u0103ratele ere necesare pentru a cl\u0103di sistemul solar \u0219i una din planetele sale au rezultat prin evolu\u021bie continu\u0103 \u00eentr-un curs aproape invariabil al evenimentelor; c\u0103 lumea social\u0103 este , prin compara\u021bie , dec\u00e2t\u00a0 \u00eentr-o epoc\u0103 de haos, comparabila cu stadiul nebular timpuriu al sistemului solar; c\u0103 scienti\u0219tii\u00a0 care vor fi speculat\u00a0 la \u00eenceputuri perioada nebular\u0103 nu puteau cumva prezice evenimentele ce aveau s\u0103 vin\u0103 \u00een cadrul sistemului, a\u0219a cum pot acum prezice cu certitudine o eclips\u0103; \u0219i vedem c\u0103 o mare varietate de considera\u021bii pe niveluri cu totul diferite logic sunt aduse \u00een fa\u021b\u0103. La un punct, el sugereaz\u0103 c\u0103 este de conceput o perioad\u0103 viitoare c\u00e2nd o astfel de evolu\u021bie va avea loc \u00een cadrul lumii sociale, c\u0103 se va petrece o integrare social\u0103 complet\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t procesele de drept \u0219i metod\u0103 vor fi trecute complet \u00een con\u0219tiin\u021ba omenirii \u0219i toate ac\u021biunile sale vor fi determinate, a\u0219a cum sunt evenimentele mecanice ale lumii fizice. La un alt punct el implic\u0103 faptul c\u0103 ini\u021biativa con\u0219tiin\u021bei face orice astfel de rezultat o imposibilitate.
\nC\u00e2nd ne \u00eentoarcem la cartea lui M. Draghicesco despre rolul individului \u00een determinismul social, g\u0103sim un efort mai detaliat pentru a dovedi identificarea sociologiei \u0219i psihologiei, care este teza final\u0103 a bro\u0219urii sale . El insist\u0103 din nou c\u0103 lumea fizic\u0103 nu poate fi la temei pentru explicarea con\u0219tiin\u021bei din cauza complexit\u0103\u021bii extreme a con\u021binutului con\u0219tient. Pentru autor, lumea fizic\u0103 este extrem de simpl\u0103, f\u0103cut\u0103 din serii care se repet\u0103 f\u0103r\u0103 excep\u021bie, neoferind nicio varietate, pe de-o parte, \u0219i niciun principiu de sintez\u0103, pe de alta. Varietatea \u0219i activitatea sintetic\u0103 sunt acceptate a fi condi\u021biile con\u0219tiin\u021bei noastre personale, iar varietatea infinit\u0103 a lumii fizice \u0219i sintezele sale sunt oarecum dispre\u021buitor respinse ca fiind destul de inadecvate pentru trezirea con\u0219tiin\u021bei reflexive umane, \u00een timp ce acestea ar putea fi suficiente pentru stimularea proceselor vitale ale formelor animale inferioare . Mediul social este cel la care trebuie s\u0103 ne uit\u0103m pentru condi\u021biile \u00een care poate ap\u0103rea reflec\u021bia .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Procesele sociale, \u00een plus, merg \u00een paralel cu psihologicul. \u00centreaga evolu\u021bie social\u0103 este un proces de integrare, iar aceast\u0103 integrare are dou\u0103 faze ale sale, care r\u0103spund direct celor dou\u0103 cerin\u021be ale con\u0219tiin\u021bei reflexive. Toat\u0103 istoria arat\u0103 societatea m\u0103tur\u00e2nd continuu tot mai multe comunit\u0103\u021bi una \u00een alta, \u00een timp ce \u00eensu\u0219i acest proces de cre\u0219tere a extensiei societ\u0103\u021bii implic\u0103 o diferen\u021biere a\u00a0 noilor func\u021bii sociale \u0219i o organizare mai profund\u0103 dec\u00e2t ar fi putut exista \u00een oricare dintre comunit\u0103\u021bile mai mici . Aceast\u0103 mi\u0219care este at\u00e2t de continu\u0103 \u0219i ne\u00eencetat\u0103\u00a0 \u00eenc\u00e2t nu i se poate pune nicio limit\u0103, cu\u00a0 excep\u021bia integr\u0103rii finale a rasei, de\u0219i pas cu pas cu aceast\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire a vie\u021bii comunitare, trebuie s\u0103 creasc\u0103 ad\u00e2ncimea \u0219i intensitatea con\u0219tiin\u021bei sociale. Atunci, aici avem ivirea continu\u0103 a sintezei noi \u0219i ne\u00eencetate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 vom examina procesele de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i procesele sociale mai \u00een detaliu vom g\u0103si c\u0103 percep\u021bia este exprimat\u0103 \u00een termeni de psihologie modern\u0103 ca o form\u0103 de sugestie, c\u0103 asocia\u021bia de idei revine la procesele de aten\u021bie \u0219i repeti\u021bie, \u0219i c\u0103 aten\u021bia este dec\u00e2t expresia subiectiv\u0103 a prestigiului, autoritatea cu care un element din mediul \u00eenconjur\u0103tor ne comand\u0103, \u00een timp ce repetarea este o chestiune de educa\u021bie, dac\u0103 lu\u0103m educa\u021bia \u00een sensul s\u0103u cel mai larg. Dar sugestia \u0219i prestigiul , autoritatea \u0219i educa\u021bia pot fi concepute doar din punct de vedere social . Avans\u00e2nd la imagina\u021bie, este de a fi identificat\u0103 cu inven\u021bia, iar abstractizarea cu func\u021bionarea controlului social prin legi \u0219i obiceiuri, \u00een timp ce activitatea voluntar\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te marea \u0219i de ad\u00e2ncime expresie \u00een ceea ce\u00a0 M. Draghicesco define\u0219te ca geniu. Geniul este persoana care d\u0103 expresie\u00a0 noii legi \u0219i prin identificarea lui cu mediul s\u0103u pe de o parte , \u0219i ini\u021biativa lui, pe de alt\u0103 parte, imprim\u0103 ideea asupra comunit\u0103\u021bii , \u0219i ridic\u0103 masa p\u00e2n\u0103 la ea , astfel c\u0103 ideea devine o parte din con\u0219tiin\u021ba \u00eentregii societ\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u00a0Aceste legi sociale sunt inculcate tinerei genera\u021bii, prin toate institu\u021biile sociale . Schimb\u0103rile care au loc trebuie s\u0103 fac\u0103 acest lucru prin geniul care face avansul posibil, care este voin\u021ba social\u0103 . Avansul este necesar datorit\u0103 \u00eensu\u0219i procesului de continu\u0103 integrare social\u0103\u00a0 care implic\u0103 absorb\u021bia ne\u00eencetat\u0103 de con\u021binut nou \u0219i tot ne\u00eencetat\u0103 organizare nou\u0103.\u00a0 Concluzia \u00eentregii materii este c\u0103 psihologia este dec\u00e2t pedagogie aplicat\u0103 , declara\u021bia \u00een termeni individuali ai opera\u021biei prin care societatea \u00ee\u0219i controleaz\u0103 membrii, \u0219i ia din timp m\u0103surile necesare pe care le implic\u0103 integrarea social\u0103. Astfel, sociologie \u0219i psihologie devenin identificate, fiind dec\u00e2t aceea\u0219i \u0219tiin\u021b\u0103 privind spre acela\u0219i domeniu prin ferestre diferite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Recenzentului \u00eei pare o chestiune de nicio mare importan\u021b\u0103 c\u0103 un paralelism complet se poate urm\u0103ri \u00eentre con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i mediul pe care-l cunoa\u0219te. Cunoa\u0219terea este universal recunoscut\u0103 ca fiind constructiv\u0103, a\u0219a \u00eenc\u00e2t astfel de paralelism \u00eentre proces \u0219i produs este de a\u0219teptat. Cu siguran\u021b\u0103, ceea ce M. Draghicesco repro\u0219eaz\u0103 psihologului fiziologist c\u0103 face\u00a0 este ceea ce el a f\u0103cut cu niciun mandat mai bun ca psiholog social. Psihologul a subliniat c\u0103 lumea fizic\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din reprezent\u0103rile noastre, c\u0103 legile sale sunt doar asocia\u021bii ale ideile noastre, \u0219i c\u0103 obiectele sale au unitatea apercep\u021biei\u00a0 noastre sintetice . Dac\u0103 ar fi fost de conceput c\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 ar putea ob\u021bine o putere de sintez\u0103 din sintezele care-o afecteaz\u0103 prin mediul s\u0103u , cu siguran\u021b\u0103, acestea puteau fi g\u0103site \u00een lumea \u0219tiin\u021bei fizice. James Mill a dedus asocierea\u00a0 ideilor din succesiunea de evenimente \u00een natura fizic\u0103 despre noi . Dac\u0103 stimulul social poate comanda aten\u021bia noastr\u0103, cu siguran\u021b\u0103 cel fizic a exercitat aceast\u0103 autoritate pentru perioade mai lungi, \u0219i obiectele sale au dat mai departe sugestiile cu care impulsurile native au r\u0103spuns la percep\u021bia naiv\u0103. Legea natural\u0103 prezint\u0103 cu siguran\u021b\u0103 cazuri clasice de abstractizare, \u0219i cine va trage linia \u00eentre impuls \u0219i voin\u021b\u0103? Exist\u0103 , totu\u0219i , o problem\u0103 ridicat\u0103\u00a0 aici care merit\u0103 o analiz\u0103 mai profund\u0103 dec\u00e2t \u00eei acord\u0103 M. Draghicesco. Este problema rela\u021biei individului, de care se ocup\u0103\u00a0 psihologia,\u00a0 cu acel proces de con\u0219tiin\u021b\u0103\u00a0 \u00een ansamblu. Pe de o parte acest lucru este cu deosebire\u00a0 o problem\u0103 de psihologie social\u0103, dar problema care apare deodat\u0103 este dac\u0103 individul cu care se ocup\u0103\u00a0 psihologul este acela\u0219i cu cel al sociologului. Autorul nostru insist\u0103 c\u0103 sunt aceia\u0219i \u0219i c\u0103 \u0219tiin\u021bele sunt doar o \u0219tiin\u021b\u0103 .
\nExist\u0103 un punct de vedere din care obiectul social pare esen\u021bial diferit de cel al percep\u021biei fizice . Celelalte sine stau pe o baz\u0103 diferit\u0103 de cel a obiectelor fizice. Obiectele fizice sunt doar obiecte de percep\u021bie, \u00een timp ce alte sine sunt subiecte perceptive precum \u0219i\u00a0 obiecte percepute . Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 are vreo semnifica\u021bie pentru procesul de cunoa\u0219tere . \u00cen\u021beleg c\u0103 sim\u021b\u0103m\u00e2ntul acestei diferen\u021be este ceea ce st\u0103 \u00een spatele pozi\u021biei autorului dup\u0103 care con\u0219tiin\u021ba social\u0103 st\u0103 pe un plan mai \u00eenalt dec\u00e2t con\u0219tiin\u021ba fizic\u0103. \u0219i prevede mecanismul de cunoa\u0219tere \u00een sine. Potrivit prezum\u021biei sale, con\u0219tiin\u021ba reflexiv\u0103, reprezentativ\u0103 este esen\u021bial o con\u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103.
\nPus\u0103 \u00een termeni oarecum diferi\u021bi, situa\u021bia este aceasta : cunoa\u0219terea este \u00een esen\u021b\u0103 un proces de sintez\u0103 care implic\u0103 un sine organizator, dar acest sine apare numai \u00een m\u0103sura \u00een care alte sine, alii, apar \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 . Profesorul Baldwin \u00een a sa\u00a0 Dezvoltare mental\u0103 <\/em>a descris, poate , la fel de satisf\u0103c\u0103tor ca orice psiholog, procesul prin care personalitatea proprie a copilului rezult\u0103 din diferen\u021bierea unei con\u0219tiin\u021be sociale generale \u00eentr-un ego \u0219i alii. \u0218i aceste alte sine sunt acceptate ca subiecte ca \u00eentru subiectul cunosc\u0103tor, \u0219i deci nu ca obiectul cunoascut. Acest fapt, din punctul de vedere al eticii, este de o importan\u021b\u0103 capital\u0103. Dup\u0103 cum a afirmat Kant, aceste alte sine nu pot fi simple mijloace a\u0219a cum sunt obiectele fizice.\u00a0 Ele trebuie s\u0103 fie recunoscute ca scopuri . Are vreo importan\u021b\u0103 acest fapt pentru psihologia cunoa\u0219terii? Dac\u0103 ne \u00eentoarcem la con\u0219tiinta imediat\u0103, nu g\u0103sim nici o dovad\u0103 direct\u0103 specific\u0103 a unei valori cognitive care s\u0103 fie inerent\u0103\u00a0 \u00een percep\u021biile noastre sociale \u00een compara\u021bie cu percep\u021biile fizice . Una este la fel de real\u0103 precum cealalt\u0103 . Din punct de vedere psihologic, intrebarea devine aceasta : prezint\u0103 introspec\u021bia sinele cunosc\u0103tor cunosc\u0103torului ca un con\u021binut social implic\u00e2nd necesarmente alte sine, \u00een timp ce obiectul fizic cunoscut este subiect de analiz\u0103 \u00een st\u0103ri care s\u0103 se refere la acest sine? Dac\u0103 acesta ar fi cazul, am putea \u00eentr-adev\u0103r deduce \u00eentreg procesul cognitiv dintr-o con\u0219tiin\u021b\u0103 care a fost \u00een primul r\u00e2nd social\u0103 \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd fizic\u0103. Dar\u00a0 fapt este c\u0103 acest sine pe care intrespec\u021bia noastr\u0103 \u00eel revel\u0103 este a\u0219a-numitul sine empiric, \u0219i este la fel de mult un construct ca \u0219i obiectul fizic. Un sine constructiv nu apare niciodat\u0103 ca obiect al introspec\u021biei. El nu mai poate fi ajuns pe masa de disec\u021bie, dec\u00e2t pe cea a ego-ului transcendental al lui Kant. Este, egal, adev\u0103rat c\u0103 nu putem construi sine empirice, f\u0103r\u0103 a construi alte euri. Este la fel de adev\u0103rat c\u0103 nu putem construi corpurile noastre fizice ca obiecte, f\u0103r\u0103 a construi alte obiecte fizice, \u0219i aceasta este o bucat\u0103 de idealism berkeleyan de a raporta con\u0219tiin\u021ba obiectelor fizice la con\u0219tiin\u021ba sinelui empiric, d\u00e2nd preceden\u021b\u0103 \u00een realitate celui din urm\u0103 asupra celui dint\u00e2i. Este greu s\u0103 vezi c\u0103 psihologia, ca o analiz\u0103 a con\u0219tiin\u021bei reflexive, este, \u00een esen\u021b\u0103, social\u0103 \u00een caracterul s\u0103u .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exist\u0103 o alt\u0103 atitudine a autorului, care duce mai mult sau mai pu\u021bin direct la aceast\u0103 chestiune. El presupune c\u0103 \u0219tiin\u021bele fizice ne dau o teorie fix\u0103 a naturii, care nu se schimb\u0103 , nu este supus\u0103 reconstruc\u021biilor constante care fac obiectul unor teorii sociale. Ipoteza este una ne\u00eentemeiat\u0103 . Ar fi dificil pentru teoria social\u0103 s\u0103 se schimbe mult mai rapid sau mai fundamental dec\u00e2t a f\u0103cut-o teoria materiei \u00een ultima jum\u0103tate de secol. Fapt este c\u0103 atitudinea noastr\u0103 fa\u021b\u0103 de teoria fizic\u0103 este exact aceea\u0219i ca \u0219i fa\u021b\u0103 de teoria social\u0103 . Fiecare nou\u0103 ipotez\u0103 aduce cu ea o schimbare radical\u0103 de un asemenea caracter \u00eenc\u00e2t\u00a0 ar fi fost imposibil pentru omul de \u0219tiin\u021b\u0103 de a fi prezis noua ipoteza de la cea mai deplin\u0103 cunoa\u0219tere posibil\u0103 a lumii \u00een vechime. Din punctul de vedere ptolemaic, nimeni nu ar fi putut vreodat\u0103 argumenta sau prezice pe cel copernican. \u0218i este esen\u021ba nu numai a pragmatismului, dar a celor mai multe alte doctrine filosofice moderne ale cunoa\u0219terii, s\u0103 apeleze la aceast\u0103 cunoa\u0219tere \u0219tiin\u021bific\u0103 realmente\u00a0 teleologic\u0103 precum cea a \u0219tiin\u021belor sociale. Punctul care trebuie accentuat este faptul c\u0103 con\u0219tiin\u021ba reflexiv\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219te o dificultate esen\u021bial\u0103 \u0219i formeaz\u0103 o ipotez\u0103 pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103, are \u00eentocmai aceea\u0219i atitudine fa\u021b\u0103 de teoriile sale sociale ca \u0219i aceea \u00a0pe care o are fa\u021b\u0103 de teoriile\u00a0 fizice, \u0219i vice- versa. \u00centregul corp de cuno\u0219tin\u021be este deschis\u00a0 reconstruc\u021biei.<\/p>\n

GEORGE H. MEAD .
\nUniversitatea din Chicago .<\/p>\n

 <\/p>\n

Publicat \u00een Psychological Bulletin 2<\/em>, (1905): 399-405.<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103: George Anca<\/p>\n

Nota editorilor:<\/p>\n

De peste un deceniu, am ortografiat gre\u0219it numele lui Draghicesco. Mul\u021bumim lui Filipe Carreira de Silva pentru corectare.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ALBERT\u00a0 THOMAS Prefa\u021b\u0103 la NOUA CETATE A LUI DUMNEZEU\u00a0 Paris, 1928<\/p>\n

 <\/p>\n

PREFA\u0162\u0102<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A trecut deja mult timp de c\u00e2nd prietenul meu Draghicesco mi-a vorbit de marea sa oper\u0103 \u015fi\u00a0 mi-a dezvoltat, \u00eentr-o conversa\u0163ie \u00eencrez\u0103toare, ideile principale ale acesteia. \u00cenc\u0103 de atunci, i-am promis s\u0103 i-o prezint publicului francez.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unii poate c\u0103 s-ar mira. \u00centr-adev\u0103r, \u00een aceast\u0103 carte, sunt multe idei la care eu nu pot subscrie. Prietenul nostru a notat el \u00eensu\u015fi c\u0103 mai multe concluzii ale studiului s\u0103u erau \u00een contradic\u0163ie cu \u201emanierele sale obi\u015fnuite de a vedea\u201d, cu \u201evechile sale convingeri\u201d. Acestor vechi convingeri, eu r\u0103m\u00e2n, din partea mea, obstinat credincios. Nu pot subscrie la critica sa fa\u0163\u0103 de Democra\u0163ie. Nu pot ajunge s\u0103 \u00een\u0163eleg nici leg\u0103tura pe care el pretinde a o stabili \u00eentre ideea Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u015fi unele principii teologice. A\u015f fi gata s\u0103 m\u0103 bucur de o \u00eennoire a tradi\u0163iei cre\u015ftine. Marele nostru Saint-Simon tr\u0103gea din aceast\u0103 tradi\u0163ie, acum ceva mai mult de un secol, primele afirma\u0163ii socialiste, principiile unei\u00a0 reconstruc\u0163ii a comunit\u0103\u0163ii umane. Neo-cre\u015ftinismul pe care Draghicesco \u00eel prezint\u0103 ca ideologie a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00eemi pare dificil a trebui s\u0103 integreze toate afrma\u0163iile frem\u0103t\u0103toare care aflueaz\u0103 ast\u0103zi din mii de tradi\u0163ii diferite \u015fi care toate tind egal la stabilirea unei solidarit\u0103\u0163i interna\u0163ionale noi. Mi-e team\u0103 c\u0103 \u00een bucuria sa mistic\u0103 de a descoperi \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, prietenul nostru s\u0103 nu se fi aservit un pic prea mult urm\u0103ririi fidele a dezvolt\u0103rii vechimii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei totu\u015fi, dup\u0103 ce am citit-o, am sim\u0163it mai mult ca niciodat\u0103 datoria de a-mi \u0163ine promisiunea. Nu numai pentru c\u0103 Draghicesco este un suflet sincer \u015fi pasionat, unul din acele suflete \u201ecare sunt foc\u201d, cum spunea un mare mistic; nu numai pentru c\u0103 eu m\u0103 simt antrenat de valul abundent al g\u00e2ndirii sale! Dar mai ales pentru c\u0103 lupta pe care el vrea s-o intreprind\u0103, \u015fi ca apostol \u015fi ca profet, \u00een favoarea Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, este urmare a marii b\u0103t\u0103lii care ne-a unit \u00een trecut, b\u0103t\u0103lie pentru dreptul popoarelor de a dispune de ele \u00eensele, b\u0103t\u0103lie pentru independen\u0163a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor. Prietenul meu reaminte\u015fte \u00een introducerea sa cum, \u00een 1918, la Roma, noi am ac\u0163ionat \u00eempreun\u0103 pentru libertatea rom\u00e2nilor, a s\u00e2rbilor, a cehilor \u015fi a polonezilor \u015fi pentru antanta lor solidar\u0103. Societatea Na\u0163iunilor este ast\u0103zi complementul indispensabil al acestei politici. Noi continu\u0103m lupta noastr\u0103 fraternal. C\u00e2teva divergen\u0163e de opinie nu ne pot face s\u0103 ne reneg\u0103m amintirile.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Apoi Draghicesco pretinde a da Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor titlurile sale. \u201eFilosofia istoriei, spune el, o justific\u0103.\u201d Or, o astfel de justificare este pre\u0163ioas\u0103. Spiritul uman este astfel f\u0103cut. Chiar c\u00e2nd logica\u00a0 pare a impune o solu\u0163ie, lui \u00eei place s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 antecedente, \u00eei place s\u0103 simt\u0103 c\u0103 ea se insereaz\u0103 \u00een trama eforturilor genera\u0163iilor trecute. Societatea Na\u0163iunilor nu este numai o improviza\u0163ie a genera\u0163iei umane ucis\u0103 de r\u0103zboi. Ea este reu\u015fita \u00eentregii istorii. Foarte puternic, Draghicesco preia o idee drag\u0103 lui Wells sau lui Ferrero, ideea c\u0103 toat\u0103 istoria universal\u0103 se rezum\u0103 \u00eentr-un efort al rasei umane spre unitatea sa. \u201eAceast\u0103 tendin\u0163\u0103 a unific\u0103rii are atot-puternicia unui fatum \u015fi aliura unei providen\u0163e. Ea st\u0103p\u00e2ne\u015fte umanitatea ca voin\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103, dac\u0103 nu unic\u0103, a unei divinit\u0103\u0163i implacabile.\u201d \u00cen Asia \u015fi \u00een Africa, precum \u015fi \u00een Europa, \u00een antichitate ca \u015fi \u00een timpul lui Carol cel Mare, \u00een vremurile moderne cu tentativele lui Carol Quintul; mai t\u00e2rziu, cu Ludovic al XIV-lea, cu Napoleon I, \u201eat\u00e2tea aspira\u0163ii de a constitui umanitatea \u00eentr-un vast corp organic\u201d. Au existat multe tentative ratate. Au existat de asemenea reu\u015fite momentane. Cea mai mare este cea a Romei. Societatea Na\u0163iunilor, pe un c\u00e2mp mai vast \u015fi pe o durat\u0103 mai lung\u0103, nu trebuie ea s\u0103 realizeze din nou \u201epacea roman\u0103\u201d sau, mai degrab\u0103,\u00a0 acum, \u201epacea uman\u0103\u201d?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel este marea tez\u0103 a c\u0103r\u0163ii. Este necesar a sublinia, pe de o parte, cum ea prelunge\u015fte tradi\u0163ia marilor filosofi ai istoriei, de la Vico la Michelet \u015fi la Ferrero? Este necesar, pe de alt\u0103 parte, c\u00e2t este ea de reconfortant\u0103 pentru cei care, ast\u0103zi, \u015fi-au plasat cele mai \u00eenalte speran\u0163e umane \u00een stabilirea solid\u0103 a unei Societ\u0103\u0163i a Na\u0163iunilor?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar meritul esen\u0163ial al acestei opere\u00a0 enorme este c\u0103 ea este un act de credin\u0163\u0103 antrenant.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Societatea Na\u0163iunilor are adversari franci. Sunt oameni care cred \u00een permanen\u0163a, \u00een binefacerea r\u0103zboiului. Cu excep\u0163ia Statelor Unite ale Americii \u015fi a Rusiei, cea mai mare parte a statelor,\u00a0 este adev\u0103rat, particip\u0103 la opera sa. Dar aceast\u0103 participare nu este adesea formal\u0103? Cancelariile nu se resemneaz\u0103 adesea acestei colabor\u0103ri interna\u0163ionale ca unei activit\u0103\u0163i secundare? \u00cen fond, ele consider\u0103 Societatea Na\u0163iunilor ca o oportunitate diplomatic\u0103 put\u00e2nd la rigoare s\u0103 nu fie lipsit\u0103 de interes. Nu este, \u00een sf\u00e2r\u015fit, starea de spirit curent\u0103 la Geneva c\u0103 lucr\u0103rile Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor trebuie s\u0103 se desf\u0103\u015foare cu o extrem\u0103 pruden\u0163\u0103, cu o rezerv\u0103 atent\u0103? Ce de apeluri la \u00een\u0163elepciune, la legile naturale, la necesit\u0103\u0163ile vie\u0163ii! Societatea Na\u0163iunilor r\u0103m\u00e2ne, \u00een deciziile ei cotidiene, cu totul p\u0103truns\u0103 de grija intereselor particulare, interesele na\u0163iunilor, interesele claselor, interesele industriilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L-am criticat pe Dr\u0103ghicescu de a fi fost poate obsedat de marele s\u0103u model, Sf\u00e2ntul Augustin. Dar cum s\u0103 nu recunoa\u015ftem puterea convingerii \u015fi a speran\u0163ei care se degaj\u0103 din opozi\u0163ia\u00a0 dintre\u00a0 \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, Societatea Na\u0163iunilor astfel cum a conceput-o prietenul nostru, \u015fi Societatea Na\u0163iunilor empiric\u0103 zb\u0103t\u00e2ndu-se mereu \u00een greut\u0103\u0163ile ei de dup\u0103 r\u0103zboi. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, profe\u0163ii, utopi\u015ftii sau \u201ecranks\u201d (c\u0103ci, pentru pretin\u015fii \u00een\u0163elep\u0163i, toate aceste epitete sunt echivalente) sunt denun\u0163a\u0163i cotidian la Geneva drept cei mai r\u0103i du\u015fmani ai institu\u0163iilor noastre. Dar f\u0103r\u0103 ei, vom ajunge noi cu adev\u0103rat, din mijlocul dificult\u0103\u0163ilor \u015fi nevoilor noastre zilnice, la men\u0163inerea intact\u0103 a marii speran\u0163e care, preg\u0103tit\u0103 de secole, s-a formulat dup\u0103 r\u0103zboi? Draghicesco are dreptate, \u201eOameni f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 nu vor putea s\u0103 dea via\u0163\u0103 unei Societ\u0103\u0163i a Na\u0163iunilor eficace \u015fi durabil\u0103\u201d. \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu sau Republica social\u0103 trebuie s\u0103 se completeze cu Liga Na\u0163iunilor, nu va fi niciodat\u0103 opera unei umanit\u0103\u0163i sceptice.\u201d Mai mult, Societatea Na\u0163iunilor nu va putea fi stabilit\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 crearea sa se \u00eenso\u0163e\u015fte cu o mare redresare moral\u0103, cu un mare efort de civilizare. Eu nu \u015ftiu, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dac\u0103 aceast\u0103 redresare moral\u0103, aceast\u0103 regenerare religioas\u0103, \u00een sens larg al cuv\u00e2ntului, se vor acompania \u00een formele precise\u00a0 pe care le imagineaz\u0103\u00a0 Draghicesco. Eu nu le recunosc mai pu\u0163in \u015fi necesitaea \u015fi deja existen\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru c\u0103 el ne face s\u0103 sim\u0163im aceast\u0103 credin\u0163\u0103, cartea lui Draghicesco va fi binef\u0103c\u0103toare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Via\u0163a noastr\u0103 de administratori interna\u0163ionali, via\u0163a noastr\u0103 din Geneva solicitat\u0103 de mii de detalii ale unei activit\u0103\u0163i cu totul universal\u0103 \u015fi embrionar\u0103, imens\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 re\u0163inut\u0103, este \u00een orice zi aspr\u0103, adesea chiar descurajant\u0103. Pentru a o tr\u0103i, noi avem nevoie, mai mult dec\u00e2t al\u0163ii, de a reflecta la\u00a0 \u201eNoua Cetate a lui Dumnezeu\u201d, de a ne \u00eentre\u0163ine \u015fi exalta credin\u0163a. \u00centre discu\u0163iile abstracte \u015fi bizantine unde comisiile \u015fi sub-comisiile par deseori a se \u00eenfunda, \u00eentre aritmetica \u015fi marile visuri ale filosofului, parc\u0103 exist\u0103 adesea un abis. \u00cen orele de triste\u0163e ce urmeaz\u0103 deseori dup\u0103 zilele epuizante de munc\u0103 sau de dezbateri suntem, noi, recnosc\u0103tori g\u00e2nditorilor, de a veni s\u0103 reanimeze flama speran\u0163ei noastre \u015fi a credin\u0163ei noastre. B\u0103taie de joc cine va vrea entuziasmele noastre. Celor sceptici sau celor reali\u015fti, vom r\u0103spunde prin admirabilul cuv\u00e2nt al luiVilliers de l’Isle-Adam: \u201c\u00cemi place mai mult s\u0103 am capul \u00een nori\u00a0 dec\u00e2t picioarele \u00een noroi\u201d.<\/p>\n

Albert THOMAS<\/strong><\/p>\n

D. Draghicesco, V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation<\/em><\/strong><\/p>\n

(Biblioth\u00e8que de philosophie contemporaine), Paris, Librairie F\u00e9lix Alcan, 1934, 2 vol. in 8, XIV 1000p.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Cele dou\u0103 mari volume ale lui D. Draghicesco fac dovada unei mari bun\u0103voin\u021be. Proiectul este generos: vicisitudinile Conferin\u021bei de Dezarmare nu sunt deloc str\u0103ine conceptului acestei opere care ar vrea s\u0103 arate umanit\u0103\u021bii drumul m\u00e2ntuirii sale (p. vi). Autorul \u0219i-a impus o sum\u0103 considerabil\u0103 de lecturi care antreneaz\u0103 cititorul \u00een v\u00e2rtejul unei anchete a omni re scibile<\/em>. Se va regreta totu\u0219i c\u0103 unele capitole, de exemplu cel care este consacrat fenomenologiei (I 235 ss), sunt \u00een \u00eentregime de m\u00e2na a doua. Se pare c\u0103 un contact direct cu textele ar fi \u201einformat\u201d g\u00e2ndirea autorului \u0219i poate ar fi modificat fasonul s\u0103u de a filosofa. C\u0103ci nu se poate \u00eendr\u0103zni \u00eentr-adev\u0103r a spune c\u0103 truda sa, cert incontestabil\u0103, a ajuns la o reu\u0219it\u0103 filosofic\u0103, doctrinele cele mai diverse sunt confruntate ca obiecte, c\u00e2nt\u0103rite ca lucruri, alese, rejectate sau date ca re\u021bete.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Schema fundamental\u0103, care asigur\u0103 leg\u0103tura destul de liber\u0103 a cercet\u0103rii, este c\u0103 \u201eglobul terestru este ca un ou imens \u00een care Dumnezeu ar fi con\u021binut \u00een germen \u00een substan\u021ba vie a umanit\u0103\u021bii (p.2)\u201d. Ideea de Dumnezeu este cea mai \u00eenalt\u0103 expresie a sufletului uman; prelungind la infinit facult\u0103\u021bile acestui suflet, se poate anticipa asupra termenului evolu\u021biei progresive \u00een care este angajat\u0103 umanitatea istoric\u0103, realizarea lui Dumnezeu \u00een umanitate, sau pentru a spune mai bine la deificarea umanit\u0103\u021bii, \u0219i venirea Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu; c\u0103 sufletele bune \u00ee\u0219i eclozeaz\u0103 visele la umbra lui Bergson\u00a0 sau a lui Vivekananda, nu vedem niciun inconvenient; dar serios, este acesta un \u201eDumnezeu\u201d pe care umanitatea este \u00een curs de a-l \u201ecloci\u201d?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>H. CORBIN<\/p>\n

Recherches philosophiques<\/em>, IV 1934-1935, Paris<\/p>\n

Dumnezeu , om , \u0219i Dimitrie Draghicesco<\/strong>
\nde John H. Hershey<\/em><\/p>\n

Omul creeaz\u0103 pe Dumnezeu, mai degrab\u0103 dec\u00e2t\u00a0 Dumnezeu s\u0103 fi f\u0103cut omul.\u00a0 Acesta a fost punctul de vedere al regretatului filosof rom\u00e2n Dimitrie Draghicesco, profesor de filosofie la Universitatea din Bucure\u0219ti. Draghicesco a fost un om de ac\u021biune, precum \u0219i de idei . El a scris-o pentru acum defunctul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal liberal Democra\u021bia<\/em>. \u0218i-a servit \u021bara\u00a0 pentru o vreme ca consul \u00een Mexic. \u00cen 1940, la v\u00e2rsta de \u0219aizeci \u0219i cinci de ani, Draghicesco a murit de propria lui m\u00e2n\u0103 .
\n\u00cen timpul vie\u021bii sale a scris mai mult de o duzin\u0103 de c\u0103r\u021bi, dintre care cele mai multe au fost publicate \u00een limba francez\u0103. Amploarea intereselor lui Draghicesco poate fi v\u0103zut \u00een c\u0103r\u021bile sale al c\u0103ror subiect variaz\u0103 de la America \u0219i Liga Na\u021biunilor la rolul individului \u00een societate, de la mintea omeneasc\u0103 la problemele monetare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Suntem interesa\u021bi aici, cu toate acestea, \u00een special de lucrarea sa \u00een dou\u0103 volume de mai mult de o mie de pagini \u00een limba francez\u0103 intitulat\u0103 V\u00e9rit\u00e9 et<\/em> R\u00e9v\u00e9la<\/em>ion\u00a0 <\/em>( Paris, 1934). Aceasta \u021binte\u0219te s\u0103 formuleze o \u201enou\u0103 religie \u0219i o nou\u0103 idee a lui Dumnezeu\u201d pentru \u00a0\u00a0ra\u021bionali\u0219ti , necredincio\u0219i deranja\u021bi, \u0219i chiar atei.\u201d\u00a0 \u00centocmai cum cre\u0219tinismul, sus\u021bine Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nou\u0103 religie, astfel \u0219i noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo- cre\u0219tinism. De\u0219i autorul abordeaz\u0103 mai multe probleme \u00een aceast\u0103 lucrare uria\u0219\u0103, ne vom concentra aten\u021bia asupra\u00a0 punctului s\u0103u de vedere despre univers \u0219i a noii sale idei de Dumnezeu.
\nUniversul , dup\u0103 filosoful rom\u00e2n , este o unitate total\u0103 const\u00e2nd, totu\u0219i, din diferite diviziuni, sau t\u0103r\u00e2muri. Cele trei t\u0103r\u00e2muri importante, fundamentale ale universului alc\u0103tuiesc ceea ce termeni Draghicesco nume\u0219te \u201etreimea cosmic\u0103.\u201d
\nPrimul \u0219i principalul domeniu al cosmosului este lumea anorganic\u0103 a materiei nevii\u00a0 \u0219i a energiei \u00een variatele ei forme fizice. Acest domeniu este reglementat \u00een \u00eentregime de legi mecanice; Inten\u021bionalitatea este exclus\u0103. Evolu\u021bia a avut loc aici \u00een trecut , dar acum a ajuns la un impas practic \u00een compara\u021bie cu urm\u0103torul t\u0103r\u00e2m mai \u00eenalt \u2013 cel al vie\u021bii.\u00a0 \u00centr-un sens , aceast\u0103 lume anorganic\u0103\u00a0 a lucrurilor se poate spune c\u0103 deja au ajuns la stadiul de ” maturitate “. Acesta este mediul fizic la care omul \u00eencerc\u0103 \u0219i s\u0103 se adapteze \u0219i s-l modifice, prin intermediul \u0219tiin\u021bei practice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 T\u0103r\u00e2mul organic al fiin\u021belor vii este cea de-a doua diviziune principal\u0103 a cosmosului. El consist\u0103 \u00een plante, animale \u0219i specia uman\u0103.\u00a0 Acest t\u0103r\u00e2m de via\u021b\u0103 nu este acum at\u00e2t de stabil sau fix ca lumea anorganic\u0103 . Astfel, se poate spune c\u0103 evolu\u021bia domeniului vie\u021bii a ajuns la stadiul de \u201eadolescent\u201d. A provenit aceast\u0103 lume organic\u0103 din cea anorganic\u0103? Judec\u00e2nd dup\u0103 observare, pare s\u0103 existe\u00a0 o diferen\u021b\u0103 radical\u0103 \u00eentre voi \u0219i neviu. Cu toate acestea, mintea uman\u0103 caut\u0103 s\u0103 unifice diferen\u021be. Se pare probabil, dintr-un\u00a0 punct de vedere ra\u021bional , c\u0103 via\u021ba este poten\u021bial \u00een toat\u0103 materia nevie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cel de-al treilea \u0219i cel mai \u00eenalt t\u0103r\u00e2m cunoscut al universului este a treia \u0219i cea mai mare cunoscut\u0103 domeniul universului este societatea\u00a0 uman\u0103, trecut\u0103 \u0219i prezent\u0103. De vreme ce\u00a0 ordinea social\u0103 este mai mult dec\u00e2t organic\u0103 , se poate corespunz\u0103tor numi superorganic\u0103. Evolu\u021bia \u00een acest t\u0103r\u00e2m pur uman nu este limitat\u0103,ci indefinit deschis\u0103. Schimbare ne\u00eencetat\u0103 este regula. Prospectul este pentru progresul continuu al omenirii . Oamenii \u0219i societ\u0103\u021bile sunt agen\u021bii cei mai de seam\u0103, fabrica determinant \u00een evolu\u021bia creatoare a omenirii a lungul veacurilor. Spre deosebire de stadiul anorganic, care a ajuns deja la maturitate, \u0219i t\u0103r\u00e2mul vital,\u00a0 care a ajuns la adolescen\u021b\u0103, ordinea omului\u00a0 este \u00eenc\u0103 \u00een copil\u0103rie.\u00a0 De\u0219i legea evolu\u021biei opereaz\u0103 \u00een toate t\u0103r\u00e2murile cosmosului, aceasta nu\u00a0 atinge aceea\u0219i\u00a0 stare\u00a0 peste tot\u00a0 la momentul identic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel universul, de\u0219i o unitate, este compus din cele trei distincte, dar inseparabile, ordine: anorganic, organic , \u0219i super organic. Evolu\u021bia acestor trei t\u0103r\u00e2muri poate fi considerat\u0103 ca un film care se\u00a0 deruleaz\u0103\u00a0 \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri. Prima parte a filmului, ar\u0103t\u00e2nd drama nevie \u0219i vie a crea\u021biei, ne-a a trecut deja pe dinaintea ochilor. prin ochi. Dar epopeea evolu\u021biei umane este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, cu omul \u00eensu\u0219i actor principal \u00een dram\u0103.
\nAv\u00e2nd \u00een vedere aceste trei etape, exist\u0103, corespunz\u0103tor , tot at\u00e2tea\u00a0 filosofii ale universului : anume, materialism, vitalism, \u0219i idealism . Fiecare este doar o explica\u021bie par\u021bial\u0103.
\nMaterialismul este unilateral, deoarece se aplic\u0103 doar la domeniul anorganic al materiei nevii. Vitalismul se aplic\u0103 numai la domeniul organic. \u0218i idealismul este limitat la lumea superorganic\u0103. (Ar trebui, probabil, explicat c\u0103, prin idealism Draghicesco nu \u00een\u021belege idealism practic sau etic, ci de acel tip care sus\u021bine c\u0103 universul este mintea pur\u0103 sau expresia unei min\u021bi).
\nS\u0103 ne \u00eentoarcem acum la “noua idee de Dumnezeu” a lui Dragbicesco. Spre a ne ajuta la \u00een\u021belegerea concep\u021biei sale despre deitate in intelegerea concep\u021bia sa de divinitate, vom ar\u0103ta mai \u00eent\u00e2i anumite idei c\u0103rora el se opune .<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ideea tradi\u021bional\u0103 teist\u0103 a unei zeit\u0103\u021bi care exist\u0103 ca Fiin\u021b\u0103 atotputernic\u0103, atotbun\u0103, atot\u00een\u021beleapt\u0103 este respins\u0103.. \u201eUn cer , spune Draghicesco,\u00a0 \u00een care rezid\u0103 un singur Dumnezeu, trinitar, real \u0219i concret\u00a0 este de neimaginat \u00een stadiul actual al cuno\u0219tin\u021belor.\u201d \u00cen plus, dac\u0103 ar exista un Dumnezeu atotputernic, atunci El , \u0219i nu omul, ar fi responsabil de durere, suferin\u021b\u0103 \u0219i r\u0103u. Rezult\u0103 c\u0103 un astfel de Dumnezeu nu poate fi \u201ebun.\u201d\u00a0 Ateismul, simte autorul pe de alt\u0103 parte , ca o idee negativ\u0103, nu este de ajuns . Exist\u0103 posibilitatea unei noi idei de divinitate pe care ateii, \u00een general vorbind, nu sunt suficient de receptivi pentru a o accepta . Dar \u201ecei care cred \u00eentr-un Dumnezeu diferit de ideea curent\u0103 vor fi \u00eentodeauna considera\u021bi atei.\u201d\u00a0 Ateismul , cu toate acestea , \u00een m\u0103sura \u00een care respinge punctul de vedere asupra lui Dumnezeu men\u021bionat \u00een paragrafului precedent, este justificat.\u00a0 \u201eIdeea de divinitate ca o Fiin\u021b\u0103 real\u0103, extern\u0103 va deveni \u0219tears\u0103 din mintea oamenilor inteligen\u021bi, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu tirania\u00a0 regilor \u0219i \u00eemp\u0103ra\u021bilor absoluti \u00een guvernare. Fundamental, mi\u0219carea democratic\u0103 este legat\u0103 de ateism . C\u00e2nd omul devine capabil s\u0103 se \u00eendrume \u0219i controleze el\u00a0 \u00eensu\u0219i, atunci autoritatea extern\u0103 a monarhilor nu mai are niciun motiv pentru a exista. De asemenea, \u00een m\u0103sura \u00een care omul realizeaz\u0103 \u00een el \u00eensu\u0219i\u00a0 unele dintre atributele divine, o zeitate exterioar\u0103\u00a0 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai existe , pentru c\u0103 El nu mai este necesar.\u201d\u00a0 Panteismul, \u00een sensul c\u0103 \u00eentregul univers este gandit\u00a0 a avea un suflet analog corpului \u0219i min\u021bii omene\u0219ti,\u00a0\u00a0 este , de asemenea, respins. Draghicesco\u00a0 – CESCO nume\u0219te\u00a0 ideea panteist\u0103 a unei lumi-suflet\u00a0\u00a0 \u201eabsur\u201d,\u00a0 \u201eimposibil de verificat,\u201d\u00a0\u00a0 \u201ehimeric\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 ne \u00eentoarcem acum la ideea proprie a lui Draghicesco despre Dumnezeu. Omenirea, spune el, a avut \u00eentotdeauna numite dorin\u021be \u0219i aspira\u021bii de baz\u0103. Omul, de exemplu, dore\u0219te din ce \u00een ce mai mult control asupra aspectelor fizice ale universului, \u00een scopul de a le face s\u0103 serveasc\u0103 scopurilor sale . Mai mult, prin intermediul \u0219tiin\u021bei \u0219i filosofiei, omul ajunge continuu la mai mult\u0103 cunoa\u0219tere\u00a0 despre toate cele trei stadii ale universului. Omul aspir\u0103, de asemenea, tot la ” bun\u0103tate ” \u00een el \u00eensu\u0219i, \u0219i ” dreptate ” \u00een via\u021ba social\u0103.\u00a0 El nu pune nicio restric\u021bie cu privire la c\u00e2t de departe ar trebui s\u0103 avanseze. Aspira\u021biile sale sunt, prin urmare, practic infinite. Putere perfect\u0103, \u00een\u021belepciune perfect\u0103, bun\u0103tate perfect\u0103 sunt obiectivele sale, idealurile sale. Gre\u0219eala\u00a0 teismului ortodox este presupunerea sa c\u0103 aceste idealuri sunt deja realizate complet \u0219i ve\u0219nic \u00eentr- o bubuitur\u0103 divin\u0103 \u00een afara omului.
\nAstfel, ideea unui atotputernic, atot\u00een\u021belept, atotbun Dumnezeu\u00a0 este doar o proiec\u021bie a idealurilor omului. Zeitatea ortodox\u0103 nu exist\u0103 \u00een realitate, ci este un scop sau un ideal \u00een min\u021bile oamenilor. O astfel de zeitate, cu toate acestea, exist\u0103 \u00een stare embrionar\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care omul \u00eensu\u0219i a atins un oarecare grad de cunoa\u0219tere, de bun\u0103tate, de putere, el \u00eensu\u0219i a realizat par\u021bial divinitatea pee care a proiectat-o asupra\u00a0 Dumnezeului s\u0103u imaginar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest concept duce la o umanizare a teologiei. \u00cen domeniul\u00a0 moralit\u0103\u021bii, de exemplu, oamenii ar trebui s\u0103 fie morali, nu pentru c\u0103 Dumnezeu porunce\u0219te, ci pentru ca Dumnezeu s\u0103 existe. “Printr-o societate universal\u0103 \u0219i cooperarea tuturor, puterea \u0219i cunoa\u0219terea omului pot cre\u0219te spre infinit, \u0219i cu putere \u0219i cunoa\u0219tere, bun\u0103tatea \u0219i dreptatea omului se pot apropia de perfec\u021biunea divin\u0103”.\u00a0 Business-ul oamenilor\u00a0 este de a crea pe Dumnezeu \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i. Dar ceea ce am realizat p\u00e2n\u0103 acum este foarte pu\u021bin \u00een compara\u021bie cu ceea ce \u00eenc\u0103 putem atinge . Din acest motiv, trebuie spus c\u0103 Dumnezeu exist\u0103 ca o realitate \u00een numai \u00eentr-o stare embrionar\u0103 .
\nRezult\u0103, deci, c\u0103 Dumnezeu ideal devine din ce \u00een ce mai mult\u00a0 o realitate, \u00een m\u0103sura \u00een care omul \u00ee\u0219i realizeaz\u0103 aspira\u021biile sale pentru o via\u021b\u0103 mai plin\u0103. O analogie cu geometrie este sugestiv\u0103. Triunghiul perfect este o concep\u021bie numai \u00een mintea noastr\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o realitate \u00een fapt desenat\u0103 pe h\u00e2rtie. Nu conteaz\u0103 c\u00e2t de atent tras\u0103m o astfel de figur\u0103 , nu vom face niciodat\u0103, probabil, triunghiul perfect, de\u0219i cu grij\u0103 suficient\u0103 \u00eel putem apropia c\u00e2t mai mult ne-am dori . Dumnezeu , ca \u0219i figura geometric\u0103, niciodat\u0103 nu poate fi absolut creat \u00eentr-adev\u0103r de c\u0103tre om, dar poate fi din ce \u00een ce aproximat.
\nDe\u0219i puterea, \u00een\u021belepciunea \u0219i bun\u0103tatea nu sunt \u00eendeplinite \u00een totalitate, cu toate acestea, avem nevoie de idealul de perfec\u021biune ca de un obiectiv spre care s\u0103 facem eforturi. Noi nu ar trebuie s\u0103 punem nicio limit\u0103 aspira\u021biilor noastre. Idealul perfect, de\u0219i posibil de neatins, ne st\u00e2rne\u0219te s\u0103 ne dezvolt\u0103m la maximumul de care suntem capabili. \u00cen calea deschis\u0103 a evolu\u021biei continue a omenirii, omul poate lupta pentru a face dinDumnezeu o realitate \u00een sine \u0219i \u00een societate. ” Misiunea noastra “, precum Draghicesco \u0219i rezum\u0103 g\u00e2ndul lui , ” este de a crea divinul \u00een om . “<\/p>\n

 <\/p>\n

In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The American Ethical Union)<\/em><\/strong> v.13 January 1,1953, pp.267-270.<\/p>\n

Traducere din limba englez\u0103: George Anca<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

DE\u00a0 LA\u00a0 AUGUSTIN\u00a0 LA\u00a0 DR\u0102GHICESCU<\/p>\n

Un argument al traduc\u0103torului<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prezent\u0103m, \u00een traducere-restituire rom\u00e2neasc\u0103, prima din cele mai vaste dou\u0103 opere edificate, fasonate de Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00een francez\u0103: Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>, Paris, Marcelle Lessage, 1929, prezentul volum, \u0219i, \u00een dou\u0103 volume, urm\u00e2nd: Adev\u0103r \u0219i Revela\u021bie<\/em>, Paris, Felix Alcan, 1934, alc\u0103tuind o trilogie monumental\u0103 \u00eempreun\u0103 cu\u00a0 Dumnezeu \u0219i destinul omenirii<\/em>, scris\u0103 \u0219i publicat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te. O edi\u021bie in spe \u00een zece volume a operei lui Dumitru Dr\u0103ghicescu propus\u0103 de profesorul Virgil Constantinescu-Galiceni\u00a0 ar include: I Ontologia uman\u0103<\/em>; II Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>; III Problema Con\u0219tiin\u021bei. Realitatea spiritual\u0103<\/em>; IV Idealul creator<\/em>; V Marea Unie a rom\u00e2nilor cu rom\u00e2nii<\/em>; VI Partide politice \u0219i clase sociale<\/em>; VII Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>; VIII Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea I; IX Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, partea II; X Dumnezeu \u0219i destinul omenirii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca Maurice Blondel ax\u00e2ndu-\u0219i opera pe doctoratul Action<\/em>, Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00ee\u0219i aprofundeaz\u0103 determinismul sociologic doctoral, de la indestructibila structur\u0103\u00a0 Din psihologia poporului rom\u00e2n <\/em>la trilogia profetic\u0103 a sf\u00e2r\u0219itului de via\u021b\u0103. Actualiz\u00e2nd revelator nu numai De civitate Dei <\/em>a sf\u00e2ntului Augustin \u2013 cf\u00a0 Organon <\/em>de Aristotel, Novum Organum<\/em> de Bacon, Tertium Organum<\/em> de Uspensky -, dar purt\u00e2nd \u0219i ecouri poate subcon\u0219tiente din Via\u021ba lumii <\/em>sau Memento mori.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em> reveleaz\u0103 o construc\u021bie poliedric\u0103 \u2013 istorie, evolu\u021bie, profe\u021bie \u2013 de\u00a0 exhaustivitate epistemic\u0103\u00a0 afinitiv\u0103 cu empatii \u0219i alergii la\u00a0 personaje arhetipale, arti\u0219ti, g\u00e2nditori, o epopee socio-filosofic\u0103,\u00a0 un cronograf socio-religios \u00een jargon sorbonard, o hermeneutic\u0103 sociologic\u0103 a dumnezeirii \u00een umanitate. \u00cen \u021bes\u0103ura textual\u0103 rezoneaz\u0103 sentin\u021be\u00a0 de r\u0103d\u0103cin\u0103 biblic\u0103 sincronizate cu frunzi\u0219ul referin\u021belor, pe o tulpin\u0103 proprie. \u00cenl\u0103n\u021buirea de idei, sub\u00e2n\u021beles teoretizat\u0103, frazarea \u0219i cuvintele se desprind din continua demonstra\u021bie-fluviu a unei teze ce pare a se dispensa de discurs.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00centr-o terminologie deschis\u0103, continuu recizelat\u0103, cumulativ\u0103, spiral\u00e2nd repeti\u021bia \u0219i insisten\u021ba clarificativ\u0103, diferitele registre ideatic-stilistice se pot solda cu recept\u0103ri integrate, dac\u0103 nu preferen\u021biale, resping\u00e2nd sau admir\u00e2nd, retu\u0219\u00e2nd, induc\u00e2nd \u0219i cititorului o reactivitate pro sau contra. Neuit\u00e2nd patina de epoc\u0103 interbelic\u0103, Paris-Geneva, \u00een care chiar ne af\u0103m \u00eentru imens\u0103 gra\u021bie dr\u0103ghicescian\u0103, cu un limbaj conceptulal devenit \u00eentre timp literatur\u0103, precum revoluta dulaitate p\u0103g\u00e2nism-cre\u0219tinism. Cu avantajul unei percu\u021bii paraconceptuale, pe formul\u0103ri modelatoare, de g\u00e2ndire direct\u0103, de empatie diacronic\u0103 dispecerat\u0103 de tez\u0103, de ideal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Adecvarea traduc\u021bional\u0103 a avut de a face, pe de o parte cu o oper\u0103 veche de opt-nou\u0103 decenii, pe de alta, cu una nou\u0103 pentru noi, dup\u0103 o ignorare absolut\u0103, zguduitor de actual\u0103 \u0219i cu solu\u021bii-disolu\u021bii de viitor. \u0218i este vorba de a o pune \u00een circula\u021bie dup\u0103 \u201eschimb\u0103rile la fa\u021b\u0103\u201d (formula sa) anticipate de contemporanul lui Eminescu, Br\u00e2ncu\u0219i, Arghezi. Faustianismul lui Dr\u0103ghicescu pare dublat tacit de model\u0103ri din Via\u021ba lumii<\/em> sau Memento mori.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Dumitru Dr\u0103ghicescu este un scriitor \u00een schi\u021be \u0219i arabescuri religios-\u0219tiin\u021bifice pe propria doctrin\u0103 a con\u0219tiin\u021bei-imortalitate. Poate oare fi, retro, receptat de-a valma ca tens, arid, utopic, socialist, tautologic, idealist, sinuciga\u0219, aristocrat, cosmopolit, moralist etc.? Am apelat \u0219i la eufonii-rom\u00e2no-franceze, ca de epoc\u0103, spre a da totu\u0219i impresia unei pledoarii tragice din viitor \u0219i iar din viitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vor putea fi atra\u0219i pasiona\u021bii de idei \u0219i istorie, fanta\u0219tii, pelerinii \u00een timp, poate \u0219i regizorii de teatru \u0219i film. Filosofii \u0219i sociologii vor m\u0103sura pierderea irecuperabil\u0103, cu ce consecin\u021b\u0103, a mesajului s\u0103u vizionar. Dac\u0103 i se admite pledoarismul, lectura poate fi de catehism, singura religiozitate auctorial\u0103 fiind aici Societatea Na\u021biunilor. Dac\u0103 recep\u021bia intr\u0103 \u00een dificultate \u2013 tematic, stilistic, ideologic \u2013 folosul va fi \u0219i mai substan\u021bial dec\u00e2t admira\u021bia pasiv\u0103 a unei crea\u021bii de evident\u0103 grandoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Trei excerpte din Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eStudiul nostru, pe care-l d\u0103m sub vocabula pe care o utiliza sf\u00e2ntul Augustin, \u0219i sub invocarea sa, va fi ca o transpunere modern\u0103 a Cet\u0103\u021bii lui Dumnezeu, \u00een ansamblul ei, acesta va fi acela\u0219i paralelism \u00eentre cetatea empiric\u0103, terestr\u0103, \u0219i idealul s\u0103u, conceput \u00een cetatea lui Dumnezeu schi\u021bat\u0103 la Geneva \u0219i dup\u0103 care realitatea trebuie s\u0103 se modeleze. A rezista superbilor \u0219i a da gra\u021bie umililor nu este de asemenea, teoretic, scopul Institu\u021biei de la Geneva, unde votul unei \u021b\u0103ri mici conteaz\u0103 tot at\u00e2t c\u00e2t al imperiului britanic? Din nenorocire, se face \u00eenc\u0103 distinc\u021bie \u00eentre na\u021biunile cu interese limitate\u00a0 \u0219i cele patru sau cinci na\u021biuni cu interese nelimitate: vestigii brutale ale cet\u0103\u021bii terestre care fac erup\u021bie \u00een aceast\u0103 nou\u0103 cetate a justi\u021biei, a egalit\u0103\u021bii \u0219i a p\u0103cii. Cetatea lui Dumnezeu care este, acum, pentru noi, Societatea Na\u021biunilor, \u00ee\u0219i va continua, precum cealalt\u0103, pelerinajul s\u0103u de-a lungul timpului \u0219i impiet\u0103\u021bii scepticilor, care se pretind reali\u0219ti, \u0219i aceasta va fi prin tr\u0103irea, \u0219i a ei, aici, a credin\u021bei.<\/em>\u201d (Noua cetate a lui Dumnezeu,<\/em> ed. fr., <\/em>p.12-13 )<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eS\u0103 vedem acum dac\u0103 logica dreptului de bun sim\u021b este \u00eentr-at\u00e2t opus\u0103 unei vie\u021bi individuale infinite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cert, con\u0219tiin\u021ba concepe foarte bine aceast\u0103 idee a infinitului. O concepe at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t nu se poate concepe \u00een act ea \u00eens\u0103\u0219i f\u0103r\u0103 ea. Dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba concepe infinitul \u0219i se concepe ea \u00eens\u0103\u0219i infinit\u0103 – \u0219i altfel cum ar concepe-o? – este logic c\u0103 ea este finit\u0103, c\u0103 ea trebuie s\u0103 dispar\u0103 ca stare de fapt \u00een trecut \u0219i \u00een prezent, dar disp\u0103r\u00e2nd \u00een drept, \u00een pur\u0103 logic\u0103?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Logic, o con\u0219tiin\u021b\u0103 finit\u0103, efemer\u0103 b\u0103\u0219ic\u0103 de s\u0103pun care concepe infinitul, nu se poate sus\u021bine. Dac\u0103 ea concepe infinitul, ea \u00eens\u0103\u0219i este infinit\u0103 \u00een principiu, \u00een drept dac\u0103 nu \u00een fapt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 facem apel la \u00eentreaga onestitate, dac\u0103 se poate spune a\u0219a, la loialitatea logicii.\u201d (Ibid. <\/em>p.596).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSocietatea Na\u021biunilor \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul se spijin\u0103 \u0219i se condi\u021bioneaz\u0103 reciproc. Una, realiz\u00e2ndu-se, provoac\u0103 apari\u021bia celuilalt \u0219i Neo-Cre\u0219tinismul trebuie, pentru a ameliora moravurile, s\u0103 anuleze egoismele individuale \u0219i na\u021bionale ca ambi\u021bia \u0219i orgoliul, \u0219i s\u0103 dezvolte abnega\u021bia pentru a face posibil\u0103 \u0219i a consolida institu\u021bia de la Geneva. Via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a na\u021biunilor depinde de aceste dou\u0103 mari evenimente: altfel, le a\u0219teapt\u0103 suicidul prin r\u0103zboaiele de ras\u0103, de clas\u0103 \u0219i de preponderen\u021b\u0103. Dar anularea egoismului \u0219i ambi\u021biei nu se poate ob\u021bine atenu\u00e2ndu-le \u0219i reduc\u00e2ndu-le, ci, dimpotriv\u0103, \u00eemping\u00e2ndu-le p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, procur\u00e2ndu-le satisfac\u021bia condi\u021bionat\u0103 dar integral\u0103. Omul nu renun\u021b\u0103 voluntar la un bun real dec\u00e2t \u00een schimbul unui bun mai mare care s\u0103 vin\u0103. Aceast\u0103 dispozi\u021bie, care \u00eei este natural\u0103, trebuie folosit\u0103 \u0219i aceasta face cre\u0219tinismul. Numai o via\u021b\u0103 infinit\u0103 care implic\u0103 sanc\u021biunile transcendente, pentru a completa \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219i justi\u021bia empiric\u0103 a acestei lumi, poate modifica \u0219i disciplina egoismele \u0219i ambi\u021biile.\u201d (Ibid.<\/em>, p. 617)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Despre v<\/em>olumul urm\u0103tor, Adev\u0103r \u0219i revela\u021bie<\/em>, recenzat \u0219i de Henri Corbin, a scris un articol \u0219i John H. Hershey \u201eGod, Man, and Dimitrie Draghicesco\u201d\u00a0 In: Humanist (Buffalo, New York) (Published by The American Ethical Union)<\/em><\/strong> v.13 January 1,1953, pp.267-270.)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 George Anca<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>George Anca<\/p>\n

DUMITRU\u00a0 DR\u0102GHICESCU \u0218I RUTH BENEDICT<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiind invitat, ca v\u00e2lcean, s\u0103 iau parte la un simpozion dedicat lui Dumitru Dr\u0103ghicescu (1875 – 1945), \u00eentru respectul c\u0103ruia \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219isem, deseori, cultul lui Virgil Constantinescu-Galiceni, mi-a venit \u00een minte o alt\u0103 \u00eent\u00e2mplare, ba dou\u0103, legate de Ruth Benedict (1887 – 1948). Petrec\u00e2nd mai mult timp \u00een biblioteca universit\u0103\u021bii din Honolulu, am dat peste cartea ei despre rom\u00e2ni, Romanian Culture and Behavior<\/em>, Colorado State University, 1972, am citit-o, vorba aia, thrilled. Mai t\u00e2rziu, sau, poate, \u00eenainte, la un congres de antropologie din Tokyo, am stat la mas\u0103 cu dou\u0103 foste studente ale lui Margaret Mead \u0219i am vorbit, toat\u0103 seara (eram la banchetul de \u00eenchidere, \u00eentr-un palat, la marginea capitalei japoneze) despre Benedict-Mead, cu destule sub\u00een\u021belesuri. La recep\u021bia de deschidere, Chie Nakane, celebr\u0103 pentru a sa Societatea vertical\u0103<\/em>, \u00eemb\u0103tr\u00e2nise \u0219i ea, pl\u00e2ng\u00e2ndu-mi-se (!) c\u0103 Japonia n-ar fi recunoscut\u0103 \u00een lume. Am citat public, din Ruth Benedict, c\u00e2nd am inaugurat, cu ambasadorul Taubman, un American Corner \u00een casa din Bucure\u0219ti a lui Istrate Micescu, fost coleg al lui Dr\u0103ghicescu, la Paris.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mi-am luat seama, trec\u00e2nd la gravitatea \u201eeternit\u0103\u021bii\u201d lui Dr\u0103ghicescu, propus\u0103 de organizatori, \u0219i u\u0219urin\u021ba (rom\u00e2neasc\u0103, ar zice Mircea Vulc\u0103nescu) a al\u0103tur\u0103rii celor dou\u0103 nume. Am mai citit \u0219i din unul \u0219i din altul, g\u0103sindu-mi pentru prima oar\u0103 \u00een via\u021b\u0103 tensiunea arterial\u0103 m\u0103rit\u0103 (m\u0103 apropii de v\u00e2rsta arunc\u0103rii de pe Fuji a doctorandului lui Durkheim – autorul c\u0103r\u021bii Le suicide<\/em>, 1897, \u00eencep\u00e2ndu-\u0219i prefa\u021ba cu \u201eDepuis quelque temps, la sociologie est \u00e0 la mode\u201d).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dou\u0103 personaje tragice? Am\u00e2ndou\u0103, nepermi\u021b\u00e2ndu-\u0219i a nu avea o carier\u0103, au l\u0103sat impresia de mister, dac\u0103 nu de profetism, \u00een pronun\u021b\u0103ri perene. Au scris studii \u00een timp de r\u0103zboi. Ruth, f\u0103cut\u0103 profesor plin cu dou\u0103 luni \u00eenainte de moartea necunoscut\u0103, a intrat \u00een National Women’s Hall of Fame<\/a> (posthumous) 8-Oct-2005, iar Dumitru, \u00een uitare (p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd?) Parc\u0103 autori ai c\u00e2te unei singure c\u0103r\u021bi Din psihologia poporului rom\u00e2n <\/em>(1907) \u2013 <\/em>Dr\u0103ghicescu, Paterns of Culture <\/em>(1934) \u2013 Benedict. Se pot inventa coresponden\u021be \u0219i \u00eentre celelalte titluri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sunt faimoase, cu prisosin\u021b\u0103, c\u0103r\u021bile semnate de Ruth Benedict:<\/p>\n

Patterns of Culture<\/em> (1934, anthropology)
\nZuni Mythology <\/em>(1935, anthropology)
\nRace: Science and Politics <\/em>(1940, anthropology)
\nThe Chrysanthemum and the Sword <\/em>(1946, anthropology)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103r\u021bile publicate de Dumitru Dr\u0103ghicescu \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103, aparent, \u00eenc\u0103 dreapta apreciere:<\/p>\n

Le Probl\u00e8me du d\u00e9terminisme social. D\u00e9terminisme biologique et d\u00e9terminisme social<\/em>, Editions de la \u2033Grande France\u2033, Paris, 1903;<\/p>\n

Du R\u00f4le de l’individu dans le d\u00e9terminisme social<\/em>. Th\u00e8se prsentee a la Faculte des lettres de Paris, F.-R. de Rudeval, Paris, 1904;<\/p>\n

Raporturile dintre drept \u015fi sociologie<\/em>, Tipografia Gutenberg, Bucure\u015fti, 1904;<\/p>\n

Le Probl\u00e8me de la conscience. Etude psycho-sociologique<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1907;<\/p>\n

Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>, Libr\u0103ria Leon Alcalay, Bucure\u015fti, 1907; Reedit\u0103ri: Editura Albatros, Bucure\u015fti, 1996, 2003; Historia, Bucure\u015fti, 2006;<\/p>\n

L\u2019Id\u00e9al cr\u00e9ateur. Essai psycho-sociologique sur l’\u00e9volution sociale<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1914; Traducere: Idealul creator. Eseu psiho-sociologic asupra evolu\u0163iei sociale<\/em>, trad. Virgiliu Constantinescu Galiceni, Editura Albatros, Bucure\u015fti, 2006;<\/p>\n

Le renouveau religieux et la guerre mondiale<\/em>, Les Imprimeries \u201eL’Independance\u201d, Bucure\u015fti, 1916;<\/p>\n

La Bessarabie et le droit des peuples, esquisse historique, g\u00e9ographique, ethnographique et statistique<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1918;<\/p>\n

Les Probl\u00e8mes nationaux de l’Autriche-Hongrie. Les Roumains (Transylvanie, Bucovine, Banat)<\/em>, Editions Bossard, Paris, 1918;<\/p>\n

La Transylvanie: esquisse historique, g\u00e9ographique, ethnographique et statistique<\/em>, Editions Felix Alcan, Paris, 1918; Reeditare: Editura Albatros, Bucure\u015fti, 1997;<\/p>\n

Partide politice \u015fi clase sociale<\/em>, Bucure\u015fti, 1922;<\/p>\n

La R\u00e9alit\u00e9 de l’esprit. Essais de sociologie subjective<\/em>, Librairie Felix Alcan, Paris, 1928; Traducere: Realitatea spiritului: eseuri de sociologie subiectiv\u0103<\/em>, trad. Luiza Dasc\u0103lu, Editor Mihai Dasc\u0103l, Bucure\u015fti, 2003;<\/p>\n

La nouvelle Cit\u00e9 de Dieu<\/em>, Marcelle Lesage, Paris, 1929;<\/p>\n

V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation<\/em>, 2 vol., Librairie Felix Alcan, Paris, 1934;<\/p>\n

America y la Liga de las Naciones<\/em>, Botas, Mexico, 1937;<\/p>\n

Marea Unire a rom\u00e2nilor cu rom\u00e2nii: 1918. Banatul \u015fi Transilvania; Bucovina \u015fi Basarabia<\/em>, Editura Albatros, Bucure\u015fti, 2001.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Detractorii lui Dr\u0103ghicescu ar putea spune c\u0103 acesta a diagnosticat etnopsihologia poporului rom\u00e2n anume\u00a0\u00a0 pentru viitoarea misiune (anti)rom\u00e2neasc\u0103 a lui Ruth Benedict: nep\u0103sarea \u0219i fatalismul – ipohondrie sufleteasc\u0103 – anxietate \u2013 psihologie dedublat\u0103 \u2013 conduit\u0103 retractil\u0103 \u2013 retragere \u00een sine \u2013 rezisten\u021b\u0103 defensiv\u0103 \u2013 resemnare mut\u0103 \u2013 paralizia civic\u0103 \u2013 neprevedere \u2013\u00a0 lips\u0103 de propor\u021bie, de unitate, de ordine \u2013 pornirea de a ascunde, de a min\u021bi, de a fi ne\u00eencrez\u0103tor \u2013 viclenia, dib\u0103cia, \u00een\u0219el\u0103ciunea \u2013 geografie mi\u0219c\u0103toare \u2013 absoluta lips\u0103 de continuitate \u2013 n\u0103luca norocului \u2013 pecetea neispr\u0103vitului – <\/a>\u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor este \u00eens\u0103 num\u0103rul s\u0103rb\u0103torilor supersti\u021bioase \u2013 lipsa noastr<\/a>\u0103 de via\u021b\u0103 istoric\u0103 \u2013 lovi\u021bi puternic \u0219i mereu \u00eenvin\u0219i \u2013 lipsa de personalitate etnic\u0103 – via\u021ba noastr\u0103 istoric\u0103 fu astfel un \u0219ir de schimb\u0103ri la fa\u021b\u0103 \u2013 ob\u00e2r\u0219ie foarte eterogen\u0103, \u00eenc\u00e2t abia SUA se mai poate compara cu noi etc., etc, etc. <\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nuan\u021barea, p\u00e2n\u0103 la r\u0103sturnarea ieremiadei \u00eensu\u0219irilor rele, scap\u0103, de obicei, poate venind prea t\u00e2rziu, utopic?<\/a><\/p>\n

\u201e<\/a>Dac\u0103 slavii, bulgarii, ungurii, turcii, t\u0103tarii, grecii, ru\u0219ii, francezii, germanii st\u0103p\u00e2nir\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, pentru a altera, sl\u0103bi \u0219i s\u0103r\u0103ci elementele voin\u021bei noastre, to\u021bi ace\u0219tia \u00eembog\u0103\u021bir\u0103 mintalitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNeegalitatea \u0219i incoeren\u021ba inteligen\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti decurg de la prea mare bog\u0103\u021bie a materialurilor noastre suflete\u0219ti cari se c\u0103znesc s\u0103 se a\u0219eze, s\u0103 se stratifice, s\u0103 se cristalizeze.\u201d<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen locul convulsiunilor noastre din trecut, cari la fiecare pas zguduiau \u0219i stricau \u00eentregul rost al societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, avem azi, o dat\u0103 cu neat\u00e2rnarea, \u00eencepututul unei epoci de statornicie, de continuitate, de unitate de dezvoltare.\u201d<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cSub raportul inteligen\u0163ii, rom\u00e2nii au fost d\u0103rui\u0163i de creatorul lor, Istoria, cu o sum\u0103 de bune \u00eensu\u015firi luminoase, drept recompens\u0103 pentru lipsurile \u015fi umbrele ce a a\u015fternut pe suprafa\u0163a caracterului nostru. De unde vine inferioritatea caracterului rom\u00e2nilor, de acolo vine superioritatea inteligen\u0163ei lor\u201d.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial, Dumitru Dr\u0103ghicescu,\u00a0 s-a reg\u0103sit cu\u00a0\u00a0 Elena V\u0103c\u0103rescu \u0219i Emanuelle Martonne \u00een Biroul rom\u00e2nesc de pres\u0103 de la Paris. A contribuit la lucr\u0103rile Comitetului Na\u021bional al Rom\u00e2nilor din Transilvania \u0219i Bucovina,\u00a0 devenit apoi Comitetul Na\u021bional al Unit\u0103\u021bii Rom\u00e2ne. A militat pentru organizarea Congresul Na\u021bionalit\u0103\u021bilor din Austro-Ungaria, desf\u0103\u0219urat \u00een aprilie 1918 la Roma.. A publicat c\u0103r\u021bi \u00eentru idealul na\u021bional rom\u00e2nesc, pentru recunoa\u0219terea sacrificiilor Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboiul cu Puterile Centrale, pentru recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a Unirii, pentru uzul \u0219i auzul m\u0103rimilor europene, care-l formaser\u0103.<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Scriind despre rom\u00e2ni, Ruth Benedict este \u00een ton cu Psihologia <\/em>lui Dr\u0103ghicescu, inclusiv juvenilitatea, mai ales c\u0103 documentarea ei se oprise, din eroare, la \u00eenceputul secolului al 20-lea (acesta fiind \u0219i unul din motivele pentru care Margaret Mead, legatara sa, a restrictat publicarea textului, edi\u021bia din 1972 fiind adresat\u0103 exclusiv studen\u021bilor profesorului editor, Robert J. Theodoratus). S-au ad\u0103ugat informa\u021biile primite de la 25 de rom\u00e2ni americani, spune Mead, printre care \u0219i evrei rom\u00e2ni, de unde, probabil, eticheta de cel mai antisemit popor, preluat\u0103 \u0219i de Hanna Arendt sau Elli Wiesel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De n-ar fi o carte ca \u0219i pierdut\u0103, lumea \u00eentreag\u0103 s-ar apropia, prin empatia pentru du\u0219man a cercet\u0103toarei, de identitatea istoric\u0103 na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor, crearea imaginii de sine, proverbe caracterizante, dezvoltarea personal\u0103, oportunismul \u0219i agresivitatea,\u00a0 \u00eembog\u0103\u021birea cu orice pre\u021b, credin\u021be populare \u00een exces,\u00a0 \u00eendeplinirea obliga\u021biilor familiale, s\u0103rutarea m\u00e2inii superiorului, umili \u0219i supu\u0219i, mii de p\u0103s\u0103ri\u00a0 f\u0103cute s\u0103 c\u00e2nte la nun\u021bi \u0219i \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri (p\u0103s\u0103rele mii?), m\u00e2ndria \u2013 valoare na\u021bional\u0103, b\u0103taia \u2013 preludiu sexual, iredentism politic, idealul de via\u021b\u0103 rom\u00e2nesc este hedonismul… \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tag-uri pe internet:<\/p>\n

Anthropology<\/a>baby<\/a>baksheesh<\/a>Banat<\/a>beating<\/a>beautiful<\/a>Bessarabia<\/a>Bibesco<\/a>birth<\/a>boyers<\/a>boys<\/a>bride<\/a>Bucharest<\/a>Bukovina<\/a>Carol<\/a>Carpathian<\/a>century<\/a>child<\/a>claca<\/a>Codreanu<\/a>cross-brothers<\/a>Culture and Behavior<\/a>dance<\/a>dead<\/a>death<\/a>dowry<\/a>Easter<\/a>Europe<\/a>European<\/a>evil eye<\/a>expropriation<\/a>fast<\/a>father<\/a>feast<\/a>feeling<\/a>fighting<\/a>flowers<\/a>gendarmerie<\/a>girls<\/a>give<\/a>give-aways<\/a>Greater Rumania<\/a>groom’s<\/a>Gusti<\/a>Gypsies<\/a>haiduk<\/a>Hungary<\/a>husband<\/a>informants<\/a>Iron Guard<\/a>irredentism<\/a>keep<\/a>King<\/a>kiss the hands<\/a>labor<\/a>land<\/a>live<\/a>luck<\/a>maize<\/a>Margaret Mead<\/a>marriage<\/a>married<\/a>Mircea the Old<\/a>Moldavia<\/a>mother<\/a>mountains<\/a>never<\/a>Old Kingdom<\/a>parents<\/a>party<\/a>peasantry<\/a>person<\/a>Phanariot<\/a>pleasure<\/a>popular<\/a>population<\/a>Prahova Valley<\/a>priest<\/a>proverb<\/a>regard<\/a>rich<\/a>Rumanian attitude<\/a>Rumanian Culture<\/a>Rumanian history<\/a>Rumanian peasant<\/a>Rumanian village<\/a>rural<\/a>Russia<\/a>Ruth Benedict<\/a>sheep<\/a>teacher<\/a>things<\/a>towns and cities<\/a>Transylvania<\/a>Treaty of Trianon<\/a>Turks<\/a>upper class<\/a>urban<\/a>violence<\/a>Wallachia<\/a>wedding<\/a>Western<\/a>wife<\/a>woman<\/a>women<\/a>young.<\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul american voia studii asupra caracterului na\u021bional \u0219i cultural al Japoniei, Germaniei, Rom\u00e2niei, care s\u0103 permit\u0103 personalului s\u0103u diplomatic \u0219i militar s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u00e2t mai bine cum s\u0103 interac\u021bioneze cu membrii acestor societ\u0103\u021bi pentru a atinge scopurile Statelor Unite. Mare parte din materialul cu care a lucrat Benedict a fost clasificat \u0219i nu poate fi f\u0103cut public. Totu\u0219i, minus ceea ce era clasificat, fructele muncii ei au ap\u0103rut \u00een <\/a>Crizantema \u0219i sabia<\/a>, carte devenit\u0103 clasic\u0103.<\/a><\/p>\n

Virginia\u00a0 Heyer Young vede studiile lui Benedict despre Thailanda, Rom\u00e2nia, Olanda \u0219i Japonia ca pe un tot (<\/a>Ruth Benedict: Beyond Relativity, Beyond Pattern<\/a>, 2005, University of Nebraska). Acestea, prezent\u00e2nd indivizii \u00een cadrul culturilor lor, \u0219i nu ca fiind modela\u021bi de cultur\u0103, au circulat \u00een edi\u021bii \u0219apirografiate preg\u0103tite pentru sponsorul lor, the Office of War Information, \u0219i nu au fost considerate ca reprezent\u00e2nd conceptele sale.<\/a><\/p>\n

Ca multe altele, proverbul \u201eCapul plecat de sabie nu este t\u0103iat\u201d\u00a0 este comentat (func\u021bional?) \u0219i de Benedict \u0219i de Dr\u0103ghicescu, la acesta din urm\u0103, cu adaosul lui Bolintineanu, \u201eCapul ce se pleac\u0103 sabia nu-l taie, \/ Dar cu umilin\u021b\u0103 lan\u021bu-l \u00eencovoaie.\u201d Prin c\u0103r\u021bile sale de autoantropologie sociologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de la Paris, Dr\u0103ghicescu a ie\u0219it \u00eenving\u0103tor odat\u0103 cu \u021bara unit\u0103 \u00een 1918 \u0219i victorioas\u0103, atunci, dup\u0103 cum, la urm\u0103torul mare r\u0103zboi, \u0219i Benedict, \u00eempotriva Rom\u00e2niei (cu dragoste?) S\u0103-i fi pl\u0103cut ei, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u0103 rom\u00e2nii dau fetelor lor la c\u0103s\u0103torie zestre mai mare dec\u00e2t la noi, la americani? S\u0103 le fi sugerat subliminal solda\u021bilor lor\u00a0 zbur\u0103tori s\u0103 se \u00eensoare cu fete de pe aici,\u00a0 ca ai lui Traian, de ne-au inseminat virtutea daco-roman\u0103, r\u0103sdiminuat\u0103, spre jalea dr\u0103ghicescian\u0103, de ne\u00eentreruptele invazii p\u00e2n\u0103 azi?<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Excerpte din actualitate<\/a>:<\/a> Interactiunea dintre institutiile informale si institutiile formale in dinamica economiei romanesti <\/a>(Grant CNCSIS N. 1352\/2007)<\/a><\/p>\n

\u00cen lucr\u0103rile de psihologie aplicat\u0103 se consider\u0103 c\u0103 autoanaliza, \u00een care rom\u00e2nii se autoanalizeaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi ofer\u0103 o autoimagine (perspectiva emic\u0103<\/em>), este complementar\u0103 <\/em>celei de analiz\u0103 propriu-zis\u0103, \u00een care rom\u00e2nii sunt obiect de analiz\u0103 pentru altii \u015fi li se ofer\u0103 o heteroimagine (perspectiva etic\u0103<\/em>). Si asta deoarece cele doua abordari \u00ee\u015fi confer\u0103 reciproc consisten\u0163\u0103 \u015fi continuitate dac\u0103 este utilizat\u0103 aceea\u015fi metodologie \u015fi pot fi astfel comparabile. Din perspectiva lucr\u0103rii de fa\u0163\u0103 consider\u0103m c\u0103 cele dou\u0103 puncte de vedere pot oferi elemente esen\u0163iale \u00een scopul identific\u0103rii acelor tr\u0103s\u0103turi comportamentale negative care contribuie la perpetuarea institu\u0163iilor informale negative \u015fi la zad\u0103rnicirea eficien\u0163ei celor formale.<\/p>\n

Unul<\/a> dintre cele mai semnificative studii dedicate psihologiei rom\u00e2nilor este cel al lui D. Dr\u0103ghicescu din 1907 \u201ePsihologia poporului rom\u00e2n\u201d, lucrare publicat\u0103 la Paris. Paradoxal pentru cititorul zilelor noastre, Draghicescu isi numeste timpul tranzi\u0163ie\u00a0: \u00een epoca de tranzitie in care ne aflam \u2013 scrie el \u2013 ne gasim intr-o atmosfera psihologica si sociala plina de anarhie, foarte complexa, haotica. Haosul si anarhia erau trecute atunci nu pe seama tranzi\u0163iei de la un regim totalitar la unul democratic, <\/a>ci pe socoteala unui trecut de secole in care, sub dominatia turca si administra\u0163ie fanariota, s-a reusit o<\/a>alterare a sufletului romanesc<\/a>[Betea, 2007, p.1], sub influenta Orientului form\u00e2ndu-se personalitatea de baza a romanilor.<\/a>“Nepasarea si fatalismul, rod al celor cateva trasaturi mai de seama ale istoriei noastre si ecou adesea al inrauririi Orientului, sunt notele cele mai limpezi si lamurite ce se pot desprinde in sufletul si caracterul nostru”. Totodat\u0103 el surprinde faptul toate lucrurile importante din via\u0163a social\u0103, cultural\u0103, politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a rom\u00e2nilor poart\u0103 pecetea neterminatului, nedefinitului. Rom\u00e2nii nu sunt ast\u0103zi mai buni agricultori ca pe vremea dacilor, comer\u0163ul \u00eel fac al\u0163ii, industria ne vine din cele patru colturi ale lumii, spune Dr\u0103ghicescu, \u00eentr-o descriere care ne apare contemporan\u0103 prin actualitatea ei. Lipsa de dezvoltare proprie, unitar\u0103, omogen\u0103 a desf\u0103\u015fur\u0103rii trecutului nostru determin\u00e2nd lipsa caracterului propriu, neted \u015fi l\u0103murit al mentalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Con\u0163inutul caracterului rom\u00e2nilor se alc\u0103tuie\u015fte din cr\u00e2mpee nedigerate ale culturii altor neamuri, adesea d\u0103un\u0103toare\u00a0:<\/a>nep\u0103sarea, lenea fizic\u0103 \u015fi mintal\u0103, adic\u0103 lipsa de ini\u0163iativ\u0103, resemnarea, lipsa de \u00eencredere \u00een sine \u015fi mai presus de toate fatalismul, \u00eencrederea oarb\u0103 \u00een noroc, \u00een soart\u0103<\/a>[D. Dr\u0103ghicescu, 1996, pp. 345-361].<\/a><\/p>\n

O a doua lucrare de etnopsihologie intitulat\u0103 tot “Psihologia poporului roman”, apar\u0163ine lui C. R\u0103dulescu \u2013Motru, publicat\u0103 \u00een 1937. Nici notele lucr\u0103rii sale nu sunt mai m\u0103gulitoare la adresa compatrio\u0163ilor s\u0103i. C. Radulescu-Motru remarc\u0103, in primul rand, respectul fata de traditii in care traieste taranul roman. Taranii traiesc in traditia muncii colective. Fiecare satean face ceea ce crede ca va face toata lumea<\/em>, fara a avea curajul sa inceapa o munca altfel decat la termenele fixate prin obicei. A iesi din randul lumii este nu un simplu risc, ci o nebunie<\/em> [Betea, 2007, p.1].<\/p>\n

Comparativ cu prototipul occidentalului, prima trasatura care-l opune acestuia este individualismul sufletului romanesc<\/em>versus individualismul<\/em>vestic. Individualismul rom\u00e2nesc, exprimat prin dorinta rom\u00e2nului de a fi de capul lui<\/em> \u2013 nu presupune spirit de initiativa<\/em> in viata economica si nici spirit de independenta in viata publica si sociala, insusiri tipice burgheze. Gestul initiativei individuale, al intreprinderilor riscante si inventiilor este cel mai plapand vlastar al sufletului romanesc<\/em>. Astfel \u00eenc\u00e2t conceptul de liber\u0103 concuren\u0163\u0103<\/em>nu este intrat \u00een moravurile sociale. Indisciplina in economie<\/em>, neperseverenta in lucrul inceput<\/em> si faptul ca romanul este cheltuitor cu timpul<\/em>\u2013 sunt alte caracteristici ale psihologiei romanului. Daca in Apus munca<\/em>se desfasoara dupa un ritm regulat, romanul o face dezordonat, ca un joc, in salturi, alternate cu lungi perioade de inactivitate, timpul este pentru roman orice, numai bani nu<\/em>. Din nerespectarea legii este f\u0103cut un titlu de m\u0103rire \u015fi de putere, institu\u0163iile vestice nefiind luate \u00een serios. Al\u0163i autori din aceea\u015fi epoc\u0103 scot \u00een eviden\u0163\u0103 alte tr\u0103s\u0103turi negative ale rom\u00e2nilor\u00a0[Iacob, 2003, pp148-152]:\u00een gazetele \u015fi politicile europene, chiar \u015fi \u00een proverbele lor, se afirm\u0103 despre rom\u00e2ni c\u0103 sunt ho\u0163i spune cu obid\u0103 M. Eliade \u00een 1935\u00a0; institu\u0163iile politice europene au fost transformate \u00een instrumente de domina\u0163ie, politica vestic\u0103 transformat\u0103 \u00een policitianism rom\u00e2nesc – C. Radulescu-Motru – 1935\u00a0; rom\u00e2nii muncesc \u00een sil\u0103 , prea pu\u0163ini cunosc st\u0103ruin\u0163a aprig\u0103, \u00eend\u00e2rjirea de a \u00eenvinge greul \u015fi mul\u0163umirea datoriei \u00eendeplinite – Densusianu -1919\u00a0; rom\u00e2nii cred \u00een arbitrar, \u00een hat\u00e2r, \u00een bac\u015fi\u015f \u015fi nicidecum \u00een legalitate – Tache Ionescu – 1910\u00a0; rom\u00e2nii sunt prea normali, lipsi\u0163i de geniu, de nebunie, de entuziasm – E. Cioran \u2013 1933\u00a0; m\u00e2ndria cea mai de pre\u0163 a t\u00e2rgove\u0163ului este aceea de a dejuca \u015firetenia altuia, \u0163in\u00e2nd-o pe a sa c\u00e2t mai nep\u0103truns\u0103 \u2013 M. Ralea \u2013 1935\u00a0; rom\u00e2nii nu manifest\u0103 \u00een lume dec\u00e2t incon\u015ftien\u0163\u0103 politic\u0103, \u0163ig\u0103nie electoral\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163e care se cump\u0103ra ieftin – M. Eliade \u00een 1935\u00a0; rom\u00e2nul este o fiin\u0163\u0103 diluat\u0103, c\u0103ruia \u00eei lipse\u015fte orgoliul na\u0163ional, este sceptic, are o ne\u00e2ncredere superficial\u0103, manifest\u0103 o ironie u\u015foar\u0103 \u015fi periferic\u0103, are o amabilitate trec\u0103toare, \u00eei lipse\u015fte orice gen de mesianism – E. Cioran \u2013 1933\u00a0; rom\u00e2nului \u00eei lipse\u015fte sentimentul vinov\u0103\u0163iei – M. Vulc\u0103nescu \u2013 1937.<\/p>\n

Din perspectiv\u0103 etic\u0103 <\/em>reprezentative sunt studii de antropologie cultural\u0103, cum ar fi cel al americancei Ruth Benedict Romanian Culture and Behavior<\/em>din 1943, sau francezului Paul Morand, Buchatest<\/em> din 1935, care au trezit interesul altor autori notabili ca Olivia Manning sau Margaret Mead. Rom\u00e2nii sunt privi\u0163i ca alceva<\/em>, diferiti de occidentali. Ei sunt considera\u0163i ca un popor animat de u\u015furin\u0163a de tr\u0103i, ce trec nep\u0103s\u0103tori prin istorie, tr\u0103iesc \u00eentr-o lume vag\u0103, fluid\u0103 \u00een care lucrurile nu prea sunt luate \u00een serios. Dac\u0103 europenii occidentali sunt serio\u015fi, disciplina\u0163i, punctuali, predictibili, rom\u00e2nii se afl\u0103 la polul opus [Corodeanu, 2007, p.54]. Rom\u00e2nii sunt superficiali, pot fi cump\u0103ra\u0163i u\u015for, dac\u0103 cineva are bani problemele de clas\u0103 sau ur\u00e2\u0163enie dispar\u00a0; dac\u0103 cineva reu\u015fe\u015fte \u00een plan material ceilal\u0163i \u00eel vad ca ho\u0163 sau tri\u015for\u00a0; sunt invidio\u015fi, gelo\u015fi, \u00ee\u015fi bat nevestele\u00a0; sentimentul de vinov\u0103\u0163ie este difuz \u015fi greu de identificat\u00a0; sentimentul autoresponsabiliz\u0103rii este rar, mereu fiind vinovat alcineva pentru tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u0163a politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103, familial\u0103 etc.\u00a0; \u00een via\u0163a economic\u0103 descuc\u0103reala, favorurile politice, sunt mai importante dec\u00e2t profesionalismul \u015fi eficien\u0163a\u00a0; locurile de munc\u0103 sunt ob\u0163inute prin rela\u0163ii \u015fi evaluate dup\u0103 capacitatea de a ob\u0163ine bac\u015fi\u015f, nicidecum dup\u0103 un ideal profesional [Iacob, 2003, pp148-152].<\/p>\n

Nu putem dec\u00e2t s\u0103 constat\u0103m cu am\u0103r\u0103ciune c\u0103 toate aceste tr\u0103s\u0103turi negative nu reprezint\u0103<\/a>consecin\u0163a celor 50 de ani de comunism a\u015fa cum ar putea p\u0103rea la prima vedere, iar anii 90 caracteriza\u0163i printr-un<\/a>vid valoric tot din acela\u015fi motiv, deoarece acelea\u015fi tr\u0103s\u0103turi negative le reg\u0103sim \u015fi \u00een perioada interbelic\u0103 at\u00e2t de bine eviden\u0163iate totodat\u0103 de rom\u00e2ni \u015fi de str\u0103ini.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

Jack R. Friedman: <\/a>Shame and the Experience of Ambivalence on the Margins of the Global: Pathologizing the Past and Present in Romania’s Industrial Wastelands<\/a><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

This article examines shame in a context of political\u2014economic decline (Jiu Valley, Romania). I argue that shame, which is traditionally associated with a “shrinking” feeling and social control, can take on a dual resonance for people situated in socioeconomic conditions of moral disorder. Shame can act as both a personal experience of self-defeat as well as acting as a medium for critiquing the very system of socioeconomic norms and cultural values that work to make one feel ashamed. Using data drawn from research among coal miners in post-state socialist Romania, this article illustrates how discourses associated with shame can be viewed as a critical understanding of the culturally meaningful experience of marginalization from and the ambivalence of global processes.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Maria Sava:<\/a><\/p>\n

Tot \u00een linia lui D. Dr\u0103ghicescu, Cioran publica \u00een 1934 ( la nici 24 de ani!),\u00a0 Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, <\/strong>o reac\u0163ie violent\u0103 fa\u0163\u0103 de pasivitatea proverbial\u0103 a rom\u00e2nilor, mereu pierz\u0103toare. \u201eDeficien\u0163ele actuale ale poporului rom\u00e2n nu sunt produsul istoriei sale<\/em>, afirm\u0103 Cioran ci istoria aceasta este produsul unor deficien\u0163e psihologice structurale.\u201d(pg.63) <\/em>O carte scris\u0103 cu pasiunea \u015fi efervescen\u0163a celor 24 de ani \u00een care autorul alunec\u0103 deseori c\u0103tre rasism. La senectute Cioran va considera acest text \u201epoate cel mai pasionat \u015fi \u00een acela\u015fi timp \u00eemi este cel mai str\u0103in.\u201d<\/em>A fost doar o \u00eencercare a t\u00e2n\u0103rului Cioran de a se vindeca de disperarea de a se fi n\u0103scut \u00eentr-o cultur\u0103 minor\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00een literatura de specialitate o p\u0103rere diametral opus\u0103, \u00een cartea lui Mircea Vulc\u0103nescu \u00a0\u201e<\/a>Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u0163ei\u201d, <\/a>unde suferin\u0163a individual\u0103 se preschimb\u0103 \u00een <\/a>\u201eidee \u2013for\u0163\u0103\u201d. <\/a>\u00centreg discursul este o<\/a>\u201c<\/a>descriere fenomenologic\u0103 a ideii de existen\u0163\u0103 \u00een g\u00e2ndirea rom\u00e2neasca<\/a>\u201c, \u015fi se dedic\u0103 scriitorului Emil Cioran.\u00a0 \u00centr-o scrisoare din 1944 Cioran \u00eei r\u0103spundea lui Mircea <\/a>Vulc\u0103nescu\u2026.: \u201c<\/a>Dac\u0103 evenimentele n-ar fi a\u015fa cum sunt \u015fi eu n-a\u015f fi buim\u0103cit de ele, m-a\u015f apuca s\u0103 scriu complementul negativ al acestei superbe <\/a>Dimensiuni<\/a>, \u00een umbra c\u0103reia pu\u0163in\u0103tatea mea se desfat\u0103, ne\u00eenstare s\u0103 reziste m\u0103gulirii. Cum a\u015f asista pasiv la o dedica\u0163ie \u00eenscris\u0103 sub cea mai substan\u0163ial\u0103 t\u0103lm\u0103cire a \u00eemt\u00e2mpl\u0103rii valahe? Dac\u0103 r\u0103ul din mine ar fi odat\u0103 at\u00e2t de lucid pe c\u00e2t a fost binele \u00een tine, m\u0103 voi sfor\u0163a s\u0103 \u00eentunec pu\u0163in icoana Miori\u0163ei, s\u0103 vorbesc \u015fi de g\u0103lbeaza ei. Dup\u0103 ce-am citit studiul t\u0103u, \u00een acest Cartier latin \u00een care putrezesc glorios de \u015fapte ani, \u00eemi ziceam c\u0103 n-a\u015f avea totu\u015fi nimic de ad\u0103ugat dac\u0103 el s-ar fi terminat cu o analiz\u0103 a adaugiului fatal: \u00ab<\/a>n-a fost s\u0103 fie<\/a>\u00bb \u2013 care-mi pare a fi cheia tuturor neizbutirilor noastre \u015fi formula <\/a>\u00een sine a oric\u0103rei ursi<\/a>te\u201d.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Gabriel St\u0103nescu:<\/a><\/p>\n

Altceva e c\u00e2nd un antropolog al culturii de talia unei Ruth Benedict scrie un studiu stiintific despre istoria si cultura rom\u00e2nilor pe baza unor interviuri cu personalitati ale comunitatii rom\u00e2nesti din Statele Unite, folosind o bibliografie \u00een limba engleza destul de ampla despre istoria si cultura rom\u00e2neasca, si altceva este c\u00e2nd o seama de oficiali ai Uniunii Europene se exprima negativ la adresa Rom\u00e2niei, critic\u00e2nd \u00een subsidiar guvernul de la Bucuresti pentru aplicarea cu \u00eent\u00e2rziere a reformei economice, datorita mentinerii structurilor comuniste, a coruptiei si a unui sistem birocratic care blocheaza initiativele private cu exceptia celor favorizate de clasa politica aflata la conducere.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Rodney Stark<\/a>: <\/a>Gods, Rituals, and the Moral Order<\/a><\/p>\n

The functionalist \u201claw\u201d that religion sustains the moral order must be amended. As is demonstrated in this study, religion has this effect only as it is based on belief in powerful, active, conscious, morally-concerned gods. Contrary to Durkheim\u2019s claims, participation in religious rituals per se has little independent impact on morality and none when done on behalf of gods conceived as unconscious essences, or as conscious gods of small scope and lacking moral concerns. Thus, the link between gods and morality is limited mainly to societies having more complex cultures, but even in some highly developed societies a religious basis for morality is missing. Quantitative results are based on 427 societies included in the Atlas of World Cultures, and on surveys of the United States and 33 other nations.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Doina Jela:<\/a><\/p>\n

Abordata de aproape toti intelectualii romani care au contat \u2013 de la carturari enciclopedisti, scoliti in Europa (Cantemir), scriitori dotati cu intuitie si simt de observatie (Ion Ghica) la specialisti in stiinte socio-umane cu un instrumentar analitic elaborat (Draghicescu, Motru) sau filozofi, eseisti (Vulcanescu, Noica, Cioran) \u2013 tema identitatii se prelungeste \u2013 si cu succes \u2013 pina azi (Paleologu, Cristian Tudor Popescu, Patapievici). in unele dintre cazuri este mai mult o atitudine care genereaza tema, un fel de \u201ebovarism identitar\u201c, si as constata ca ea este, de cele mai multe ori, rezultatul comparatiei exasperante intre un Occident aflat suficient de aproape geografic pentru a legitima comparatia si imaginea contrastanta pe care spatiul romanesc o ofera privitorului incitat sa-i afle o explicatie.<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Eugen Simion:<\/a><\/p>\n

Ce-i curios \u00een acest studiu al patologiei spiritului rom\u00e2nesc este faptul ca autorul nu citeaza cu preciziune niciun text care sa ilustreze aceste caderi morale si intelectuale. Si mai curios este ca acest om cu bune studii \u00een Franta nu se bizuie, c\u00e2nd vrea sa defineasca psihologia poporului rom\u00e2n, pe cultura rom\u00e2na. \u00cen afara de istorici (Xenopol, Iorga, I. Bogdan), el nu consulta aproape niciun poet sau prozator rom\u00e2n, desi la \u00eenceputul secolului al XX-lea, c\u00e2nd \u00eesi redacteaza studiul, literatura rom\u00e2na \u00eei putea oferi sociologului un c\u00e2mp suficient de bogat pentru a urmari, daca nu psihologia poporului, cel putin caracteristicile spiritului rom\u00e2nesc\u2026 Cartea \u00een sine este o antologie de propozitii, unele \u2013 poate \u2013 drepte, cele mai multe sunt \u00eensa catastrofale. Suntem, noi, poporul cel mai <\/a>ateu, cel mai putin credincios?, cum zice Draghicescu (p.279). Natura frumoasa (\u201ecu desfatarile ei\u201c) a \u00eempiedicat pe rom\u00e2ni sa duca o viata activa si sa aiba o \u201eviata mintala launtrica profunda \u00abintima\u00bb (p. 298)?, cum crede, iarasi, elevul lui Durkheim\u2026 Traieste spiritul rom\u00e2nesc numai \u201ela suprafata si din suprafata lucrurilor\u201c si nu are deloc, dar daloc \u201ead\u00e2ncimi si ascunzisuri launtrice, misterioase\u201c? (p. 299).<\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Maria Stoian:<\/p>\n

Testamentul din 6 septembrie 1945 cu privire la avere dupa deces; Pentru activitatea sa si pentru ideile pentru care a luptat ca intelectual, sociolog, cadru universitar, ambassador, a fost urmarit de catre autoritatile vremii si n-a acceptat sa le dea secretele cunoscute si a preferat sinuciderea, nu inainte de a lasa un testament. Prin testament lasa sotiei sale Virginia, imobilul din Bucuresti din strada Jules Michelet, intreaga avere mobile care va exista la moartea sa ca: banii, actiuni, efecte. Din imobilul mai sus amitit lasa garsoniera de la etajul 6, nepoatei sale Dorina, iar garsoniera de la etajul 7 o lasa nepotului sau Corneliu Vilt. Toata averea ce a mostenit-o de la parinti, situate in comuna Zavoieni \u2013 Valcea, compusa din teren arabil, vie si padure o lasa mostenire nepoatei sale, Irina Ciuca. Lasa lui I. Popescu Bradiceni, vila construita in com. Suici, judetul Arges, plantatia de nuci din proprietatea Lehrer pana-n Valea Dardariei, 5 hectare de padure din plantatia de nuci apre apus. Restul din proprietatea de la Suici care a ramas dupa expropriere si dupa defalcarea partii lasa lui I. Popescu Bradiceni si care se compune din padure, locuri arabile, pometuri si intreaga gospodarie, se lasa mostenire nepotului sau, Vasile Veteleanu. A lasat ca executor testamentar pe I. Popescu Bradiceni si in lipsa acestuia pe Vasile Veteleanu. A revocat orice alt testament si actualul testament este scris in septembrie 1945, iar in 12 septembrie 1945 se stinge din viata si este inmormantat la Cimitirul Bellu. <\/a><\/p>\n

\u00cen a\u0219teptarea public\u0103rii:<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/a><\/p>\n

ADEV\u0102R\u00a0 \u0218I \u00a0<\/a>REVELA\u021aIE<\/p>\n

DE<\/p>\n

DUMITRU DR\u0102GHICESCU<\/p>\n

Fost Profesor la Universitatea din Bucure\u0219ti<\/p>\n

Traducere din limba francez\u0103 de George Anca<\/em><\/p>\n

SPRE O NOU\u0102 IDEE DE DUMNEZEU<\/p>\n

SOCIAL \u0219i DIVIN (sacru), STAT (\u00eemp\u0103rat) \u0219i BISERIC\u0102<\/p>\n

(Pap\u0103), \u0218TIIN\u021a\u0102 (omniscien\u021b\u0103) \u0219i TEHNIC\u0102 (atot<\/p>\n

puternicie), C\u0102DERE \u0219i M\u00c2NTUIRE, GRA\u021aIE \u0219i LIBER<\/p>\n

ARBITRU, TEHNIC\u0102 RELIGIOAS\u0102 (sfinte taine)<\/p>\n

PARIS<\/p>\n

LIBRAIRIE FELIX ALCAN<\/p>\n

1934<\/p>\n

 <\/p>\n

VOLUMUL I<\/p>\n

 <\/p>\n

TABL\u0102 DE MATERII<\/p>\n

PREFA\u021a\u0102<\/p>\n

PRIMA PARTE<\/p>\n

INTRODUDERE<\/p>\n

CAPITOLUL I. – MAGIA \u0218I SEMNIFICA\u021aIA SA<\/p>\n

1. Calea Satisfac\u021biilor Factice
\n2. Calea Satisfac\u021biilor iluzorii
\n(A) Magie \u0219i Religie
\n(B) Magie \u0219i \u0218tiin\u021b\u0103
\n(C) Magie \u0219i Metafizic\u0103 Idealist\u0103
\n3. Magie, Art\u0103, Literatur\u0103
\nReligie \u0219i Magie \u00een Filosofia lui M. Bergson.<\/p>\n

CAPITOLUL II – EVOLU\u021aIE \u0218I REVOLU\u021aIE<\/p>\n

1. Originea \u0219i Semnifica\u021bia Ideii de Evolu\u021bie
\n2. Trinitatea Cosmic\u0103 \u0219i Evolu\u021bia sa
\n(A) Evolu\u021bia Fizic\u0103
\n(B) Evolu\u021bia Formelor Vitale
\n(C) Evolu\u021bia Psiho-Social\u0103 \u0219i Stagnarea Diologic\u0103
\n(D) Importan\u021ba Naturii Factorului Individual
\n3. Timpul \u0219i Ideea Evolu\u021biei<\/p>\n

CAPITOLUL III – REVOLU\u021aIE \u0218I REVELA\u021aIE<\/p>\n

1. Revela\u021bie \u0219i Intui\u021bie
\n2. Revela\u021bie \u0219i Previziune
\n3. Revela\u021bie \u0219i Evolu\u021bie Vital\u0103 (Crea\u021bionism)
\n4. Revela\u021bia \u0219i Incon\u0219tientul colectiv \u0219i ancestral
\n5. Revela\u021bia \u0219i Cunoa\u0219terea Mistico-Religioas\u0103
\n6. Revela\u021bie \u0219i judec\u0103\u021bi Sintetice a priori
\n7. Revela\u021bia \u0219i Epistemologia lui M. Meyerson<\/p>\n

CAPITOLUL IV – LOGICA ADEV\u0102RULUI<\/p>\n

1. Interferen\u021be \u0219i Confuzii
\n2. Logica Ra\u021biunii \u0219i a Discursului
\n3. Logica Intui\u021biei \u0219i a Inimii
\n4. Sintez\u0103 a Intui\u021biei \u0219i a Ra\u021biunii\u00a0(Fenomenologie)<\/p>\n

CAPITOLUL V – LOGICA VALORILOR \u0218I VALOAREA LOGICII<\/p>\n

1. Prelogica Mistic\u0103 \u0219i \u0218tiin\u021bele Sociale
\n2. Logica Valorilor\u00a0(Teleologie)
\n3. Logica experimental\u0103 a Valorilor\u00a0(Miracole \u0219i Martiri).
\n4. Valoarea logicii
\n5.Utilitatea Logicii<\/p>\n

CAPITOLUL VI – \u0218TIIN\u021aELE MORALE \u0218I SOCIALE<\/p>\n

1. Rolul Artei \u00een Evolu\u021bie
\n2. Etica, Economia \u0219i Religia
\n3. Drept, Moral\u0103 \u0219i Religie
\n4. Politic\u0103, Moral\u0103 \u0219i Religie<\/p>\n

CAPITOLUL VII – RELIGIE \u0218I \u0218TIIN\u021a\u0102<\/p>\n

1. Religie \u0219i \u0218tiin\u021be Morale \u0219i Sociale
\n2. Religie \u0219i \u0218tiin\u021be Naturale
\n3. Religia ca \u0218tiin\u021b\u0103 General\u0103 Final\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

VOLUMUL II<\/p>\n

 <\/p>\n

TABL\u0102\u00a0 DE\u00a0 MATERII<\/p>\n

PARTEA\u00a0 A\u00a0 DOUA<\/p>\n

CAPITOLUL VIII \u2013 IDEEA\u00a0 DE\u00a0 DUMNEZEU\u00a0 \u0218I\u00a0 REALITATEA\u00a0 SA<\/p>\n

1. Realit\u0103\u021bile ideale<\/em><\/p>\n

2. Sociologia Ideii de Dumnezeu<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

CAPITOLUL IX –\u00a0 PROGRESUL\u00a0 IDEII\u00a0 DE DUMNEZEU\u00a0 DE-A LUNGUL\u00a0 ISTORIEI<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a01. Teoria religiei dup\u0103 M. Bergson<\/p>\n

2. Monoteism primitiv \u0219i Politeism<\/p>\n

3. Sincretism religios \u0219i Monoteism<\/p>\n

4. Divinizarea \u00eemp\u0103ra\u021bilor \u0219i a imperiilor<\/p>\n

5. Monoteism \u0219i Centralizarea politicii<\/p>\n

CAPITOLUL X\u00a0 – STAGNAREA\u00a0 \u0218I\u00a0 REGRESUL\u00a0 RELGIOS\u00a0 SPRE\u00a0 ATEISM<\/p>\n

1. Doctrina cre\u0219tin\u0103 \u0219i universalitatea istoric\u0103<\/p>\n

2. Ateismul, produs al particularismului istoric \u0219i al disolu\u021biei sociale<\/p>\n

3. Turnanta istoriei contemporane. Societatea Na\u021biunilor<\/p>\n

 <\/p>\n

CAPITOLUL XI\u00a0 –\u00a0 M\u0102RTURIA\u00a0 FILOSOFIEI\u00a0 ISTORIEI<\/p>\n

CAPITOLUL\u00a0 XII\u00a0 –\u00a0 M\u0102RTURIA\u00a0 FILOSOFIEI\u00a0 CONTEMPORANE<\/p>\n

1. Idealismul solipsist al lui M. Gentile<\/p>\n

2. Le Senne \u0219i idealismul concret<\/p>\n

3. Hamelin \u0219i idealismul relativist<\/p>\n

4. Renouvier \u0219i Personalismul<\/p>\n

5. Spiritualismul panteist al lui R. Eucken<\/p>\n

6 .Idealismul critic –\u00a0 M. L. Brunschwicg<\/p>\n

7. Solipsismul \u0219i consecin\u021bele sale<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

PARTEA\u00a0 A\u00a0 TREIA<\/p>\n

CAPITOLUL\u00a0 XIII\u00a0 –\u00a0 RAPORTURILE\u00a0 DIVINULUI\u00a0 CU\u00a0 UMANUL<\/p>\n

CAPITOLUL\u00a0 XIV – DE LA \u0218TIIN\u021a\u0102\u00a0 LA OMNISCIEN\u021a\u0102<\/p>\n

CAPITOLUL\u00a0 XV – TEHNICA\u00a0 \u0218I\u00a0 ATOT-PUTERNICIA\u00a0 DIVIN\u0102<\/p>\n

1. Amenajarea terrei \u00een Paradis terestru<\/p>\n

2. Resorturi ale evolu\u021biei divinului \u00een umanitate<\/p>\n

 <\/p>\n

PARTEA\u00a0 A\u00a0 PATRA<\/p>\n

CAPITOLUL\u00a0 XVI – NOUA\u00a0 IDEE\u00a0 DE\u00a0 DUMNEZEU<\/p>\n

1. Geneza \u0219i sensul ideii noi de Dumnezeu<\/p>\n

2. Dogma Trinit\u0103\u021bii<\/p>\n

3. Ideea\u00a0 Nou\u0103\u00a0 de Dumnezeu<\/p>\n

CAPITOLUL XVII – C\u0102DERE\u00a0 \u0218I\u00a0 M\u00c2NTUIRE<\/p>\n

1. Sensul doctrinei catolice<\/p>\n

2. C\u0103derea<\/p>\n

3. M\u00e2ntuirea.\u00a0 –\u00a0 Sublimarea\u00a0 Instinctelor<\/p>\n

A. Sublimarea Instinctului sexual<\/p>\n

B. Sublimarea Luptei pentru Existen\u021b\u0103<\/p>\n

C.\u00a0\u00a0 Sublimare \u0219i evolu\u021bie<\/p>\n

4. Lupta c\u0103rnii \u0219i a spiritului<\/p>\n

 <\/p>\n

CAPITOLUL\u00a0 IV – GRA\u021aIE,\u00a0 CARITATE,\u00a0 LIBERTATE<\/p>\n

1. No\u021biunea teologic\u0103 a gra\u021biei<\/p>\n

2. Teologia Gra\u021biei \u0219i a Libert\u0103\u021bii<\/p>\n

3. Sociologia gra\u021biei, a libert\u0103\u021bii \u0219i a meritului<\/p>\n

4. Gra\u021bie \u0219i Convertire<\/p>\n

5. Gra\u021bia \u0219i Determinismul Economic<\/p>\n

6. Gra\u021bie \u0219i Caritate<\/p>\n

 <\/p>\n

CAPITOLUL XIX\u00a0 – TEHNICA\u00a0 CRE\u0218TIN\u0102 (BISERICILE\u00a0 \u0218I\u00a0 SACRAMENTELE)<\/p>\n

1. Atributele divine, concordan\u021b\u0103 \u0219i contradic\u021bie<\/p>\n

2. Bisericile \u0219i misiunea lor<\/p>\n

3. Sacramentele<\/p>\n

4. Neo-misticismul<\/p>\n

5. Observa\u021bii critice asupra tehnicii cre\u0219tine<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

REZUMAT\u00a0 \u0218I\u00a0 CONCLUZIE<\/p>\n

Tabla de materii<\/p>\n

\n

 <\/p>\n<\/div>\n

REVELA\u021aIE\u00a0 CU\u00a0 DRAGHICESCO<\/p>\n

scenometrie \u00een 3 acte<\/p>\n

de George Anca<\/p>\n

(Fragmente)<\/p>\n

Personae<\/em><\/p>\n

DUMITRU, revelat<\/p>\n

GEORGIOS, traduc\u0103torul lui Dumitru<\/p>\n

VIRGINIA, so\u021bia lui Dumitru<\/p>\n

DIMI, chirurg<\/p>\n

SPIRITE din c\u0103r\u021bi<\/p>\n

ANCHETA\u021aI social<\/p>\n

SFIN\u021aI VERSIONA\u021aI<\/p>\n

I<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Scena 1<\/em><\/p>\n

( ETER, <\/em>suicizi-Con\u0219tiin\u021be. <\/em>Profesorul Dumitru Dr\u0103ghicescu, reputat sociolog \u015fi politolog liberal, a preferat sinuciderea, arunc\u00e2ndu-se, potrivit lui C. R\u0103dulescu-Motru, \u201ede la etajul de sus al casei pe trotuar”.<\/em>)<\/p>\n

 <\/p>\n

VIRGINIA: Uite ce e, Vita – d\u0103-l naibii pe b\u0103rbatul t\u0103u \u015fi hai s\u0103 mergem\u00a0 s\u0103 lu\u0103m cina pe malul r\u00e2ului \u00eempreun\u0103, ne vom plimba prin gr\u0103din\u0103 \u00een lumina lunii, venim acas\u0103, bem o sticl\u0103 de vin, ne ame\u0163im bine \u015fi o s\u0103-\u0163i spun toate lucrurile care-mi mi\u015fun\u0103 \u00een minte, milioanele, miliardele de lucruri – ele nu vin pe lumin\u0103, ci doar pe \u00eentunericul de pe malul r\u00e2ului. G\u00e2nde\u015fte-te la asta. D\u0103-l dracului pe b\u0103rbatul t\u0103u, \u00ee\u0163i spun, \u015fi vino.<\/p>\n

GEORGIAS: Mare\u0219alului i se ofer\u0103 o alegere: fie s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Poporului, fie s\u0103 se sinucid\u0103 \u00een t\u0103cere. \u00cen primul caz, ar fi aresta\u021bi \u0219i executa\u021bi \u0219i staff-ul \u0219i familia lui, \u00een al doilea, i s-ar asigura funeralii de stat, pentru ar fi murit ca erou.<\/p>\n

CHRISTINE:\u00a0 En me suicidant, le moment venu<\/em>.<\/p>\n

ALLYN: Nu m\u0103 mai \u00eentorc la Broadway.<\/p>\n

GILLES:\u00a0 La Grandeur de Marx.<\/em><\/p>\n

ALEM: \u00a0Milonga del 900.<\/a><\/p>\n

ADAM: Nu mai suport s\u0103-mi ucid copiii.<\/p>\n

VINCE:\u00a0 The WSJ editors lie without consequence.<\/p>\n

ROH: Povar\u0103 pentru al\u021bii.<\/p>\n

LISANDRO:\u00a0 D\u00e9cada Infame.<\/p>\n

GETULIO:\u00a0 Carta Testamento, arm\u0103 contra du\u0219manilor.<\/a><\/p>\n

DUMITRU: Las sotiei\u00a0 Virginia casa\u00a0 din strada Jules Michelet.<\/p>\n

VIRGINIA: Nu mai risc alt\u0103 c\u0103dere, te-am iubit.<\/p>\n

DIMI: Il admir pe Jean-Paul Sartre care l-a citit pe Martin doar in 6 zile la o masa de la “Les Deux Magots” (asta dupa spusele chelnerului).<\/p>\n

Dupa lectura aceea extraordinar de intensa, Jean-Paul imi spune ca menirea mortii se intelege prin:<\/p>\n

“The for-itself is changed forever into an in-itself that has slipped entirely into the past”.<\/p>\n

Poate ca a fost surmenat dupa alea 6 zile, saracul Jean-Paul si a scris asa ceva…..<\/p>\n

Eu cred, ca el, totusi, a avut sensibilitatea sa-i plateasca un tribut de admiratie lui Martin, prefacandu-se ca intelege. And slipped entirely into the past!<\/p>\n

Sau poate ca Jean- Paul are dreptate si atunci “Realitatea este doar o halucinatie produsa de lipsa de alcool”, adevar scris cu litere mari intr-un “in-itself” bar.<\/p>\n

JOHN: Draghicesco a murit de propria lui m\u00e2n\u0103. \u00cen V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation\u00a0 ( Paris, 1934), \u021binte\u0219te s\u0103 formuleze o \u201enou\u0103 religie \u0219i o nou\u0103 idee a lui Dumnezeu pentru\u00a0\u00a0 ra\u021bionali\u0219ti , necredincio\u0219i deranja\u021bi, \u0219i chiar atei.\u201d\u00a0 \u00centocmai cum cre\u0219tinismul, sus\u021bine Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nou\u0103 religie, astfel \u0219i noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo-cre\u0219tinism. Prima parte a filmului, ar\u0103t\u00e2nd drama nevie \u0219i vie a crea\u021biei, ne-a a trecut deja pe dinaintea ochilor. prin ochi. Dar epopeea evolu\u021biei umane este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, cu omul \u00eensu\u0219i actor principal \u00een dram\u0103.<\/p>\n

\u0218TEFAN: \u0218tiu de la na\u0219ul Tudor, preotul din satul nostru, care i-a cununat pe p\u0103rin\u021bii mei \u0219i m-a botezat \u0219i pe mine \u0219i pe sora mea, c\u0103 Dimitrie Dr\u0103ghicescu a fost \u00eempu\u0219cat de ru\u0219i, nu s-a sinucis. Na\u0219ul Tudor, \u0219i el nepot de-al lui Dr\u0103ghicescu\u00a0 a mers \u0219i l-a adus \u00een sicriu de la Dr\u0103g\u0103\u0219ani, \u0219i c\u00e2nd i-au mi\u0219cat capul a v\u0103zut gaura glon\u021bului.<\/p>\n

GIORGIOS:<\/p>\n

pe \u0219oseaua Dr\u0103g\u0103\u0219ani g\u0103sii o pung\u0103 de bani<\/p>\n

mai la Olt m\u0103runt du\u0219mani \u0219i vreo nou\u0103 mii de ani<\/p>\n

\u00een trovan\u021bii gologani treci pe trei parastasani pe la t\u00e2rgul de c\u00e2rlani<\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103 observ cu \u00een\u021beles m-a\u0219 culege m-au cules<\/p>\n

pe ales de nimicesc \u00een\u021beles \u00een\u021belep\u021besc la o not\u0103 m\u0103 opresc<\/p>\n

\u0219i cu nunt\u0103 m\u0103 silesc robule dumnezeiesc la icoan\u0103 arabesc resculptatului ionesc<\/p>\n

 <\/p>\n

tu \u0219i c\u00e2n\u021bi cu numele s\u0103 se surpe humele<\/p>\n

susure-ne n\u0103vile foile din Gl\u0103vile<\/p>\n

c\u0103-mi sustr\u0103se\u0219i l\u0103vile pe miroase t\u0103vile<\/p>\n

 <\/p>\n

cartea moartea ia-mi-le s\u0103 nu pl\u00e2ng\u0103 mamele<\/p>\n

certe-ne surorile s\u0103 opreasc\u0103 morile<\/p>\n

\u00een concert manelele poleiasc\u0103 schelele<\/p>\n

 <\/p>\n

de \u021bi\u021bei belelele b\u0103ile cu ielele \u0219alele inelele<\/p>\n

taliei \u0219rapnelele de-a italienele anzianhienele<\/p>\n

car\u0103-m\u0103 Olte\u021bului Luncav\u0103\u021b iste\u021bului apa muzie\u021bului<\/p>\n

 <\/p>\n

\u021bepuirea pre\u021bului karma precupe\u021bului patima iube\u021bului<\/p>\n

rutina mistre\u021bului cortul n\u0103t\u0103fle\u021bului orzul m\u0103l\u0103ie\u021bului<\/p>\n

cultul Perie\u021bului cui\u0219orul le\u021bului d\u0103n\u021buirea de\u021bului<\/p>\n

 <\/p>\n

Rama Sita \u00een S\u0103tmar nu se \u00eemp\u0103car\u0103 iar<\/p>\n

ungurene miorene apele sugrum\u0103 mrene<\/p>\n

te catolic diastolic diaspor\u0103 apostolic peste mine \u0219i mongolic<\/p>\n

 <\/p>\n

cum te cheam\u0103 zmeule diavol dumnezeule<\/p>\n

\u0219i pe tine diavole dansul de pe tavole<\/p>\n

doamne nu m\u0103 mai chema pe numele dumneata<\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

Scena 3<\/em><\/p>\n

\u00a0(M\u0102CIUCA. T<\/em>abara de sculptura, <\/em>2014. <\/em>Un fiu al comunei, <\/em>stabilit la Paris, a lucrat\u00a0 statuia din fata primariei. La final a aparut Maciuca de 5 metri, usor inclinata, care a starnit inevitabil imaginatia trecatorilor.<\/em>)<\/p>\n

 <\/p>\n

UNUL: Seamana mai mult cu maciuca aia de care rade toata lumea, nu maciuca arma.<\/p>\n

ALTUL: E de fala pentru comuna? E gata sa pice pe primarie, nu vazusi ca e aplecata asa?<\/p>\n

ALTUL: Pai e cam stramba. Ati vazut dumneavoastra maciuca dreapta?<\/p>\n

ALTUL: Ce reprezinta? O prostie, pentru ca nu era momentul sa puna cand erau atatea sculpturi.<\/p>\n

ALTUL: Seamana ca o cioaca.<\/p>\n

ALTUL: Si, ne uitam la ea sa ne treaca de foame.<\/p>\n

ALTUL: Pai asta e maciuca? Vai de capul lor.<\/p>\n

O B\u0102TR\u021aN\u0102: Parc\u0103 are gur\u0103, uite nasul. Eu cred c\u0103 e neterminat\u0103.<\/p>\n

ALTCINEVA:P\u0103i e ceva de-a lu’. .. Br\u00e2ncu\u0219i, de la T\u00e2rgu Jiu. Cum \u00eei zice?\u00a0 Da. Cu coloana infinitului, e ceva frumos.”.<\/p>\n

IMN:<\/p>\n

Avem echip\u0103, avem valoare,<\/p>\n

Avem m\u0103ciuva a mai tare.<\/p>\n

REPORTER: Maciuca este din granit si marmura. Pe soclu vor fi gravate numele celor 160 de eroi ai localitatii cazuti la datorie.<\/p>\n

VICEPRIMAR: Pentru a ne aduce aminte de luptele depuse si de catre cei decedati, strabuni de-ai nostri. Arta contemporana, sau arta in general, poate aprinde multe controverse. Fiecare de viziunea lui si de nivelul lui de cultura.<\/p>\n

CEORGIAS:<\/p>\n

 <\/p>\n

am venit s\u0103 privesc dansul t\u0103u Doamne \u0218iva<\/p>\n

nu \u0219tiu tamila pur\u0103 cerul cutremur\u0103 mun\u021bii<\/p>\n

\u00eembr\u0103cat \u00een cenu\u0219a crematoriului m-ai sedus<\/p>\n

r\u0103sun\u0103 br\u0103\u021b\u0103ri \u00eentru Dumnezeu jum\u0103tate femeie<\/p>\n

 <\/p>\n

\u0218AMAN\u0102: …prima c\u0103s\u0103torie… cald, c\u0103l\u0103tor ca \u015fi mine … nu ter\u0163i, nu ter\u0163e p\u00e2n\u0103 la tumoare…\u00a0 a doua\u00a0 … de gura colegelor…insisten\u0163e, teatru… dr.ing. cu firm\u0103 de exper\u0163i evaluatori…\u00a0 nu citit, nu discutat, nu c\u0103l\u0103torit, nu ajutor \u00een cas\u0103, nici m\u0103car un film psihologic…\u00a0 3 so\u0163ii anterioare: una bolnav\u0103 psihic iremediabil, dou\u0103 la cimitir … plecat definitiv cu c\u0103r\u0163ile \u015fi hainele…..f\u0103r\u0103 partaj, semnat deliberat tot….muream!… refacere, el vecin apt …. \u00eenceput citit, Djuvara, Boca, Anania… st\u0103m separat… algozon … Harpagon….interior gol, fenomen nemai\u00eent\u00e2lnit…\u00a0 adev\u0103rata mea moarte, numai c\u0103….eu zile pline, el goale… eu: zdruncinat \u00eencrederea \u00een oameni, tr\u0103iesc prin prieteni vechi, vizite departe \u015fi de departe, mi-i simt prea acut pe ai mei pleca\u0163i \u00een Anglia, nu admit nici s\u0103 mor acolo…..iubesc pr\u0103p\u0103dita asta de \u0163ar\u0103…<\/p>\n

GEORGIOS:<\/p>\n

via\u021ba terestr\u0103 din nou<\/p>\n

sim\u021burile se degaj\u0103 de tirania<\/p>\n

spiritului cre\u0219tin ascetic<\/p>\n

 <\/p>\n

oamenii observar\u0103<\/p>\n

c\u0103 ei nu mai<\/p>\n

vorbesc latin\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

Universitatea din Paris<\/p>\n

o condamn\u0103 pe Ioana<\/p>\n

d’Arc la rug<\/p>\n

TITU:\u00a0 Cum am putea \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 \u00eencredin\u0163\u0103m soarta popoarelor pe m\u00e2na unor fiin\u0163e a c\u0103ror capacitate cranian\u0103 este cu zece la sut\u0103 mai mic\u0103? Abia ajung ast\u0103zi creierii cei mai dezvolta\u0163i pentru a putea conduce o na\u0163iune pe calea progresului \u015fi prosperit\u0103\u0163ii materiale… Din 1.000 de c\u0103p\u0103\u0163\u00e2ni m\u0103surate a rezultat 1.410 grame greutate mijlocie la b\u0103rbat \u015fi numai 1.250 la femei.<\/p>\n

DUMITRU: \u00cen via\u021ba mea n-am \u00eent\u00e2lnit art\u0103 \u00een felul acesta la noi, dec\u00e2t \u00een genera\u021bia mea la prietenii Titulescu \u0219i Micescu. \u00cen Fran\u021ba numai cursurile lui Bergson, Boutroux \u0219i Durkheim au putut s\u0103-mi redea emo\u021biile \u0219i entuziasmul lec\u021bilor lui Titu Maiorescu.<\/p>\n

CARMEN: This e-mail contains the references I found on Dimitrie Draghicesco. I am sorry I have taken a month to respond to your request, but it took a lot more than a few clicks to get them. I have also obtained print-outs (photocopies) of the articles cited, except for the one by W. Paul Vogt, which really is not on your topic.<\/p>\n

PITIRIM: E. Meyerson, D. Draghicesco, H. Bergson and others confirm the statement that discoveries and inventions are not made along the Baconian schema but represent the work of “mind and spirit.”<\/p>\n

MARCO: Una svolta importante per il futuro dei prigionieri romeni di Avezzano venne a seguito dallo svolgimento nella sala del Campidoglio di Roma del \u201cCongresso delle Nazionalit\u00e0 Oppresse nella monarchia austro-ungarica\u201d (27 marzo\u201310 aprile 1918) nel quale i delegati romeni Draghicesco, Lupu, Deluca, M\u00e0ndrescu e Mironescu riuscirono, assieme agli altri rappresentanti a ottenere dal ministero della guerra italiano la possibilit\u00e0 di formare unit\u00e0 armate autonome su base nazionale, poste sotto la giurisdizione dei diversi comitati nazionali, offrendo ai soldati di queste nuove unit\u00e0 lo status giuridico di alleati.<\/p>\n

SORANA: Foarte buna ideea publicarii scrisorilor de la Draghicesco\u00a0 cu facsimil si transcriere.<\/p>\n

DUMITRU: La st\u0103ruin\u021bele regretatului I. G. Duca, am fost trimis de Ionel Br\u0103tianu la Paris s\u0103 m\u0103rturisesc acolo \u2013 \u00een cercurile \u00een care tr\u0103isem 15 ani \u00een timpul studiilor \u0219i ulterior merg\u00e2nd pentru cercet\u0103ri sociologice \u0219i filosofice \u2013 \u00eemprejur\u0103rile tragice \u00een care se g\u0103sea \u021bara \u2013 din cauza revolu\u021biei ruse \u2013 s\u0103 ar\u0103t suferin\u021bele \u0219i lipsurile cu care luptam, sacrificiul ce f\u0103cusem \u0219i f\u0103ceam \u00een Moldova \u0219i s\u0103 sus\u021bin drepturile noastre na\u021bionale.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 4<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

(FENOMEN \/ MEMORIAL – \u00een descoperire pe fug\u0103-Dumnezeu)<\/em><\/p>\n

ALBERT: Prietenul meu Draghicesco reaminte\u015fte cum, \u00een 1918, la Roma, noi am ac\u0163ionat \u00eempreun\u0103 pentru libertatea rom\u00e2nilor, a s\u00e2rbilor, a cehilor \u015fi a polonezilor \u015fi pentru antanta lor solidar\u0103.<\/p>\n

TARAS: Spulbera\u021bi s\u00e2ngele Cotropitorilor.<\/p>\n

CATO: Cu c\u00e2t situa\u0163ia devine fericit\u0103 \u015fi \u00eenfloritoare, cu at\u00e2t m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt.<\/p>\n

DUMITRU: Epoca noastr\u0103 marcheaz\u0103 un echilibru indecis \u00eentre neant \u0219i fiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\n

HAMLET: Sunt Hamlet. Sunt destul de cinstit \u015fi, totu\u015fi, a\u015f putea s\u0103 m-acuz de asemenea lucruri c\u0103 mai bine mama nu m-ar fi n\u0103scut. Sunt foarte m\u00e2ndru, vindicativ, ambi\u0163ios, cu mai multe crime la m\u00e2n\u0103 \u00eenc\u00e2t n-am g\u00e2nduri s\u0103-le \u00eencap\u0103, nu imagina\u0163ie s\u0103 le dea form\u0103, nu timp s\u0103 le realizez. Ce au de f\u0103cut oameni ca mine ca s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt: suntem bandi\u0163ii bandi\u0163ilor…<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

GEORGIAS:<\/p>\n

\u00een aceste timpuri nimic nu mai este<\/p>\n

ca \u00eenainte nici m\u0103car z\u0103pezile<\/p>\n

Dumnezeu \u00ee\u0219i este absen\u021ba<\/p>\n

cum seceta \u00ee\u0219i este apa<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

DUMITRU:<\/p>\n

 <\/p>\n

religia este un sociomorfism<\/p>\n

universal o sociologie<\/p>\n

mitic\u0103 sau mistic\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

lumea divin\u0103\u00a0 este<\/p>\n

reflexul transcendent<\/p>\n

al vie\u0163ii istorice<\/p>\n

 <\/p>\n

rar popoare care par<\/p>\n<\/div>\n

s\u0103 nu adore nicio<\/p>\n

divinitate creatoare<\/p>\n

 <\/p>\n

g\u00e2ndirea uman\u0103 este<\/p>\n

condi\u0163ionat\u0103 de<\/p>\n

g\u00e2ndirea divin\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

conceptul de imortalitate<\/p>\n

a subiectului genereaz\u0103<\/p>\n

conceptul de Dumnezeu<\/p>\n

 <\/p>\n

creatorul a construit<\/p>\n

creatura omul a<\/p>\n

creat pe Dumnezeu<\/p>\n

 <\/p>\n

am scris aceste r\u00e2nduri<\/p>\n

la Paris \u00een<\/p>\n

\n

Biblioteca Na\u0163ional\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

MAURICE: Ac\u021biunea este un sistem de mi\u0219c\u0103ri spontane sau voite, o zguduire a organismului, o \u00eentrebuin\u021bare determinat\u0103 de for\u021bele sale vii, \u00een vederea unei pl\u0103ceri sau a unui interes, sub influen\u021ba unei nevoi, a unei idei sau a unui vis. Nimic mai mult; niciun dedesubt \u00eengrijor\u0103tor; toate cad \u00een neant, dup\u0103 cum merge unitatea organic\u0103 sau sistemul vivant c\u0103rora le sunt func\u021biune. La ce bun at\u00e2ta fason pentru a \u00eendep\u0103rta o problem\u0103 himeric\u0103? O franc\u0103 \u0219i brutal\u0103 nega\u021bie valoreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t toate ipocritele ocoliri ale adev\u0103rului \u0219i toate sofistica\u021biile g\u00e2ndirii. A gusta moartea \u00een tot ce este perisabil \u00eenainte de a fi \u00eengropat pe totdeuna tu \u00eensu\u021bi, a \u0219ti c\u0103 vei fi aneantizat tu \u00eensu\u021bi \u0219i a vrea s\u0103 fii, iat\u0103 pentru spiritele nete, libere \u0219i puternice ultimul cuv\u00e2nt de desc\u0103tu\u0219are, de curaj \u0219i certitudine experimental\u0103: la moarte, totul este mort.<\/p>\n

DUMITRU: Primii cre\u0219tini afirm\u0103 a fi v\u0103zut, cunoscut, un Om-Dumnezeu, fiul lui Dumnezeu, \u0219i \u00een acela\u0219i timp fiul Omului, care era autor de miracole \u0219i de maxime morale cele mai nobile \u0219i exemplul concret al unei vie\u021bi perfecte, cu adev\u0103rat divine. A presupune chiar, cu negatorii ireductibili, c\u0103 un Crist istoric n-a existat niciodat\u0103, este cert \u2013 \u0219i aceasta ei n-o pot nega \u2013 c\u0103, precizamente, \u00een epoca lui Iisus, s-au cunoscut exemplare umane a c\u0103ror conduit\u0103 se apropie, de departe poate, dar se apropie totu\u0219i, de cea a lui Iisus. Thraseaii, Demetriusii, Epictetii, anumite tr\u0103s\u0103turi ale lui Cezar \u0219i August, dar peste ace\u0219tia de Traian, dac\u0103 apologia lui Pliniu cel T\u00e2n\u0103r e adev\u0103rat\u0103, cele ale lui Marc Aureliu \u2013 dac\u0103 maximele sale sunt sincere \u2013 aveau anume reflex al idealului personalit\u0103\u021bii lui Iisus. Persoana lui Iisus era ca o sintez\u0103 a tr\u0103s\u0103turilor umane \u00eempr\u0103\u0219tiate \u00een mai multe nobile persoane ale acestui timp.<\/p>\n

MAURICE: Metafizicienii \u0219i misticii au vorbit egalmente de acest fond divin al fiin\u021bei<\/em>; \u0219i ei au avut sentimentul c\u0103 inteligen\u021ba este Dumnezeu \u00een noi… <\/em>noi suntem fiin\u021be \u00een Fiin\u021b\u0103, inteligen\u021be \u00een Inteligen\u021b\u0103. Nimic ce s\u0103 nu fi primit; dar nimic ce s\u0103 nu <\/strong>fi avut <\/strong>a ratifica, a vrea, a crea din nou; pasivi lui Dumnezeu, dar de asemenea autori \u00een noi ai lui Dumnezeu. <\/em>Prin aceasta \u00een fine apare caracterul cel mai profund \u0219i adesea cel mai necunoscut al inteligen\u021bei. \u00cen ea \u0219i prin ea nu exist\u0103 numai o realitate recunoscut\u0103, reflectat\u0103, calchiat\u0103 pe preexistent<\/em>. F\u0103r\u0103 a pierde \u00een noi caracterul de dependen\u021b\u0103 pe care ea \u00eel p\u0103streaz\u0103 cu privire la Obiectul ei suprem, ea particip\u0103 la ceea ce exist\u0103 \u00een acest Obiect de activitate suveran\u0103 \u0219i de ini\u021biativ\u0103 creatoare. Ea face oper\u0103 divin\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

HERBERT: Adev\u0103ratul Dumnezeu traverseaz\u0103 lumea, precum goarnele, tamburele \u015fi drapelele, recrut\u00e2nd voluntari de-a lungul str\u0103zilor. Trebuie s\u0103 ne aliem lui, s\u0103-i accept\u0103m disciplina \u015fi s\u0103 ne livr\u0103m luptelor sale. El este c\u0103pitanul nostru, a-l cunoa\u015fte \u00eenseamn\u0103 a avea de acum \u00eenainte pe cineva care ne dirijeaz\u0103 via\u0163a. El simte prezen\u0163a noastr\u0103 \u015fi ne cunoa\u015fte; el este ajutat \u015fi se bucur\u0103 prin noi. El sper\u0103 \u015fi intreprinde. El este pretutindeni imediat la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103, \u00eentocmai cum ar fi o a patra dimensiune.Este o fiin\u0163\u0103 care face parte din spiritul oamenilor \u015fi \u00eei locuie\u015fte. El este \u00een contact direct cu cei care-l sesizeaz\u0103. Dar religia modern\u0103 afirm\u0103 c\u0103, chiar dac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103 nici \u00een materie, nici \u00een spa\u0163iu, el exist\u0103 \u00een timp, absolut, cum \u00eel poate face un curent de g\u00e2ndire; ea afirm\u0103 c\u0103 el se transform\u0103 \u015fi cre\u015fte, cum o fac desenele unui om, pe m\u0103sur\u0103 ce el ia con\u015ftiin\u0163\u0103; care-a avut un \u00eenceput, pe undeva, \u00een zorii umanit\u0103\u0163ii, \u015fi care a crescut cu umanitatea. Prin ochii no\u015ftri a privit universul, pe care l-a invadat; l-a capturat servindu-se de m\u00e2inile noastre. Toat\u0103 veritatea noastr\u0103, toate inten\u0163iile noastre, toate actele noastre el le absoarbe \u00een el. El este imortala memorie uman\u0103, voin\u0163a uman\u0103 ce p\u0103\u015fe\u015fte cresc\u00e2nd.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

*<\/p>\n

Scena 6<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(Teatrul FENOMEN)<\/p>\n

DUMITRU: Revela\u021bia este, pentru spiritele libere, o metod\u0103 de mult timp compromis\u0103 \u0219i rejectat\u0103, ca de altfel pentru unii religia, c\u0103reia ea i-a fost \u00eentotdeauna metoda de predilec\u021bie. \u00cen fa\u021ba induc\u021biei \u0219i a deduc\u021biei ra\u021bionale, revela\u021bia a trebuit s\u0103 se efa\u021beze.<\/p>\n

Vom vedea c\u0103 este o gre\u0219eal\u0103 c\u0103 revela\u021bia a fost rejectat\u0103, \u0219i c\u0103, dac\u0103 \u0219tiin\u021ba a respins-o, ea revine \u0219i, sub sub forme \u0219i pe c\u0103i noi, vrea acum s\u0103 o reabiliteze.<\/p>\n

HENRI-LOUIS: Instinctul percepe calit\u0103\u0163ile, inteligen\u0163a corpurile.<\/p>\n

JULES HENRI:\u00a0 Peripe\u0163iile c\u0103l\u0103toriei m\u0103 f\u0103cur\u0103 s\u0103 uit de lucr\u0103rile mele matematice; sosit la Coutance, ne-am urcat \u00eentr-un omnibus pentru nu \u015ftiu ce promenad\u0103; \u00een momentul \u00een care mi-am pus piciorul pe scar\u0103, ideea mi-a venit, f\u0103r\u0103 ca nimic \u00een g\u00e2ndurile mele anterioare s\u0103 fi p\u0103rut a o fi preg\u0103tit, c\u0103 transform\u0103rile de care f\u0103cusem uz pentru definirea func\u0163iilor erau identice cu cele ale geometriei non euclidiene. Am reluat conversa\u021bia \u00eenceput\u0103 dar am avut imediat o \u00eentreag\u0103 certitudine. La \u00eentoarcerea la Caen, am verificat rezultatul cu capul odihnit pentru a m\u0103 achita de con\u015ftiin\u0163a mea.<\/p>\n

Ceea ce va frapa \u00eent\u00e2i de toate sunt aceste aparen\u021be de iluminare subit\u0103, semn manifest al unei lungi munci incon\u0219tiente anterioare; rolul acestei munci incon\u0219tiente \u00een inven\u021bia matematic\u0103 \u00eemi pare incontestabil… Cuv\u00e2ntul incon\u0219tient sau, cum se spune, eul subliminal, joac\u0103 un rol capital \u00een inven\u021bia matematic\u0103.<\/p>\n

HENRI-LOUIS:\u00a0 Nu puteam nici reg\u0103si acest nume, nici s\u0103-mi amintesc uvrajul \u00een care l-am v\u0103zut prima oar\u0103 citat. Am notat fazele muncii prin care \u00eencercam s\u0103 evoc numele s\u0103u recalcitrant. Am pornit de la impresia general\u0103 care\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eemi r\u0103m\u0103sese… tot ce pot afirma este c\u0103 impresia l\u0103sat\u0103 \u00een spiritul meu era absolut sui generis, \u0219i c\u0103 ea tindea, printr-o mie de dificult\u0103\u021bi, s\u0103 se transforme \u00een nume propriu. Erau mai ales literele d \u0219i r care-mi r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een memorie prin aceast\u0103 impresie. Dar ele nu erau amintite ca imagini vizuale sau auditive, sau chiar ca imaginii motrice cu totul. Ele se prezentau mai ales ca o anumit\u0103 direc\u021bie a efortului de urmat pentru a ajunge la articularea numelui c\u0103utat. \u00cemi p\u0103rea, gre\u0219it de altfel, c\u0103 literele trebuiau s\u0103 fie primele din cuv\u00e2nt, tocmai pentru c\u0103 ele aveau aerul de a-mi ar\u0103ta drumul. \u00cemi spuneam c\u0103 \u00eencerc\u00e2nd cu ele diverse vocale, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, voi reu\u0219i s\u0103 pronun\u021b prima silab\u0103 \u0219i s\u0103 prind astfel un elan care m-ar fi transportat p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul cuv\u00e2ntului. Se va sf\u00e2r\u0219i munca asta prin a izbuti? Nu \u0219tiam, dar nu era \u00eenc\u0103 foarte avansat\u0103 c\u00e2nd, brusc, <\/em>\u00eemi revine \u00een minte c\u0103 numele era citat \u00eentr-o not\u0103 a c\u0103r\u021bii lui Kay asupra educa\u021biei memoriei, \u0219i c\u0103 de altfel acolo f\u0103cusem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu el. Acolo m-am dus imediat s\u0103 caut. Poate resurec\u021bia brusc\u0103 <\/em>a amintirii utile s\u0103 fi fost efectul hazardului.<\/p>\n

DUMITRU: Mecanismul astfel descris de M. Bergson este cu totul analog celui al inven\u021biei descrise de Poincar\u00e9 \u00een termeni echivalen\u021bi. Aici ca \u0219i acolo, munca sau efortul eului con\u0219tient nu d\u0103 rezultat; cele dou\u0103 litere despre care tocmai s-a vorbit sunt schemele simple despre care vorbea Poincar\u00e9. Pe aceast\u0103 schem\u0103, eul con\u0219tient va face toate combina\u021biile care vor fi posibile de f\u0103cut; nu va fi timp s\u0103 le epuizeze. \u00cei trebuia s\u0103 lase aceast\u0103 sarcin\u0103 eului subliminal care pu\u021bin timp dup\u0103, \u0219i brusc, g\u0103se\u0219te ce se c\u0103uta.<\/p>\n

BENEDETTO: Filosofii care au identificat natura cu voin\u0163a nu au gre\u015fit cu totul, c\u0103ci astfel ei au descoperit cel pu\u0163in un aspect al verit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

DUMITRU: Existen\u0163a transcendent\u0103 a lumii fizice este deci faptul ac\u0163iunii umane, al activit\u0103\u0163ii practice. Existen\u0163a exterioar\u0103 este ipostaza conceptului de natur\u0103, care nu este de altfel dec\u00e2t o func\u0163iune a \u00eensu\u015fi spiritului uman, func\u0163iunea abstractiv\u0103, mecanicist\u0103, care materializeaz\u0103 o func\u0163iune \u00eentr-un grup de fiin\u0163e.<\/p>\n

PIERRE:Timp de ani \u00eentregi, religia \u015fi \u015ftiin\u0163a s-au b\u0103tut, s-au opus una contra alteia, dar \u015ftiin\u0163a este un pic ingrat\u0103 \u00een acest sens. \u00cen fapt, cum se face c\u0103 ea exist\u0103? Ea n-a putut exista dec\u00e2t pentru c\u0103, timp de secole, religiile au \u00eenv\u0103\u0163at umanitatea, modestia, \u00eenclinarea \u00een fa\u0163a ordinii superioare… ele sunt cele care au creat savantul experimentator.<\/p>\n

SF\u00c2NTUL IGNAT: Eu sunt gr\u00e2na lui Dumnezeu, vreau s\u0103 fiu m\u0103cinat de din\u0163ii fiarelor pentru a deveni pura p\u00e2ine a lui Hristos. M\u00e2ng\u00e2ia\u0163i deci fiarele, ca ele s\u0103-mi fie morm\u00e2nt.<\/p>\n

GUIDO:\u00a0 Pentru Antichitate, realitatea era o carte care este de citit. \u00cen timp ce pentru moderni ea este o carte de scris; \u0219tiin\u021ba noastr\u0103 nu este ca o imagine \u00een oglind\u0103, nu este simplu reproductiv\u0103, ci creatoare.<\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 7<\/em><\/p>\n

(Cafeneaua teatrului FENOMEN.)<\/p>\n

DIMI: Cred ca banuiesti ca nu sunt de acord cu peregrinarile in basm si misticism ale lui Draghicesco si ale filozofilor la care face el referinta. Social-istoric-national, oricum scrierile lui Draghicesco au mare valoare.<\/p>\n

Fiintele umane se nasc cu posibilitatea sa isi dezvolte “Constiinta” (vezi si Draghicesco), dar majoritatea nu isi dezvolta o constiinta genuina, ci diverse surogate imitative, fara valoare spirituala sau intelectuala.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Ei, aceasta majoritate conduce lumea de astazi si cei care reprezinta aceasta majoritate sunt din ce in ce mai multi!<\/p>\n

Democratia ca fenomen practic, a disparut odata cu grecii antici, cu Pericles, dar cuvantul a ramas, ca sa fie maltratat de idioti care apoi umbla cu Kalasnikovuri si pazesc inchisori de popoare intregi.<\/p>\n

Si ma numesc pe mine xenofob!<\/p>\n

GEORGIAS: \u00cen studen\u021bie am citit din Henry Corbin crez\u00e2ndu-l un cirac al lui Heidegger \u0219i Hoelderlin.\u00a0 Am dat, cu mare bucurie de o referin\u021b\u0103 Corbin-Dr\u0103ghicesco. C\u00e2nd colo, recenzia mi s-a p\u0103rut un mi\u0219to. Al cui? Al st\u00e2lpului islamismului, \u00eentru Sohrawardi, cu care a captat mul\u021bi poe\u021bi americani. Mundus imaginalis, o lab\u0103 trist\u0103.<\/p>\n

Altfel vor fi procedat Goethe sau Cantemir cu pupatul osmanl\u00e2ilor. Corbin cred c\u0103 s-a prins c\u0103 Islamul e de m\u00e2n\u0103 zero la recenzatul s\u0103u. India \u0219i China i se par irecuperabile lui D. Draghicesco, dar nu-i tezauriz\u0103m aici colonialismele sale poate masonice via Titulescu.<\/p>\n

DIMI: Acest Corbin pare sa fie un filozof adevarat, get-beget, adica un tampit falos, cu pretentii. El nu a inteles ca Draghicesco vorbeste despre posibilitatea oricarui individ sa se transforme in dumnezeire. Este vorba de constiinta adevarata si imaginatie astro-spiritual-biologica.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Draghicesco a avut si a simtit acest potential fantastic, care nu are decat tangente cu filozofia clasica sau de orisice fel.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Corbin e “clasic”, ca si Kant, Heideger si alti tantalai care prin incalcirea\/complicarea notiunilor celor mai simple in formule de ne-nteses, trezesc admiratia altor tantalai care prin faptul ca nu inteleg nimic, cred ca respectivii au descoperit sau definit ceva important.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cioran avea dreptate cand spunea ca mai curand ai o revelatie filozofica vorbind cu un cioban din Carpati, decat cu toti filozofii Frantei.<\/p>\n

GEORGIAS: Zice c\u0103 un \u021b\u0103ran costumat ca atare s-a strecurat \u00eentr-o sal\u0103 de curs unde un profesor tocmai preda filosofia lui Heidegger. Dup\u0103 audierea prelegerii, \u021b\u0103ranul a obiectat oarecum la oarece sofistic\u0103 \u0219i profesorul l-a be\u0219telit c\u0103 n-are ce c\u0103uta acolo, nu e de el. Era Heidegger \u00een persoan\u0103\u00a0\u021b\u0103ranul incognito. Nu \u0219tiu ca profesorul s\u0103 fi fost Corbin.<\/p>\n

DIMI: Nu pot sa-mi dau seama la cine se refera Draghicescu aici; M Croce?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Poate ca e vorba de Benedetto Croce?<\/p>\n<\/div>\n

\n

Oricum, cam trase de par teoriile filozofice mai moderne. Nimic nou de la Platon incoace pina in era moderna, adica perioada de dupa 1970, cand lumea a inceput sa priceapa universul si mai ales fiinta umana. <\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

GEORGIAS: M-ai prins, Monsieur… Sort, fason, bref, M., pastrate din original, cumva la bobeala. Abia cam pe la a mia pagina de tradus, a aparut si \u00a0o M-lle, singura versus toti mascurii histeoriei, care, intuitiv, este receptabila.\u00a0A\u00a0fi tradus M cu D-l? Apelatia, in ambele limbi, era, in 1934 (cand a aparut cartea), ca si acum, mi s-a parut, valabila pentru numele personalitatilor in viata, acum duse (si poate mascarite cu M, dar destui nu mai traiau nici atunci, nici Platon, si au scapat si de M si de Dl).<\/p>\n

\u00a0DIMI: ADEVAR SI REVELATIE”, de DUMITRU DRAGHICESCU! …Este, oarecum (“avant la lettre”!), in linia viitoarei lucrari a lui NIKOLAI BERDIAEV, “ADEVAR SI REVELATIE” – cea din 1954!!! BERDIAEV are, insa, un continut mistic mai accentuat – DRAGHICESCU – unul savant, mai accentuat…!<\/p>\n

GEORIAS: Ipoteza colonizarii planetei Terra cu extraterestrii in diferite etape este astazi admisa ca de bun simt si acceptata de cercetatori evoluati pe plan mental si spiritual.
\nUn pionier al acestei teorii ultrarevolutionare a fost, cum nu se poate produce nici o mirare, un roman. \u00cen Revista de Filosofie numarul 2 din anul 1938, valceanul Dumitru Draghicescu (4 mai 1875 \u2013 25 august 1945) a publicat articolul \u201cReflexions sur l\u2019origine et la destin\u00e9e de l\u2019homme\u201d. El admite ca originea omului este legata de vizita unor extraterestrii care au aterizat in Asia sau in Atlantida. Acestia au putut veni din planete diferite, de unde s-ar explica si rasele diferite de la noi. Contactul s-a stabilit pe vremea aparitiei omului de la Piltdown, om care deja nu mai avea fruntea tesita, caracteristica omului din Neanderthal din Pleistocen. Dumitru Draghicescu, doctor in Sociologie sub conducerea lui Emil Durkheim, conferentiar la Universitatea din Bucuresti, senator si deputat de Valcea, colaborator apropiat al lui Nicolae Titulescu, ambasador al tarii noastre in Mexic, deci incontestabil a fost o mare personalitate.<\/p>\n

\u0218TEFAN: Sunt nascut foarte aproape de localitatea in care s-a nascut el, Zavoieni DE LANGA MACIUCA. Este personajul principal al romanului meu ‘ “SI TU VEI FI VAZDUH” Sunt unul dintre nepotii dapartati ai lui Dimitrie Draghicescu.. O sora de a lui este stra-strabunica mea. P\u0103rintii lui sunt deci si stra, stra, starbunici ai mei.<\/p>\n

GEORGIAS: Sa fie Subiectivitatea umana cu privire la ea insasi tema colocviului filosofic pe care-l \u00eentrevezi in Bucuresti? Blaga vedea pe Parvan, in Getica, proiectandu-si propria spiritualitate asupra dacilor, asa si tu, poate, asupra suedezilor. Pentru ca, suferinda de schizofrenie, Yvona Pop, din Stokholm, proiectandu-se si ea asupra acelorasi realizabili, ii deconstruieste (si intr-un roman al meu). In doua saptamani, or so, in Stokholm si Uppsala (o zi), n-avui decat sa zic din gura ca tine. Despre romani numai de…bine. Daca nu jucasi golf, eu fusei in Herastrau. Imi si dadu o profesoara cartea ei – Copii dusmani ai poporului – in care, la Falticeni, sub Stalin, numai familiile evreiesti se purtau,\u00a0scrie,\u00a0mai omenos spune, ca romanii… Ea tot vrea sa intre, la 72 de ani, in Uniunea Scriitorilor. <\/strong><\/p>\n

DIMI: …adauga raspunsul meu ca semn de exclamatie la subiectivitatea umana cu privire la ea insasi!\u00a0Toate societatile umane sunt formate din oameni si scandinavii nu sunt cei mai sociali pamanteni, nu stai cu ei la taifas in avion, in statie de autobus sau la piata, dar strainii care au trait acolo mult timp, ca mine vreo 40 de ani, stiu ca, mai ales suedezii, sunt foarte creativi, au mult simt al umorului si fac prieteni genuini, pe viata. Englezii nu pot sa-i critice just si nici francezii, americanii sau nemtii, poate mai curand japonezii, cu care se aseamana putin. Romanii sunt, bine-nteles exceptionali, nu pot spune altceva, deoarece prin vinele mele de aroman, curge si sange romanesc, dar inca nu stiu cum sa descriu sau sa clasific “excelenta romanilor”. De aceea fiecare individ cara cu el multa responsabilitate, fiind intotdeauna un ambasador al natiei lui!<\/p>\n

\n

*<\/p>\n<\/div>\n

II<\/p>\n

Scena 1<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(FENOMEN)<\/p>\n

DUMITRU: Patriotismul este religia na\u021biunii, cultul na\u021biunii devenit absolut, dup\u0103 cum catolicismul este religia universalismului, care dep\u0103\u0219e\u0219te na\u021biunile; unul este produsul ideologiei str\u00e2mte \u0219i exclusiviste a na\u021biunii, cel\u0103lalt este cel al ideologiei largi, al universalismului, al umanit\u0103\u021bii reunite \u0219i solidare, \u00eentr-un singur \u0219i unic organism social global; unul este cultul cet\u0103\u021bii na\u021bionale –<\/em>al polis<\/em>-ului -, cel\u0103lalt cultul cet\u0103\u021bii universale <\/em>a cosmopolis<\/em>-ului. \u0218i c\u00e2nd egalitatea <\/em>\u0219i fraternitatea <\/em>de caracter funciarmente universal se va ridica \u0219i afirma cu Liga Egalilor<\/em>, de unde va ie\u0219i mai t\u00e2rziu socialismul interna\u021bional, patriotismul va reac\u021biona violent \u00eempotriva ei \u0219i o va extermina. \u00cen 1871, toleran\u021ba timpurilor moderne nu a \u00eempiedicat masacrul comunarzilor, care jertfiser\u0103 unei alte divinit\u0103\u021bi, unei divinit\u0103\u021bi interna\u021bionale \u00een detrimentul patriei.<\/p>\n

Robespierre introduse cultul zei\u021bei Raison. Patria \u021binea natural locul lui Dumnezeu Tat\u0103l. Ra\u021biunea era echivalentul Sf\u00e2ntului-Spirit. Nu lipsea dec\u00e2t Iisus, revelatorul, al c\u0103rui rol era umplut f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de Robespierre \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

Nimic mai caracteristic, la acest subiect, dec\u00e2t cultul Ioanei d’Arc. Patriotismul francez, sentimentul na\u021bional, \u00een Fran\u021ba, a avut punctul s\u0103u de plecare \u00een con\u0219tiin\u021ba acestei tinere \u021b\u0103r\u0103nci \u0219i \u00een faptele ei prodigioase, a\u0219a cum religia cre\u0219tin\u0103 a avut punctul s\u0103u de plecare \u00een con\u0219tiin\u021ba \u0219i actele lui Iisus. Pe m\u0103sur\u0103 ce sentimentul na\u021bional se va afirma \u0219i va triumfa, personalitatea virginei eroice \u0219i opera sa, vor cre\u0219te \u0219i vor lua propor\u021bii supraomene\u0219ti. Iat-o, \u00een aceste ultime timpuri, instalat\u0103 \u00een centrul con\u0219tiin\u021bei franceze. \u0218i, prob\u0103 vivant\u0103 c\u0103 ea a devenit un veritabil simbol religios \u00een Fran\u021ba este c\u0103 acest cult al ei a reunit aproape to\u021bi francezii, catolicii ca \u0219i liber-g\u00e2nditorii. Care va fi, \u00een viitor, soarta acestui cult patriotic?<\/p>\n

ALFRED:\u00a0 Biserica pentru noi este scumpa \u0219i b\u0103tr\u00e2na noastr\u0103 na\u021biune, Fran\u021ba noastr\u0103 iubit\u0103, umanitatea noastr\u0103 francez\u0103 \u00een care noi servim umanitatea universal\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: \u00cen aparen\u021b\u0103, englezii fac impresia unui popor r\u0103mas fidel Bibliei. Dar, \u00een fond, credin\u021ba lor este at\u00e2t de descompus\u0103 \u00een f\u0103r\u00e2me, c\u0103 s-au f\u0103cut tot at\u00e2tea forme \u0219i nuan\u021be c\u00e2te biserici \u0219i pastori. Unitatea credin\u021bei religioase este realmente pulverizat\u0103. \u00cen locul ei s-a instalat religia Patriei. Ca s\u0103 v\u0103 da\u021bi seama, vizita\u021bi Saint-Paul din Londra, dar mai ales Wesminster Abbey. \u00cen aceasta din urm\u0103, nu g\u0103si\u021bi urm\u0103 de Iisus \u0219i de Virgina mam\u0103. Ceea ce v\u0103 va frapa este c\u0103 locul lui Iisus a fost oferit unui \u00eendep\u0103rtat rejeton al rasei sale, prestigiosului lord Beaconsfield, alias <\/em>Disraeli; al\u0103turi de el, vede\u021bi ast\u0103zi pe Gladstone \u0219i, m\u00e2ine, Lord Asquith \u0219i David Lloyd George. Religia cre\u0219tin\u0103, pulveriz\u00e2ndu-se ca doctrin\u0103, s-a transformat \u00een panteon al tuturor gloriilor na\u021biunii. Considera\u021bi c\u0103 Panth\u00e9on \u0219i D\u00f4me des Invalides sunt Biserici dezafectate.<\/p>\n

S\u0103 mai vorbim, egal, de venera\u021bia religioas\u0103 pe care patria \u0219i na\u021biunea englez\u0103 o inspir\u0103 copiilor s\u0103i, \u0219i al c\u0103rui scriitor Kipling este preotul \u0219i profetul ?<\/p>\n

HERBERT: Na\u021bionalismul din care noi facem un dumnezeu trebuie s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 se al\u0103ture \u00een limburi celorlal\u021bi dumnezei ai tribului. Am devenit na\u021bionalii umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n

DUMITRU: Dar aceasta, se \u00een\u021belege, a returnat cultul cosmopolis-ului socialist, acest monoteism al viitorului.<\/p>\n

ALFRED:\u00a0 Din to\u0163i beligeran\u021bii, germanii sunt cei care se reclam\u0103 cel mai mult de la Dumnezeu… Dumnezeu nu este Dumnezeul germanilor… la fel de bine nu este abia dec\u00e2t ca un ofi\u0163er general \u00een suita \u00eemp\u0103ratului, care-l trateaz\u0103 familiar. Acest b\u0103tr\u00e2n Dumnezeu este spiritul Germaniei, geniul s\u0103u tutelar, expresia mistic\u0103 a for\u0163ei sale. El nu este personificarea unui mare ideal uman… Dumnezeul germanilor este personificarea unui apetit na\u0163ional \u015fi el nu apare mare dec\u00e2t prin propor\u0163iile colosale ale acestui apetit pe care-l figureaz\u0103… Dumnezeul germanilor este o form\u0103 de orgoliu german. Nu se bat pentru el, ci el este cel care, \u00eempreun\u0103 cu germanii \u015fi pentru ei, se bate pentru Germania. Guillaume II scria c\u00e2ndva c\u0103 acest dumnezeu inspirase pe bunicul s\u0103u Guillaume I pentru fondarea imperiului german; f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 el l-a inspirat \u015fi pe Guillaume II pentru r\u0103zboiul prezent. Dumnezeul germanilor este un b\u0103tr\u00e2n dumnezeu. C\u00e2nd regii din Ninive f\u0103ceau relatarea oficial\u0103 a expedi\u0163iilor lor uitau s\u0103 scrie: \u201eCu protec\u0163ia zeului Assur, seniorul meu, am mar\u015fat contra cut\u0103rei \u0163\u0103ri\u201d. Dumnezeu purta numele poporului: Assur era Asiria, Assur era asirian. Dumnezeul germanilor este Germania; el este german.<\/p>\n

Astfel cre\u015ftinismul devine german \u015fi prin aceea\u015fi ocazie dumnezeul cre\u015ftinilor se face belicos \u015fi crud. Individualismul religios cel mai absolut s-a rezolvat \u00een na\u0163ionalismul cel mai orgolios \u015fi cel mai fanatic. O asemenea form\u0103 de individualism este deja o alterare a Evangheliei care nu cunoa\u015fte indivizi izola\u0163i \u00een Dumnezeu, ci fra\u0163i aduna\u0163i \u00een el pentru caritate. O umbr\u0103 de cre\u015ftinism, incosistent\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi, va fi deci acomodat\u0103 germanismului \u00een cre\u015ftere \u015fi i se va da aparen\u0163a de evanghelie. La fel progresele culturii germane, expresia influen\u0163ei germane, domina\u0163ia universal\u0103 a Germaniei \u015fi a imperiului s\u0103u, sunt domnia lui Dumnezeu… Abera\u0163ie intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103 pe care anticii profe\u0163i o repro\u015fau unei foarte m\u00e2ndre culturi ce se numea Senacherib \u015fi Nabucodonosor.<\/p>\n

Dup\u0103\u00a0 Deissmann, r\u0103zboiul german este un r\u0103zboi sf\u00e2nt, cea mai mare manifestare de for\u021b\u0103 \u015fi – prin aceasta – de religie vivant\u0103 pe care universul a v\u0103zut-o vreodat\u0103…\u00a0 El vede \u00een acest r\u0103zboi cel mai perfect acompaniament al Evangheliei care se poate visa.<\/p>\n

Este incontestabil c\u0103 \u00een acest timp de r\u0103zboi nu mai exist\u0103 popoare cre\u015ftine. Aceasta poate pentru c\u0103 nu existaser\u0103 mai mult nici \u00een timp de pace, \u015fi c\u0103 no\u0163iunea de Dumnezeu, tat\u0103, creator, arbitru, judec\u0103tor binevoitor al tuturor oamenilor… suport\u0103 r\u0103u contactul realit\u0103\u0163ilor, mai ales \u015focul unei realit\u0103\u0163i at\u00e2t de formidabile ca r\u0103zboiul prezent. A proclama neutralitatea lui Dumnezeu e la fel de bine ca a-l anula…<\/p>\n

Dumnezeul lui Deissmann nu se retrage \u00een neutralitate, el este franc german \u015fi dumnezeu al germanilor. Alt\u0103dat\u0103, spune el, \u00een s\u0103lile de curs, se sur\u00e2dea un pic zeilor na\u0163ionali, dar acum noi relu\u0103m voluntar formulele din Vehiul Testament, \u015fi \u00eemp\u0103ratul nu este singurul care vorbe\u015fte despre dumnezeul germanilor, se amestec\u0103 \u015fi poporul, poe\u0163ii \u015fi savan\u0163ii, \u015fi un istoric, Max Lenz, n-a manifiat el \u201erevela\u0163ia lui Dumnezeu german \u00een r\u0103zboiul nostru sf\u00e2nt\u201d? Proclam\u00e2ndu-l dumnezeu al germanilor, ei nu fac, afirm\u0103 Deissmann,\u00a0 dec\u00e2t s\u0103 porteze religia lor la gradul superior al eroismului.<\/p>\n

S-ar putea \u00eentreba,\u00a0 \u00een fa\u0163a textelor revelatoare la acest punct, dac\u0103 Europa mai este cre\u015ftin\u0103 \u00eenc\u0103 sau dac\u0103 a fost vreodat\u0103. C\u0103ci cre\u015ftinismul a proclamat fraternitatea popoarelor sau mai degrab\u0103 fraternitatea tuturor oamenilor f\u0103r\u0103 distinc\u0163ie de na\u0163ionalitate. Or exist\u0103 na\u0163iuni pretins cre\u015ftine care acum extermineaz\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103. Este cre\u015ftinismul \u00een curs de a se distruge pe sine \u00eensu\u015fi sau foarte bine nici nu mai exist\u0103 deja? A trecut el peste lume ca un vis de imortalitate preafericit\u0103, f\u0103r\u0103 a-i l\u0103sa m\u0103car amintirea legii iubirii de care el zicea c\u0103 e a lui? Dumnezeii care au fost \u00eenlocui\u0163i par s\u0103 resusciteze. Asur din Ninive, Marduk din Babilon, Amon din Teba, Jupiter Capitolinul revin \u00een dumnezeul germanilor.<\/p>\n

FEODOR:\u00a0 La fiecare popor, \u00een fiecare perioad\u0103 a existen\u021bei sale, scopul oric\u0103rei mi\u0219c\u0103ri na\u021bionale este doar c\u0103utatrea lui Dumnezeu, al unui Dumnezeu \u00een el, \u00een cel \u00een care crede ca e singurul veritabil. Dumnezeu este personalitatea sintetic\u0103 a oric\u0103rui popor, considerat de la originea sa p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103u. Nu s-au v\u0103zut toate popoarele sau multe dintre ele s\u0103 se reuneasc\u0103 \u00een adora\u021bia comun\u0103 a unui singur Dumnezeu; totdeauna fiecare a avut divinitatea sa proprie.\u00a0 C\u00e2nd\u00a0 cultele\u00a0 \u00eencep s\u0103 se generalizeze, destruc\u021bia na\u021bionalit\u0103\u021bilor este aproape.<\/em><\/p>\n

DUMITRU: Oare nu acesta a fost cazul epocii \u00een care cet\u0103\u021bile antichit\u0103\u021bii s-au cufundat \u00een pr\u0103pastia imperiului roman \u0219i \u00een care adora\u021bia Dumnezeului universal a marcat la un moment dat crepusculul Dumnezeilor na\u021biunilor?<\/p>\n

FEODOR: C\u00e2nd\u00a0 zeii pierd caracterul lor indigen, ei mor, \u0219i cu ei popoarele. Cu c\u00e2t o na\u021biune este mai puternic\u0103, cu at\u00e2t dumnezeul ei este mai distinct de al\u021bii.<\/p>\n

Minimalizez pe Dumnezeu consider\u00e2ndu-l un atribut al na\u021bionalit\u0103\u021bii? Dimpotriv\u0103, ridic poporul p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu. \u0218i c\u00e2nd a fost altfel? Poporul este corpul lui Dumnezeu. <\/em>O na\u021biune nu merit\u0103 acest nume dec\u00e2t at\u00e2ta timp c\u00e2t are Dumnezeul ei particular \u0219i c\u00e2t ea le respinge obstinat pe toate celelalte. A\u0219a a fost de la \u00eenceputul secolelor credin\u021ba tuturor marilor popoare, a tuturor care, cel pu\u021bin, au fost \u00een capul umanit\u0103\u021bii… Roma a divinizat poporul \u00een Stat, \u0219i ea a legat statul de na\u021biunile moderne. (Poseda\u021bii<\/em>)<\/p>\n

DUMITRU: Tot ce ne frapeaz\u0103 ca anormal \u0219i paradoxal \u00een impietatea na\u021bionali\u0219tilor excesivi germani \u0219i englezi este deci, dup\u0103 Dostoievski,\u00een ordinea normal\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n

\u00a0\u00cen Italia, a fost, ca \u00een Fran\u021ba, triumful Statului laic \u0219i al religiei patriotice \u00een jurul lui Garibaldi, Cavour \u0219i Victor-Emanuel II. Vede\u021bi mai cur\u00e2nd pie\u021bele publice ale tuturor ora\u0219elor italiene. \u00cen\u00a0 ultimul timp, religia lui Karl Marx a fost izgonit\u0103 de Mussolini. Cine \u0219tie ce rezerv\u0103 viitorul religiei Patriei italiene, acestui nou zeu vivant al credin\u021bei italiene, \u0219i cine se \u00eencarneaz\u0103 at\u00e2t de bine sub tr\u0103s\u0103turile acestui vechi fanatic al socialismului?<\/p>\n

Singur\u0103, Spania pare s\u0103 fac\u0103 excep\u021bie. Dar cazul Spaniei este foarte particular \u0219i se poate vedea \u00een el una din acele excep\u021bii care confirm\u0103 regula. Se va lumina compar\u00e2nd-o cu vechea Austro-Ungarie. Acolo, catolicismul era st\u0103p\u00e2n exclusiv \u0219i triumfa spiritul iacobin \u0219i patriotic, dar pentru c\u0103 con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 era nul\u0103 \u0219i pentru c\u0103 imperiul nu era dec\u00e2t un corp f\u0103r\u0103 suflet. La fel, \u00een Spania, na\u021biunea \u0219i, prin urmare, con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 n-a \u00eencetat s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 de trei secole. Aceasta a f\u0103cut succesul catolicismului \u0219i nu, cum au crezut spiritele superficiale, catolicismul a cauzat sl\u0103birea \u0219i declinul na\u021biunii spaniole. Dar, deja, \u00een Spania, via\u021ba na\u021bional\u0103 se treze\u0219te. Ea nu va \u00eent\u00e2rzia s\u0103 reduc\u0103 credin\u021ba catolic\u0103. Spiritul liber \u0219i iacobin a c\u00e2\u0219tigat destul teren pentru aceasta.<\/p>\n

HERBERT: Trebie recunoscut\u00a0 c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 spre unitate este contrariat\u0103 de alte for\u0163e: frica \u015fi ura fa\u0163\u0103 de\u00a0 popoarele \u015fi lucrurile str\u0103ine, iubirea de tradi\u0163ii, patriotismul, prejudec\u0103\u0163ile de ras\u0103, instinctele joase, egoismul.<\/p>\n

\u00a0Suflul credin\u0163ei, a unei credin\u0163e sp\u0103lat\u0103 de orice corup\u0163ie, va trece cur\u00e2nd, poate ca un mare v\u00e2nt. Educa\u0163ia oamenilor, c\u00e2nd va fi inspirat\u0103 de o religie re\u00eennoit\u0103 pentru a deveni religioas\u0103, va fi atotputernic\u0103 pentru ameliorarea moravurilor \u015fi a moralei oamenilor. Noi credem c\u0103 separarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului religios \u015fi a educa\u0163iei nu este poate dec\u00e2t un fenomen temporar, c\u0103 \u00een cur\u00e2nd edudca\u0163ia va deveni, \u00een spirit \u015fi \u00een inten\u0163ie religioas\u0103 \u015fi c\u0103 instinctul de devo\u0163iune, de uitare de sine, care a fost fondul tuturor marilor religii, va reap\u0103rea, purificat, aerat, veritabil\u0103 piatr\u0103 unghiular\u0103 a oric\u0103rei societ\u0103\u0163i umane.<\/p>\n

DUMITRU:Noi credem deci, cu Wells \u2013 care de altel nu este singurul a g\u00e2ndi astfel -, c\u0103 problema Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor, la fel de bine ca \u0219i cea a luptei claselor \u0219i cea a amelior\u0103rii moravurilor, este o chestiune de credin\u021b\u0103, de religie. Problema religioas\u0103 este rezultatul \u0219i solu\u021bia tuturor celorlalte probleme, centrul \u00een care se intersecteaz\u0103 toate liniile evolu\u021biei istorico-sociale sub toate formele sale. Credin\u021ba este \u00een acest moment resortul de care depinde destinul umanit\u0103\u021bii, singurul care poate salva civiliza\u021bia \u0219i declan\u0219a un ciclu nou de evolu\u021bie istorico-social\u0103 ascendent\u0103. Dar este oare posibil\u0103 \u00een acest moment o religie re\u00eennoit\u0103 sau nou\u0103, cu ceea ce are dogmatic \u0219i deci ira\u021bional \u00een ea? Este chestiunea \u201ea fi sau a nu fi\u201d. Va trebui a crede pentru a tr\u0103i.<\/p>\n

LUDOVIC: Dac\u0103 este o utopie\u00a0 de a vrea s\u0103 suprimi r\u0103zboiul, a crede c\u0103 civiliza\u021bia european\u0103 ar putea suporta un nou r\u0103zboi f\u0103r\u0103 a pieri, este o utopie \u00eenc\u0103 \u0219i mai mare.<\/p>\n

BRAN:\u00a0 Progresele \u0219tiin\u021bei, dou\u0103zeci \u0219i cinci la treizeci de ani de aici \u00eencolo, vor face viitorul r\u0103zboi o ucidere analog\u0103 celei pe care tocmai am v\u0103zut-o \u0219i suferit-o, \u0219i incomparabil mai rapid \u0219i mai masiv; \u00een loc de 8 la 10 milioane de oameni, el va dobor\u00ee 100 milioane, adic\u0103 va aneantiza \u00een parte rasa uman\u0103 \u0219i o va ruina complet.<\/p>\n

GEORGES: Dac\u0103 aveam de ales, poate a\u0219 fi avut sl\u0103biciunea de a \u00eenclina spre apoteoz\u0103. Toat\u0103 chestiunea este de a \u0219ti dac\u0103 eu am sau nu de ales.<\/p>\n

PARTENER IMAGINAR: Ei bine, aceast\u0103 alegere, permite\u021bi-mi, \u00een ce m\u0103 prive\u0219te, s\u0103 mi-o atribui. Ce-mi propune\u021bi, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 m\u0103 efortez pentru neant? Conveni\u021bi c\u0103 eu nu m\u0103 g\u0103sesc \u00een dispozi\u021biile necesare.<\/p>\n

GEORGES: Spune\u021bi c\u0103 v\u0103 displace s\u0103 v\u0103 acomoda\u021bi cu asta. Acomodarea la eu, asemeni celei a celorlal\u021bi companioni de existen\u021b\u0103, este o respingere ireductibil\u0103 a spusei dumneavoastr\u0103 fiindc\u0103 probeaz\u0103 c\u0103 este posibil\u0103 acomodarea.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n<\/div>\n

Scena 4<\/p>\n

(FENOMEN. Spectacol \/ lectur\u0103)<\/p>\n

AUGUSTIN:\u00a0 Iart\u0103 pe cei \u00eenvin\u0219i \u0219i \u00eemb\u00e2nze\u0219te pe cei superbi.<\/em><\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 Meseria de profet este periculoas\u0103 p\u00e2n\u0103 la ridicol; ridicolul a ucis profetismul. ONOMADEME: \u00a0Eu cred c\u0103 e bine s\u0103 d\u0103m lec\u021bii du\u0219manilor no\u0219tri \u00een ora\u0219; c\u0103ci, dac\u0103-i v\u00e2n\u0103m pe to\u021bi, \u00eentre prieteni vor izbucni ura \u0219i r\u0103zboiul civil.<\/p>\n

VICTOR: Iat\u0103 c\u0103 \u00eencep s\u0103 soseasc\u0103 marile animale s\u0103lbatice din Africa, lei, pantere, se arunc\u0103 unul contra altuia, \u015fi cur\u00e2nd vor ataca oamenii. Acest spectacol de c\u0103rnuri sf\u00e2\u015fiate de vii, membre m\u0103cinate \u00een din\u0163i, m\u0103runtaie \u00eenc\u0103 palpit\u00e2nd, t\u00e2r\u00e2te pe aren\u0103, vor face s\u0103 alerge pe sub b\u0103ncile amfiteatrului asemenea frem\u0103t\u0103ri de bucurie \u00eenc\u00e2t, pentru a se delecta mai des ochii poporului, se va edicta un gen nou de supliciu, condamnatul aruncat la fiare.<\/p>\n

DUMITRU: Au fost votate: legea Orchia<\/em>, care limita num\u0103rul de convivi \u0219i al cheltuielilor la festinuri; legea Villia<\/em>, care reprima intriga; legea Voconia<\/em>, pentru a \u00eempiedica, precum la Sparta, acumularea de bunuri \u00een m\u00e2inile femeilor; legea Fannia<\/em>, contra luxului mesei, \u0219i, \u00een fine, \u00een 159, o lege a consulilor, care pronun\u021ba pedeapsa capital\u0103 pentru candida\u021bii convin\u0219i de a fi cump\u0103rat la pre\u021bul argintului voturile.<\/p>\n

GASTON: Fidelii se asociaz\u0103 totdeauna la durerea divin\u0103; doar fasonul lor de a comp\u0103timi se schimb\u0103 cu \u021b\u0103rile.<\/p>\n

ISIS: Frigienii m\u0103 numesc Marea Mam\u0103 a Idei, atenienii Minerva, ciprio\u0163ii Venus, cretanii Diana. Sicilienii Proserpina, locuitorii din Eleusis Ceres, al\u0163ii Iunona, Belona, Hecate… eu sunt regina Isis.<\/p>\n

DUMITRU: Ultimii Merovingieni s-au stins. Charles Martel a strivit \u00een toat\u0103 Fran\u021ba tiranii care revendicau domina\u021bia. Cei mai redutabili dintre ace\u0219ti tirani sunt eclezia\u0219tii.<\/p>\n

JULES: G\u00e2ndirea uman\u0103 era mai pu\u021bin revoltat\u0103 dec\u00e2t descurajat\u0103, abatut\u0103 \u0219i stins\u0103. Se spera sf\u00e2r\u0219itul lumii: unii \u00eel fixaser\u0103 \u00een anul 1356. Ce r\u0103m\u0103sese \u00een fapt, de nu a muri ?<\/p>\n

DUMITRU: Ca dup\u0103 r\u0103zboaiele civile ale Romei, c\u00e2nd se a\u0219tepta sf\u00e2r\u0219itul acestei lumi \u0219i \u00eenceputul unei lumi noi, la sf\u00e2r\u0219itul evului mediu de asemenea omul a avut sentimentul a ceea ce trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. La fel \u00een zilele noastre, profe\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin filosofi ne anun\u021b\u0103 o mare catastrof\u0103 sau returul la un ev mediu.<\/p>\n

HERBERT: Marea idee a unui Stat mondial \u015fi a unei vaste comunit\u0103\u0163i economice nu \u015fi-a f\u0103cut \u00eenc\u0103 drum dec\u00e2t foarte lent; ea nu se impune dec\u00e2t unei minorit\u0103\u0163i de spirite de o calitate cu totul excep\u0163ional\u0103. Dar din tragedia actual\u0103 va ie\u015fi poate o rena\u015ftere moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103, o rena\u015ftere religioas\u0103.<\/p>\n

\u00c9MILE-AUGUSTE:\u00a0 Pentru sau contra r\u0103zboiului? Este vorba de a judeca; \u00een\u0163eleg s\u0103 decid \u00een loc s\u0103 a\u015ftept probele. Situa\u0163ie singular\u0103; dac\u0103 tu decizi pentru r\u0103zboi, probele abund\u0103, \u015fi propria ta decizie se adaug\u0103 ca \u00eenc\u0103 una; p\u00e2n\u0103 la efectul care te va face \u00een fine glorios ca un doctor \u00een politic\u0103: ‘Eu l-am prev\u0103zut bine.’ – ‘Eh, da, sunte\u0163i mii care l-a\u0163i prev\u0103zut bine; \u015fi asta pentru c\u0103 l-a\u0163i prev\u0103zut c\u00e2nd a sosit.’ \u015ei adaug\u0103: ‘Trebuie considerat, prin invincibil\u0103 prejudecat\u0103, r\u0103zboiul ca evitabil dac\u0103 nu se vrea a contribui la a-l face inevitabil.<\/p>\n

DUMITRU: Modifica\u0163i foarte pu\u0163in termenii \u015fi ra\u0163ionamentul se aplic\u0103 exact la Societatea Na\u0163iunilor. Pentru ca s\u0103 fie, trebuie mai \u00eent\u00e2i a crede \u00een ea; ca Dumnezeul lui Dostoievski, ea nu va fi dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care s-a crezut \u00een ea.<\/p>\n

\n

MAXIME: Nu putem spera o schimbare \u00een raporturile interna\u021bionale dec\u00e2t pentru c\u0103 concep\u021bia despre suveranitate\u00a0 tinde s\u0103 se substituie unui drept politic \u00een care Statul nu mai apare dec\u00e2t un serviciu public responsabil, f\u0103r\u0103 imperium.Pacea interna\u021bional\u0103 nu mai apare dec\u00e2t ca o prelungire a p\u0103cii civile… \u00een regimul egalit\u0103\u021bii democratice.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

*<\/p>\n

Scena 9<\/em><\/p>\n

FENOMEN<\/p>\n

JULES: Abailard trata\u00a0 politicos religia, o m\u00e2nuia cu grij\u0103, dar ea i se topea \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: Abailard a ruinat cre\u0219tinismul neg\u00e2nd p\u0103catul originar.<\/p>\n

JULES: Aceasta f\u0103cea m\u00e2ntuirea inutil\u0103… astfel omul nu mai era culpabil, carnea era justificat\u0103, reabilitat\u0103 .<\/p>\n

DUMITRU: Ra\u021bionalismul sceptic al lui Abailard, care coincide cu marele conflict \u00eentre catolicism \u0219i mahomedanism nu este oare dec\u00e2t simptomul \u00een fapt al zguduirii profunde ce rezult\u0103 de aici pentru dogmele cre\u0219tine?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Umanismul ra\u021bionalist \u0219i p\u0103g\u00e2n al lui d’Abailard corespunde pe alt plan acestei idolatrii a imperiului: ea inaugureaz\u0103 p\u0103g\u00e2nismul Rena\u0219terii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar Abailard a fost \u00eenvins, \u0219i ra\u021bionalismul s\u0103u sufocat de contemporanul \u0219i rivalul s\u0103u, sf\u00e2ntul Bernard. Credin\u021ba acestuia triumf\u0103 asupra logicii adversarului s\u0103u, ceea ce probeaz\u0103 c\u0103 dogma cre\u0219tin\u0103 a \u00eenvins, \u00een momentul \u00een care Ierusalimul era eliberat \u0219i mahomedanii \u00eenvin\u0219i. Dar, scepticismul ra\u021bionalist, sufocat \u00een Fran\u021ba fu purtat \u00een Italia prin Arnoldo di Brescia<\/em>, discipolul lui d’Abailard. Acolo, el a g\u0103sit mari cet\u0103\u021bi italiene, unde burghezia prospera, un teren cu totul preparat pentru ecloziunea Rena\u0219terii, \u0219i pentru libertatea politic\u0103 \u0219i intelectual\u0103. A fost s\u0103m\u00e2n\u021ba bun\u0103 care a rodit cu Dante, Giotto, \u00een timp ce lupta sf\u00e2ntului Bernard va fi reluat\u0103 de sf\u00e2ntul Francisc din Assisi.<\/p>\n

JULES: Regele, noul dumnezeu,\u00a0 se substituie papilor \u00een capul Bisericii na\u021bionalizate \u0219i \u00eel expropriaz\u0103 pe Dumnezeu \u0219i pe vicarul s\u0103u de cea mai mare parte a impozitelor care i se pl\u0103teau \u00eenainte. – Astfel sunt consecin\u021bele cruciadelor \u0219i ale pr\u0103bu\u0219irii feudalit\u0103\u021bii.<\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Scena 10<\/a><\/p>\n

(FENOMEN)<\/a><\/p>\n

SIMION: <\/a>Ce \u00eemp\u0103ratul R\u00e2mului alt ajutoriu nu i-au f\u0103g\u0103duit, ce i-au dat r\u0103spunsu \u00eentr-acesta chip, de i-au zis: “Eu suntu jurat, c\u00e2nd\u016d am st\u0103tut la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie, om de sabiia mea \u0219i de jude\u021bul mieu s\u0103 nu moar\u0103. Pentru ac\u00e9ia oameni r\u0103i s-au f\u0103cut \u00een \u021bara mea \u0219i c\u00e2te temni\u021be am, toate suntu pline de d\u00e2n\u0219ii \u0219i nu mai am ce le face, ci \u021bi-i voi da \u021bie, s\u0103 faci izb\u00e2nd\u0103 cu d\u00e2n\u0219ii \u0219i eu s\u0103-mi cur\u0103\u021bescu \u021bara de <\/a>d\u00e2n\u0219ii. Iar\u0103 \u00een \u021bara mea s\u0103 nu-i mai aduci, c\u0103 \u021bi-iu d\u0103ruiescu \u021bie.”<\/a><\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 <\/a>\u00a0Neamul rom\u00e2nesc, fruct al \u00eembin\u0103rii \u015fi c\u0103sniciei daco-romane, l\u00e2ng\u0103 Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re, este un copil r\u0103mas orfan de la na\u015ftere, c\u0103ci p\u0103rin\u0163ii lui murir\u0103 \u00een ziua chiar c\u00e2nd el v\u0103zu lumina zilei. Popo\u00adrul rom\u00e2n, a\u015fa n\u0103scut, fu un orfan f\u0103r\u0103 familie, f\u0103r\u0103 rude, p\u0103r\u0103sit pe drumurile pe cari se n\u0103pusteau n\u0103v\u0103lirile barbare din Asia spre Europa. <\/a><\/p>\n

\u201e<\/a>Dac\u0103 slavii, bulgarii, ungurii, turcii, t\u0103tarii, grecii, ru\u0219ii, francezii, germanii st\u0103p\u00e2nir\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, pentru a altera, sl\u0103bi \u0219i s\u0103r\u0103ci elementele voin\u021bei noastre, to\u021bi ace\u0219tia \u00eembog\u0103\u021bir\u0103 <\/a>mintalitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/a><\/p>\n

Sub raportul inteligen\u0163ii, rom\u00e2nii au fost d\u0103rui\u0163i de creatorul lor, Istoria, cu o sum\u0103 de bune \u00eensu\u015firi luminoase, drept recompens\u0103 pentru lipsurile \u015fi umbrele ce a a\u015fternut pe suprafa\u0163a caracterului nostru. De unde vine inferioritatea caracterului rom\u00e2nilor, de acolo vine superioritatea inteligen\u0163ei lor. <\/a><\/p>\n

SIMION: <\/a>\u0218i daca s-au a\u0219ezat acolo, la vr\u00e9me de mas, Tom\u0219a \u0219i cu al\u021bi \u00eempotrivitori ai s\u0103i au sf\u0103tuit \u00een ce chip vor putea pleca n\u00e9m\u021bii, ca s\u0103 fie \u00eentru una cu d\u00e2n\u0219ii asupra lui Dispot. Ce \u0219tiind c\u0103 n\u00e9m\u021bii unde sluj\u0103scu, cu direptate sluj\u0103sc domnu-s\u0103u \u0219i nu pre lesne \u00eei vor pleca, ci aflar\u0103 s\u0103 trimi\u021b\u0103 iscoade pre ascunsu, s\u0103 nu \u0219tie n\u00e9m\u021bii,\u00a0 s\u0103 fac\u0103 a s\u0103 duce \u00eempotriva t\u0103tarilor, mai apoi \u00eentorc\u00e2ndu-s\u0103, s\u0103 aduc\u0103 v\u00e9ste bun\u0103, cum t\u0103tarii s-au \u00eentorsu \u00eenapoi. \u0218i c\u00e2ndu fu a doao zi, f\u0103cur\u0103 v\u00e9ste c\u0103 s-au \u00eentorsu t\u0103tarii \u0219i pentru bucurie ziser\u0103 boierii s\u0103 s\u0103 veseleasc\u0103 to\u021bi \u0219i cinstir\u0103 pre n\u00e9m\u021bi, p\u0103n\u0103 \u00eei \u00eemb\u0103tar\u0103 \u0219i priste noapte \u00eei uciser\u0103 pre to\u021bi.<\/a><\/p>\n

GEORGIAS: Ieri am venit cu Charles \u00een Mauritius. <\/a><\/p>\n

Paul \u0219i Virginie trepideaz\u0103 genera\u021bii \u00een paradisul sinuciderii. <\/a><\/p>\n

Hanuman \u00een Curepipe. Cel mai nepotrivit ar fi s\u0103 fiu \u00eempu\u0219cat. <\/a><\/p>\n

Leul m\u0103n\u00e2nc\u0103 un boa \u0219i nu-i mai trebuie trei zile.\u00a0 <\/a><\/p>\n

E\u0219ti Hanuman, m\u0103 \u00eentrbase b\u0103tr\u00e2na, s\u0103 mi se roage. <\/a><\/p>\n

*<\/a><\/p>\n

Scena 11<\/a><\/p>\n

FENOMEN<\/a><\/p>\n

DUMITRU: P\u0103durea este \u00een fapt ca o abstrac\u021bie materializat\u0103, concret\u0103, c\u0103z\u00e2nd direct sub sim\u021buri. Dac\u0103 se consider\u0103 arborii mai de aproape, ea dispare: nu exist\u0103 dec\u00e2t arbori. Dar dac\u0103 se prive\u0219te de un pic mai departe, arborii sunt cei care dispar \u0219i nu se vede dec\u00e2t p\u0103durea. Dar, privind bine arborii \u00een p\u0103dure, se observ\u0103 repede \u0219i net existen\u021ba acesteia, c\u0103ci ea d\u0103 arborilor o men\u021binere, o factur\u0103, un fason pe care ei nu-l au atunci c\u00e2nd tr\u0103iesc izolat. Via\u021ba colectiv\u0103 a arborilor \u00een p\u0103dure le disciplineaz\u0103 cre\u0219terea, le m\u0103re\u0219te talia, \u00eei fac drep\u021bi, \u00eenal\u021bi \u0219i netezi. P\u0103durea \u00eempiedic\u0103 puseul crengilor; ea nu permite arborelui dec\u00e2t pe cele din v\u00e2rf, cele care privesc cerul \u0219i soarele; ea le dirijeaz\u0103 cre\u0219terea spre \u00eenaltele sfere ale aerului \u0219i ale luminii. Din contr\u0103, arborii care tr\u0103iesc izola\u021bi cresc stufo\u0219i, \u00eendesa\u021bi, cu trunchi \u0219i crengi noduroase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Societatea este pentru indivizi ceea ce este p\u0103durea pentru arbori; societate, na\u021biune, Stat sunt, ca \u0219i p\u0103durea, abstrac\u021bii concrete.<\/p>\n

ABATELE HUGER: Corpul mistic al lui Iisus\u00a0\u00a0 este societatea care formeaz\u0103 Cristul \u015fi Biserica, unul fiind capul, cel\u0103lalt corpul, dar pe de alt\u0103 parte, corpurile noastre sunt numite membrele lui Hristos. Dup\u0103 Epistola c\u0103tre Corinteni, to\u0163i converti\u0163ii sunt un singur corp… Sociologia cre\u015ftin\u0103 este fondat\u0103 pe unirea fidelilor \u00eentr-un singur corp, corpul mistic al lui Hristos… sufletul acestui corp, principiul vital care anim\u0103 toate membrele, vivifiaz\u0103 \u015fi specific\u0103 actele \u015fi func\u0163iunile sale, este Sf\u00e2ntul Spirit… leg\u0103tura care une\u015fte toate membrele este caritatea… totul trebuie anvizajat \u00een raport cu utilitatea social\u0103 pentru corpul \u00eentreg…<\/p>\n

ANTONIN:\u00a0 Rarele popoare care par s\u0103 nu adore nicio divinitate creatoare… au totu\u015fi feti\u015furi… adic\u0103 proiecteaz\u0103 \u00een afara lor… acest surplus de activitate interioar\u0103 pe care orice om \u00eel poart\u0103 \u00een sine. Credin\u0163ele \u015fi institu\u0163iile religioase din toate timpurile exprim\u0103 la cel mai \u00eenalt punct acest caracter: Nevoia de a incarna \u00eentr-un dumnezeu fiecare din aspectele vie\u0163ii umane: for\u0163a \u00een Hercule, frumuse\u0163ea \u00een Venus, arta \u00een Apollon, ingeniozitatea laborioas\u0103 \u00een Vulcan, este de acela\u0163i ordin.<\/p>\n

DUMITRU: \u00a0Se imagineaz\u0103 dificil emo\u0163ia \u015fi \u00eenalta satisfac\u0163ie a bulei umane de a replonja \u015fi a se pierde \u00een oceanul mor\u0163ii. Cum se face, atunci, c\u0103 nimic nu este mai oribil pentru om dec\u00e2t aceast\u0103 emo\u0163ie \u00een momentul de a se replonja prin moarte \u00een Brahma?<\/p>\n

GIOVANNI: Dumnezeul pe care \u00eel pute\u021bi g\u0103si este cel c\u0103ruia trebuie s\u0103 v\u0103 da\u021bi fiin\u021ba<\/em>; de aceea credin\u021ba este o virtute \u0219i presupune iubire. Van\u0103 este preten\u021bia ateului care cere s\u0103 i se probeze existen\u021ba lui Dumnezeu, f\u0103r\u0103 a-\u0219i da silin\u021ba s\u0103 se deranjeze \u0219i s\u0103 se despoaie de ateismul s\u0103u. Dar la fel de van\u0103 este preten\u021bia naturalistului care invit\u0103 filosoful s\u0103-i arate spiritul… \u00een natur\u0103, care este prin defini\u021bie absen\u021b\u0103! <\/strong><\/p>\n

ERNEST\u00a0 REN\u00c9:\u00a0 Deja mai mult de o conferin\u0163\u0103 a fost suprimat\u0103. Iat\u0103 ceea ce probeaz\u0103 credin\u0163a \u00een Dumnezeu. Certitudinea lui Dumnezeu ar fi \u00eemplinirea lui Dumnezeu: moralitatea ne apropie de certitudine ajut\u00e2nd \u00eemplinirea. Da aceea proba absolut\u0103 a existen\u021bei lui Dumnezeu nu poate fi dat\u0103; <\/em>ea nu este susceptibil\u0103 dec\u00e2t de o probabilitate numit\u0103 a crede cu succesul \u00eensu\u0219i al moralit\u0103\u021bii.<\/em><\/p>\n

CHARLES\u00a0 BERNARD: Persoana uman\u0103 fiind m\u0103rginit\u0103 \u00een cunoa\u0219tere, \u0219i \u00een toate puterile sale, ideea perfect\u0103 a personalit\u0103\u021bii trebuie s\u0103 se ia \u00een persoana suprem\u0103 a c\u0103rei inteligen\u021b\u0103\u00a0 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 toat\u0103 sfera\u00a0 inteligibilului, a c\u0103rei putere s-ar \u00eentinde asupra \u00eentregului posibil \u0219i asupra totalit\u0103\u021bii fiin\u021bei<\/em>. \u00cen niciun timp credin\u021ba \u00een dumnezei n-a fost vreodat\u0103 nici n-a putut s\u0103 fie altceva dec\u00e2t personificarea calit\u0103\u021bilor \u0219i a puterilor, ale c\u0103rei idei s-ar fi tras de la cunoa\u0219terea persoanelor. Pe m\u0103sur\u0103 ce ideea de personalitate a crescut sau s-a epurat, ideea de Dumnezeu a devenit cea a personalit\u0103\u021bii cu facult\u0103\u021bi \u00eemplinite, care este cea veritabil\u0103. Ea a fost doar afabil\u0103 \u0219i comb\u0103tut\u0103 de doctrinele Infinitului \u0219i ale absolutului, care tind toate s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 divinitatea prin abstrac\u021bii\u201d.<\/p>\n

Puterea creatorului… nu este dec\u00e2t expresia perfect\u0103 \u0219i extrema raz\u0103 a puterilor pe care le posed\u0103 con\u0219tiin\u021bele incomplete, exterior m\u0103rginite, ca ale noastre.<\/em><\/p>\n

DUMITRU: Renouvier \u00eenlocuie\u0219te deci infinitul \u0219i absolutul atributelor divinit\u0103\u021bii prin perfec\u021biune. Ca \u0219i cum perfec\u021biunea n-ar fi fost pur \u0219i simplu o abstrac\u021biune de acela\u0219i sort ca infinitul \u0219i absolutul.<\/p>\n

CHARLES\u00a0 BERNARD: Fiin\u0163a creat\u0103 nu a putut fi constituit\u0103 dec\u00e2t cu atributele \u00eensele ale autorului, dar atunci multiplicate, individual, \u015fi neposed\u00e2nd aceste atribute dec\u00e2t \u00een stare imperfect\u0103, la un grad sau altul de dezvoltare… Starea fiin\u0163ei superioare nu este dat\u0103 exclusiv \u00een\u00a0 tipul uman pentru c\u0103 \u00een acesta este doar unul din atribute de care ne putem face, idealiz\u00e2ndu-le, idee de persoanele moral \u015fi intelectual cele mai perfecte, ideea persoanei supreme.<\/p>\n

RUDOLF\u00a0 CRISTOPF: Cu noua manier\u0103 de a g\u00e2ndi care consist\u0103 \u00een a apropia unul de altul divinul \u015fi umanul, nu este dec\u00e2t un pas de f\u0103cut pentru a absorbi \u00een uman tot ceea ce s-a petrecut \u00eenainte pentru un efect divin, pentru a face din religie o simpl\u0103 por\u0163iune a culturii generale \u015fi a-i \u00eenl\u0103tura orice superioritate \u00een schimbul evolu\u0163iilor \u015fi transform\u0103rilor sale. Rezult\u0103 mai \u00eent\u00e2i o presant\u0103 amenin\u0163are pentru caracterul de veritate absolut\u0103 la care religia n-ar putea s\u0103 renun\u0163e; mereu mai mult eternul este afiliat timpului \u015fi finalmente absorbit de acesta.<\/p>\n

Dac\u0103 for\u021ba lui Dumnezeu nu era deloc \u00een noi, cum ar fi putut divinul s\u0103 ne r\u0103peasc\u0103?<\/p>\n

L\u00c9ON:\u00a0 Vom iubi pe Dumnezeu mai mult dec\u00e2t o facem… Omul evolu\u021biei este \u00eentr-adev\u0103r omul Dumnezeu al Cre\u0219tinismului.\u00a0 Ne-ar pl\u0103cea Dumnezeu \u00een om, viitor \u00een prezent, ideal \u00een real.<\/p>\n

SF. AUGUSTIN: irrequitus est cor nostrum, domine, usque requiescat in te.<\/p>\n

SF. TOMA:\u00a0 Dorin\u0163a naturii nu poate fi van\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103toare.Desiderium naturae non potest ese inane.<\/p>\n

DUMITRU: Amintirea celor care sunt mor\u021bi, chiar atunci c\u00e2nd erau diferen\u021bi, cel pu\u021bin s\u0103 nu fi fost inamici sau tic\u0103lo\u0219i, \u0219terge persoana lor de orice defecte, tot ce avea \u00een ea str\u00e2mt, dezagreabil sau imoral, \u0219i pun \u00een relief calit\u0103\u021bile, \u00eenfrumuse\u021b\u00e2ndu-le toate tr\u0103s\u0103turile. Formula de mortibus nihil nisi bene nu este un sfat sau o exhorta\u021bie, ci o simpl\u0103 constatare. Or, dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 (\u0219i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-adev\u0103r uneori) ca persoana moart\u0103 s\u0103 fie o persoan\u0103 foarte iubit\u0103, foarte stimat\u0103 \u0219i puternic\u0103, \u0219i, \u00een plus, la fel de frumoas\u0103 la fizic ca la moral, cele dou\u0103 poten\u021be de idealizare, iubirea \u0219i moartea, ac\u021bion\u00e2nd \u00eempreun\u0103, duc la maximum capacitatea lor de idealizare. Sub ac\u021biunea lor combinat\u0103, umanul devine direct divin. Persoana astfel venerat\u0103, idealizat\u0103, devine sau sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a deveni Dumnezeu. Ar fi fost deasupra for\u021belor umane ca persoana lui Iulius Cezar, a lui August, a lui Traian, a lu Marc Aureliu s\u0103 fie divinizat\u0103. \u00cen timpurile moderne s-a advenit aici chiar pentru Ioana d’Arc, Napoleon, sau mai aproape de noi, Gambetta, Bismark, Lenin..<\/p>\n

ANTONIN: De ce obiectele cele mai \u00eenalte, cele mai capabile, \u00een aparen\u0163\u0103, de a s\u0103tura pe cei care le iau, sunt, adesea, aproape totdeauna, ele care las\u0103 cel mai mare vid? C\u00e2nd savan\u0163ii \u015fi-au sf\u00e2r\u015fit misiunea lor, ei declar\u0103 c\u0103 nu \u015ftiu nimic. Politicii mor, cea mai mare parte, dispera\u0163i de insuccesul lor, sau obosi\u0163i de platitudinea celor pe care-i guverneaz\u0103, arti\u015ftii, poe\u0163ii, care muncesc pentru glorie, sf\u00e2r\u015fesc prin a o denigra. Ei spun to\u0163i cu Septimius Sever: \u201eEu am avut totul \u015fi am v\u0103zut c\u0103 nimic nu valoreaz\u0103… sau cu Michelangelo, ad\u0103pat de glorie \u015fi scriind \u00een carnetul s\u0103u aceast\u0103 fraz\u0103 lugubr\u0103: \u201eorice lucru m\u0103 \u00eentristeaz\u0103. Binele, din cauza scurtei sale durate, cople\u015fe\u015fte \u015fi oprim\u0103 sufletul meu mai mult dec\u00e2t r\u0103ul \u00eensu\u015fi\u201d. Iat\u0103 cum vorbesc ajun\u015fii vie\u0163ii: \u201e\u201dNi se dau suflete de Dumnezeu, \u015fi ni se face o via\u0163\u0103 mizerabil\u0103\u201d. \u201eDe ce cauza care a creat via\u0163a noastr\u0103 nu face una la m\u0103sura celeilalte?\u201d. M\u0103sura vine, dar cu timpul, \u015fi \u00een condi\u0163ii date. Numai astfel geneza Ideii de Dumnezeu \u015fi realizarea efectiv\u0103 a lui Dumnezeu \u00een om sunt, nu numai posibile, dar necesare, prin urmare asigurate \u015fi ca \u015fi fatale… Dac\u0103 un locuitor din marte ar c\u0103dea de pe planeta sa \u015fi ar ar\u0103ta aripi, orice naturalist ar fi spus c\u0103 exist\u0103 \u00een Marte o atmosfer\u0103. \u015fi dac\u0103 exist\u0103 aripi \u00een sufletul nostru, nu trebuie s\u0103 concludem divinului aceast\u0103 atmosfer\u0103 a divinului?<\/p>\n

DUMITRU: Pentru ca progresul s\u0103 fi putut s\u0103 realizeze divinul \u00een uman, el trebuia s\u0103 fie mijlocul de a elimina r\u0103ul \u015fi durerea, dar \u00een acela\u015fi timp sursa unui r\u0103u \u015fi a unor dureri mai sensibile. \u015ei este precis ceea ce este progresul \u00een realitate.<\/p>\n

HERBERT: Inimile Fiin\u0163ei voalate, exist\u0103 \u00een spatele tuturor lucrurilor cunoscute, ca o perdea impenetrabil\u0103, pare a nu \u015fti nimic nici de via\u0163\u0103 nici de moarte, nici de bine nici de r\u0103u… Ea se poate s\u0103 fie dotat\u0103 cu o complexitate \u015fi posibilit\u0103\u0163i aproape ilimitate. Noua religie nu pretinde dec\u00e2t ca Dumnezeul vie\u0163ii sale s\u0103 fie aceast\u0103 fiin\u0163\u0103… \u00centr-o zi, \u00eentr-un foarte \u00eendep\u0103rtat viitor, va str\u0103luci poate o cunoa\u015ftere, o comprehensiune… care va traversa aceste voaluri opace. Poate Dumnezeul nostru, C\u0103pitanul umanit\u0103\u0163ii ne va conduce p\u00e2n\u0103 acolo.<\/p>\n

DUMITRU: Dar \u015ftiin\u0163ele naturale au \u00eendeplinit deja o parte din misiunea pe care Dl. Wells o a\u015fteapt\u0103 de la C\u0103pitanul Umanit\u0103\u0163ii \u015fi au traversat mai mult de unul din voalurile opace ale Fiin\u0163ei voalate.<\/p>\n

HENRI LOUIS:\u00a0 Misticii sunt unanimi a m\u0103rturisi c\u0103 Dumnezeu are nevoie de noi, a\u0219a cum noi avem nevoie de Dumnezeu… Crea\u021bia va ap\u0103rea ca o antrepriz\u0103 a lui Dumnezeu pentru a crea creatori.<\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 Dar neg\u00e2nd existen\u021ba efectiv\u0103 a lui Dumnezeu \u0219i afirm\u00e2nd c\u0103 el exist\u0103 virtual \u00een umanitate, vom fi noi pasibili de acuza\u021bia de a propune umanitatea adora\u021biei omului? Nu, pentru c\u0103 pentru noi umanitatea actual\u0103 nu este Dumnezeu, departe de aceasta; la fel de bine n-o propunem ca obiect de cult sau de admira\u021bie, ci cel mult ca obiect demn de simpatie \u0219i de iubire. Dac\u0103 totu\u0219i noi p\u0103rem a merita mai mult sau mai pu\u021bin o asemenea acuza\u021bie, vom fi \u00een bun\u0103 companie cu Parin\u021bii Bisericii, cu to\u021bi cei pentru care Iisus Hristos este \u00een \u00eentregime Dumnezeu \u0219i \u00een \u00eentregime om, to\u021bi cei care, de la Irineu, concep religia \u0219i cultul ca un mijloc pentru a deifica omul. Ei au identificat mai \u00eent\u00e2i omul-Iisus cu Dumnezeu \u0219i au vrut apoi s\u0103 identifice, prin mijlocirea cultului, to\u021bi oamenii cu Iisus, omul divin \u0219i, prin urmare, indirect cu Dumnezeu. Dac\u0103 noi umaniz\u0103m pe Dumnezeu, nu facem dec\u00e2t s\u0103-i continu\u0103m.<\/p>\n

JEAN-MARIE: Asigurarea, iat\u0103 \u00eenc\u0103 o concep\u0163ie cu totul modern\u0103 care va substitui ac\u0163iunea direct\u0103 a omului, interven\u0163iei lui Dumnezeu \u00een evenimentele particulare \u015fi care vor permite de a compensa o nenorocire \u00eenainte chiar ca ea s\u0103 se fi produs. Este probabil c\u0103 asigurarea, care nu dateaz\u0103 dec\u00e2t de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi merge extinz\u00e2ndu-se rapid, se va aplica \u00eentr-o zi aproape la toate accidentele care pot frapa omul, se va plia pe toate circumstan\u0163ele vie\u0163ii, ne va acompania peste tot, ne va acoperi cu o re\u0163ea protectoare. Atunci agricultura chiar, marina, toate meseriile \u015fi toate artele \u00een care ini\u0163iativa uman\u0103 are o parte cel pu\u0163in, \u00een care trebuie s\u0103 a\u015ftepte acolo o \u201ebinecuv\u00e2nare particular\u0103 a cerului\u201d \u015fi \u00een care succesul final r\u0103m\u00e2ne totdeauna aleatoriu, se vor vedea devenind din ce \u00een ce mai independente \u015fi libere. Se poate crede c\u0103 \u00eentr-o zi ideea de providen\u0163\u0103 particular\u0103 va fi complet eliminat\u0103 din sfera economic\u0103: tot ce, de-o manier\u0103 sau alta, se va putea estima \u00een bani va fi acoperit de o asigurare, pus\u0103 la ad\u0103post de soart\u0103, retras\u0103 de la favoarea divin\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 Dumnezeu n-a fost imaginat dec\u00e2t pentru ca omul s\u0103 poat\u0103 st\u0103p\u00e2ni universul, pe sine \u00eensu\u0219i \u0219i pe ceilal\u021bi cu concursul atot-puterniciei sale, existen\u021ba exterioar\u0103 a lui Dumnezeu dispare sau se diminueaz\u0103 cu dispari\u021bia sau diminuarea ra\u021biunii sale de a fi.<\/p>\n

EMIL:\u00a0 Atunci c\u00e2nd se \u00eentreprinde a se explica un fenomen social, trebuie c\u0103utat separat cauza eficient\u0103 care-l produce \u0219i func\u021biunea pe care el o \u00eendepline\u0219te.<\/p>\n

ERNEST:\u00a0 Libertatea noastr\u0103 \u0163ine \u00een veghe activitatea divin\u0103; \u00eendat\u0103 universul vizibil \u015fi universul invizibil devin fecunde \u00een combina\u0163ii \u00eennoitoare, din care iese, cu o ordine nou\u0103, concilierea facil\u0103 \u015fi minunat\u0103 a libert\u0103\u0163ii noastre \u015fi a voin\u0163ei divine. \u00cen art\u0103, oglind\u0103 magic\u0103 \u00een care veritatea se reflect\u0103 \u00een stare simbolic\u0103, sensibil\u0103 \u015fi dac\u0103 pot spune profetic\u0103, se nume\u015fte inspira\u0163ie…. Prin inspira\u0163ie, o idee apare \u00een raport cu ideea absolut\u0103. Prin munc\u0103, ea se face particular\u0103, se opune absolutului \u015fi \u00eembrac\u0103 o form\u0103 care \u00eei este proprie… Geniul este for\u0163a care rezolv\u0103 opozi\u0163ia… V\u0103zut de jos, el apare vulgarului ca o nebunie inchietant\u0103 care nu inspir\u0103 nici m\u0103car mil\u0103. C\u0103ci orice suferin\u0163\u0103 superioar\u0103 g\u0103se\u015fte oamenii nemilo\u015fi… Geniul este facultatea de a crea. El concepe \u015fi ca atare este pasiv. Apoi, ideea conceput\u0103 face \u00een el munca sa secret\u0103. El o poart\u0103. Sufer\u0103 opera\u0163ia sa latent\u0103 \u015fi misterioas\u0103. Reac\u0163ioneaz\u0103, este activ. Totul este conceput \u00een bucurie \u015fi n\u0103scut \u00een durere… va fi f\u0103cut\u0103 o crea\u0163ie \u015fi geniul nu-\u015fi va mai aminti de na\u015fterea dureroas\u0103 pentru c\u0103 o oper\u0103 de art\u0103 va fi ap\u0103rut \u00een lume.\u00a0\u00a0 DUMITRU: Hello parafraza astfel un text foarte caracteristic al Evangheliilor.<\/p>\n

ERNEST: Geniul s-a antrenat. Talentul merge \u00een pasul lui… Geniul creeaz\u0103 urm\u00e2nd legile crea\u0163iei. Talentul fabric\u0103 urm\u00e2nd legile industriei.\u00a0 Talentul calculeaz\u0103, geniul prive\u015fte \u015fi vede. Organul s\u0103u este intui\u0163ia; aceast\u0103 intui\u0163ie este convingerea c\u0103 nu este singur, c\u0103 este instrument, c\u0103 st\u0103p\u00e2nul care-l amploaiaz\u0103 nu-l va abandona \u00een drum, astfel el pleac\u0103 f\u0103r\u0103 team\u0103. El \u015ftie c\u0103 va ajunge c\u0103ci se simte \u00eempins. Cristofor Columb nu prev\u0103zuse totul c\u00e2nd a pus piciorul pe nava binecuv\u00e2ntat\u0103… \u015ei dac\u0103 ar fi calculat, \u015fi-ar fi ratat \u0163inta… El a avut \u00eencredere \u00een complicitatea lui Dumnezeu. C\u00e2nd un om de talent se preg\u0103te\u015fte s\u0103 dea b\u0103t\u0103lia, el examineaz\u0103, discut\u0103, pune pentru \u015fi contra. Omul de geniu vede c\u00e2mpul de b\u0103taie \u015fi se simte \u00eenving\u0103tor; el are cuv\u00e2ntul Dumnezeului armelor. Geniul activ afirm\u0103 pe Dumnezeu cu o afirma\u0163ie pozitiv\u0103 \u00een sensul c\u0103 el afirm\u0103 ceva despre ce este Dumnezeu.\u00a0\u00a0 DUMITRU: Cuvinte la care noi subscriem f\u0103r\u0103 rezerv\u0103. Am fi zis doar, cu mai mult\u0103 exactitate, credem, geniul creeaz\u0103 ceva despre ceea ce este Dumnezeu, pentru c\u0103 el este efectul \u00eenfloririi \u00een om a germenului divin pe care el \u00eel con\u0163ine. \u015ei mai bucuro\u015fi subscriem la ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

ERNEST: Cre\u015ftinimul disting\u00e2nd finitul de infinit \u015fi leg\u00e2ndu-le totodat\u0103 de cel care reconciliaz\u0103 orice lucru \u00een persoana sa\u00a0 umaniz\u00e2nd pe Dumnezeu, diviniz\u00e2nd omul, f\u0103r\u0103 a confunda un singur instant omul \u015fi Dumnezeu, f\u0103c\u00e2nd distinc\u0163ia cu at\u00e2t mai imens\u0103 cu c\u00e2t el face unirea mai intim\u0103 .\u00a0\u00a0 DUMITRU: \u00cenc\u0103 este \u00een favoarea tezei noastre \u015fi ceea ce pledeaz\u0103 r\u00e2ndurile urm\u0103toare.<\/p>\n

ERNEST: Prima prepara\u0163ie pentru cel ce vrea s\u0103 primeasc\u0103 cre\u015ftinismul este sentimentul profund de neputin\u0163\u0103 a omului (a omului luat individual) pe care se fondeaz\u0103… \u015etim deci: abord\u00e2nd cre\u015ftinismul, abord\u0103m\u00a0 gra\u0163ia, ordinea supranatural\u0103, abandon\u0103m domeniul pe care efortul individual \u00eel poate cuceri\u201d.<\/p>\n

EMIL:\u00a0 Crima\u00a0 este leg\u0103tura dintre condi\u0163iile fundamentale ale \u00eentregii vie\u0163i sociale \u015fi pin chiar aceasta este util\u0103, este un factor de s\u0103n\u0103tate public\u0103. Acest rezultat este la prima vedere destul de surprinz\u0103tor prin ceea ce \u015fi pe noi ne-a deconcertat mult\u0103 vreme… c\u00e2nd se ajunge a se cobor\u00ee prea sensibil dedesubtul nivelului ordinar, nu este de felicitat, c\u0103ci acest progres aparent este contemporan \u015fi solidar unei perturb\u0103ri sociale.<\/p>\n

ANTONIN: P\u0103catul mortal este cel ce se opune formal unei voin\u021be a lui Dumnezeu, care prin aceasta v\u0103 alieneaz\u0103 amici\u021bia sa, de-a\u0219a sort c\u0103 p\u0103c\u0103tosul, deturn\u00e2ndu-se de la Dumnezeu, \u00eentoarce dosul destinului s\u0103u.<\/p>\n

DUMITRU: Ateii nu vor fi de acum dec\u00e2t cei ce nu cred \u00een nimic concret, exist\u00e2nd actualmente ca o realitate des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, a\u0219a cum primii cre\u0219tini \u00eencetar\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een zeii de marmor\u0103, \u00een care mitologia \u00eent\u00e2lnea istoria. Neo-cre\u0219tinismul va crede \u00eentr-un Dumnezeu care se realizeaz\u0103 \u00een oameni \u0219i care nu poate s\u0103 se realizeze dec\u00e2t prin credin\u021ba \u0219i activitatea umane. Adev\u0103ra\u021bii credincio\u0219i vor fi de acum cei care vor avea credin\u021b\u0103 \u00eentr-un ideal divin de realizat, \u00een misiunea divin\u0103 a umanit\u0103\u021bii, \u0219i care \u00ee\u0219i vor proba credin\u021ba for\u021b\u00e2ndu-se s\u0103 efectueze acest ideal., sau \u00een nimic altceva dec\u00e2t \u00een interesul lor egoist, care nu se eforteaz\u0103 dec\u00e2t \u00een vederea bun\u0103-st\u0103rii lor: to\u021bi egoi\u0219tii sceptici sau indiferen\u021bi, to\u021bi juisorii lene\u0219i, lipsi\u021bi de aspira\u021bii ideale, c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i prosperitatea str\u00e2mt\u0103 \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s-o ob\u021bin\u0103 cu pre\u021bul celui mai mic efort, \u00een detrimentul intereselor apropia\u021bilor lor sau ale comunit\u0103\u021bii.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

REVELA\u021aIE\u00a0 CU\u00a0 DRAGHICESCO<\/p>\n

scenometrie \u00een 3 acte<\/p>\n

de George Anca<\/p>\n

Personae<\/em><\/p>\n

DUMITRU, revelat<\/p>\n

GEORGIOS, traduc\u0103torul lui Dumitru<\/p>\n

VIRGINIA, so\u021bia lui Dumitru<\/p>\n

DIMI, chirurg<\/p>\n

SPIRITE din c\u0103r\u021bi<\/p>\n

ANCHETA\u021aI social<\/p>\n

SFIN\u021aI VERSIONA\u021aI<\/p>\n

Ubicuitate \u0219i simultaneitate franco-rom\u00e2n\u0103 19-20-21<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

Scena 1<\/em><\/p>\n

( ETER, <\/em>suicizi-Con\u0219tiin\u021be. <\/em>Profesorul Dumitru Dr\u0103ghicescu, reputat sociolog \u015fi politolog liberal, a preferat sinuciderea, arunc\u00e2ndu-se, potrivit lui C. R\u0103dulescu-Motru, \u201ede la etajul de sus al casei pe trotuar”.<\/em>)<\/p>\n

VIRGINIA: Uite ce e, Vita – d\u0103-l naibii pe b\u0103rbatul t\u0103u \u015fi hai s\u0103 mergem\u00a0 s\u0103 lu\u0103m cina pe malul r\u00e2ului \u00eempreun\u0103, ne vom plimba prin gr\u0103din\u0103 \u00een lumina lunii, venim acas\u0103, bem o sticl\u0103 de vin, ne ame\u0163im bine \u015fi o s\u0103-\u0163i spun toate lucrurile care-mi mi\u015fun\u0103 \u00een minte, milioanele, miliardele de lucruri – ele nu vin pe lumin\u0103, ci doar pe \u00eentunericul de pe malul r\u00e2ului. G\u00e2nde\u015fte-te la asta. D\u0103-l dracului pe b\u0103rbatul t\u0103u, \u00ee\u0163i spun, \u015fi vino.<\/p>\n

GEORGIAS: Mare\u0219alului i se ofer\u0103 o alegere: fie s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Poporului, fie s\u0103 se sinucid\u0103 \u00een t\u0103cere. \u00cen primul caz, ar fi aresta\u021bi \u0219i executa\u021bi \u0219i staff-ul \u0219i familia lui, \u00een al doilea, i s-ar asigura funeralii de stat, pentru ar fi murit ca erou.<\/p>\n

CHRISTINE:\u00a0 En me suicidant, le moment venu<\/em>.<\/p>\n

ALLYN: Nu m\u0103 mai \u00eentorc la Broadway.<\/p>\n

GILLES:\u00a0 La Grandeur de Marx.<\/em><\/p>\n

ADAM: Nu mai suport s\u0103-mi ucid copiii.<\/p>\n

VINCE:\u00a0 The WSJ editors lie without consequence.<\/p>\n

ROH: Povar\u0103 pentru al\u021bii.<\/p>\n

LISANDRO:\u00a0 D\u00e9cada Infame.<\/p>\n

GETULIO:\u00a0 Carta Testamento, arm\u0103 contra du\u0219manilor.<\/a><\/p>\n

DUMITRU: Las sotiei\u00a0 Virginia casa\u00a0 din strada Jules Michelet.<\/p>\n

VIRGINIA: Nu mai risc alt\u0103 c\u0103dere, te-am iubit.<\/p>\n

DIMI: Il admir pe Jean-Paul Sartre care l-a citit pe Martin doar in 6 zile la o masa de la “Les Deux Magots” (asta dupa spusele chelnerului).<\/p>\n

Dupa lectura aceea extraordinar de intensa, Jean-Paul imi spune ca menirea mortii se intelege prin:<\/p>\n

“The for-itself is changed forever into an in-itself that has slipped entirely into the past”.<\/p>\n

Poate ca a fost surmenat dupa alea 6 zile, saracul Jean-Paul si a scris asa ceva…..<\/p>\n

Eu cred, ca el, totusi, a avut sensibilitatea sa-i plateasca un tribut de admiratie lui Martin, prefacandu-se ca intelege. And slipped entirely into the past!<\/p>\n

Sau poate ca Jean- Paul are dreptate si atunci “Realitatea este doar o halucinatie produsa de lipsa de alcool”, adevar scris cu litere mari intr-un “in-itself” bar.<\/p>\n

JOHN: Draghicesco a murit de propria lui m\u00e2n\u0103. \u00cen V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation\u00a0 ( Paris, 1934), \u021binte\u0219te s\u0103 formuleze o \u201enou\u0103 religie \u0219i o nou\u0103 idee a lui Dumnezeu pentru\u00a0\u00a0 ra\u021bionali\u0219ti , necredincio\u0219i deranja\u021bi, \u0219i chiar atei.\u201d\u00a0 \u00centocmai cum cre\u0219tinismul, sus\u021bine Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nou\u0103 religie, astfel \u0219i noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo-cre\u0219tinism. Prima parte a filmului, ar\u0103t\u00e2nd drama nevie \u0219i vie a crea\u021biei, ne-a\u00a0 trecut deja pe dinaintea ochilor.\u00a0 Dar epopeea evolu\u021biei umane este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, cu omul \u00eensu\u0219i actor principal \u00een dram\u0103.<\/p>\n

\u0218TEFAN: \u0218tiu de la na\u0219ul Tudor, preotul din satul nostru, care i-a cununat pe p\u0103rin\u021bii mei \u0219i m-a botezat \u0219i pe mine \u0219i pe sora mea, c\u0103 Dimitrie Dr\u0103ghicescu a fost \u00eempu\u0219cat de ru\u0219i, nu s-a sinucis. Na\u0219ul Tudor, \u0219i el nepot de-al lui Dr\u0103ghicescu\u00a0 a mers \u0219i l-a adus \u00een sicriu de la Dr\u0103g\u0103\u0219ani, \u0219i c\u00e2nd i-au mi\u0219cat capul a v\u0103zut gaura glon\u021bului.<\/p>\n

GIORGIOS:<\/p>\n

pe \u0219oseaua Dr\u0103g\u0103\u0219ani g\u0103sii o pung\u0103 de bani<\/p>\n

mai la Olt m\u0103runt du\u0219mani \u0219i vreo nou\u0103 mii de ani<\/p>\n

\u00een trovan\u021bii gologani treci pe trei parastasani pe la t\u00e2rgul de c\u00e2rlani<\/p>\n

 <\/p>\n

m\u0103 observ cu \u00een\u021beles m-a\u0219 culege m-au cules<\/p>\n

pe ales de nimicesc \u00een\u021beles \u00een\u021belep\u021besc la o not\u0103 m\u0103 opresc<\/p>\n

\u0219i cu nunt\u0103 m\u0103 silesc robule dumnezeiesc la icoan\u0103 arabesc resculptatului ionesc<\/p>\n

 <\/p>\n

tu \u0219i c\u00e2n\u021bi cu numele s\u0103 se surpe humele<\/p>\n

susure-ne n\u0103vile foile din Gl\u0103vile<\/p>\n

c\u0103-mi sustr\u0103se\u0219i l\u0103vile pe miroase t\u0103vile<\/p>\n

 <\/p>\n

cartea moartea ia-mi-le s\u0103 nu pl\u00e2ng\u0103 mamele<\/p>\n

certe-ne surorile s\u0103 opreasc\u0103 morile<\/p>\n

\u00een concert manelele poleiasc\u0103 schelele<\/p>\n

 <\/p>\n

de \u021bi\u021bei belelele b\u0103ile cu ielele \u0219alele inelele<\/p>\n

taliei \u0219rapnelele de-a italienele anzianhienele<\/p>\n

car\u0103-m\u0103 Olte\u021bului Luncav\u0103\u021b iste\u021bului apa muzie\u021bului<\/p>\n

 <\/p>\n

\u021bepuirea pre\u021bului karma precupe\u021bului patima iube\u021bului<\/p>\n

rutina mistre\u021bului cortul n\u0103t\u0103fle\u021bului orzul m\u0103l\u0103ie\u021bului<\/p>\n

cultul Perie\u021bului cui\u0219orul le\u021bului d\u0103n\u021buirea de\u021bului<\/p>\n

 <\/p>\n

Rama Sita \u00een S\u0103tmar nu se \u00eemp\u0103car\u0103 iar<\/p>\n

ungurene miorene apele sugrum\u0103 mrene<\/p>\n

te catolic diastolic diaspor\u0103 apostolic peste mine \u0219i mongolic<\/p>\n

 <\/p>\n

cum te cheam\u0103 zmeule diavol dumnezeule<\/p>\n

\u0219i pe tine diavole dansul de pe tavole<\/p>\n

doamne nu m\u0103 mai chema pe numele dumneata<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen a\u0219teptarea public\u0103rii traducerii: ADEV\u0102R\u00a0 \u0218I \u00a0REVELA\u021aIE DE DUMITRU DR\u0102GHICESCU Pentru Sesiunea \u0219i volumul Dr\u0103ghicescu: \u00a0 DE\u00a0 LA\u00a0 AUGUSTIN\u00a0 LA\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26810","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26810","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26810"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26810\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26812,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26810\/revisions\/26812"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26810"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26810"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26810"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}

ALEM: \u00a0Milonga del 900.<\/a><\/p>\n