{"id":26870,"date":"2016-08-04T10:46:15","date_gmt":"2016-08-04T10:46:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26870"},"modified":"2016-08-04T10:51:17","modified_gmt":"2016-08-04T10:51:17","slug":"colocviile-de-marti-in-gradina-maicii-domnului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/08\/04\/colocviile-de-marti-in-gradina-maicii-domnului\/","title":{"rendered":"Colocviile de Mar\u021bi – \u00cen Gr\u0103dina Maicii Domnului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/a><\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Mar\u021bi 30 august, 5 pm, Calderon 39. <\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VII, nr. 8<\/a> (81).\u00a0 <\/a><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Tema:\u00a0 \u00cen Gr\u0103dina Maicii Domnului\u00a0 <\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Recital\u00a0 Daniel Vorona\u00a0 <\/a><\/p>\n

Interven\u021bii:<\/a><\/em><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu: Scriitori \u00een comunism \u0219i dup\u0103<\/a><\/p>\n

\u0218tefan Dimitriu: c\u00e2nt\u0103, recit\u0103 \u0219i lanseaz\u0103<\/a><\/p>\n

Gheorghe D\u0103nil\u0103: Credin\u021ba pe scen\u0103 \u0219i ecran<\/a><\/p>\n

Vladimir Udrescu: Mama lui Arghezi<\/a><\/p>\n

Mihaela Munteanu: Binoclul de oper\u0103<\/a><\/p>\n

Dinu Dumitrescu: Tehnologia are nevoie de umanism<\/a><\/p>\n

George Anca:\u00a0 Inconoclasm \u0219i alte erezii<\/a><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Teatru de poezie<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu, Puiu D\u0103nil\u0103, Gabriela T\u0103nase, Vali Pena, Liliana Popa, \u0218tefan Oprescu<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Lans\u0103ri de carte<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Vladimir Udrescu, \u00eembl\u00e2nzitorul de lumini<\/em>, Editura TipoMoldova, 2013<\/p>\n

Dorin Croitor: Cina ratat\u0103 cu \u00eengerul Aznavour<\/em><\/p>\n

Coordonator: Dr. George Anca<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

FB etc<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cristian Badilita<\/a><\/h5>\n

July 31 at 10:27pm<\/a> \u00b7<\/p>\n

S\u00eent multe emisiuni care prezinta carti pe posturile TV din RSR. Doar ca TOATE, zic bine, TOATE s\u00eent realizate de insi submediocri, agenti publicitari ai c\u00eetorva edituri. Nu-mi amintesc ca vreunul din acesti “pui de lei” ai culturii dilematico-brucaniene sa fi prezentat vreun volum din Septuaginta, din Noul Testament comentat, vreo caramida a lui Ica jr sau vreo teza sustinuta de autori rom\u00e2ni la Harvard ori Sorbona. Prezinta maculatura aferenta de cenaclu (plesu, cartarescu,… liiceanu, in cel mai bun caz boia). De cur\u00eend face v\u00eelva un op scris de doi nemti al caror QI nu depaseste nivelul unei stridii, dar care justifica perfect lichelismul rom\u00e2nesc, de unde si succesul respectivei ineptii. Se cheama “S\u00eent sincer, mint perfect. Arta compromisului” si constituie, se pare, un fel de Biblie a slugarniciei sociale, slugarnicie botezata cu tandrete ba “compromis”, ba “politete”, ba “delicatete”, ba “minciuna benigna” (asta-i cea mai tare: “minciuna benigna”!). Ati priceput (a priceput si cezarel badescu, poreclit \u00eenca din facultate linge-pres): daca vreti sa fiti fericiti, atunci mintiti, mintiti, mintiti. Daca vreti sa ajungeti ca Paul Goma, shomer \u00eenjurat de toata caracuda “bine-crescuta” din RSR, nu mintiti, nu lingeti, nu faceti compromisuri. Fire-ar sa fie de nesimtit, ca bine-i facura Ceausescu si securistii lui, aceste monumente ale Politetii rom\u00e2nesti din exemplul carora ne hranim si astazi, nu-i asa, tov badescu?<\/p>\n

*<\/p>\n

ION CREANG\u0102<\/p>\n

 <\/p>\n

Olteni la Ia\u0219i<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Voi cu inima crestina,<\/em>
\nCumparati de la Olteni.<\/em>
\nOltul falnic prin copii-si<\/em>
\nZice Prutului scarbit:<\/em>
\n\u2013 Dulce frate, fii in pace,<\/em>
\nSteaua ta a rasarit! \u2026<\/em>
\nLa cel glas de mangaiere<\/em>
\nGeme sufletu \u2018n dusmani ;<\/em>
\nVoi cu inima crestina,<\/em>
\nNici un ac de la Jidani !<\/em>
\nMica e lumina inca !<\/em>
\nDar credinta \u2018n Cel de sus,<\/em>
\nIn parintele dreptatii,<\/em>
\nSi \u2018ntunericu-i rapus !<\/em>
\nSoarele frumos luci-va \u2026<\/em>
\nBucurati-va Ieseni !<\/em>
\nVoi cu inima crestina,<\/em>
\nCumparati de le Olteni !<\/em><\/p>\n

Iazmele otravitoare,<\/em>
\nDuhul rau si necurat,<\/em>
\nVai ! Destul ne-au supt puterea<\/em>
\nSi vieata ne-au secat.<\/em>
\nDe pe ochii vostri rupeti<\/em>
\nPanza \u2018ntinsa de dusmani !<\/em>
\nVoi cu inima crestina,<\/em>
\nNici un ac de la Jidani !<\/em>
\nFratii certe-se \u2018ntre dansii,<\/em>
\nFiii cu parintii lor !<\/em>
\nDa blastam cu foc s\u2019ajunga<\/em>
\nPe acel cutezator,<\/em>
\nCare fara de iubire<\/em>
\nS\u2019ar uita la cei Munteni !<\/em><\/p>\n

Ascultati Romani cuvantu-mi :<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Cumparati de la Olteni !<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Si atunci viata noastra<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Precum raul cristalin<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Se va scurge limpezita<\/strong><\/em>
\n<\/strong>De otrava si venin.<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Mortii nostri n\u2019or mai plange<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Sub calcae de dusmani.<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Sus dar inimile voastre<\/strong><\/em>
\n<\/strong>Nici un ac de la Jidani !<\/strong><\/em><\/p>\n

*<\/strong><\/em><\/p>\n

La carciuma din cartier
\nUnde se canta si se bea
\nVreau asta seara sa petrec
\nCu amintiri din viata mea<\/p>\n

Am mai facut cate-o betie
\nAm mai iubit niste femei
\nSi m-am vandut la galerie
\nPentr-un bilet de cativa lei<\/p>\n

Sunt vagabondu’ vietii mele
\nCa intr-un film cu Rascapur
\nMaturator de praf de stele
\nSi cusurgiu fara cusur<\/p>\n

Iar cand adorm spre dimineata
\nImi reprosez de la-nceput
\nCa n-am luat totul de la viata
\nSi nu i-am dat cat as fi vrut<\/p>\n

Am fost si print si cersetor
\nUn tradator un om cinstit
\nNumai cu viata de actor
\nEu niciodata n-am glumit<\/p>\n

Am mai si ras de-o nerozie
\nAm fost bogat am fost falit
\nSi-n toata a lumii nebunie
\nEu publicul mi l-am iubit (Gheorghe Dinic\u0103)<\/p>\n

*<\/p>\n

Am dorit, cu mic, cu mare,
\nSi-am luptat, cum am stiut,
\nS-avem noua guvernare?
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut?<\/strong><\/em><\/p>\n

Ca mai bine s\u0103 ne fie,
\nNe-a crescut salariul brut,
\nDar tr\u0103im in s\u0103r\u0103cie?
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut?<\/p>\n

Ia coruptia amploare,
\nCum nicicind nu s-a v\u0103zut,
\nScoatem totul la vinzare?
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut?<\/p>\n

Pentru-a cistiga o piine,
\nMulti o iau de la-nceput,
\nR\u0103t\u0103cesc prin t\u0103ri str\u0103ine?
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut?<\/p>\n

Travers\u0103m ani grei cu crize,
\nLeul iar a dec\u0103zut,
\nCresc intruna taxe-accize?
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut?<\/p>\n

Totul este ca-nainte,
\nDe belele n-am trecut,
\nSe trag sforile, se minte?
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut?<\/p>\n

Se urzesc pe-ascuns vendete,
\nCum nicicind nu s-a v\u0103zut,
\n\u0162ara-i plin\u0103 de vedete?
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut?<\/p>\n

Pleac\u0103-ai nostri, vin ai nostri!
\nE sloganul cunoscut;
\nIar\u0103si am votat ca prostii.
\nSi cu asta ce-am f\u0103cut? (Constantin T\u0103nase)<\/p>\n

*<\/strong><\/em><\/p>\n

MIHAI G\u0102L\u0102\u021aANU<\/strong><\/em><\/p>\n

1. EMINESCU NEGRU. Da, ar fi putut fi negru. <\/strong><\/em>Ba chiar, dac\u0103 st\u0103m bine \u015fi ne g\u00eendim, chiar era. Chiar a\u015fa era. Era el, da, cam negricios. A\u015fa, negurat. Parc\u0103 mai \u015fi treceau ce\u0163uri pi fruntea lui. Da’ ce era el, Caraimanu’? Ce se mai credea \u015fi \u0103sta, Caraimanu’ poeziei rom\u00e2ne\u015fti? Negre\u015fit era el cam a\u015fa tuciuriu de ciricliu. Dac\u0103 te ui\u0163i bine \u015fi la poz\u0103, cea de la nou\u0103sprezece ani, \u015fi tot vezi c\u0103 era cam afro, cel pu\u0163in dup\u0103 coafur\u0103: cu p\u0103rul \u0103la ca o claie abandonat\u0103, des, parc\u0103 prea des: he-hei, din ce str\u0103mo\u015fi \u00eel avea el a\u015fa, hait? \u015ei la fa\u0163\u0103, daaa, la fa\u0163\u0103, soro, era cam sumbru, parc\u0103 prea sombru, zimbru sombru \u015fi rebel. Avea fa\u0163\u0103 de lustragiu: parc\u0103-l \u015fi vezi, cu peria \u00eentr-o m\u00een\u0103 – \u015fi crema \u00eentr-alta. Undeva, la Gara de Nord. Cam pe-acolo pe unde-i scria Veronica, aia, B\u0103l\u0103uca, berecheta, aia de i-a dat, \u015ftii matale, luesu’, da’ s\u0103 nu vorbim despre asta, pst, ciocu’ mic, c\u0103 despre asta nu se vorbe\u015fte, da, unde r\u0103m\u0103sesem? C\u0103, da, ea are s\u0103 vin\u0103, dac\u0103-i trimite el, Mi\u015fu, conu’ Mi\u015fu, bani, niscai bani d\u0103 drum d\u0103 fier. Dar Eminescuul, sireacul, de unde s\u0103 aiv\u0103 bani, s\u0103-i trimit\u0103?<\/strong><\/em><\/p>\n

2. EMINESCU-\u0162IGAN. Parc\u0103 mai degrab\u0103 e de crezut c\u0103 Eminescu ar fi fost \u0163igan. Ipotez\u0103 verosimil\u0103. Infernal\u0103. Avea p\u00een\u0103 \u015fi ochii negri. Cam prea negri. Sanscri\u0163i, a\u015fa-i? \u00cen ce limb\u0103 erau ochii lui? \u00cen ce limb\u0103? \u00een persan\u0103? \u00een urdu? \u00een greac\u0103, de fapt, chiar \u00een greaca veche? Sau \u00een mai multe limbi, amestecate? Ochii lui erau – \u015fi s\u00eent – indescifrabili. Era Eminescu persan? Ba bine c\u0103 nu! Un persan care venea din India. De-aia avea el at\u00eeta muzicalitate \u00een versuri. Era un fel de Eminescu acordeonist al poeziei, domnu’ Eminescu \u0103sta! \u015etia la \u0163ambal. Le avea p-\u0103stea. Era tare la muzicu\u0163\u0103. De-aia zicea el c\u0103 nop\u0163ile-s d-un farmec sf\u00eent \u015fi nu-l mai pot pricepe. Oricum, nu pricepem mai nimic d\u0103n Eminescu.<\/p>\n

Poet ermetic. \u015ei parc\u0103 mai pricepe cineva ceva?<\/p>\n

3. EMINESCU EVREU. La urma urmei, se prea poate s\u0103 fi fost. S\u0103 fi fost prigonit tocmai pentru c\u0103 era evreu. Astea, \u00eens\u0103, se spun \u00een \u015foapt\u0103. Jidov, da, pribeag, c\u0103 nu spune chiar el c\u0103 era pribeag? El \u00eensu\u015fi spunea; pribegi, cine erau? Veneticii, \u0103\u015ftia. Eminescu era o minoritate. Hot\u0103r\u00eet lucru! Ce, putea fi el majoritate? Dac\u0103 era, acum to\u0163i am fi ar\u0103tat ca el. Ar fi fost modern, daa, foarte modern chiar, s\u0103 ai lues pe picioare? S\u0103 ai ulcera\u0163ii, \u015fi toat\u0103 lumea le-ar fi pictat – \u015fi toat\u0103 lumea le-ar fi purtat, mai ales adolescen\u0163ii. \u0102\u015ftia care poart\u0103, de obicei, clipsuri, tatuaje \u015fi l\u0103n\u0163i\u015foare. Simboluri hippie. Cum ne cheam\u0103, acum, pe to\u0163i, Nicolae Berghenbier, ne-ar fi chemat Nicolae Eminescu. \u015ei am fi organizat pogromul \u00eempotriva lui, dac\u0103 nu cumva nu l-am organizat \u00eenc\u0103. \u00eempotriva unui singur om. Simbolic. Democratic. Prin reprezentan\u0163i. N-ar fi fost mai simplu? Mai curat? \u015ei, oricum, am termina mai rapid, nu? Dec\u00eet s\u0103 te \u00eencurci cu c\u00eeteva sute de mii… \u015ei mai afl\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tatea!<\/p>\n

4. EMINESCU-FEMEIE. \u015ei, la urma urmei, poate umbla deghizat. N-au umblat at\u00ee\u0163ia b\u0103rba\u0163i deghiza\u0163i, dar \u015fi-at\u00eetea femei – \u00een b\u0103rba\u0163i, c-am v\u0103zut \u015fi prin filme?? B\u0103rba\u0163i \u00een fuste \u015fi femei \u00een pantaloni. Poate c\u0103 Veronica era \u015fi ea un b\u0103rbat deghizat. Adev\u0103ru-i c\u0103, oricum, sufletul lui Eminescu era cam femenin. Era at\u00eet de sensibil! At\u00eet de roman\u0163ios. Vorbea despre stele \u015fi plopi f\u0103r\u0103 so\u0163… P\u0103i, de ce asta? Pentru c\u0103, probabil, era femeie – \u015fi n-avea so\u0163. T\u00eenjea dup\u0103 unul. \u015etiam noi. \u015etiam noi c\u0103 a\u015fa trebuie s\u0103 fie. Nimic nu e ceea ce pare! Eminescu era \u00een aparen\u0163\u0103 b\u0103rbat. \u00een esen\u0163\u0103, femeie. De-aia avea un chip at\u00eet de frumos. De-aia vorbea at\u00eet de frumos despre lun\u0103. Despre mare. C\u0103 doar \u015fi marea tot un soi de suflet este, un suflet femenin, str\u00eens \u00eenl\u0103untru, \u00eentr\u00eensa, are. D\u00eensa. Eminescu-femeie: acest g\u00eend este, pentru mine, cea mai dulce desf\u0103tare.<\/p>\n

5. EMINESCU UNGUR. Eminescu adev\u0103rul este c\u0103 vorbea cam stricat. Eminescu adev\u0103rat. \u015ei scria cam stricat. \u015ei noi am crezut, la \u00eenceput, c\u0103 era grec, fanariot. Sau turc, de unde \u015fi porecla cu Emin-aga. Sau, m\u0103 rog, Emin-Pa\u015fa. P\u00een\u0103 \u015fi asta, ibovnica lui, una Veronica, numit\u0103 a\u015fa pentru c\u0103, probabil, avea boli venerice, oh, daa, era o femeie u\u015foar\u0103, \u00eel poreclea cu porecla asta. Cic\u0103 \u00eel dezmierda! Hait, dar cum s\u0103 alin\u0163i pe cineva c-o a\u015fa o vorbuli\u0163\u0103? Cum s\u0103-l r\u0103sfe\u0163i p\u0103 cineva, pe unul, pe ibovnicul t\u0103u cu Emin-aga? Ce, era el ag\u0103? J\u00eendarm? Poli\u0163ist? Lefegiu? Eminescu era ungur toat\u0103 ziua. Bozgor nenorocit! Ungur din Ardeal. De la Alba Iulia. Ungur de-al nostru, sadea.<\/p>\n

6. EMINESCU \u015eI SO\u0162IETATEA. CUPLUL LITERATURII ROM\u00c2NE: EMINESCU \u015eI CARAGIALE.<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 desigur. Desigur c\u0103 cuplul literaturii rom\u00e2ne nu erau Eminescu \u015fi Veronica. Erau, de fapt, Eminescu \u015fi Caragiale. Un fel de threesome. Menage a trois. \u015ei asta pentru c\u0103 Eminescu era homosexual. \u015ei Caragiale. Caragiale, la fel. M\u0103 rog, hai s\u0103 nu exager\u0103m: bi. Bisexuali. Astfel se explic\u0103 de ce Eminescu tot \u00eei cerea scrisorile \u00eenapoi. S\u0103 nu-l compromit\u0103. Scrisoarea a treia – \u015fi celelalte. Nu \u00eencepe scrisoarea unu cu o aluzie v\u0103dit sexual\u0103: De ce pana mea r\u0103m\u00eene \u00een cerneal\u0103, m\u0103 \u00eentrebi? Lumea zice c\u0103 erau scrisorile lui Micle, da \u015fi lumea, ce s\u0103 zic\u0103? Fiecare \u00eencearc\u0103 s\u0103 acopere realitatea. S\u0103 ascund\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia. C\u0103 nu po\u0163i s\u0103 zici c\u0103 \u0103\u015ftia doi, scriitori importan\u0163i, vorba aia, nenicule, m\u0103-n\u0163elegi? Mon\u015fer, nu po\u0163i! Te vede Europa. \u015ei Europa st\u0103 cu ochii pe noi ca pe butelie. Te r\u00eede mapamondu’. Ru\u015fine! Stupefiant. Ru\u015fine. Stupefiant! Noi dezv\u0103luiri, noi \u015fi senza\u0163ionale dezv\u0103luiri despre via\u0163a sexual\u0103 \u015fi intim\u0103 a unui mare scriitor. A doi, pardon, scriitori. Mai bine v\u0103 l\u0103s\u0103m s\u0103 privi\u0163i la televizor. (Mihai G\u0103l\u0103\u0163anu)<\/p>\n

*<\/strong><\/em><\/p>\n

\n

EDIT\u00a0 PIAF<\/p>\n

Non ! Rien de rien \u2026<\/p>\n

Non ! Je ne regrette rien<\/p>\n

Ni le bien qu\u2019on m\u2019a fait<\/p>\n

Ni le mal tout \u00e7a m\u2019est bien \u00e9gal !<\/p>\n

Non ! Rien de rien \u2026<\/p>\n

Non ! Je ne regrette rien\u2026<\/p>\n

C\u2019est pay\u00e9, balay\u00e9, oubli\u00e9<\/p>\n

Je me fous du pass\u00e9 !<\/p>\n

Avec mes souvenirs<\/p>\n

J\u2019ai allum\u00e9 le feu<\/p>\n

Mes chagrins, mes plaisirs<\/p>\n

Je n\u2019ai plus besoin d\u2019eux !<\/p>\n

Balay\u00e9s les amours<\/p>\n

Et tous (*avec) leurs tr\u00e9molos<\/p>\n

Balay\u00e9s pour toujours<\/p>\n

Je repars \u00e0 z\u00e9ro \u2026<\/p>\n

Non ! Rien de rien \u2026<\/p>\n

Non ! Je ne regrette nen \u2026<\/p>\n

Ni le bien, qu\u2019on m\u2019a fait<\/p>\n

Ni le mal, tout \u00e7a m\u2019est bien \u00e9gal !<\/p>\n

Non ! Rien de rien \u2026<\/p>\n

Non ! Je ne regrette rien \u2026<\/p>\n

Car ma vie, car mes joies<\/p>\n

Aujourd\u2019hui, \u00e7a commence avec toi !<\/p>\n<\/div>\n

edit piafNu! Absolut nimic
\nNu! Nu regret nimic
\nNici binele ce mi s-a f\u0103cut
\nNici r\u0103ul, toate imi sunt indiferente!Nu! Absolut nimic
\nNu! Nu regret nimic
\nEste pl\u0103tit, spulberat, uitat
\nNu m\u0103 mai intereseaz\u0103 trecutul!Cu amintirile mele
\nAm aprins focul
\nTristetile, pl\u0103cerile mele
\nNu mai am nevoie de ele!<\/p>\n

Trecute sunt iubirile
\nSi toti fiorii lor
\nSterse pentru totdeauna
\nPlec din nou de la zero<\/p>\n

Nu! Absolut nimic
\nNu! Nu regret nimic
\nNici binele ce mi s-a f\u0103cut
\nNici r\u0103ul, toate imi sunt indiferente!<\/p>\n

Nu! Absolut nimic
\nNu! Eu nu regret nimic
\nC\u0103ci viata mea, bucuriile mele
\nAst\u0103zi, incep cu tine.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

PU\u0218I\u00a0 DINULESCU<\/p>\n

Nostalgie<\/p>\n

V\u0103zui lumin\u0103 la fereastr\u0103…
\nEra o sear\u0103 cam albastr\u0103…
\nAtuncea am b\u0103tut: cioc, cioc, cioc……
\n\u2014 Ai, cumva… \u015fi pentru mine-un loc?<\/p>\n

\u015ei-acuma, uite, gr\u00e2nele se coc
\n\u015ei m\u0103rfurile se \u00eendeas\u0103-n stoc….
\nCe-a\u015f mai zburda n\u0103valnic, iar, \u00een rock
\nSau ce-a\u015f pocni vreun falnic dobitoc…<\/p>\n

Dar nu mai sunt de dou\u0103zeci de ani,
\nS\u0103 m\u0103-nh\u0103itez cu al\u0163i nebuni golani
\n\u015ei s\u0103 umbl\u0103m brutali, \u00een cete,
\nDup\u0103 muieri \u015fi dup\u0103 fete…<\/p>\n

Citesc acum literatur\u0103,
\nTrecutul se preface-n zgur\u0103
\n\u015ei-n g\u00e2nd la via\u0163a irosit\u0103
\nL\u00e2ng-o femeie neiubit\u0103…
\nPu\u015fi Dinulescu<\/p>\n

*<\/p>\n

VALERIU FILIMON<\/p>\n

Vecine, vecine,
\nsteau\u0103 polar\u0103 r\u0103mas-am \u00een mine:
\nregesc constela\u021bii
\nsuite din seve regine\u2026
\nAplecu-mi fruntea…
\npeste arcul miezului nop\u021bii
\n\u0219i-ascult izvoarele,
\nursitoarele,
\nca un monarc
\ncu palmele-n arc,
\nrug\u0103toarele\u2026
\nAlunec m\u0103nunchi
\nde genunchi
\n\u0219i cu buzele-ating
\ncoloan\u0103 lichid\u0103 de Timp.<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

Vecine, vecine,
\ngenunchii mei au prins r\u0103d\u0103cini
\n\u00een rugare rotund\u0103 spre tine:
\n\u2013 Taie cire\u0219ul de s\u00e2nge-amurgit!
\n(te-am rugat cu zorii pe buze)…
\nVreau un bucium cetluit tot cu
\nnoji\u021bi de cire\u0219. C\u00e2nd g\u00e2rla
\nva trage diminea\u021ba \u00een ea, eu s\u0103
\n\u00eenmoi buciumul \u0219i
\nLumea s-o c\u00e2nt.
\n\u2013 Ai t\u0103iat cire\u0219ul, mi-ai f\u0103cut
\nbuciumul \u0219i, ce nerecuno\u0219tin\u021b\u0103 \u2013
\nnu te-am pl\u0103tit,
\nci am zis: E\u0219ti Omul cel mai Bun.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

Vecine, vecine,
\ncu triste\u021be \u0219i tu
\nai venit din livada cu nuci.
\nOstenit a\u0219ezatu-te-ai pe prisp\u0103.
\nAmurgul smeuriu luneca pe drani\u021b\u0103….
\nDegetele tale \u0219i ale mele erau verziu-\u00eennegrite.
\nLacrimile noastre se-asem\u0103nau.
\nDezghiocasem am\u00e2ndoi, \u00een\u021belesuri.
\n\u0218i livada cu nuci ne privea printre lacrimi.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Valeriu Filimon, T\u0103r\u00e2muri imaginare \u2013 Poezii, Edit. Paco, Bucure\u015fti, 2001<\/p>\n

 <\/p>\n

IOAN GROSESCU<\/p>\n

 <\/p>\n

Brovos, halal s\u0103-\u0163i fie! Salut. M-ai “teleportat” cu ceea ce mi-ai trimis despre Dr\u0103ghicescu. F. interesant. Am pus \u015fi pe Fb. ceea ce mi-ai trimis, s\u0103 \u015ftie c\u00e2t mai mul\u0163i. Eu unul am comp\u0103timit. Am folosit citate din el \u00een volumul meu “Mahalalele Ploie\u015ftilor” (trimit extras) \u015fi mi-am atras oprobriul unor tovar\u0103\u015fi, c\u0103ci, vezi-doamne, a\u015f critica poporul rom\u00e2n.<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

De unde ni se trage felul de a fi?<\/p>\n


\n<\/em><\/strong>Pentru c\u0103 demersul meu are ca scop investigarea \u015fi relevarea caracterului \u015fi spiritului ploie\u015fteanului, \u00een \u00eemprejur\u0103rile istorice tr\u0103ite, socotesc c\u0103 este potrivit s\u0103 aduc \u00een aten\u0163ia cititorului influen\u0163ele suferite de rom\u00e2ni, desigur, implicit de ploie\u015fteni.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Ce schimb\u0103ri au adus vremurile \u00een sufletul etnic al rom\u00e2nilor?<\/p>\n<\/div>\n

\n

C\u0103derea \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne sub turci, \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVI-lea p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea, a \u00eensemnat instituirea haraciului, controlul grani\u0163elor, numirea domnitorilor etc., ceea ce a avut urm\u0103ri dezastruoase prin profunzimea lor asupra spiritului \u015fi caracterului rom\u00e2nilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Elementul de c\u0103petenie al caracterului rom\u00e2nesc, voin\u0163a simpl\u0103, incult\u0103 dar temeinic\u0103, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103, \u00eend\u0103r\u0103tnic\u0103, voin\u0163a ne\u00eenfr\u00e2nt\u0103, ne\u00eenfr\u00e2nat\u0103, stra\u015fnic\u0103, […] se sl\u0103bi, p\u0103li \u015fi se topi \u00een focul luptelor n\u0103praznice cu turcii. \u00cen locul cura-jului \u015fi \u00eendr\u0103znelii de alt\u0103 dat\u0103, un fel de fric\u0103 instinctiv\u0103 p\u0103trunse \u00een sufletul rom\u00e2nilor<\/em>[1]<\/a> Boierii privilegia\u0163i de domnitori, d\u0103rui\u0163i cu mo\u015fii pentru participarea lor la confrunt\u0103rile armate, au r\u0103mas cu privilegiile, f\u0103r\u0103 s\u0103 le mai merite pentru vreun serviciu. C\u0103ci de luptat, nu mai aveau cu cine. Mai mult, acum luptele se d\u0103deau pentru slujbe \u015fi dreg\u0103torii, dup\u0103 modelul de la Constantinopol. Astfel, s-au dezvoltat corup\u0163ia, intriga, decaden\u0163a, tr\u0103da-rea; spiritul de independen\u0163\u0103 manifestat de boieri \u00een trecut fa\u0163\u0103 de puterile str\u0103ine, a \u00eenceput s\u0103 se manifeste fa\u0163\u0103 de domnitor, fa\u0163\u0103 de al\u0163i boieri. Lu\u00e2nd ca model boierul, nici cei simpli nu mai sufereau s\u0103 aib\u0103 pe cineva deasupra lor. De aici, frecu\u015furi, chiar lupte.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Acapararea de c\u0103tre turci a venitului realizat din comer\u0163 a f\u0103cut ca negustorii, de altfel foarte pricepu\u0163i, s\u0103-\u015fi piard\u0103 interesul pentru comer\u0163, pentru c\u0103 foloasele nu mai erau motivante.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Pe de alt\u0103 parte, jafurile turcilor \u015fi t\u0103tarilor, autodistrugerea recoltelor \u015fi caselor, pentru a nu c\u0103dea \u00een m\u00e2na jefuitorilor, \u00eempreun\u0103 cu jaful la care se dedau \u00een\u015fi\u015fi domnitorii \u2013 spre a-\u015fi recupera repede pe\u015fche\u015furile date Por\u0163ii pentru ob\u0163inerea firmanului \u2013 \u015fi boierii \u2013 spre a-\u015fi recupera mita dat\u0103 pentru ob\u0163inerea de dreg\u0103torii, au f\u0103cut ca s\u0103 se instaleze sen-timentul z\u0103d\u0103rniciei.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cendr\u0103zneala \u015fi sentimentul de libertate s-au transformat, \u00een dou\u0103 se-cole de domina\u0163ie turceasc\u0103 (mai ap\u0103s\u0103toare dec\u00e2t o ocupa\u0163ie), \u00een \u00eensu\u015fi-rea de a ascunde, de a apuca ce se poate, prin viclenie defensiv\u0103, \u00een f\u0103-\u0163\u0103rnicie \u015fi am\u0103gire.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cu toate c\u0103 teoriile sus\u0163inute de reputa\u0163ii istorici A. D. Xenopol \u015fi Dimitrie Onciu, potrivit c\u0103rora boierii ar fi de origine slavo-bulgar\u0103 (\u015fi din acest motiv s-ar deosebi at\u00e2t de mult de marea majoritate a rom\u00e2nilor), au fost contrazise, chiar infirmate de Nicolae Iorga, P. P. Panaitescu \u015fi al\u0163ii, eu – lu\u00e2nd ca e\u015fantion (at\u00e2t c\u00e2t mi-am putut da seama din sursele la care am ajuns) boierii ploie\u015fteni – constat c\u0103 destul de pu\u0163ini erau de origine rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Primii dintre rom\u00e2ni care s-au molipsit de caracterul oriental au fost boierii, dup\u0103 ei s-au luat slugile \u015fi, \u00eendeosebi, or\u0103\u015fenii. Ace\u015ftia din urm\u0103 nu numai c\u0103 au \u00eemprumutat practicarea corup\u0163iei, a intrigii, a fatalismului, de genul Ce \u0163i-e scris, \u00een frunte \u0163i-e pus! <\/em>(vezi Coranul), tr\u00e2nd\u0103via corpului \u015fi pasiunile lascive, dar \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea, f\u0103cut\u0103 parc\u0103 anume ca s\u0103 \u00eempiedice mi\u015fcarea.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Imit\u00e2nd, \u015fi-au pus pe cap uria\u015fe i\u015flice<\/em> – c\u0103ciuli \u00eembl\u0103nite, cilindrice sau p\u0103trate – \u015fi calpace <\/em>\u2013 c\u0103ciuli de cel pu\u0163in cinci picioare \u00een circum-ferin\u0163\u0103, confec\u0163ionate din 7-8 piei de miel –[2]<\/a>, anterie<\/em> largi \u015fi grele pe trup; au preluat manelele <\/em>t\u0103r\u0103g\u0103nate, interpretate la cobz\u0103, nai, daraban\u0103, geamparale \u015fi caval, au luat obiceiul s\u0103 trag\u0103 tutun din narghilea, tol\u0103ni\u0163i pe pat, \u00eentre perne.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Istoricii demonstreaz\u0103 cu documente c\u0103, dup\u0103 moartea lui Mihai Viteazul, influen\u0163a oriental\u0103 a fost atotcuprinz\u0103toare, la r\u00e2ndul ei fiind sufocat\u0103 \u015fi \u00eenlocuit\u0103 (a\u015fa ne-a fost scris!) de cea rus\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Dac\u0103 turcii au subjugat prin for\u0163a armat\u0103, influen\u0163\u00e2nd caracterul rom\u00e2nilor, grecii au subjugat \u015fi influen\u0163at pe cale pa\u015fnic\u0103, amprenta l\u0103sat\u0103 de ei fiind mai profund\u0103 (aproape dou\u0103 secole, din 1658, odat\u0103 cu \u00eensc\u0103unarea lui Mihnea al II-lea, p\u00e2n\u0103 \u00een 1821, c\u00e2nd i-a pus cap\u0103t, oficial, nu \u015fi de facto,<\/em> r\u0103scoala lui Tudor Vladimirescu).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[…] \u00eenc\u0103lecarea grecilor peste rom\u00e2ni n-a fost cu putin\u0163\u0103 dec\u00e2t \u00een clipa \u00een care \u0163\u0103rile rom\u00e2ne ajunseser\u0103 \u00eentr-o stare de des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 sl\u0103biciune moral\u0103 \u015fi material\u0103. […] Dup\u0103 ce turcii degradar\u0103 aproape cu totul energia moral\u0103 \u015fi economic\u0103 a \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne, grecii venir\u0103 s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 opera lor de \u00eenjosire \u015fi de distrugere<\/em>[3]<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

C\u0103lug\u0103rii r\u0103s\u0103riteni, venind din p\u0103r\u0163i mai apropiate locului unde suferise M\u00e2ntuitorul, erau privi\u0163i nu ca oameni ci ca sfin\u0163i de bigota popora\u0163ie a \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne, care se sim\u0163ia prea fericit\u0103 c\u00e2nd putea s\u0103 se despoaie \u00een favoarea acestor obraze, ce \u015ftiau a\u015fa de bine s\u0103 se foloseasc\u0103 de prostia lumii. […] \u00cen cur\u00e2nd familiile boierilor rom\u00e2ni fur\u0103 \u00een\u0163esate de nurori \u015fi gineri greci, \u00eenc\u00e2t \u0162arina m\u0103noas\u0103 a str\u0103mo\u015filor no\u015ftri \u00eenc\u0103pu […] pe m\u00e2inile acestor n\u0103v\u0103litori sub\u0163iri \u015fi pacinici.<\/em>[4]<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

De aici, […] deosebirea izbitoare […] \u00eentre spiritul ora\u015felor \u015fi acela al satelor \u00ee\u015fi trage ob\u00e2r\u015fia de la aceast\u0103 pr\u0103pastie pe care \u00eemprejur\u0103rile istoriei noastre o trase st\u0103ruitor \u00eentre popor \u015fi boierime. Negre\u015fit c\u0103 boierimea, cum avea singur\u0103 monopolul tuturor slujbelor \u00een stat, trebuia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een ora\u015fe, \u00een capital\u0103 sau \u00een capitalele jude\u0163elor.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Iat\u0103 una dintre cauzele care l-au determinat pe \u0163\u0103ran (\u00een epocile mai recente \u015fi pe or\u0103\u015feanul defavorizat, cu acces extrem de limitat la cultur\u0103, din zonele de margine) s\u0103 se acomodeze greu cu regulile \u015fi standardele ora\u015fului, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 treac\u0103 prin faza (din ce \u00een ce mai scurt\u0103, pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii \u00een timp) de mahalagiu!<\/p>\n<\/div>\n

\n

Referitor la influen\u0163a greac\u0103, D. Dr\u0103ghicescu nota: \u00cenr\u00e2urirea greceasc\u0103 modern\u0103 las\u0103 \u00een spiritul public, al ora\u015felor mai ales, ceva din duplicitatea, ceva din perfidia desbin\u0103toare cu echivocul zavistnic \u015fi corupt, cu lipsa de demnitate \u015fi lingu\u015firea dublat\u0103 de un orgoliu bolnav<\/em>.[5]<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

Aceste \u00eensu\u015firi s-au suprapus peste partea rea, existent\u0103 \u00een caracterul rom\u00e2nesc. Influen\u0163a greac\u0103 a avut \u00eens\u0103 \u015fi partea ei bun\u0103: sufletul \u015fi mintea rudimentar\u0103 a <\/em>(sic!) \u00a0rom\u00e2nilor, \u00eendeosebi a boierilor, \u00eencepe a se cultiva, a se sub\u0163ia \u015fi a se rafina. […] Cultura grecilor […] era un nutriment mintal la care de mult r\u00e2vnea sufletul nostru etnic.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Asimil\u00e2ndu-\u015fi limba greceasc\u0103, care purta pecetea unei culturi mari, spiritul rom\u00e2nilor din clasa superioar\u0103 se ciopli.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Ceva din noble\u0163ea, ceva din aristocra\u0163ia \u015fi sub\u0163irimea moravurilor ce se v\u0103d la un popor crescut \u00eentr-o civiliza\u0163ie veche s-a observat la boierimea noastr\u0103..<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

[…] Cu ajutorul influn\u0163ei grece\u015fti sc\u0103par\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri de carapacea grosolan\u0103 a limbii slavone.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen parantez\u0103 fie spus, grecii Coresi \u015fi Dosoftei, c\u0103rora limba rom\u00e2n\u0103 le datoreaz\u0103 enorm, au promovat-o cu scopul de a alunga limba slav\u0103 \u015fi influen\u0163a (cultural\u0103, material\u0103, spiritual\u0103) slavon\u0103, \u00een favoarea grecilor, cu interese deosebite \u00een comer\u0163, me\u015fte\u015fuguri etc., fiind con\u015ftien\u0163i c\u0103, de\u015fi ar fi vrut, n-ar fi putut s\u0103 impun\u0103 greaca, fiind prea pu\u0163in cunoscut\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Influen\u0163a Bisericii<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Ca s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 mai bine caracterul \u015fi mentalitatea rom\u00e2nilor\/ploie\u015ftenilor, este obligatoriu s\u0103 se cunoasc\u0103 influen\u0163a religiei \u015fi a bisericii, pentru c\u0103:<\/em> cele mai mari \u015fi \u00eensemnate \u00eenr\u00e2uriri pe care le-a sim\u0163it neamul nostru […] au venit \u00een cea mai mare parte tocmai pe poarta \u015fi pe c\u0103ile bisericii<\/em>[6]<\/a><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

De\u015fi religia cre\u015ftin\u0103 p\u0103trunsese de timpuriu la daco-romani, anterior n\u0103v\u0103-lirilor, biserica rom\u00e2neasc\u0103 adev\u0103rat\u0103 nu lu\u0103 fiin\u0163\u0103 dec\u00e2t la venirea noastr\u0103 \u00een atingere cu slavii \u015fi sub \u00eenr\u00e2urirea direct\u0103 a bulgarilor. \u015eapte-opt sute de ani, Dumnezeu se adres\u0103 rom\u00e2nilor \u00een limba slavon\u0103 veche \u015fi ace\u015ftia \u00eei r\u0103spunser\u0103 rug\u0103ciuni prin t\u0103lmaci slavi\u015fti<\/strong><\/em>.[7]<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

De ce limba slavon\u0103, pentru care rom\u00e2nii nu aveau nicio aplecare? Pentru c\u0103 limba slavon\u0103 (folosit\u0103 \u00een biseric\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVII-lea \u2013 scrierea cu alfabet chirilic a continuat chiar \u015fi dup\u0103 \u00eensc\u0103unarea lui Cuza \u2013 slavona a fost considerat\u0103 limba sf\u00e2nt\u0103 a tuturor popoarelor din sud-estul Europei.[8]<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

Limba slavon\u0103 \u015fi alfabetul chirilic au p\u0103truns la rom\u00e2ni numai ca ele-mente constantinopolitane, pentru oficierea cultului ortodox \u015fi organiza-rea cancelariei.[9]<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen acest sens, s\u0103 se re\u0163in\u0103: Ritualul\/canonul obliga preotul s\u0103 \u0163in\u0103 slujba \u00een limba slavon\u0103, aceasta \u00eens\u0103 nu-l \u00eempiedica s\u0103 comunice cu eno-ria\u015fii \u00een limba rom\u00e2n\u0103. La fel \u015fi \u00een cancelarii. Actele oficiale erau redac-tate cu litere chirilice, dar \u00een limba rom\u00e2n\u0103, iar comunicarea se f\u0103cea \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Iar scrisul putea fi descifrat, fire\u015fte, numai de cei (foarte pu\u0163ini) care fuseser\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s-o fac\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

D. Dr\u0103ghicescu consider\u0103 (\u015fi realitatea \u00eel confirm\u0103) c\u0103 Partea intelec-tual\u0103 superioar\u0103, metafizica cre\u015ftinismului n-a fost nicic\u00e2nd \u00een\u0163eleas\u0103, p\u0103trun-s\u0103 \u015fi sim\u0163it\u0103 la rom\u00e2ni<\/em> (dar \u015fi la toate popoarele neolatine de rit ortodox \u2013 n.m., I.G.) […] lipsa fondului mistic \u015fi metafizic este izbitoare. Ceea ce este de temelie \u00een practica sa religioas\u0103 este <\/em>cultul, ritualul, adic\u0103 \u00eemplinirea tuturor formelor \u015fi formulelor…<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Chiar dac\u0103 \u00een istoria recent\u0103 categoriile cultivate ale rom\u00e2nilor, influ-en\u0163ate de cultura apusean\u0103, au p\u0103truns mai profund esen\u0163a superioar\u0103 a cre\u015ftinismului (nu neap\u0103rat ortodox), majoritatea credincio\u015filor orto-doc\u015fi confirm\u0103 teza privind practica ortodox\u0103, demonstrat\u0103 cu plasti-citate \u015fi precizie de savantul Dr\u0103ghicescu.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Referindu-se la actele botezului, cununiei, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015faniei, \u00eenmorm\u00e2n-t\u0103rii etc., acesta noteaz\u0103: Niciodat\u0103 mintea lui <\/em>(a rom\u00e2nului \u2013 n. m., I.G.) nu va fi chinuit\u0103 de \u00eentreb\u0103ri asupra rostului acestor acte. \u00cen schimb \u00eens\u0103, el va observa \u015fi va \u00eendeplini cu o adev\u0103rat\u0103 sfin\u0163enie toate micile gesturi, obiceiuri \u015fi practice,<\/em> care trebuie s\u0103 se \u00eendeplineasc\u0103 \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Pe de alt\u0103 parte, observ\u0103 cu acurate\u0163e modul practic \u00een care se \u00een-dreapt\u0103 rom\u00e2nul spre divinitate: C\u00e2nd are o trebuin\u0163\u0103 <\/em>(credinciosul rom\u00e2n \u2013 nota mea) pe care o simte ad\u00e2nc, c\u00e2nd i se \u00eemboln\u0103ve\u015fte copilul, so\u0163ia, boul de la plug, vaca de lapte, oile, sau c\u0103 \u00eei mor p\u0103s\u0103rile din curte, el \u00ee\u015fi aminte\u015fte de biseric\u0103 \u015fi adesea incon\u015ftient se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre un sf\u00e2nt, cu o lum\u00e2nare sau \u00ee\u015fi face cruce \u015fi i se roag\u0103 pentru ca s\u0103 st\u0103ruie pe l\u00e2ng\u0103 Dumnezeu pentru \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea copilului, boilor, oilor etc.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Acest caracter practic al religiozit\u0103\u0163ii majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor, mo\u015ftenire de la latini, are repercusiuni aupra caracterului, mentalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Rug\u0103ciunea f\u0103r\u0103 dar moart\u0103 este, de aceea, la judec\u0103tor, la zapciu, la ispravnic, la primar, la notar vin cu plocoane \u015fi bac\u015fi\u015furi.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Observ\u00e2nd c\u0103 la inima Domnului, a boierului se ajunge prin cei mai mici, apropia\u0163i lor, mama, fratele, sora boierului, func\u0163ionarii primarului etc., a\u015fa au f\u0103cut \u015fi cu Maica Domnului (Precista) \u015fi cohorta de sfin\u0163i<\/em> (a se vedea \u015fi proverbul: P\u00e2n\u0103 la Dumnezeu, te m\u0103n\u00e2nc\u0103 sfin\u0163ii <\/em>\u2013 n. m., I.G.), promi\u0163\u00e2nd pomeni, colace, lum\u00e2n\u0103ri \u015fi chiar<\/em> [\u00een\u0103l\u0163area de] \u00a0biserici…<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n

Istoria ploie\u015ftenilor, \u00eendeosebi a celor mai pu\u0163in instrui\u0163i, locuitori ai mahalalelor de margine, ofer\u0103 \u00eendeajuns de numeroase confirm\u0103ri ale opiniilor savantului Dr\u0103ghicescu, rezultat al studiului (realizat p\u00e2n\u0103 \u00een 1907, c\u00e2nd \u015fi-a tip\u0103rit cartea) atent \u015fi \u00eendelung al psihologiei rom\u00e2nilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Evident, unele obiceiuri, mentalit\u0103\u0163i s-au schimbat, altele nu.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[1]<\/a> D. Dr\u0103ghicescu, <\/strong>Din psihologia poporului rom\u00e2n<\/em>, Buc., 1907, reeditat\u0103 \u00een 1996, Editura Albatros, p. 208<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0[2]<\/a> Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, Influen\u0163a Orientului<\/em>, vol. II<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> D. Dr\u0103ghicescu, op. cit., p. 241<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> A. D. Xenopol, Istoria Rom\u00e2nilor din Dacia Traian\u0103, <\/em>Ia\u015fi, 1889<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> D. Dr\u0103ghicescu, op. cit., p. 248<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> D. Dr\u0103ghicescu, op. cit., p. 276<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> D. Dr\u0103ghicescu, op. cit., p. 283<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> Nicolae Stoicescu, Continuitatea rom\u00e2nilor, <\/em>p. 155<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Lucian Chiri\u0163escu, Permanen\u0163\u0103 \u015fi unitate \u00een istoria poporului rom\u00e2n \u00een secolele III-IV<\/em>, \u00een Revista de istorie, tom 31, nr. 7, p. 1185; 1978<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

*<\/strong><\/em><\/p>\n

AUREL I. ROGOJAN<\/strong><\/em><\/p>\n

Istoria Romaniei dupa directivele lui Stalin si Horthy. DEZVALUIRI:<\/p>\n

Cine este Horia-Roman Patapievici?
\nLa conducerea ICR se afl\u0103 fiul unei fantome a NKVD<\/strong><\/p>\n

Ne-a fost dat sa traim un sfarsit de saptamana marcat de o stire prea repede trecuta sub tacere, desi anunta un grav atentat impotriva constiintei istorice a romanilor<\/a>. Dintre autorii asumati ai atentatului nu puteau lipsi Horia-Roman Patapievici si Teodor Baconschi. Primul in calitate de coordonator al unui proiect editorial denumit \u201cRomania medievala\u201d, finantat din bugetul de criza al Romaniei cu 7 milioane de euro, iar cel de al doilea ca parinte prefatator al volumului cu titlul mentionat, editat de Institutul Cultural Roman. Volumul este, putin spus, o blasfemie la adresa constiintei istorice a poporului roman.<\/p>\n

Nu mai referim asupra imprecatiilor pe care cei doi inamici ai Romaniei le gireaza pentru a denigra in fata lumii identitatea nationala a romanilor si a da dreptate nerusinatelor revendicari teritoriale ale neorevizionistilor unguri , dar este nevoie sa stie cine este ipochimenul din fruntea conducerii executive a Institutului Cultural Roman, fiindca presedintele onorific ne este prea bine cunoscut. Se numeste Traian Basescu.<\/p>\n

Despre Horia-Roman Patapievici s-a afirmat, mai mult sau mai pu\u0163in explicit, c\u0103 ar avea niscaiva leg\u0103turi cu afacerile secrete ale unor servicii str\u0103ine, ca activ \u015fi totodat\u0103 nociv agent de influen\u0163\u0103.<\/p>\n

O tradi\u0163ie a tr\u0103d\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Avem, din p\u0103cate, \u015fi o tradi\u0163ie a tr\u0103d\u0103rii, prin care unii s-au definit dintotdeauna. Este \u015fi cazul familiei Patapievici, Dionis \u015fi Odarca Patapievici, un cuplu informativ creat de NKVD la \u00eenceputul anilor \u201940 \u00een Cern\u0103u\u0163i \u015fi infiltrat apoi \u00een Sec\u0163ia Gestapo-ului din Viena, de unde, \u00een 1947-1948, a avut loc mar\u015frutizarea \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Dosarul cu declaratiile olografe ale lui Dionis Patapievici catre Partid este oferit la sectiunea Blogroll de <\/strong>Pacepa.ro<\/a> \u2013 Nota Z.O.<\/em> Ascultati si <\/strong>
\nHerta Muller, laureata premiului Nobel pentru literatura, intervievata de Victor Roncea despre securistii ICR si Patapievici<\/strong><\/p>\n

http:\/\/roncea.ro\/2009\/10\/08\/nobel-pentru-herta-muller-interviu-audio-realizat-de-victor-roncea-cu-herta-muller-despre-securistii-si-turnatorii-promovati-de-icr-si-patapievici\/<\/a><\/p>\n

Nu am fi adus \u00een aten\u0163ie acest caz dac\u0103 nu am fi fost martorii unui eveniment notabil pentru lumea informa\u0163iilor secrete. Protestul, cu voie de la Serviciul Federal de Informa\u0163ii german (BND), al scriitoarei Herta M\u00fcller, fa\u0163\u0103 de protec\u0163ia pe care pre\u015fedintele Institutului Cultural Rom\u00e2n, Horia-Roman Patapievici, o acord\u0103 mai multor fo\u015fti \u015fi actuali agen\u0163i secre\u0163i ai Securit\u0103\u0163ii \u015fi ai altor servicii secrete \u2013 de aici sau de aiurea.<\/p>\n

Furia Hertei M\u00fcller<\/strong><\/p>\n

De ce apare Herta M\u00fcller \u00een disputa agen\u0163ilor secre\u0163i proteja\u0163i de Horia-Roman Patapievici? De ce o campanie ampl\u0103 anti-Patapievici \u00een media extern\u0103 de mare tiraj \u015fi circula\u0163ie, vizibil supervizat\u0103 de anumite servicii secrete str\u0103ine? R\u0103spunsul cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 este acela c\u0103 scriitoarea disident\u0103, protejat\u0103 a BND, p\u00e2n\u0103 \u015fi dup\u0103 plecarea din Rom\u00e2nia, nu \u015fi-a mai putut re\u0163ine indignarea fa\u0163\u0103 de nerecuno\u015ftin\u0163a \u015fi lipsa de loialitate, adic\u0103 tr\u0103darea la care \u201cnoul caporal\u201d s-a pretat, \u00een cea mai bun\u0103 tradi\u0163ie a familiei.<\/p>\n

Traseul lui HRP<\/strong><\/p>\n

\u00cen anii 1993-1995, Horia Roman Patapievici a fost dirijat de noii s\u0103i protectori s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 leg\u0103turi, informative, printre r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele emigra\u0163iei legionare din Fran\u0163a \u015fi R.F. Germania, unde se afla ca bursier. Ca ultimi reprezentan\u0163i ai Rom\u00e2niei autentice, membrii exilului rom\u00e2nesc trebuiau studia\u0163i \u015fi anihila\u0163i, la fel ca, \u00een \u0163ar\u0103, fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici, singurele foruri morale rom\u00e2ne\u015fti din \u0163ar\u0103, respectiv din afara \u0163\u0103rii. Locul lor trebuia ocupat de fal\u015fi disiden\u0163i anticomuni\u015fti, ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Ca atare, diver\u015fi trepadusi au fost direc\u0163iona\u0163i c\u0103tre emigra\u0163ia anticomunist\u0103 legionar\u0103. Patapievici junior, printre ei. Astfel a fost luat automat \u00een studiu, documentare \u015fi cultivare de \u201cinstitu\u0163iile culturale\u201d ale Oficiului Federal pentru Ap\u0103rarea Constitu\u0163iei (n.n. \u2013 omologul Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii). Contactele \u015fi, mai ales, contact\u0103rile pe care le-a avut \u00een Germania l-au f\u0103cut s\u0103 ajung\u0103, la \u00eentoarcerea din \u0163ar\u0103, nici mai mult, nici mai putin dec\u00e2t director al \u201cCentrului de Studii Germane\u201d al Facult\u0103\u0163ii de Filosofie de la Universitatea Bucure\u015fti.<\/p>\n

Rolul \u201cC\u0103pitanului Soare\u201d<\/strong><\/p>\n

Pe acest fond, s-a creat \u00eemprejurarea scandalului \u201cc\u0103pitanului Soare\u201d. Un superior de-al \u201cc\u0103pitanului Soare\u201d, care a supervizat opera\u0163iunea, nu a ezitat s\u0103-l dea \u00een primire pe ofi\u0163erul SRI trimis pentru o banal\u0103 cercetare \u015fi s\u0103 se foloseasc\u0103 de acest prilej pentru a-l lansa pe Patapievici pe orbita-i deja desenat\u0103. Scandalul mediatic brodat sub pretextul inabilit\u0103\u0163ii \u201ccapitanului Soare\u201d avea s\u0103-l scoat\u0103 pe Horia Roman Patapievici din anonimat, propuls\u00e2ndu-l \u00een aten\u0163ia opiniei publice. Platforma \u015fi notorietatea pe care Virgil M\u0103gureanu i-a creat-o, prin orchestrarea scandalului mediatic, sunt interpretate de cunosc\u0103torii intimi ai resorturilor ascunse ale gestului lui \u201cdom\u2019 Profesor\u201d, drept \u201co recompens\u0103 pentru marile merite ce nu pot fi specificate\u201d, pe care Dionis Patapievici, tat\u0103l lui Horia-Roman, le-a adus, \u00een secret, NKVD, Gestapo-ului \u015fi altor servicii, iar oficial Comandamentului Militar din Austria al Armatei Ro\u015fii. Dar nu numai acestora.<\/p>\n

\u201cFiul lupului\u201d, cum l-au numit jurnali\u015ftii O. Zar\u0103 \u015fi C\u0103t\u0103lin Antohe pe H.R. Patapievici, avea nevoie de crearea \u00eemprejur\u0103rilor care s\u0103-i permit\u0103 preluarea \u015fi continuarea tradi\u0163iei familiei, a serviciilor ce nu pot fi specificate, \u00eencepute de bunicul \u015fi tat\u0103l s\u0103u, \u00een favoarea \u201cmamei Rusia\u201d, a M\u0103re\u0163iei Sovietelor \u015fi \u00eempotriva fiin\u0163ei na\u0163ional-statale a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Hop \u015fi Virgil M\u0103gureanu<\/strong><\/p>\n

Cu abilitatea-i caracteristic\u0103, Virgil M\u0103gureanu l-a ajutat cu prisosin\u0163\u0103, exploat\u00e2nd un fapt profesional banal, o investiga\u0163ie comun\u0103 a \u201cc\u0103pitanului Soare\u201d, pe care presa \u00eensetat\u0103 de s\u00e2ngele serviciilor secrete a supradimensionat-o, cre\u00e2nd un fals persecutat, chipurile pentru atitudinea sa \u201canti-Iliescu\u201d. De notorietate era, deja, c\u0103 \u015fi directorul SRI, Virgil M\u0103gureanu, devenise un \u201canti-Iliescu\u201d, c\u0103ruia \u00eei c\u0103uta \u00eenlocuitori. Ceea ce-i poate justifica gestul de \u201ca scoate la ramp\u0103\u201d \u00eenc\u0103 un opozant cu oarecare lustru, adoptat de fr\u0103\u0163ia \u201cHumanitas\u201d, chiar dac\u0103 acesta, pe fond, avea ce avea cu Rom\u00e2nia, nu cu Iliescu \u00een special.<\/p>\n

Nu este lipsit de interes, \u00een acest context, dup\u0103 cum men\u0163iona fostul s\u0103u prim-adjunct, generalul Victor Marcu, \u00een raportul adresat fostului pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei, Ion Iliescu, c\u0103 V. M\u0103gureanu i-a ascuns pre\u015fedintelui datele reale ale scandalului \u201cSoare-Patapievici\u201d, adev\u0103rul fiindu-i adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 de generalul Marcu, la solicitarea lui Iliescu, de fa\u0163\u0103 fiind \u015fi consilierul preziden\u0163ial pentru securitate, care \u015ftie mult mai multe dec\u00e2t vrea s\u0103 spun\u0103.<\/p>\n

Ascensiunea ulterioar\u0103, de rang ministerial, a lui H.R.P. \u00een Colegiul Consiliului Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii, examinat\u0103 de speciali\u015fti \u00een \u201cintelligence\u201d, apare ca o reu\u015fit\u0103 infiltrare a unei c\u00e2rti\u0163e \u00eentr-o institu\u0163ie \u00een care miza dosarelor Securit\u0103\u0163ii, referitoare la agen\u0163ii \u015fi ac\u0163iunile serviciilor str\u0103ine, a mobilizat ample resurse din partea acestora din urm\u0103.<\/p>\n

Cine \u015fi cum a p\u0103zit documentele la CNSAS<\/strong><\/p>\n

Patapievici junior nu a mo\u015ftenit, \u00eens\u0103, calit\u0103\u0163ile intrinseci pe care ascenden\u0163ii s\u0103i le-au avut pentru opera\u0163iuni speciale sub acoperire. El, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i camarazi au fost \u201cprin\u015fi cu m\u00e2\u0163a \u00een sac\u201d, adic\u0103 execut\u00e2nd tematici de scotocire \u015fi extragere de informa\u0163ii \u015fi documente din arhivele Securit\u0103\u0163ii, solicitate de servicii str\u0103ine interesate \u00een recuperarea memoriei ac\u0163iunilor lor trecute \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een proiectarea altora. Este cunoscut c\u0103, \u00een misiunea sa de la CNSAS, s-a aflat \u015fi acoperirea, sau mai precis reconspirarea agen\u0163ilor dubli \u015fi a informatorilor din r\u00e2ndul \u201csociet\u0103\u0163ii civile\u201d creat\u0103 de serviciile sovietice pentru a ocupa terenul public dup\u0103 lovitura de stat din 1989. Inabilitatea sa l-a f\u0103cut de altfel s\u0103 \u015fi recunoasc\u0103 faptul c\u0103 a avut cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cazul agentului-informator Antohi (\u015fi nu numai a lui), fapt\u0103 ce are consecin\u0163e penale.<\/p>\n

Pedeapsa pentru fapta sa ignobil\u0103 a fost \u201co rotire\u201d, respectiv promovarea ca pre\u015fedinte al Institutului Cultural Rom\u00e2n, o \u00eenalt\u0103 demnitate ce i-a venit \u201cm\u0103nu\u015f\u0103\u201d individului chitit pe continuarea lucr\u0103rilor antina\u0163ionale ale \u00eenainta\u015filor s\u0103i kominterni\u015fti, care au distrus programatic intelectualitatea \u015fi valorile de identitate ale culturii \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din toate timpurile.<\/p>\n

Ascensiunea lui H.-R. Patapievici, de la un m\u0103runt ziarist la un a\u015fa-zis protejat \u015fi om de-al pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu, are toate dimensiunile unei \u201cafaceri de familie\u201d, de s\u00e2nge, \u015fi devoaleaz\u0103 \u00eentreaga re\u0163ea, \u00eentins\u0103 ca o p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen asupra Rom\u00e2niei.<\/p>\n

O secven\u0163\u0103 biografic\u0103, mare c\u00e2t o biografie<\/strong><\/p>\n

Conform biografiei oficiale roman\u0163ate, t\u00e2n\u0103rul Patapievici a fost descoperit \u015fi apreciat de Virgil Ierunca si Monica Lovinescu, pe c\u00e2nd scria la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Uniunii Scriitorilor a lui Mircea Dinescu, \u201cContrapunct\u201d, fiind prezentat de Vladimir Tismaneanu<\/p>\n

Vladimir Tism\u0103neanu l-a prezentat celor dou\u0103 \u201cvoci\u201d ale Europei Libere drept \u201cregalist\u201d, Patapievici alege \u2013 cu profesionalism, am putea spune \u2013 o alt\u0103 biografie, care d\u0103 bine: fiu de de\u0163inut politic.<\/p>\n

Peste ani, Patapievici \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte ni\u015fte detalii, \u00eentr-un editorial din \u201cEvenimentul Zilei\u201d: \u201cTat\u0103l meu a fost un refugiat din Cern\u0103u\u0163i\u201d. Fugea de sovietici, explica Patapievici, \u00eempreun\u0103 cu un v\u0103r, din familia bunicii sale, Rozalia Smercianski. A ales Polonia, mai spune fiul, pentru c\u0103 \u015ftia c\u0103 Rom\u00e2nia va fi \u015fi ea invadat\u0103. Patapievici junior ne d\u0103 de \u00een\u0163eles c\u0103 este vorba de invadarea Bucovinei de nord de c\u0103tre trupele Armatei Ro\u015fii, \u00een urma ultimatumului din 1940. Experien\u0163a aceasta groaznic\u0103, dublat\u0103 de anii de \u00eenchisoare politic\u0103 se pare c\u0103 l-au afectat teribil pe Patapievici senior: \u201cToat\u0103 via\u0163a lui, tata a r\u0103mas \u00eengrozit de ru\u015fi\u201d, spune fiul. A fost at\u00e2t de oripilat \u00eenc\u00e2t a refuzat s\u0103 mearg\u0103 \u00eentr-o vizit\u0103 la CAER, mai spune \u201cfiul lupului paznic la oi\u201d.<\/p>\n

Adev\u0103rul este \u00eens\u0103 cu totul altul. Oric\u00e2t de ciudat ar p\u0103rea, omul care ast\u0103zi conduce Institutul Cultural Rom\u00e2n, membru al Comisiei Tism\u0103neanu pentru condamnarea regimului comunist, membru al Colegiului Noua Europ\u0103 condus de Andrei Ple\u015fu, al GDS, SAR, USR, Pen Club etc., considerat de o \u00eenalt\u0103 moral\u0103, este un mincinos profesionist. Pentru c\u0103, \u00een realitate, tat\u0103l s\u0103u nu a fost nici refugiat din calea trupelor sovietice, nici fost de\u0163inut politic al vreunui regim comunist. Ci un agent patentat al NKVD, care a beneficiat de avantaje necinstite toat\u0103 via\u0163a sa. Pentru a nu r\u0103m\u00e2ne doar pe t\u0103r\u00e2mul afirma\u0163iilor, \u00een cele ce urmeaz\u0103 vom prezenta c\u00e2teva dintre reperele opera\u0163iunii de infiltrare-exfiltrare \u015fi valorificare a agentului Dionis Patapievici, realizat\u0103, \u00een principal, de serviciile secrete sovietice.<\/p>\n

Spunem \u00een principal de cele sovietice fiindc\u0103, ulterior, \u00een opera\u0163iune s-au interpus \u015fi integrat \u015fi alte servicii de spionaj, \u00eendeosebi pentru perioada \u00een care Dionis Patapievici a ac\u0163ionat \u00een Rom\u00e2nia, sub acoperirea de \u00eenalt func\u0163ionar \u00een aparatul central al B\u0103ncii Na\u0163ionale.<\/p>\n

\u201cLead\u201d-ul informa\u0163iilor c\u00e2ndva secrete (au trecut cei 40 de ani!), sec exprimat, conchide: \u201cDionis Patapievici a fost exfiltrat din Austria, \u00een anul l948, pentru a fi reinfiltrat \u00een centrala B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n

Dionisie Patapievici<\/strong><\/p>\n

Ca \u00een orice istorie de spionaj cu agen\u0163i acoperi\u0163i, numele, na\u0163ionalitatea \u015fi cet\u0103\u0163enia acestora sunt \u00eenv\u0103luite \u00een nebuloasele actelor de stare civil\u0103, confec\u0163ionate pentru sus\u0163inerea legendelor prin care le este atribuit\u0103 o nou\u0103 identitate.<\/p>\n

Astfel, Patapievici senior apare c\u00e2nd Patapievici Dionisie sau Dionis, c\u00e2nd Patapiewicz Denys, c\u00e2nd Patapicovici. Na\u0163ionalitatea este incert\u0103. Cea declarat\u0103 era cea polon\u0103, al\u0163ii spun c\u0103 ucrainean\u0103, \u015fi-i credem, dac\u0103 \u00een familiile ucrainene din Basarabia copiii deveneau poliglo\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd patru limbi str\u0103ine, cu oarece greut\u0103\u0163i vorbind doar una, cea rom\u00e2n\u0103. Diferen\u0163ele si inexactit\u0103\u0163ile de nume sunt foarte importante \u00een materie de acte de stare civil\u0103, fiind premeditat introduse \u00een documente, at\u00e2t pentru facilitarea acoperirii , c\u00e2t \u015fi \u00een vederea derutei \u015fi a \u00eengreun\u0103rii identific\u0103rii certe a agen\u0163ilor ilegali.<\/p>\n

Din l948 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een l961, timp \u00een care consilierii sovietici controlau toate mi\u015fc\u0103rile \u015fi ac\u0163iunile Administra\u0163iei, Armatei, Internelor \u015fi Securit\u0103\u0163ii, cazul Dionis Patapievici, criptonim \u201cD. P\u0103tra\u015fcu\u201d, fost membru al Gestapo-ului \u015fi suspect de spionaj economic, nu a existat.<\/p>\n

Odat\u0103 cu declinul controlului consilierilor sovietici, D.P. devine subiectul unei ac\u0163iuni contrainformative, cu un dublu scop: clarificarea trecutului s\u0103u \u00een Sec\u0163ia Gestapo-ului din Viena (dac\u0103 nu era cumva un urm\u0103rit interna\u0163ional cu identitate fals\u0103) \u015fi a unor suspiciuni de spionaj \u015fi sabotaj economic (\u00een Banca Na\u0163ional\u0103 au fost \u015fi victime politice, care au avut de suferit pe nedrept, fiindu-le atribuite vinov\u0103\u0163ii grave ale altora).<\/p>\n

Cariera \u00een diversiune \u015fi spionaj a lui D.P. a \u00eenceput la Cern\u0103u\u0163i, \u00een anii liceului, c\u00e2nd a fost remarcat de profesorii rom\u00e2ni ca \u201cagent al provoc\u0103rilor bol\u015fevice, al c\u0103rui loc este dincolo de Nistru\u201d.<\/p>\n

\u00centr-o biografie, aflat\u0103 \u00een Arhiva Cadrelor fostei B\u0103nci de Stat a Republicii Populare Rom\u00e2ne, Dionis P. men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 a fost \u201csuspectat \u015fi persecutat de organele statului fascist (n.n. rom\u00e2n) pentru comportarea avut\u0103 sub regimul sovietic\u201d, fiind nevoit s\u0103 se refugieze, \u00een 1941, \u00een Polonia (n.n. \u00een Gali\u0163ia, regiune a Poloniei alipit\u0103 Ucrainei, deci \u00een URSS). A\u015fadar, nesuport\u00e2nd regimul rom\u00e2nesc antisovietic, a fugit din Basarabia \u00een URSS. Nu din calea ru\u015filor, ci \u00een bra\u0163ele lor! Ulterior, e adev\u0103rat, drumurile aveau s\u0103-l poarte \u015fi pe p\u0103m\u00e2nturi st\u0103p\u00e2nite de cel de-al Treilea Reich.<\/p>\n

Perioada \u015federii \u00een \u0162ara Sovietelor a fost, dup\u0103 cum se va vedea, una de preg\u0103tiri speciale intense, \u00een vederea infiltr\u0103rii \u00een Poli\u0163ia Politic\u0103 Secret\u0103 de Stat a Reich-ului german (Gestapo). Dar despre voltele agentului sovietic \u015fi ale \u201cfiului lupului\u201d, \u00een episodul de m\u00e2ine: Tradi\u0163ia tr\u0103d\u0103rii \u00een familia Patapievici.<\/p>\n

Tradi\u0163ia tr\u0103d\u0103rii<\/strong><\/p>\n

\u00cen repetatele complet\u0103ri ale biografiei sale, solicitate pentru clarificarea necunoscutelor trecutului s\u0103u, Dionis Patapievici, alias Denys Patapiewicz, alias Denis Patapicovici, criptonim \u201cD. P\u0103tra\u015fcu, tat\u0103l lui Horia Roman Patapievici, sus\u0163inea, pentru a-\u015fi acoperi o parte din goluri, c\u0103 ar fi fost concentrat \u00een Germania, afirma\u0163ie contrazis\u0103 ulterior de altele. \u00cen realitate, ascundea o alt\u0103 parte \u00eentunecat\u0103 a biografiei sale, \u00eenc\u00e2rligat\u0103 ca o svastic\u0103 pe fundul unui ponei.<\/p>\n

Referin\u0163ele unei prietene a primei sale so\u0163ii, decedat\u0103 \u00een 1951, cu care, dup\u0103 schema de ansamblu a cazului, pare a fi format un cuplu informativ NKVD-ist la Viena, spun cu totul altceva: \u201cCunosc pe tov. Patapievici Dionisie, so\u0163ul fostei mele colege de liceu, Dr\u0103gan Odarka, din 1939, toamna. Ucrainean (\u2026) foarte du\u015fm\u0103nos, ne\u00een\u0163eleg\u0103tor (\u2026) La Viena, el a fost \u00een serviciul Gestapo-ului (astea le \u015ftiu de la ea), a c\u00e2\u015ftigat foarte bine, a jefuit o mul\u0163ime de lume \u015fi \u015fi-a \u00eensu\u015fit o mul\u0163ime de lucruri. (\u2026) \u00cen 1950, \u00een urma unei discu\u0163ii cu el m-am sup\u0103rat\u2026 Nu ne-am mai v\u0103zut\u2026 am auzit c\u0103 ea a murit\u2026 A decedat \u00een urma unei grele suferin\u0163e (am\u0103nunte mi-a povestit mama ei), datorit\u0103 r\u0103ut\u0103\u0163ii \u015fi neglijen\u0163ei lui. Nu-i d\u0103dea medicamente, \u00eencepea s\u0103 o bat\u0103, c\u00e2nd spunea c\u0103 are dureri nu o credea. Mama ei a venit dup\u0103 aceea \u00een Bucure\u015fti ca s\u0103 creasc\u0103 copiii (n.n. \u2013 fiicele Lydia \u015fi Elena). Mi-a povestit c\u0103 de multe ori nu le d\u0103dea pensia alimentar\u0103 \u015fi bunica trebuia s\u0103 dea lec\u0163ii de pian, ca s\u0103 poat\u0103 \u00eentre\u0163ine ace\u015fti copii. Am auzit c\u0103 s-a \u00eensurat, are din nou un copil \u015fi pentru acest copil (n.n. \u2013 Horia-Roman) aduce cele mai mari bun\u0103t\u0103\u0163i, iar pentru cele dou\u0103 feti\u0163e orfane nu vrea s\u0103 dea nimic\u201d.<\/p>\n

Dintr-o adnotare a inspectorului de personal Dobrescu, re\u0163inem: \u201cPatapievici Dionisie a fost interesat s\u0103 moar\u0103 (so\u0163ia) pentru a nu se descoperi ce-a f\u0103cut \u00een Germania\u201d. \u00centr-adev\u0103r, era singura persoan\u0103 care putea deveni incomod\u0103, dac\u0103 ar fi cedat permanentului stres al dedubl\u0103rii existen\u0163iale. Ceea ce este posibil s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat\u2026<\/p>\n

Legenda pus\u0103 \u00een circula\u0163ie, privind internarea din Germania, a fost infirmat\u0103 \u00eentr-o \u00eemprejurare chiar de D.P. Astfel, cu ocazia preg\u0103tirii \u00een vederea ob\u0163inerii carnetului de conduc\u0103tor auto, a afirmat c\u0103 nu are emo\u0163ii, deoarece a avut carnet de conducere \u00een Germania (Austria \u2013 Al Treilea Reich), unde a circulat, aproape tot timpul, pe mai multe tipuri de ma\u015fini.<\/p>\n

De\u015fi grijuliu \u00een a indica numeroase persoane care s\u0103 se poat\u0103 referi asupra diferitelor etape \u015fi perioade ale vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii sale, nici m\u0103car accidental nu a men\u0163ionat vreo persoan\u0103 dintre cele care ar fi putut cunoa\u015fte aspecte negative compromi\u0163\u0103toare. \u00cen anii petrecu\u0163i \u00een Germania (Austria), D.P. s-a aflat, ca \u015fi fiul s\u0103u peste ani, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu legionari fugi\u0163i din Rom\u00e2nia dup\u0103 rebeliune. Pe de o parte, \u00eei supraveghea din \u00eens\u0103rcinarea Gestapo-ului, iar pe de alt\u0103 parte, tot ca \u015fi fiul s\u0103u, ulterior, \u015fi a NKVD. Dup\u0103 retragerea armatei germane din Austria \u015fi \u00eencetarea activit\u0103\u0163ii Gestapo-ului, D.P. nu a fost epurat, asemenea altor camarazi, ci a fost preluat imediat, \u00een Viena, ca \u201ctranslator poliglot\u201d, de Comandamentul Militar al Armatei Ro\u015fii. Concomitent, devine membru activ al Partidului Comunist din Austria, agitator ce atrage aten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor (vom vedea \u015fi ce interes avea!) \u015fi urmeaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp cursurile \u00cenaltei \u015ecoli pentru Comer\u0163 Mondial. Aici \u00ee\u015fi sus\u0163ine licen\u0163a cu lucrarea apologetic\u0103 \u201cBanca de Stat \u015fi sistemul bancar al URSS\u201d, despre care afirma c\u0103 a fost un act \u015ftiin\u0163ific temerar, deoarece \u201ca popularizat m\u0103re\u0163ele realiz\u0103ri sovietice \u00eentr-o \u0163ar\u0103 burghez\u0103\u201d. De aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la infiltrarea \u00een inima secretelor B\u0103ncii de Stat a Rom\u00e2niei nu are dec\u00e2t un pas\u2026<\/p>\n

Dup\u0103 epurarea aparatului poli\u0163ienesc austriac de c\u0103tre serviciile de informa\u0163ii militare sovietice, D.P. a fost transferat la Poli\u0163ia din Viena. \u00cen anul 1948, potrivit afirma\u0163iilor sale, are nepl\u0103ceri, sim\u0163indu-se supravegheat de autorit\u0103\u0163i, deoarece era un militant prea activ al Partidului Comunist din Austria \u015fi al Asocia\u0163iei Austria-URSS. Drept urmare, se adreseaz\u0103 Misiunii Rom\u00e2niei \u015fi Delega\u0163iei rom\u00e2ne pentru repatrieri, solicit\u00e2nd efectuarea formalit\u0103\u0163ilor pentru stabilirea \u00een Rom\u00e2nia, unde a aflat c\u0103 puterea sovietic\u0103 a instaurat un regim democratic liber, \u00een care se va putea manifesta \u015fi afirma potrivit convingerilor sale.<\/p>\n

Afirma\u0163iile sale privind urm\u0103rirea \u015fi persecutarea de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile austriece sunt perisabile. Era omul sovieticilor, iar influen\u0163a lor era, \u00een acel moment, indiscutabil\u0103. Motive pentru a fi \u00een aten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor existau: comportamentul avut ca membru al Gestapo-ului \u015fi conspira\u0163iile uneltite de filiala vienez\u0103 a Kominternului, al c\u0103rui membru activ era, \u00eempotriva securit\u0103\u0163ii \u015fi neutralit\u0103\u0163ii Austriei. \u00cen subsidiar, nu pot fi excluse unele abuzuri \u00een rechizi\u0163ionarea de bunuri \u015fi valori pentru uzul Armatei Ro\u015fii, care ar fi fost deturnate \u00een alte scopuri, ceea ce ar fi determinat p\u0103gubi\u0163ii s\u0103 se \u00eendrepte \u00eempotriva func\u0163ionarilor corup\u0163i ai Administra\u0163iei Militare Sovietice. Nu este lipsit de semnifica\u0163ii faptul c\u0103 D.P, imediat ce a venit \u00een Bucure\u015fti, \u015fi-a achizi\u0163ionat un apartament, singur pe etaj, la pre\u0163ul de 100.000 lei, de la proprietarul Godel Ofner. Sec\u0163ia financiar\u0103 a evaluat apartamentul la 150.000 lei, iar ulterior, c\u00e2nd au ap\u0103rut suspiciuni cu privire la provenien\u0163a banilor, l-a trecut pe numele fiicelor.<\/p>\n

Dionis Patapievici nu era cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n. Pentru a ob\u0163ine cet\u0103\u0163enia, invoc\u0103 Legea nr.162 din 29 mai 1947, care declar\u0103 cet\u0103\u0163eni rom\u00e2ni pe to\u0163i cei care, ei sau p\u0103rin\u0163ii lor, au locuit \u00een 1920 pe teritorii supuse jurisdic\u0163iei statului rom\u00e2n. Nu exist\u0103 dovada renun\u0163\u0103rii la cet\u0103\u0163enia sovietic\u0103. Este, \u00eens\u0103, simptomatic, cum cel care a renegat autoritatea statului rom\u00e2n \u00een\u0163elege s\u0103 uzeze tocmai de aceast\u0103 autoritate, care dup\u0103 cum relateaz\u0103 unchiul s\u0103u, avocatul Liubomir Patapievici, cu domiciliul \u00een ora\u015ful Agnita, \u201cpentru tovar\u0103\u015ful Patapievici a adus numai zile negre, iar tat\u0103l s\u0103u, Leonida Patapievici, a fost chiar arestat pentru motivul de loialitate fa\u0163\u0103 de statul sovietic\u201d. Este justificat\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 ucraineano-polonezul D.P. a ales Rom\u00e2nia \u00een locul Ucrainei sau al Poloniei din anumite convingeri ori s-a conformat unui ordin de misiune?<\/p>\n

Via\u0163\u0103 de emigrant \u00een Romania<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 stabilit \u00een Rom\u00e2nia, cu mul\u0163i bani \u015fi bunuri de valoare \u2013 bijuterii, obiecte de art\u0103, tablouri, bl\u0103nuri, albume filatelice etc. -, D.P. \u00eencearc\u0103 recunoa\u015fterea apartenen\u0163ei politice pe baza carnetului de membru al Partidului Comunist din Austria, dorin\u0163\u0103 ce nu i s-a \u00eemplinit.<\/p>\n

Pe baza unor recomand\u0103ri din Austria, se prezint\u0103 profesorilor Mladenaltz \u015fi Marin Lupu (Marcel Wolfowitz), primul \u2013 decan la Academia Comercial\u0103, cel\u0103lalt \u2013 vicepre\u015fedinte al Institutului de Studii Economice \u015fi Planificare, dar \u015fi al B\u0103ncii de Stat al Republicii Populare Rom\u00e2ne, fiind acceptat apoi ca asistent universitar, iar Lupu \u00eel va angaja, concomitent, inspector, apoi \u015fef de serviciu \u015fi consilier la Banca de Stat. Marin Lupu va exploata poliglotismul lui D.P. \u00een scrierea operei sale \u015ftiin\u0163ifice (primul curs de istorie a economiei na\u0163ionale), dubl\u00e2ndu-i postul de asistent cu cel de bibliotecar documentarist.<\/p>\n

Potrivit criteriilor contrainformative ale Securit\u0103\u0163ii, D.P. ar fi trebuit preluat imediat dup\u0103 repatriere \u00een procedurile de \u201cdebriefing\u201d, pus sub o strict\u0103 supraveghere \u015fi \u00een carantin\u0103 ideologic\u0103. Nimic din acestea. Consilierii sovietici \u015fi protec\u0163ia nomenclaturi\u015ftilor kominterni\u015fti l-au exceptat de la reguli, dar nu \u015fi de emo\u0163ii \u015fi nepl\u0103ceri. Serviciul de Cadre al B\u0103ncii de Stat, prin vigilen\u0163a \u015fi fermitatea unui anume Dobrescu (n.n. \u2013 oare un ofi\u0163er acoperit?), permanent suspicios, era parc\u0103 anume programat s\u0103 verifice sistematic rezisten\u0163a legendei de acoperire, solicit\u00e2ndu-i suplimente de autobiografie, clarific\u0103ri \u015fi c\u0103ut\u00e2nd persoanele care s\u0103 poat\u0103 oferi referin\u0163e credibile. Odat\u0103 cu plecarea consilierilor sovietici din Ministerul Afacerilor Interne \u015fi \u00eenlocuirea alogenilor din conducerea structurilor Securit\u0103\u0163ii, Dionis Patapievici a fost imediat inclus \u00een verific\u0103ri de contraspionaj \u015fi clarificare a activit\u0103\u0163ii sale \u00een cadrul Gestapo-ului din Viena. Ofi\u0163erul de caz i-a fost student la Academia Comercial\u0103. Natura rela\u0163iilor dintre ei \u015fi ascenden\u0163a profesorului asupra fostului student au influen\u0163at impar\u0163ialitatea, obiectivitatea \u015fi probitatea profesional\u0103 a verific\u0103rilor, dar mai cu seam\u0103 a interpret\u0103rii \u015fi evalu\u0103rii faptelor.<\/p>\n

Agen\u0163ii din categoria \u201cilegali \u00een obiective\u201d utilizau procedee fotografice pentru culegerea, fixarea \u015fi prelucrarea informa\u0163iilor, dar \u015fi pentru realizarea leg\u0103turii impersonale. D.P. era un pasionat fotograf \u201camator\u201d. D.P. avea, la un moment dat, o familie de \u015fapte persoane. Cumulul ini\u0163ial de func\u0163ii \u015fi salarii nu mai exista. So\u0163ia avea un salariu modest. El, cu pruden\u0163\u0103 \u015fi discre\u0163ie, era un rafinat \u015fi deocheat petrec\u0103re\u0163. \u00cen 1965 dispune de resurse pentru achizi\u0163ionarea unui autoturism \u201cRenault major 10\u201d. De\u015fi a avut posibilitatea unei promov\u0103ri, a unei mai mari independen\u0163e profesionale, cu salariu atractiv \u015fi alte facilit\u0103\u0163i, nu a acceptat s\u0103 plece din Centrala B\u0103ncii de Stat. Pentru p\u0103strarea locului de munc\u0103 \u015fi a orizontului de acces la informa\u0163iile vitale privind politicile monetare, fundamentarea balan\u0163elor de venituri \u015fi cheltuieli, planificarea circula\u0163iei monetare \u015f.a., \u00eempotriva felului s\u0103u de a fi, D.P. evit\u0103 orice situa\u0163ie care i-ar fi putut influen\u0163a stabilitatea \u015fi continuitatea profesional\u0103.<\/p>\n

Mai multe surse ale contrainforma\u0163iilor economice din obiectivul \u201cBanca de Stat\u201d \u00eei semnaleaz\u0103 curiozitatea, curtoazia ar\u0103tat\u0103 secretarelor vicepre\u015fedin\u0163ilor care manipulau documentele sensibile, vizitele frecvente la compartimente centralizatoare de informa\u0163ii secrete din Comitetul de Stat al Planific\u0103rii \u015fi ministerele economice, dar \u015fi profunda sa interiorizare \u015fi imposibilitatea descifr\u0103rii adev\u0103ratelor sale tr\u0103iri.<\/p>\n

\u00cen evenimentele \u201ccontrarevolu\u0163ionare\u201d din anul 1958, soldate cu arestarea ministrului de finan\u0163e Aurel Vijoli, D.P., ca \u015fef al Serviciului Circula\u0163iei Monetare din Direc\u0163ia Planific\u0103rii Economice a B\u0103ncii de Stat, a fost \u00een tab\u0103ra celor care au \u00eenfierat imitarea de c\u0103tre ministrul Vijoli a metodelor burghezo-liberale titoiste. Nici nu se putea altfel din partea autorului lucr\u0103rii propagandistice \u201cBanca de stat \u015fi sistemul bancar al URSS\u201d. D.P. nu lipsea din niciun colectiv care genera ori \u00eenmorm\u00e2nta probleme, dar consuma \u00eentotdeauna informa\u0163ii sensibile de prim\u0103 m\u00e2n\u0103, chipurile pentru a pr\u0103gati marile decizii de politici bancare. Unii nu vedeau cu ochi buni omniprezen\u0163a sa, dar \u00eentotdeauna se g\u0103sea cineva important care s\u0103 spuna c\u0103 \u201ceste bine ca tov. Patapievici s\u0103 fac\u0103 parte din colectiv, deoarece este \u015fi translatorul \u00eentotdeauna prezent la \u00eent\u00e2lnirile cu delega\u0163iile CAER \u015fi din URSS\u201d.<\/p>\n

Nici complet\u0103rile biografiei \u015fi nici investiga\u0163iile specializate nu au l\u0103murit cum l-a urmat \u00een str\u0103in\u0103tate prietena sa din primul an de facultate, Odarca Dr\u0103gan, cu care s-a c\u0103s\u0103torit, probabil la Viena. Anali\u015ftii de contraspionaj care au reevaluat cazul au remarcat similitudinea cu alte cazuri, ceea ce le-a oferit o ipotez\u0103 de lucru plauzibil\u0103; un cuplu informativ. De\u015fi nu a rezistat, aparent din \u201ccauze naturale\u201d, scopul s\u0103u a fost atins. A sus\u0163inut biografia \u015fi a motivat ac\u0163iunile lui Dionis P. \u00een periplul s\u0103u de la Cern\u0103u\u0163i la Viena \u015fi, ulterior, la Bucure\u015fti, \u00een inima secretelor bancare ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Detalii dintr-o carier\u0103 de cercetat<\/strong><\/p>\n

Olga Dr\u0103gan, mama primei so\u0163ii, avea cuno\u015ftin\u0163\u0103 de apartenen\u0163a lui Dionis P. la o organiza\u0163ie na\u0163ionalist\u0103 ucrainean\u0103. \u00cei admirase puternicele sentimente \u015fi idealuri na\u0163ionaliste \u015fi-l dezavua pentru tr\u0103darea lor. Este un element deosebit de important. Na\u0163ionali\u015ftii ucraineni erau v\u00e2na\u0163i de c\u0103tre Departamentul Opera\u0163iunilor Executive (n.n. \u2013 lichid\u0103ri fizice) \u00een \u00eentreaga lume. D.P. s\u0103 fi fost, oare, o \u201ccoad\u0103 a topoarelor\u201d NKVD?<\/p>\n

Olga Dr\u0103gan sesizase nu numai tr\u0103darea idealului na\u0163ionalist ucrainean, ci \u015fi grija sa exagerat\u0103 pentru p\u0103strarea pozi\u0163iei profesionale \u00een banc\u0103. \u00cen fond, dup\u0103 cum chiar el a afirmat, \u201cprin munca ce o duc, cunosc cele mai mari secrete ale economiei \u0163\u0103rii \u00eentr-un orizont strategic de 15-20 de ani, fiind, \u00een fapt, unicul detonator al \u00eentregului volum de date secrete, \u00een timp ce to\u0163i ceilal\u0163i \u00eenal\u0163i func\u0163ionari cunosc doar ceea ce prive\u015fte departamentele lor. Dac\u0103 eu a\u015f tr\u0103da, tr\u0103darea mea s-ar multiplica de c\u00e2teva ori cu coeficientul importan\u0163ei informa\u0163iilor\u201d.<\/p>\n

Totu\u015fi, Dionis P. era permanent fr\u0103m\u00e2ntat \u015fi nemul\u0163umit. Se considera marginalizat politic, domeniu \u00een care avea ambi\u0163ii, dar nu i s-a echivalat \u015fi calitatea de membru de partid \u015fi nici nu a fost primit \u00een PMR, ulterior PCR. Era oarecum nedumerit de aceast\u0103 ne\u00eencredere, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t de la Securitate primea anual avizul de acces la documente strict secrete de importan\u0163\u0103 deosebit\u0103. El nu \u015ftia, \u00eens\u0103, c\u0103 documentele puteau fi \u015fi contraf\u0103cute \u00een scopuri de dezinformare\/influen\u0163are a spionajului statelor\/b\u0103ncilor interesate de informa\u0163iile respective.<\/p>\n

Dup\u0103 \u015fapte ani, \u201cdouble crosse\u201d-ul din ac\u0163iunea de contraspionaj \u201cD. P\u0103tra\u015fcu\u201d a primit rezolu\u0163ia: \u201c\u00eenchis cu men\u0163inerea \u00een eviden\u0163\u0103 pasiv\u0103\u201d.<\/p>\n

Se redeschide, \u00eens\u0103, fila nou\u0103 a tradi\u0163iilor familiei. Atacul deschis, chiar dac\u0103 repliat ulterior, al Hertei M\u00fcller, la onorabilitatea \u015fefului ICR, Horia-Roman Patapievici, poate fi, deopotriv\u0103, o sanc\u0163iune pentru un act de tr\u0103dare, dar \u015fi o manevr\u0103 de conspirare\/deconspirare a leg\u0103turii cu vreun \u201cinstitut cultural\u201d afiliat pe l\u00e2ng\u0103 un serviciu de spionaj. \u00cen spionaj-contraspionaj, toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u015fi faptele sunt ambivalente. Ceea ce este tr\u0103dare pentru o parte este eroism \u00een tab\u0103ra advers\u0103. C\u0103 \u201cMicul F\u00fchrer de Buz\u0103u\u201d nu poate fi dec\u00e2t \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 advers\u0103 Rom\u00e2niei este loc comun. Istoria acestei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ne ofer\u0103 suficiente elemente pentru a putea \u00een\u0163elege apeten\u0163a lui Horia-Roman Patapievici de a-l imita \u00een fizionomie, gesturi \u015fi atitudini pe caporalul Adolf Hitler. Pentru apuc\u0103turile sale de c\u0103l\u0103u al culturii rom\u00e2ne \u015fi fecaloidizarea limbajului public, Horia-Roman Patapievici, demn descendent al unui gestapovist-enkavedist, merit\u0103 numele de serviciu de \u201cMicul F\u00fchrer-Komisar\u201d al culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Odat\u0103 cu devalizarea de c\u0103tre CNSAS a arhivelor Securit\u0103\u0163ii, at\u00e2t BND, c\u00e2t \u015fi succesorii NKVD au reconsiderat cazul lui Dionis Patapievici \u015fi au reg\u00e2ndit ceea ce rezervaser\u0103 fiului s\u0103u. \u00cen firul de continuitate al tradi\u0163iilor \u00eenainta\u015fului s\u0103u, agentul sovietic cu trei nume, Horia-Roman Patapievici, omul cu trei fete, care alearg\u0103 pe urmele tat\u0103lui s\u0103u cel pu\u0163in prin darul minciunii, se afl\u0103 doar la stadiul promi\u0163\u0103toarelor \u00eenceputuri. Asta dac\u0103 nu se treze\u015fte la timp pre\u015fedintele onorific al ICR \u015fi al Rom\u00e2niei\u2026<\/p>\n

Aurel I Rogojan<\/p>\n

Cotidianul.ro<\/a><\/p>\n

Sursa: http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/2016\/08\/in-gradina-maicii-domnului-colocviile.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Colocviile de Mar\u021bi \u00a0 Mar\u021bi 30 august, 5 pm, Calderon 39. \u00a0Anul VII, nr. 8 (81).\u00a0 \u00a0 \u00a0 Tema:\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-26870","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26870","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26870"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26870\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26873,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26870\/revisions\/26873"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26870"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26870"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26870"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}