{"id":26960,"date":"2016-08-16T22:26:11","date_gmt":"2016-08-16T22:26:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=26960"},"modified":"2016-08-16T22:36:26","modified_gmt":"2016-08-16T22:36:26","slug":"george-anca-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2016\/08\/16\/george-anca-6\/","title":{"rendered":"George Anca: Logos"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

LOGOS\u00a0 MIHAI\u00a0 VITEAZU<\/strong><\/p>\n

C\u0103tre Cardinalului Cinzio Aldobrandini\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00abNu am nicio \u00eencredere \u00een unguri, din care sunt \u00een jurul meu 7.000, ba m\u0103 tem mai mult de ei dec\u00e2t \u00eenainte vreme de turcii care ac\u021bionau sub st\u0103p\u00e2nirea mea. Eram mai sigur sub turci de cum sunt sub cre\u0219tini acum: [\u2026]. Palatinul Transilvaniei a trimis numai 3.000 de unguri c\u0103rora le pl\u0103tesc leafa de \u0219ase luni, z\u0103logindu-mi toat\u0103 averea \u0219i v\u00e2nz\u00e2nd bucat\u0103 cu bucat\u0103 toate odoarele so\u021biei mele. Am ajuns la o a\u0219a de mare s\u0103r\u0103cie, \u00eenc\u00e2t eu nu-mi cru\u021b nici obiectele m\u0103n\u0103stirilor, ci \u0219i acele toate, care erau \u00eenchinate lui Dumnezeu, sunt v\u00e2ndute r\u00e2nd pe r\u00e2nd. Nu am niciun ajutor \u0219i nici nu n\u0103d\u0103jduiesc altul; Palatinul Transilvaniei nu e \u00een stare s\u0103 duc\u0103 aceast\u0103 povar\u0103 [\u2026]. \u0218i \u00eentre \u00cemp\u0103rat \u0219i principii cre\u0219tini nu este nicio \u00een\u021belegere [\u2026].<\/p>\n

Dac\u0103 acest p\u00e2rjol s-ar r\u0103sp\u00e2ndi peste Dun\u0103re \u00een patria mea \u0219i de aici \u00een \u021aara Moldovei, nimic bun nu trebuie s\u0103 a\u0219tepte serenisimul rege al Poloniei. Mai bine s\u0103 se sf\u0103tuiasc\u0103 regele cu ai s\u0103i \u0219i hatmaniii s\u0103i \u00eempreun\u0103 cu oastea sa s\u0103-i a\u0219tepte pe turci nu la Tyras, adic\u0103 la Nistru, ci la Dun\u0103re, \u0219i s\u0103-i opreasc\u0103 \u0219i s\u0103-i \u00eempiedice s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea [\u2026]. <\/strong><\/p>\n

C\u0103tre hatmanul polon Stanislav Zolkiawski, castelan de Liov, 12 septembrie 1595<\/strong><\/p>\n

\u201eIoan Mihai, din mila lui Dumnezeu, palatin ereditar al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/p>\n

Str\u0103lucite \u0219i m\u0103rite hatman de c\u00e2mp, prieten al nostru sincer iubit. Ne-a scris Domnia voastr\u0103 ca s\u0103 v\u0103 \u00een\u0219tiin\u021b\u0103m mai sigur despre o\u0219tile turcilor.<\/p>\n

Deci s\u0103 \u0219titi c\u0103 ne-am b\u0103tut cu turcul, \u00eenainte de vreo trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een \u021bara noastr\u0103 la C\u0103lug\u0103reni, \u00een care b\u0103t\u0103lie bunul Dumnezeu ne-a ajutat nou\u0103 cre\u0219tinilor \u00eentr-un chip minunat. Au fost t\u0103ia\u021bi mai \u00eent\u00e2i trei pa\u0219ale \u0219i mai mul\u021bi ceau\u0219i, dintre care vreo c\u00e2\u021biva au fost prin\u0219i chiar vii. Am \u00een\u021beles apoi, de la prizonierii mai proaspe\u021bi, c\u0103 \u00een lupta aceea au c\u0103zut 7.000 de turci, iar ceilal\u021bi, \u00eengrozi\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een suflet, printre care \u00eensu\u0219i Sinan Pa\u0219a, se preg\u0103teau s\u0103-\u0219i \u00eentoarc\u0103 pa\u0219ii spre Dun\u0103re. Adev\u0103rat c\u0103 noi \u00een\u0219ine i-am l\u0103sat lui calea sloboda \u00een \u021bara noastr\u0103, \u0219i asta din pricin\u0103 c\u0103, \u00een vremea aceea, o\u0219tirea noastr\u0103 se \u00eempu\u021binase peste socoteli. C\u00e2nd au cunoscut turcii acest lucru, au \u00eentins-o spre Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\u0218i trupele lor sunt acum astfel \u00eemp\u0103r\u021bite: cu Mehmed Pa\u0219a la Bucure\u0219ti sunt 10.000, ocupa\u021bi cu construirea acolo a unei fort\u0103re\u021be. Iar cu Sinan Pa\u0219a \u0219i Hasan Pa\u0219a sunt \u00een jur de 30.000 care, \u00een ziua aceasta, au plecat spre T\u00e2rgovi\u0219te. \u00centreaga o\u0219tire nu trece de 40.000. Lupt\u0103tori abia sunt dou\u0103sprezece mii, c\u0103ci \u0219tim sigur c\u0103 ieniceri abia de sunt o mie dou\u0103 sute, num\u0103r\u00e2ndu-i \u0219i pe recru\u021bii agemoglani. De bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 au fost aduna\u021bi la noi, \u00eenainte ca turcii s\u0103 ajung\u0103 la T\u00e2rgovi\u0219te, patru prizonieri, printre care unul era ba\u0219ceau\u0219. Ace\u0219tia, pun\u00e2ndu-i la chinuri, au fost \u00eentreba\u021bi: cum se face \u0219i de ce s-a ridicat Sinan Pa\u0219a \u0219i ceilal\u021bi \u00eempotriva \u021binuturilor noastre cu trupe militare a\u0219a pu\u021bine? Fiecare dintre ei d\u0103dea r\u0103spuns asem\u0103n\u0103tor: f\u0103r\u0103 indoial\u0103 de aceea sunt asa pu\u021bine trupe, pentru c\u0103 se n\u0103d\u0103jduia pe cur\u00e2nd pe ajutorul Hanului t\u0103tarilor, a\u0219a cum i-a fost trimis\u0103 porunc\u0103 aspr\u0103 de la \u00cemp\u0103ratul turcilor. \u00cens\u0103 acesta lipse\u0219te p\u00e2n\u0103 acum. Care lucruri \u00eei dau mult\u0103 grij\u0103 lui Sinan Pa\u0219a. Adeseori a cerut ajutoare de la Marele \u00cemp\u0103rat, \u00eens\u0103 nimic nu i s-a trimis. C\u0103ci oastea cea mare a trebuit s\u0103 fie trimis\u0103 \u00eempotriva persanilor, care \u00eei dau de furc\u0103 zdrav\u0103n.<\/p>\n

Apoi, o alt\u0103 oaste, mai mic\u0103, \u00eempotriva francilor, care tot a\u0219a \u00eei macin\u0103 cumplit for\u021bele pe mare.Acestea, pe care le socotim sigure, vi le \u00een\u0219tiin\u021b\u0103m Domniei Voastre \u0219i c\u00e2t mai st\u0103ruitor v\u0103 rug\u0103m ca pe acestea s\u0103 le c\u00e2nt\u0103ri\u021bi \u00een inima voastr\u0103 \u0219i s\u0103 ne trimite\u021bi c\u00e2t mai cur\u00e2nd ajutoare, nou\u0103 cre\u0219tinilor, c\u0103ci niciodat\u0103 nu va fi mai u\u0219or dec\u00e2t de ast\u0103 dat\u0103 s\u0103 putem s\u0103-l zdrobim pe vicleanul du\u0219man p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, numai dac\u0103 a\u021bi voi s\u0103 ne sprijini\u021bi cu trupe auxiliare.<\/p>\n

Eu, fire\u0219te, cu toate c\u0103 doresc peste m\u0103sur\u0103 s\u0103 m\u0103 n\u0103pustesc iar\u0103\u0219i asupra du\u0219manului, socotesc totu\u0219i c\u0103 trebuie a\u0219teptat ajutorul altor cre\u0219tini. IAR\u0102\u0218I \u0218I IAR\u0102\u0218I V\u0102 RUG\u0102M ST\u0102RUITOR S\u0102 STINGE\u021aI FOCUL CARE ARDE P\u0102RETELE VECINULUI, \u00ceNAINTE CA EL S\u0102 V\u0102 AJUNG\u0102 PE VOI (s.Miron Manega.). Asta \u00eentr-adev\u0103r v\u0103 rug\u0103m, \u00eenainte de toate, c\u0103 dac\u0103 a\u021bi hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ne aduce\u021bi ajutoare, ca s\u0103 fim asigura\u021bi de asta c\u00e2t mai tare \u0219i s\u0103 fie limpede pentru noi voin\u021ba Domniilor Voastre.<\/p>\n

Dat \u00een lag\u0103rul de la D\u00e2mbovi\u021ba la 12 septembrie 1595\u2033<\/p>\n

C<\/strong>\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Rudolf al II-lea al Austriei,<\/strong> 4 noiembrie 1599<\/strong><\/p>\n

\u201e\u0218i-a r\u0103zbunat, \u00een sf\u00e2r\u0219it, odat\u0103, M\u0103ria Ta, jignirile de at\u00e2tea ori aduse, nu \u0219tiu de ardeleni sau de craii lor, M\u0103riei Tale \u0219i \u00eentregii Case de Austria, prin mine, la 28 ale lunii trecute, cu fierul, c\u0103ci cardinalul Bathory mi-a ie\u0219it \u00eenainte \u00een p\u0103durile Sibiului, \u00een c\u00e2mp cu toate r\u00e2ndurile \u021b\u0103rii, mai ales cu oaste de str\u00e2nsura \u0219i \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, neav\u00e2nd oaste cu plat\u0103. \u0218i, pentru c\u0103, dup\u0103 ce prea-luminatul domn nun\u021biu al Papei a st\u0103ruit \u00eendeajuns, \u0219i de prisos, pentru pace \u00eentre cele dou\u0103 tabere acum gata de lupt\u0103, el n-a vrut cu niciun chip s\u0103 plece din \u021bar\u0103, de\u0219i era prin\u021b intrat f\u0103r\u0103 drept, \u0219i s\u0103 se dea \u00een l\u0103turi \u00eenaintea dreptului M\u0103riei Tale, ci se l\u0103uda c\u0103 va cerca norocul cu armele.<\/em><\/p>\n

Ci eu, cu credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu, cel mai mare r\u0103zbun\u0103tor al c\u0103lc\u0103rii de jur\u0103m\u00e2nt, \u0219i r\u0103zimat pe dreptatea M\u0103riei Tale, m-am luat la lupt\u0103 cu el. \u0218i acela, despoiat de toat\u0103 t\u0103bara lui, a fost pus pe fug\u0103 de mine, cu toat\u0103 oastea lui, nu f\u0103r\u0103 mare durere a sufletului meu pentru risipa s\u00e2ngelui v\u0103rsat de c\u00e2teva mii de cre\u0219tini, c\u0103zu\u021bi de am\u00e2ndou\u0103 p\u0103r\u021bile. Astfel, la 1-iu noiemvrie, \u00een ziua Tuturor Sfin\u021bilor, am luat \u00een st\u0103panire ca biruitor B\u0103lgradul, Scaunul Crailor Ardealului. Acestea am voit s\u0103 le dau de \u0219tire M\u0103riei Tale, prin chiar \u0219tafeta mea; celelalte le voi face cunoscut M\u0103riei Tale mai pe larg cu supunere \u00een cur\u00e2nd, prin ni\u0219te frunta\u0219i ai Ardealului \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Dumnezeu s\u0103 te \u021bie mul\u021bi ani pe M\u0103ria Ta biruitor \u00een fericire.<\/em><\/p>\n

\u00cen B\u0103lgrad, 4 noiemvrie, anul Domnului 1599.
\nAl M\u0103riei Tale \u0219erb,
\nMihail Voevod\u201d<\/em><\/p>\n

C\u0103tre<\/strong> consilieri imperiali, 20 mai 1600 <\/strong><\/p>\n

\u201eGonind din Scaun pe Ieremia-Vod\u0103 \u0219i lu\u00e2nd \u021bara \u00een st\u0103p\u00e2nire, am crezut c\u0103 trebuie s\u0103 iau \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele r\u0103zboiului, \u0219i l-am urm\u0103rit pe Ieremia acela cu armele p\u00e2n\u0103 la hotarul Podoliei. \u0218i, prinz\u00e2ndu-l din cale \u00een fuga lui, am b\u0103tut o\u0219tile cu omor mare. El \u00eensu\u0219i \u0219i-a c\u0103utat m\u00e2ntuire \u00een fug\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Sigismund Bathory, trec\u00e2nd apa Nistrului. <\/em><\/p>\n

Acuma, deci, \u00eendeplinind aceste lucruri cu noroc, cu ajutorul lui Dumnezeu, \u0219i s\u0103v\u00e2r\u0219ind cu ostenelile mele ce trebuia pentru m\u00e2ntuirea Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, avem \u021bara aceasta toat\u0103 supt puterea M\u0103riei Sale. Acuma numai de at\u00e2ta ne \u021binem ca, \u00eemp\u0103r\u021bind pretutindeni o\u0219tile noastre s\u0103 silim pe locuitori la supunere. \u0218i nu vom mai z\u0103bovi aici mult\u0103 vreme, ci ne vom \u00eentoarce \u00eendat\u0103 \u00een Ardeal pentru a pune la cale celelalte lucruri, \u0219i ne \u0219i g\u0103sim pe drum. <\/em><\/p>\n

De aceea am voit s\u0103 v\u0103 aduc la cuno\u0219tin\u021b\u0103 acestea Domniilor Voastre, ca s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi c\u0103 nu l\u0103s\u0103m la o parte nimic din ce prive\u0219te m\u00e2ntuirea \u0219i \u00eenaintarea foloaselor Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii. Altfel dorim s\u0103 fi\u021bi Domniile Voastre <\/em>s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n

Din <\/em><\/strong>tab\u0103ra noastr\u0103 la hotarele Moldovei, l\u00e2nga cetatea Hotinului, pe apa Nistrului, <\/em>20 mai 1600\u2033<\/em><\/strong><\/p>\n

Memoriu adresat marelui Duce de Toscana, Ferdinando I de Medici, la 3 februarie 1601<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u2026 \u0218i eu, \u00een aceast\u0103 lupt\u0103, primii de la un turc o suli\u021b\u0103 \u00een piept, pe care o smulsei \u0219i o rupsei cu m\u00e2inile mele. Acum, oricine poate vedea c\u00e2t\u0103 munc\u0103 \u0219i osteneal\u0103 am \u00eendurat \u0219apte ani de-a r\u00e2ndul \u0219i c\u00e2t\u0103 slujb\u0103 am f\u0103cut cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, c\u0103ci am luat de la turci 100 de tunuri \u0219i am oc\u00e2rmuit trei \u021b\u0103ri: \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Transilvania \u0219i Moldova; \u0219i am adus M\u0103riei Sale \u00cemp\u0103ratului 200 de mii de oameni de lupta, pedestra\u0219i \u0219i c\u0103l\u0103ri, cu care am fost totdeauna gata s\u0103 slujesc M\u0103riei Sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am fost \u00eendemnat de o r\u00e2vn\u0103 l\u0103untric\u0103 s\u0103 fac fapte care s\u0103 se \u00eenal\u021be \u00eentru lauda lui Dumnezeu, \u00een slujba cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, iar la urm\u0103 s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t cu cinste ostenelilor mele \u0219i s\u0103 ne aduc\u0103 un nume ve\u0219nic dup\u0103 moarte. Am ajuns la acest sf\u00e2r\u0219it, pierz\u00e2nd toate lucrurile ce le c\u00e2\u0219tigasem din zilele tinere\u021bii p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, \u0219i \u021b\u0103ri, \u0219i averi, \u0219i so\u021bie, \u0219i copii. \u0218i dac\u0103 le-a\u0219 fi pierdut din cauza vr\u0103jma\u0219ilor, sau dac\u0103 mi-ar fi fost luate de vr\u0103jma\u0219, nu m-ar durea at\u00e2t c\u00e2t m\u0103 doare, fiindc\u0103 au fost f\u0103ptuite de aceia de la care a\u0219teptam ajutor \u0219i razim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am fost \u00eendemnat de o r\u00e2vn\u0103 l\u0103untric\u0103 s\u0103 fac fapte care s\u0103 se \u00eenal\u021be \u00eentru lauda lui Dumnezeu, \u00een slujba cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii, iar la urm\u0103 s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t cu cinste ostenelilor mele \u0219i s\u0103 ne aduc\u0103 un nume ve\u0219nic dup\u0103 moarte. Am ajuns la acest sf\u00e2r\u0219it, pierz\u00e2nd toate lucrurile ce le c\u00e2\u0219tigasem din zilele tinere\u021bii p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, \u0219i \u021b\u0103ri, \u0219i averi, \u0219i so\u021bie, \u0219i copii. \u0218i dac\u0103 le-a\u0219 fi pierdut din cauza vr\u0103jma\u0219ilor, sau dac\u0103 mi-ar fi fost luate de vr\u0103jma\u0219, nu m-ar durea at\u00e2t c\u00e2t m\u0103 doare, fiindc\u0103 au fost f\u0103ptuite de aceia de la care a\u0219teptam ajutor \u0219i razim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar Dumnezeu le vede.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen vremea aceasta, oricine poate vedea c\u0103 n-am cru\u021bat nici cheltuieli, nici osteneal\u0103, nici s\u00e2nge, nici propria-mi via\u021b\u0103, ci am purtat r\u0103zboiul a\u0219a de mult\u0103 vreme singur, cu sabia \u00een m\u00e2n\u0103 \u00eensumi, f\u0103r\u0103 s\u0103 am nici fort\u0103re\u021be, nici castele, nici ora\u0219e, nici cel pu\u021bin o cas\u0103 de piatr\u0103 unde s\u0103 m\u0103 retrag, ci abia una singur\u0103 pentru locuin\u021b\u0103.
\n\u0218i fiind din \u021b\u0103ri a\u0219a de \u00eendep\u0103rtate \u0219i necunoscute, nu am pregetat s\u0103 m\u0103 al\u0103tur cu puterile mele \u0219i cu cheltuieli uria\u0219e la cre\u0219tin\u0103tate, nefiind cunoscut de nimeni, \u0219i nici nu le-am f\u0103cut silit de cineva, ci, ca s\u0103 am \u0219i eu un loc \u0219i un nume \u00een cre\u0219tin\u0103tate, am parasit toate celalte prietenii ce le aveam.<\/p>\n

Astfel, rog toat\u0103 cre\u0219tin\u0103tatea s\u0103-mi stea \u00eentr-ajutor, c\u0103ci am pierdut tot, \u0219i \u021b\u0103ri, \u0219i bog\u0103\u021bii, \u0219i so\u021bie, \u0219i copila\u0219i \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, tot ce am avut pe lume.\u201d<\/strong><\/p>\n

\n

AMERICAN\u00a0 \u00ceN ROM\u00c2NIA\u00a0 <\/a><\/p>\n


\nAmericanul Justin Carmack este pasionat de c\u0103l\u0103torii \u015fi, \u00een 2011, c\u00e2nd a
\nplecat \u00eentr-o excursie organizat\u0103 de Universitatea sa \u00een Africa de Sud, a
\nrealizat care este cea mai mare dorin\u0163\u0103 pe care o are. De atunci, Justin
\nbate lumea-n lung \u015fi-n lat. A vizitat p\u00e2n\u0103 acum 63 de \u0163\u0103ri de pe \u015fase
\ncontinente, iar spre sf\u00e2r\u015fitul anului trecut a ajuns \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.
\n1. Cele mai cunoscute c\u0103r\u0163i inspirate de Rom\u00e2nia sunt “Castelul din
\nCarpa\u0163i”, scris\u0103 de Jules Verne, \u015fi “Dracula” lui Bram Stocker.
\n2. Rom\u00e2nia este a noua cea mai mare produc\u0103toare de vin din lume.
\n3. Bancnota de 10 bani, emis\u0103 \u00een 1917, este cea mai mic\u0103 bancnot\u0103
\nprintat\u0103 vreodat\u0103 (dimensiuni 27,5 x 38 mm )
\n4. Motorul avionului cu reac\u0163ie a fost inventat, \u00een 1910, de Henri
\nCoand\u0103, un inventator n\u0103scut la Bucure\u015fti.
\n5. Bucure\u015ftiul de\u0163ine locul al patrulea \u00een topul european al vitezei
\nmedii de conectare la internet
\n6. Soprana Alma Gluck, prima artist\u0103 liric\u0103 ce a reu\u015fit s\u0103 v\u00e2nd\u0103 un
\nmillion de discuri, s-a n\u0103scut la Bucure\u015fti, \u00een data de 11 mai 1884
\n7. Bra\u015fovul este casa uneia dintre cele mai mari biserici gotice
\n(Biserica Neagr\u0103-nr.) situate \u00eentre Viena, \u00een Austria \u015fi Istanbul , Turcia
\n8. Castelul Pele\u015f a fost primul castel european luminat \u00een \u00eentregime de
\ncurent electric. Electricitatea a fost produs\u0103 de propria central\u0103 a
\npalatului, iar sistemul de \u00eenc\u0103lzire, construit \u00een 1888, este \u00eenc\u0103
\nfunc\u0163ional \u015fi este folosit \u015fi \u00een ziua de azi.
\n9. Al doilea cel mai mare ghe\u0163ar subteran, de la Sc\u0103ri\u015foara, se afl\u0103 \u00een
\nMun\u0163ii Bihor, \u00een Rom\u00e2nia. Are un volum de 75.000 de metri cubi \u015fi num\u0103r\u0103
\n3.500 de ani.
\n10. Vampirul Contele Dracula, creat de Bram Stoker, a fost inspirat de
\nprin\u0163ul rom\u00e2n Vlad \u0162epe\u015f, cunoscut ca Vlad the Impaler pentru c\u0103 \u00ee\u015fi tr\u0103gea
\ndu\u015fmanii \u00een \u0163eap\u0103 \u015fi \u00eei l\u0103sa pe marginea drumului.
\n11. Ora\u015ful Timi\u015foara a devenit, \u00een 1889, primul din Europa care a introdus
\niluminatul electric stradal.
\n12. Timi\u015foara a fost \u015fi primul ora\u015f european care a introdus, \u00een 1869,
\ntramvaiele trase de cai.
\n13. Stiloul a fost inventat de craioveanul Petrache Poenaru, care a trait
\n\u00eentre 1799-1875, \u015fi a fost patentat \u00een mai 1827
\n14. Cea mai \u00eenalt\u0103 biseric\u0103 de lemn din lume \u015fi a doua cea mai \u00eenalt\u0103
\nstructur\u0103 din lemn din Europa se g\u0103se\u015fte la S\u0103p\u00e2n\u0163a Peri, \u00een nord-vestul
\nRom\u00e2niei, \u00een Maramure\u015f. Are o cruce cu o \u00een\u0103l\u0163ime de \u015fapte metri, care
\nc\u00e2nt\u0103re\u015fte 400 de kilograme, \u00een v\u00e2rful edificiului de 78 de metri.
\n15. Mini-serialul de televiziune american “Hatfields & McCoys”, cu actorii
\nKevin Costner \u015fi Bill Paxton, s-a filmat \u00een Rom\u00e2nia.
\n16. Omul de \u015ftiin\u0163\u0103 care a descoperit insulina a fost Nicolae Paulescu,
\nun rom\u00e2n, care a botezat-o ini\u0163ial pancrein\u0103. Chiar dac\u0103 doi cercet\u0103tori
\ncanadieni au primit premiul Nobel, \u00een 1923, pentru studiul insulinei, munca
\nde pionierat f\u0103cut\u0103 de Paulescu \u00een domeniul diabetului a fost pe deplin
\nrecunoscut\u0103.
\n17. Filmul Could Mountain s-a filmat \u00een Rom\u00e2nia
\n18. Canalul Dun\u0103re – Marea Neagr\u0103, din sud-estul Rom\u00e2niei, este a treia
\ncea mai lung\u0103 rut\u0103 navigabil\u0103 f\u0103cut\u0103 de m\u00e2na omului, dup\u0103 Suez \u015fi Canalul
\nPanama.
\n19. Cele mai timpurii fosile ale lui homo sapiens de pe teritoriul
\nEuropei, cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au fost descoperite \u00een 2002, \u00een
\nsud-vestul Rom\u00e2niei, \u00een Pe\u015ftera Oaselor. Vechimea fosilelor este estimat\u0103
\n\u00eentre 37.800 \u015fi 42.000 de ani.
\n20. Biserica Unitarian\u0103 a fost fondat\u0103 \u00een Transilvania, unde s-a n\u0103scut
\nFrancis David, \u00een 1510 .
\n21.Ora\u015ful Constan\u0163a din ziua de azi a fost asociat, \u00een vechime, cu
\nlegenda Iason \u015fi Argonau\u0163ii, care s-au \u00eembarcat \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 din
\nGrecia c\u0103tre actuala Georgie, de-a lungul coastei M\u0103rii Negre, \u00een c\u0103utarea
\nL\u00e2nii de Aur.
\n22. Mun\u0163ii Carpa\u0163i ad\u0103postesc una dintre cele mai mari p\u0103duri virgine din
\nEuropa, \u00een ad\u00e2ncurile c\u0103reia s\u0103l\u0103\u015fuiesc 400 de specii de mamifere, inclusiv
\ncapra neagr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Aproape 60% din popula\u0163ia de ur\u015fi bruni din Europa
\ntr\u0103ie\u015fte \u00een Mun\u0163ii Carpa\u0163i.
\n23. Limba rom\u00e2n\u0103 are o vechime de 1.700 de ani
\n24. Biserica Neagr\u0103 din Bra\u015fov de\u0163ine cea mai mare org\u0103 din Europa, cu
\n4.000 de tuburi. Tot aici se g\u0103se\u015fte \u015fi cel mai mare clopot din Rom\u00e2nia,
\ncare c\u00e2nt\u0103re\u015fte 6.3 tone.
\n25. Fluviul Dun\u0103rea se \u00eentinde pe 2.860 de kilometri de la punctul din
\ncare izvor\u0103\u015fte, \u00een P\u0103durea Neagr\u0103 din Germania , p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103.
\nChair \u00eenainte s\u0103 ajung\u0103 la mare formeaz\u0103 a doua cea mai mare \u015fi mai bine
\nconservat\u0103 delt\u0103 din Europa: 5.050 de kilometri p\u0103tra\u0163i de r\u00e2uri, canale,
\ninsule de stuf \u015fi mla\u015ftini.
\n26. Actorul care a interpretat pentru prima dat\u0103 rolul lui Tarzan a fost
\nrom\u00e2nul Johnny Weissmuller, care a jucat \u00een filmul “Trazan, omul maimu\u0163\u0103”,
\n\u00een 1932.
\n27. Statuia regelui dac Decebal, s\u0103pat\u0103 \u00een malul stancos al Dun\u0103rii, este
\ncea mai \u00eenalt\u0103 sculptur\u0103 \u00een piatr\u0103 din Europa: 55 de metri.
\n28. Rom\u00e2nia este cunoscut\u0103 pentru c\u0103 are una dintre cele mai mari
\npopula\u0163ii de \u0163igani din Europa.
\n29. Inventatorul rom\u00e2n Traian Vuia a fost primul european care a
\nconstruit \u015fi a zburat cu un aeroplan automobil autopropulsat, cu aripi
\nfixe, la 18 martie 1906.
\n30. Prima not\u0103 de 10 de la Jocurile Olimpice de Gimnastic\u0103 a fost
\nob\u0163inut\u0103 de gimnasta Nadia Com\u0103neci din Rom\u00e2nia. Nota a fost primit\u0103 dup\u0103
\nevolu\u0163ia de la Montreal , \u00een Canada , \u00een 1976.
\n31. Numele Rom\u00e2nia vine din cuv\u00e2ntul latin “romanus”, care \u00eenseamn\u0103
\ncet\u0103\u0163ean al Imperiului Roman.
\n32. M\u0103n\u0103stirea Vorone\u0163 din Moldova este considerat\u0103 varianta rom\u00e2neasc\u0103 a
\nCapelei Sixtine.
\n33. Trei t\u0103bli\u0163e din lut, din jurul anului 5.300 \u00eenainte de Hristos,
\ndescoperite l\u00e2ng\u0103 satul T\u0103rt\u0103ria, \u00een centrul Rom\u00e2niei, au iscat discu\u0163ii
\naprinse \u00eentre arheologi, printre ace\u015ftia fiind \u015fi unii care sus\u0163in c\u0103
\nsimbolurile ar reprezenta cea mai veche form\u0103 de scriere din lume.
\n34. Palatul Parlamentului din Bucure\u015fti este a doua cea mai mare cl\u0103dire
\ndin lume, dup\u0103 cea a Pentagonului din SUA <\/a><\/p>\n<\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile Bancila<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nae Ionescu. Un cavaler prestant al spiritului<\/a><\/p>\n

Editura: Eikon<\/a><\/p>\n

Pentru Profesorul nostru, un prieten, o discu\u0163ie cu oarecine, o lupt\u0103, un articol, o prelegere erau la fel de \u00eensemnate. Ceea ce-l interesa era via\u0163a integral\u0103, ca suprem\u0103 aventur\u0103 adus\u0103 ofrand\u0103 cre\u015fterii vie\u0163ii generale, \u015fi nu se selec\u0163iona pe el \u00eensu\u015fi, ceea ce implic\u0103 \u00eentotdeauna oarecare artificialitate, pentru a se manifesta \u00eentr-un anume fel, cum nu era \u00een ansamblu. A primi un cunoscut, a a\u015feza c\u0103r\u0163ile \u00een rafturile unei biblioteci, a face ordine la un \u201eoficiu de libr\u0103rie\u201c, a cerceta registrele \u015fi rulajul unei mari institu\u0163ii financiare erau pentru Nae Ionescu fapte tot at\u00e2t de importante ca \u015fi a cunoa\u015fte o carte de filozofie ori a stabili jaloanele unui studiu.<\/strong><\/p>\n

Totul avea pre\u0163 pentru el doar prin echivalen\u0163a de via\u0163\u0103, de spirit, \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 via\u0163a sa a avut un fel de egalitate, f\u0103r\u0103 a fi fost niciodat\u0103 egal\u0103 cu aceea a oamenilor obi\u015fnui\u0163i. Peste complexitatea lui, alc\u0103tuit\u0103 din at\u00e2tea antinomii constitu\u0163ionale, era deci \u015fi un fel de curioas\u0103 omogenitate, care imprima vraj\u0103 \u015fi dinamism de via\u0163\u0103 \u00een manifest\u0103ri. De aceea, oric\u00e2t ar \u00eencerca spiritele analitice s\u0103 pun\u0103 ordine definitiv\u0103 \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 sensuri complete \u00een aceast\u0103 \u0163es\u0103tur\u0103 sufleteasc\u0103, dominat\u0103 de acela\u015fi suflu al vie\u0163ii \u015fi de un acela\u015fi \u00een\u0163eles al valorii, \u00een toate gesturile pe cari le f\u0103cea, credem c\u0103 destinul lui Nae Ionescu s-ar v\u0103di cel mai apropiat nu \u00eentr-o expunere pur abstract\u0103, ci \u00eentr-o \u201evia\u0163\u0103\u201c, \u00eentr-un roman, \u00eentr-o istorie.<\/p>\n

Liviu Popp<\/strong><\/p>\n

Adevarul despre operele lui Brancusi<\/em><\/strong><\/strong><\/p>\n

Am aflat de la un doctor de aici, care acum este mort (a murit in 1999) si care a locuit l\u00e2nga Tg.Jiu. Parintii sai au fost directori la scolile din Tg Jiu: cea de baieti si cea de fete.<\/p>\n

Tatal sau, Matei Stoicoiu, a cumparat o casa chiar in Tg.Jiu ca sa fie aproape de scoala.
\nIntr- o vara, c\u00e2nd se plimba prin parcul dela Tg.Jiu l-a int\u00e2lnit pe Br\u00e2ncusi in parc.Ei se cunosteau, caci fusesera colegi in clasele primare.<\/p>\n

L-a intrebat de ce a venit, iar el a spus ca a venit ca sa cerceteze locul in parc, unde sa amplaseze niste monumente, care au fost comandate in memoria eroilor din primul razboi mondial.<\/p>\n

Apoi Matei i-a spus ca o sa-i faca cunostiinta cu fiul sau, doctorul de care v-am spus, Traian Stoicoiu.<\/p>\n

Astfel ca atunci c\u00e2nd Traian l-a cunoscut pe Br\u00e2ncusi, a ramas impresionat. Traian era suparat c\u00e2nd imi povestea cum comunistii au schimbat adevaratele nume ale operelor lui Br\u00e2ncusi si anume:<\/p>\n

Coloana nu\u00a0 se chema \u201cColoana infinitului\u201d, ci \u201cColoana sacrificiului infinit\u201d dat de eroii nostri.<\/p>\n

Pe de alta parte, daca numarati modulele din care este alcatuita coloana, veti obtine un numar care reprezinta anul c\u00e2nd a fost primul razboi mondial si se termina cu o jumatate din modul, adica reprezinta jumatatea anului respectiv.<\/p>\n

Al doilea monument, asa cum l-a conceput Br\u00e2ncusi, este o masa inconjurata de 12 scaune. Aceasta\u00a0 nu se chema \u201cMasa tacerii\u201d, ci \u201cMasa apostolilor neamului\u201d (cele 12 scaune), iar in mijloc s-ar afla Iisus Christos (masa).<\/p>\n

Al treilea monument arata ca o poarta, dar nici pe departe nu este poarta. Deci, nu se numea \u201cPoarta sarutului\u201d, ci monumentul \u201cIntregirii neamului\u201d, deoarece fiecare st\u00e2lp este alcatuit din 4 st\u00e2lpi uniti sus cu o grinda. Sarutul mai inseamna si unitate. Deci acestea reprezinta 8 regiuni care trebuiau sa se alipeasca patriei mame, Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Trebuie sa stie lumea ca Br\u00e2ncusi a fost un sculptor simbolist. Comunistilor nu le-au placut numele date de Br\u00e2ncusi, operelor lui. De atunci a ramas asa, iar romanii parca sunt drogati, nu vor sa schimbe nimic.<\/p>\n

Doctorul inainte de a muri, mi-a spus sa transmit in tara aceste lucruri pe care el le stia perfect.
\nCu stima, Liviu Popp<\/p>\n

Mesaj primit cu rugamintea de a-l da mai departe!
\nCaldura sufleteasca, lumina si iubire \u2013 Constantin<\/p>\n

Sistemul poetic Astalos<\/em><\/strong><\/p>\n

Deodat\u0103 mitul boem bucure\u015ftean (35 de ani) \u015fi cel\u00a0 – jum\u0103tatea symbolon-ului – parizian (al\u0163i 35 de ani) cu numele lui George(s) Astalos se materializeaz\u0103 \u00eentr-un sistem poetic bibliofil, o arhitectur\u0103 de balad\u0103-c\u00e2ntec sub cupola comediei, un autodafe \u00een \u0163epe gata inflamabile. Cartierul copil\u0103riei \u00eei salut\u0103, in spe, versul curg\u00e2nd tot pe sub podul Mirabeau, \u00eempreun\u0103 cu al lui Apollinaire. Parc\u0103 s-ar insinua o caligrafie br\u00e2ncu\u015fian-claudelian\u0103 peste transparen\u0163a scrisei pietre tombale a Vame\u015fului. N-o mai fi r\u0103sun\u00e2nd nici Valea Pl\u00e2ngerii, nici critica, dar exegetul exist\u0103, Alain Vuillemin. \u0162\u0103ri \u015fi teatre, \u00eens\u0103\u015fi provincia noastr\u0103 (\u201esingura ei \u015fans\u0103 e valoarea\u201d) \u00eel jucar\u0103 \u015fi spre aducerea de cronici, alt\u0103 istorie plin\u0103 de semn\u0103turi euro-americane. Noroc cu traducerea \u00een \u0163ig\u0103ne\u015fte \u015fi recitalurile \u00een pu\u015fc\u0103rii. Pe la televiziune, iar, cu Vasile Mihalcea, cur\u00e2nd \u015fi cu Mircea C\u0103rt\u0103rescu. Ne bucur\u0103m mai mul\u0163i de Bucure\u015fti, oricum, p\u00e2n\u0103-n Hotarele \u015fi Str\u0103ule\u015fti 2. Ecce T\u00e2mplarul!<\/p>\n

I-o fi p\u0103rut periferie p\u0103str\u0103toare de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 pe acolo Parisul, dar ce francofonie \u00eel aduce – ori dor de P\u00e2c\u0103, de Ahoe, cu Alexandru Penciu, \u00eentre poezie \u015fi rugby \u2013 s\u0103-\u015fi (re)fac\u0103 din Bucure\u015fti un ora\u015f-banlieu al (rom\u00e2no-)francezei? O oper\u0103, \u00een fine la vedere, belvedere, leac la franco(-rom\u00e2no)fobie, la ego \u015fi latrie. Paris\/1992, \u201eA la rencontre de la poesie\u201d, retip\u0103rit bibliofil la Bucure\u015fti\/2006, postfa\u0163\u0103 la rhetoriques\/interdits en roumanie 1958\/1989: \u201eEffectivement, c\u2019est en France que mes obessions s\u2019ordonnerent et qu\u2019elles s\u2019organiserent en systeme poetique.\u201d S\u0103-\u015fi fi c\u0103ut\u00e2nd sistemul r\u0103mas ori tradus \u00een francez\u0103 haosul originar de acas\u0103, ca spre o recunoa\u015ftere neverosimil\u0103?\u00a0 S\u0103 n\u0103z\u0103reasc\u0103, via obsesia apei, c\u0103pitanul Nemo, spate-n spate cu le vieu capitain al lui Baudelaire?<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 s\u0103 ne fi citit, en gros, dramaturgul, editura Capitol i s-a dedicat, \u00een exclusivitate, public\u00e2nd \u00een 2004, trilogii parablagiene, post-arghezian-pariziene, le francais du Danube \u2013 \u00een fapt un Astalos geam\u0103n lui Apostu, muzical-sculptural, autotradus-original:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SATIRES EXPRESS \/ Comedies<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cambriolage a sec<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Chaussures de dames<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Les bonnes odeurs<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019INSOUMISSION 7Reveries sceniques<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Une priere de trop<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Parole de sable<\/p>\n

La pomme<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 HISORIKON \/ theatre punctuel<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019echafaud<\/p>\n

Robespierre<\/p>\n

Napoleon<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 DRACULA ET SES DOUBLES \/ Theatre historique<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Le vrai visage de Dracula<\/p>\n

Le bal du cimitiere<\/p>\n

Coup de sifflet<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 LES ANGES DU POUVOIR \/ Thetre de l\u2019intrusion<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Notre the cotidien<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019apotheose du vide<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La pancarte<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SANS ISSUE \/ Theatre de l\u2019alienation<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Qu\u2019allons nous faire sans Willi<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mademoiselle Helsinka<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Le Puits<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 L\u2019AMPREINTE DE L\u2019EXIL \/ Theatre politique<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Caviar vodka et bye bye<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Le sel de l\u2019exil<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Retour au bercail<\/p>\n

Astfel de titluri, c\u00e2te trei, hai-ku, \u00een derulare de boul de neige, (pro)creeaz\u0103 partea (leului) teatral\u0103 din sistemul poetic Astalos. Cum \u00eensu\u015fi lui Balzac i s-a revelat, \u00een conversa\u0163ie cu sora sa, c\u0103 opera i se va universaliza deodat\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentr-o comedie uman\u0103. Triadice empatic sunt \u015fi<\/p>\n

UTOPIES\/Essais<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A la rencontre de l\u2019argot<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La vocation de la poesie a l\u2019ere de la technologie<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La pluridimensionalite du theatre<\/p>\n

\u00cen 2006, Editura Capitol public\u0103 HERR HAUPTMAN\/autofiction romanesque. Tot \u00een acest an apar cinci volume de poezie, cronologie a sistemului poetic Astalos:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 BLUE JEANS\/Poemes<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 symbole mineur d\u2019une frustraion majeure<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 reves d\u2019un jeune indomtable<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 poemes 1950\/1960<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 RHRTORIQUES<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 interdites en roumanie 1958\/1989<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 poemes 1958\/1968<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 AQUA MATER<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 poemes \/bucarest 1968 \/ paris 1973<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 SYMETRIES<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Poemes \/ bucarest 1985 \/ paris 1999<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 THALIA SONGS<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ballades \/ theatre<\/p>\n

Dintru \u00eenceput – Stigmate bleu (finalul poemului:)<\/p>\n

Regadez-vous dans la glace<\/p>\n

\u00a0et vous verrez<\/p>\n

de quoi vouz avez<\/p>\n

L\u2019AIR<\/p>\n

visele-simbol-frustrare mai \u0163in de Dumnezeu \u2013 \u201eDieu lui-meme voulait la poesie\u201d -, de p\u0103rin\u0163i \u015fi arti\u015fti (reverend pere Franz Astalosh, mon pere Gustav Astalosh, sculpteur Alexandre Calder). Retoricele-rugby-bordel se se redeseaneaz\u0103 cu singaporenii v\u0103zu\u0163i de Ahoe-Astalos. Reajuns Thales \u2013 \u201ele systeme poetique dans aqua mater\u201d (Alain Vuillemin) \u2013<\/p>\n

prenons la route<\/p>\n

des grandes migrations<\/p>\n

exode sublime<\/p>\n

vers d\u2019autres riviers<\/p>\n

en quete<\/p>\n

DE POISSONS ESSENTIELS<\/p>\n

Simetriile alegorice, aliniate dreapta, spre inedite, \u201emon atavism\u201d, mereu ilustrate \u00een canon, \u00een balans, cu greu se pot cita, destructura,delettra, ca \u015fi cum poezia lui Astalos, \u00eenainte de a fi teatru-balad\u0103, poate autosacramental, poate get-beget politic, ar fi sculptur\u0103, oricum arborat\u0103 \u00eentre Apostu \u015fi Tudor George, \u00een versiunea aceasta baroc-bibliofil\u0103, fie ea \u015fi intermediar\u0103 spre Pleiade…<\/p>\n

UNE TERRE<\/p>\n

pour aimer<\/p>\n

et une terre pour hair<\/p>\n

une terre pour mourir<\/p>\n

et une terre pour veiller<\/p>\n

aimer de longs silences<\/p>\n

hair de plombs<\/p>\n

mourir d\u2019inacheve<\/p>\n

de ventre plein impunement<\/p>\n

RENAITRE<\/p>\n

Be\u0163ia franc-eufonic\u0103 a baladei \u2013 La ballade d\u2019un bal etrange \u2013 paradeaz\u0103, \u00eentr-un guignol-Astalos, dezvelitori de statui, soldatul necunoascut, v\u00e2nz\u0103torul de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103ri, un \u015farpe din de\u015fert, o femeie din de\u015fert, Dracula \u015fi Draculina, un asasin b\u0103nuit, tot \u00eentru exil-Paris, \u00een ureche cu Villon \u015fi Miori\u0163a-Me\u015fterul:<\/p>\n

Il etait une foi \/ la legende d\u2019un roi<\/p>\n

Roi haut en couleurs \/ nomme l\u2019Empaleur<\/p>\n

*<\/p>\n

Qu\u2019un serpant qui danse<\/p>\n

*<\/p>\n

Paris Paris la ville des villes<\/p>\n

Paris mon beaux pays d\u2019exil<\/p>\n

*<\/p>\n

Chez Take Ianke et Kader<\/p>\n

Qu\u2019on boive un verre qu\u2019on boive un verre<\/p>\n

*<\/p>\n

P\u00e2c\u0103 Ionesco Vlad des sans faille<\/p>\n

Apostu Roman Ahoe-le-vrai<\/p>\n

Am ajuns la Auto sonnet \/ a ma propre memoire…<\/p>\n

Il arrosa ses potes de vrai portraits<\/p>\n

George Anca<\/strong><\/p>\n

APOLLO \u00ceN OLTENIA<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cOmul a venit \u00een contact mai \u00eent\u00e2i cu zgomotul \u015fi apoi cu sunetul muzical\u201d (Ion Dumitrescu, vide Un clasic modern Ion Dumitrescu<\/em>, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2006). Richard Wagner se intereseaz\u0103 \u201edac\u0103 ave\u0163i \u00een Bucure\u015fti o orchestr\u0103 care s\u0103 poat\u0103 interpreta bini\u015for o simfonie de Beethoven\u201d – t\u0103cere – \u201eei bine, domnul meu, nu sunte\u0163i \u00eenc\u0103 civiliza\u0163i\u201d. \u201eOmul se poate considera civilizat numai \u00een m\u0103sura \u00een care \u00een\u0163elege un suflet de pisic\u0103\u201d (Bernard Shaw). \u201eNu se poate muzician f\u0103r\u0103 pisic\u0103\u201d (Cecilia Ni\u0163ulescu-Lupu). Wagner \u201ecaut\u0103 efecte noi acolo unde nu se g\u0103sesc dec\u00e2t defecte \u015fi neant\u201d. (Nicolae Filimon)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toate citate de Ion Dumitrescu, \u00een filele sale de calendar, ca \u015fi din p\u0103rintele profesor Nae Popescu (era preferatul nostru\u201d): \u201e\u015ei s-a suit Nicodim-Sf\u00e2ntul la Tismana, pe-un buric de munte, la locul ce-i zicea ‘La Pi\u015f\u0103toare’, c\u0103 izvodea fir de ap\u0103 limpede ce se pr\u0103v\u0103lea \u00een pr\u0103pastie, \u015fi-a ales acolo scaun de m\u00e2n\u0103stire\u201d. Compozitorul membru al Institutului Fran\u0163ei: \u201etrebuie c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva misterios \u00een Oltenia, acolo, \u00een ad\u00e2ncurile de unde pornesc iradia\u0163iile emo\u0163ionale care transform\u0103 c\u00e2ntecele \u00een vr\u0103ji, \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163ele \u00een p\u0103s\u0103ri m\u0103iestre\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ilinca Dumitrescu, \u00eentr-un interviu: \u201eFratele tat\u0103lui meu a fost compozitorul Gheorghe Dumitrescu. Cei trei veri primari \u2013 muzicieni: violonistul \u015fi compozitorul \u015etefan Rodescu (stabilit la Paris de mul\u0163i ani, concert-maestru solist al uneia dintre cele mai importante orchestre franceze \u2013 \u201e\u00cele-de-France\u201d) \u015fi so\u0163ia sa, Marie-Laure, violonist\u0103 de origine francez\u0103; pianistul \u015fi compozitorul Tudor Dumitrescu, disp\u0103rut tragic la cutremurul din 1977; pianista \u015fi profesoara Oana Velcovici-R\u0103dulescu \u015fi so\u0163ul s\u0103u Corneliu R\u0103dulescu, la r\u00e2ndul s\u0103u pianist \u015fi profesor. A\u015f mai aminti \u015fi pe unchiul Alexandru \u015eerban, actor, societar al Teatrului Na\u0163ional din Cluj, frate al bunicului meu din partea mamei, Nicolae \u015eerban. Sau, \u015fi mai demult, \u00een sec. al XIX-lea, pe pictorul Dumitru Marinescu \u2013 rud\u0103 din partea bunicii mele materne \u2013, stabilit \u00een Fran\u0163a \u015fi av\u00e2nd carier\u0103 \u00een epoc\u0103. Mai sunt \u015fi al\u0163ii, familia mea are multe ramifica\u0163ii. \/…\/ \u015ei, a\u015fa cum spunea mama mea \u00een poezia \u201eLeb\u0103da\u201d: \u201eG\u00e2tul t\u0103u,\/ Ca o crava\u015f\u0103 de filde\u015f,\/ \u0162ine-l drept peste ape\u2026\/\/ Ochiul t\u0103u, \/ \u0162int\u0103 spre cer \u2026\/ Ceru-i aproape\u2026\/\/ Str\u00e2nge umbra florilor\/ Sub aripa ta,\/ \u015ei prive\u015fte mereu spre \u00eenalt,\/ Sufletul meu, \/ Leb\u0103da mea\u2026\u201d. O poezie-testament.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cGheorghe Dumitrescu (1914-1996) <\/strong>face parte dintre acei compozitori care s-au identificat cu spiritual c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc \u015fi a creat \u00een acest sens un num\u0103r mare de lucr\u0103ri cantabile, simple, deosebit de accesibile. <\/strong>Lista opusurilor sale de-a dreptul impresionant\u0103, cuprinz\u00e2nd toate genurile musicale;c\u00e2ntece de mas\u0103, muzic\u0103 instrumental\u0103, muzic\u0103 de camer\u0103, lucr\u0103ri simfonice, lucr\u0103ri concertante, ample opera \u015fi oratorii, muzic\u0103 de scen\u0103, \u015fi muzic\u0103 de film. Muzica vocal\u0103 – \u015fi mai ales cea coral\u0103- constituie o dimensiune important\u0103 a crea\u0163iei sale, cea mai apropiat\u0103 de temperamental s\u0103u artistic, \u015fi con\u0163ine un num\u0103r mare de piese concepute pentru cor de voci egale, cor mixt \u015fi cor b\u0103rb\u0103tesc. Multe din crea\u0163iile sale corale au fost incluse \u00een crea\u0163iile sale vocal-simfonice \u015fi de oper\u0103: oratoriul Tudor Vladimirescu, Cantata festiv\u0103, <\/em>operele Ion Vod\u0103 cel cumplit, Me\u015fterul Manole, <\/em>dar \u015fi crea\u0163ii a cappella: Foicica bobului, C\u00e2ntec din Oa\u015f, C\u00e2ntecele Oltului.<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/a>Tudor Dumitrescu a debutat \u00een calitate de pianist \u00een timpul liceului, particip\u00e2nd la concertele de tineret sus\u0163inute de Ateneul Rom\u00e2n<\/a>. Au urmat recitaluri la Radioteleviziune \u015fi participarea la Festivalul Na\u0163ional al Tinerilor Muzicieni. De-a lungul carierei sale, sus\u0163ine \u00een \u0163ar\u0103 recitaluri individuale, al\u0103turi de orchestre<\/a> simfonice (Bucure\u015fti, Cluj-Napoca<\/a>, Satu Mare<\/a>, Craiova<\/a>, Timi\u015foara<\/a>, Ia\u015fi<\/a>, Sibiu<\/a>, Gala\u0163i<\/a>) sau \u00een diferite ansambluri<\/a> camerale<\/a>. Este prezent \u00een emisiuni radiofonice<\/a> \u015fi televizate<\/a>. Este remarcat pentru prima oar\u0103 \u00een afara \u0163\u0103rii la edi\u0163ia din 1973 a Festivalului Interforum, organizat la Fert\u0151d<\/a>, Ungaria<\/a>; piesa cu care intr\u0103 \u00een concurs este Sonata<\/em> de Franz Liszt<\/a>.[<\/a> Peste hotare, mai sus\u0163ine recitaluri la Weimar, Geneva \u015fi \u00een Polonia<\/a>, fiind acompaniat de filarmonicele din Jena<\/a> \u015fi Weimar. Repertoriul s\u0103u include lucr\u0103ri<\/a> de Domenico Scarlatti<\/a>, Johann Sebastian Bach<\/a>, Joseph Haydn<\/a>, Ludwig van Beethoven<\/a>, Fr\u00e9d\u00e9ric Chopin<\/a>, Franz Liszt<\/a>, Johannes Brahms<\/a>, Piotr Ilici Ceaikovski<\/a>, Serghei Rahmaninov<\/a>, Alecsandr Skriabin<\/a>, Serghei Prokofiev<\/a>, George Enescu<\/a> etc. Discografia<\/a> sa cuprinde \u00eenregistr\u0103ri din concert efectuate de Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103<\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 T\u00e2n\u0103rul compozitor a scris piese pentru pian<\/a>, lieduri<\/a>, o lucrare pentru violoncel<\/a> solo, un sextet<\/a> pentru corn francez<\/a> \u015fi coarde<\/a> \u015f.a. \u00cen viziunea compozitorului Doru Popovici<\/a>, muzicii lui Dumitrescu \u201enu-i lipse\u015fte cantabilitatea de ampl\u0103 respira\u0163ie, dup\u0103 cum nici combina\u0163iile <\/em>armonice<\/a> <\/em>cromatice<\/a> \u00eendr\u0103zne\u0163e nu \u00eei sunt necunoscute. Relev\u0103 o mare afinitate pentru varietatea <\/em>ritmic\u0103<\/a> \u015fi <\/em>timbral\u0103<\/a> \u015fi, totodat\u0103, un apreciabil sim\u0163 al <\/em>arhitecturii<\/a>. Muzica lui \u2013 ca \u015fi arta-i interpretativ\u0103 \u2013 se \u00eenscrie \u00een orbita unui <\/em>neoromantism<\/a> cu nostalgii <\/em>clasice<\/a>. Nu odat\u0103 recurge la <\/em>intona\u0163ii populare<\/a>, pe care reu\u015fe\u015fte s\u0103 le \u00ab<\/em>alchemizeze<\/a>\u00bb \u015fi s\u0103 le integreze expresiv \u00een nelini\u015ftitul s\u0103u discurs sonor.<\/em>\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ultimul proiect de program al lui Dumitrescu, redactat cu c\u00e2teva zile \u00eenaintea cutremurului, viza un recital pianistic la Ateneul Rom\u00e2n, \u00een luna aprilie. El cuprindea Sonatele op. 9, nr. 4 (\u00een Mi\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0major) \u015fi op. 10, nr. 2 (\u00een Re major) de Ludwig van Beethoven \u015fi Sonata \u00een fa minor, op. 5, de Johannes Brahms.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ilinca Dumitrescu are o discografie semnificativ\u0103, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi S.U.A., cu lucr\u0103ri de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate \u00een 1986 de c\u0103tre “International Record Critics Award”, reunit la New York, printre cele mai bune albume ale anului, st\u00e2nd al\u0103turi de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Placido Domingo, cf. articolului “Cele mai bune discuri ale anului” \u00een “Journal de Gen\u00e8ve”,19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu. Repertoriul s\u0103u extrem de vast include lucr\u0103ri din epoci \u015fi stiluri diverse – concerte cu orchestr\u0103 (marile opusuri din crea\u0163ia clasic\u0103 \u015fi romantic\u0103), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Chopin, Schumann, Schubert), muzic\u0103 de camer\u0103, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii rom\u00e2ne\u015fti clasice \u015fi contemporane, dar \u015fi a crea\u0163iei universale din sec.XX.
\n<\/a>Iar familia Dumitrescu. M\u0103 g\u00e2ndisem, actually, la imnuri. De ce v\u0103zusem skalzii epici, p\u00e2n\u0103 la Wagner, printre himnodi\u015fti? Atunci \u015fi Poem psaltic <\/em>(1940) de Gheorghe Dumitrescu ori Symphony of Psalms <\/em>de Igor Stravinsky. Iar\u0103\u015fi Homer, protoepic, muzical, cu Phoebus Apollo (de tine c\u00e2nt\u0103 \u015fi leb\u0103da cu voce limpede b\u0103t\u00e2nd din aripi), Apollo Pythianul (c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u00eenstruneaz\u0103 lira \u00een imnuri despre darurile zeilor \u015fi suferin\u0163ele oamenilor, Gra\u0163iile pletoase \u015fi anotimpurile vesele danseaz\u0103 cu Armonia, Hebe, Afrodita), Apollo Delianu (cel mai dulce c\u00e2nt\u0103re\u0163, orbul din st\u00e2ncosul Chios), nu f\u0103r\u0103 Pan (pantes – delect\u00e2nd toate inimile cu fluierele-i de trestie, ne\u00eentrecut nici de p\u0103s\u0103ri, \u00eentre coruri de nimfe \u015fi ecouri).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen Vede, nada este \u015fi sunet \u015fi zgomot. Ca \u015fi logosul, shabda Brahman este dumnezeul cuv\u00e2nt. Universul se na\u015fte din sunet \u015fi dispare prin el. Agni, te chem \u2013 \u00eencepe Rigveda. Om, glorie \u00eentru Samaveda . Revars\u0103-te, o, Soma, dulce degustului lui Indra (\u00eentreaga mandala\/cartea a 9-a a Rigveda<\/em>, ca \u015fi bun\u0103 parte din Samaveda<\/em> sunt dedicate po\u0163iunii mistice Soma Pavamana). Faraonicul Anten glorific\u0103 soarele divin \u2013 o, singur zeu, cum altul nu mai este \u2013 \u00een consonan\u0163\u0103 cu Psalmul 104.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Soma olteneasc\u0103 va fi transform\u00e2nd muzica \u015fi \u00een doctorate e.g.:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ion Dumitrescu \u2013 Idealuri \u015fi afirm\u0103ri \u2013 <\/em>Lumini\u0163a-Carmen Gheorghe (\u201eSe remarc\u0103 op\u0163iunea sa pentru estetica clasic\u0103 (\u00een crea\u0163ia simfonic\u0103 predomin\u0103 forma de sonat\u0103, suit\u0103, lied), care se \u00eembin\u0103 cu predilec\u0163ia pentru genuri populare specifice folclorului rom\u00e2nesc (doina, balada, c\u00e2ntecul \u015fi jocul popular)\u201d;<\/p>\n

Dramaturgia \u015fi retorica muzicii \u00een liturghie, \u00een c\u00e2ntul vocal cultic cre\u015ftin \u2013 <\/em>Theodore Coresi (\u201e…lucrarea focalizeaz\u0103 valori ale muzicii de cult \u00een limba greac\u0103, latin\u0103, german\u0103 \u2013 ca expresii ale celor trei mari confesiuni \u2013 la care se adaug\u0103 limba francez\u0103, rus\u0103, bulgar\u0103 \u015fi mai ales rom\u00e2n\u0103. Toate lucr\u0103rile analizate sunt urm\u0103rite din punctele de vedere ale evolu\u0163iei retoricii \u015fi dramaturgiei, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 tr\u0103s\u0103turi stilistice inedite, utile unor interpret\u0103ri adecvate din perspective ecumenice.\u201d);<\/p>\n

Mariologia \u00een muzica rom\u00e2neasc\u0103 de tradi\u0163ie bizantin\u0103, sec. XIX-XX\u00a0 – <\/em>Eugen-Dan Dr\u0103goi (\u201elucrarea de fa\u0163\u0103, prin structura ei \u015fi modul \u00een care \u00eembin\u0103 abord\u0103ri diferite (teologie dogmatic\u0103, traductologie, istorie a cultului, muzicologie, bizantinologie etc.) reu\u015fe\u015fte s\u0103 impun\u0103 o nou\u0103 privire asupra unui vast domeniu de cercetare cum este mariologia muzical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de tradi\u0163ie bizantin\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 transdisciplinar\u0103 \u015fi integratoare.\u201d);<\/p>\n

Armonica de gur\u0103 \u2013 aceast\u0103 necunoscut\u0103 \u2013<\/em> <\/strong>Cornel Ionescu;<\/p>\n

Cultura muzical\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de tradi\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 bizantin\u0103 din zona Neam\u0163 \u2013 secolele XVIII \u2013 XX\u00a0 – <\/em>Pavel Lungu (\u201e \u00cen partea a II-a intitulat\u0103 \u201eReprezentan\u0163ii culturii muzicale de tradi\u0163ie bizantin\u0103 din M\u00e2n\u0103stirea Neam\u0163 de la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea p\u00e2n\u0103 la 1819\u201d sunt prezenta\u0163i: Anastasie Vaias, Iosif Moldoveanul Schismonahul, Zosimo Monahul, Theodor Popovici, Visarion Ieromonahul, Dorothei Iordachin Ieromonahul, Agapie R\u00e2scanu Schismonahul. Apoi se refer\u0103 la contribu\u0163iile altor personalit\u0103\u0163i monahale de la m\u00e2n\u0103stirile din zona Neam\u0163 \u2013 Bistri\u0163a \u2013 Ceahl\u0103u, pentru a \u00eencheia cu seminariile monahale \u015fi \u015fcolile biserice\u015fti de la M\u00e2n\u0103stirea Neam\u0163.\u201d);<\/p>\n

Muzica un reper al interpret\u0103rii actorice\u015fti \u2013 <\/em>Mitic\u0103 Lupu (\u201eteatrul ca muzic\u0103, filmul muzical, spectacolul muzical de televiziune, teatrul muzical. Lucrarea se \u00eencheie cu problemele aplicative ale form\u0103rii interpret\u0103rii actorice\u015fti prin muzic\u0103: vocea \u015fi tehnica vocal\u0103, urechea, dramaturgia muzical\u0103 \u015fi preg\u0103tirea spectacolului.);<\/p>\n

Colindul tradi\u0163ional din M\u0103rginimea Sibiului \u2013<\/em> Paul Valentin Miereanu;<\/p>\n

Vocea uman\u0103 \u00een complexul instrumentelor muzicale \u2013 <\/em>Radu Mihu\u0163;<\/p>\n

Muzica \u00een paginile scriitorilor rom\u00e2ni interbelici \u2013 Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Mircea Eliade \u015fi Emil Cioran \u2013 <\/em>Lumini\u0163a-Heliana Munteanu (\u201eGeniul reprezentativ al lui Lucian Blaga \u015fi triada Mircea Eliade, Eugen Ionescu \u015fi Emil Cioran se constituie \u00eentr-un savant contrapunct al unicit\u0103\u0163ii at\u00e2t de complexe a unei biografii culturale. La cap\u0103tul unui parcurs pe c\u00e2t de complicat, pe at\u00e2t de incitant s-a deschis o \u201ecale estetic\u0103\u201d a perceperii fenomenului muzical, \u00eenscris \u00een practica artei, \u015fi structurarea experien\u0163ei comune a domeniului artistic. Filozofia lor are ca raz\u0103 de ac\u0163iune deplin\u0103 arta, abstractizarea artistic\u0103 \u015fi metafora muzical\u0103 \u00een ordinea sensibilit\u0103\u0163ii metafizice. Imagina\u0163ia artistic\u0103 \u015fi creativitatea religioas\u0103 ce vorbesc despre sens<\/em>, ar putea s\u0103 apropie diversitatea \u015fi unicitatea limbajului de idei \u015fi indic\u0103 o angajare \u2013 specific\u0103 temperamentului fiec\u0103ruia dintre ei \u2013 febril\u0103 \u00een opera\u0163ii intelectuale al c\u0103ror scop final este recunoa\u015fterea \u015fi restituirea esen\u0163ei muzici, o pledoarie pentru diversitate \u015fi creativitate.\u201d)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Rcunoa\u015fte-voi tare \u015fi mare, Ahuramzda (Zarathustra). Adaosul imnografic incon\u015ftient de pe aici va fi d\u00e2nd \u015fah m\u0103re\u0163ului tabu ori bumerang ori totem: \u201eComuni\u015ftii transformaser\u0103 Bibliile <\/em>\u00een h\u00e2rtie igienic\u0103, Democra\u0163ia \u00eeneac\u0103 literatura \u00een l\u0103turile pornografiei\u201d (Ion Dumitrescu, 1993)<\/p>\n

George Anca<\/strong><\/p>\n

ARTUR SILVESTRI, DE DOU\u0102 ORI OCULT(AT)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ocultul literar, are, sub comunismul t\u00e2rziu, un \u201ccuptor alchimistic\u201d \u00een scriitura lui Artur Silvestri, republicat, \u00een multe c\u0103r\u0163i, dup\u0103 1989, la Carpathia Press, cu minime addenda, dublat \u015fi de proza imobiliarului, un jurnalism literar arborat \u00een avangarda tranzi\u0163iei prelungite. Cl\u0103ditul parc\u0103 nu se putea s\u0103 nu se prelungeasc\u0103 \u00een publica\u0163ii virtuale, reconciliind, odat\u0103 \u00een plus, vechea \u201czicere de coduri\u201d cu \u201ceseismul\u201d noii scriituri specializate, amintindu-i scriitorului \u015fi afaceristului\/bussinesman (\u201ceu nu c\u00e2\u015ftig din c\u0103r\u0163i ci din afacere\u201d) de Vl\u0103dica Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, \u201csocotit de biseric\u0103 prea literat \u015fi de litera\u0163i prea bisericesc\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De o parte, arhetipul c\u0103lug\u0103rilor sci\u0163i, originismul, rena\u015fterea isihast\u0103, br\u00e2ncovenismul literar, reconquista profetic\u0103 etc., de alt\u0103 parte, retrocedarea secolului, Rom\u00e2nia \u00een anul 2010, exerci\u0163ii de exorcism social, \u0163ara consultan\u0163ilor cu pistolul la br\u00e2u, \u015fase blocuri de 40 de etaje \u00een Her\u0103str\u0103u, \u00een locul Muzeului Satului etc. R\u0103m\u00e2nem, poate, \u00eentre cele dou\u0103 istorii \u2013 a ocupantului, a autohtonului -, flutur\u00e2ndu-ne \u201c\u00eenf\u0103\u0163i\u015fasrea Caesarului ocult, a protectorului tainic din vremea de dincolo de istorie\u201d, dar ne \u015fi retroced\u0103m, dintre \u201cincendiatorii semidoc\u0163i\u201d, retroculturii, \u201ctradi\u0163ie a blestemului antropologic\u201d, sau \u201crom\u00e2nitate de Ahasver\u201d. Ne va fi unind \u201cpatologia ne\u00eencrederii\u201d. \u201cSuntem \u00een spa\u0163iul fenomenului horal<\/strong>\u201d, \u00een Cucuteni, cu Mircea Vulc\u0103nescu \u015fi Romulus Vulc\u0103nescu (acesta r\u0103spunz\u00e2nd, la \u00eendemnul lui Gusti, spa\u0163iului mioritic al lui Blaga cu fenomenul horal). \u015ei cu Petrus Diaconus, \u201cpersonalitate enigmatic\u0103\u201d, \u015fi cu Petre Diaconu, de la P\u0103cui-Vicina.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen fapt, adev\u0103rata literatur\u0103 a lui Artur Silvestri este cea din ocultul imobiliar (altoit pe anteriorul esoterism medievist-matein): \u201cToate otrepele ce trebuiau s\u0103-\u015fi afle locul \u00een ‘Curtea miracolelor’ dau tonul azi \u015fi instituie o cenzur\u0103 f\u0103r\u0103 precedent prin efectele r\u0103sturn\u0103rii aproape complete de propor\u0163ii naturale. Uciga\u015fi, demolatori \u015fi paricizi, v\u00e2nz\u0103tori de iluzii \u015fi n\u0103scocitori de teme false, t\u0103inuitori \u015fi uneltitori m\u0103run\u0163i, de un l\u0103ut\u0103rism \u015focant prin chiar lipsa de talent \u00een c\u00e2ntatul dup\u0103 ureche, toat\u0103 aceast\u0103 pegr\u0103 de \u015fcoal\u0103 nou\u0103<\/em> constituie o viermuial\u0103 de saturnalie contemporan\u0103 \u015fi de lupanar, unde pare c\u0103 lipsesc numai vr\u0103jitoarele c\u0103l\u0103rind pe m\u0103tur\u0103 spre a avea pictura de extrac\u0163ie infernal\u0103\u201d (Prostologhikon. Vremea clownilor: cum se fabric\u0103 suprarealitatea de ziar<\/em>, 2008, p.4). \u201cPu\u0163ini \u00een\u0163eleg, \u00eens\u0103, c\u0103 pre\u0163ul secret al p\u00e2rjolului de la noi nu este o tem\u0103 ce prive\u015fte banii ci \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a noastr\u0103 istoric\u0103, sacrificat\u0103 cu cinism de m\u00e2inile apuc\u0103toare ale c\u0103ror unghii vor trebui t\u0103iate \u00eentr-o zi, al\u0103turi de m\u00e2na toat\u0103 care a apucat\u201d (ibidem, p. 83).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei totu\u015fi, \u00een volumul Loc \u015fi persoan\u0103. Eseuri despre geografia tainic\u0103<\/em>, \u201cUtopia etnografic\u0103\u201d (1988) succede afinitar eseului \u201cDuhul locurilor\u201d (1990), \u00eenapoi, de la Marin Preda la Br\u00e2ncoveanu, via casa, \u201cRe\u015fedin\u0163a de la B\u0103neasa a Mare\u015falului Ion Antonescu s-a \u00een\u0103l\u0163at \u00een 1936 prin os\u00e2rdia arhitectului G.M. Cantacuzino \u015fi datorit\u0103 g\u00e2ndului p\u0103trunz\u0103tor al acestui intelectual a c\u0103rui redescoperire integral\u0103 r\u0103m\u00e2ne de \u00eemplinit. Privit\u0103 mai de departe, casa m\u0103rturise\u015fte urme ce o situeaz\u0103 \u00een prelungirea stilului br\u00e2ncovenesc, reprodus simbolic dup\u0103 sute de ani: pridvorul, ca un foi\u015for de cul\u0103 olteneasc\u0103, masivitatea auster\u0103 \u015fi totu\u015fi somptuoas\u0103, simetriile ce amintesc o voin\u0163\u0103 valah\u0103 de clasicitate<\/strong> ca \u015fi ornamenta\u0163iile \u00een stucaturi aurite ce dau chenarului unei ferestre dinspre r\u0103s\u0103rit o singularitate ne\u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u2013 acestea apar\u0163in mai pu\u0163in lumii moderne \u015fi mai mult \u00eenceputului de secol XVIII \u00eenc\u0103 rom\u00e2nesc. Un bazin de form\u0103 dreptunghiular\u0103, cu ape moarte \u015fi invadate de nuferi \u015fi de p\u0103puri\u015f, aminte\u015fte de parcul de la Mogo\u015foaia \u015fi, \u00een totul, plute\u015fte \u2013 peste ape, ierburi \u015fi pietre \u2013 un duh al vremurilor br\u00e2ncovene\u015fti ce \u00eeng\u0103duie asemuiri mai profunde dec\u00e2t simpla examinare arhitectural\u0103\u201d. (Loc \u015fi persoan\u0103<\/em>, p.18-19).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Specularea patetic\u0103 a dimensiunii br\u00e2ncovene\u015fti a modelului rom\u00e2nesc – \u201cDe fapt, am\u00e2ndoi sunt martirii unei Biserici ce nu s-a \u00eentemeiat\u201d – <\/strong>fusese precedat\u0103, \u00een alt registru, ocultat tot \u201c\u00een dou\u0103 limbi\u201d, de utopie: \u201c\u00cen definitiv, civiliza\u0163ia este \u00een Deliorman o desf\u0103\u015furare de coduri \u015fi este de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 omul vie\u0163uie\u015fte \u00eentr-o lume de semne care adeseori spun repede \u015fi pe c\u0103i nediscursive mai mult dec\u00e2t ajung s\u0103 priceap\u0103 neini\u0163ia\u0163ii. Acestea nu-s doar parimiile de preste an \u015fi nu au cu necesitate con\u0163inut cre\u015ftin, sunt o amestecare de structuri ritualice \u00eentre care nu pu\u0163ine sunt arhaice \u015fi p\u0103g\u00e2ne \u015fi, de aceea, cu osebire vechi. Colindul, plugu\u015forul, ‘Steaua mascat\u0103’, ‘clopotele’, \u00eens\u0103 \u015fi ‘Iord\u0103nitul’ de pe 7 ianuarie, ‘Gurbanul’ de pe 1 februarie, acestea pun s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103 invoca\u0163ii \u015fi retr\u0103iri de drame cu substruc\u0163ie metafizic\u0103 de v\u00e2rste din cele mai diferite \u015fi \u00eenf\u0103ptuiesc, \u00een fond, o sintez\u0103 a componentelor succesive \u00een etnogenez\u0103. Paparudele \u015fi Caloianul stau al\u0103turi aci de L\u0103sata- secului de c\u00e2\u015flegi, c\u00e2nd se strig\u0103 fetele peste sat, \u015fi cu S\u00e2nzienele din ziua de Dr\u0103gaic\u0103, cu L\u0103z\u0103ri\u0163a \u015fi cu C\u0103lu\u015ful jucat de Rusalii, ca form\u0103 de teatru mitic acesta.\u201d (ibid. p.31).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acest autor nu are nevoie de Tabula Smaragdina, fie \u015fi \u00een traducerea lui Newton, pentru a-\u015fi ermetiza propria recep\u0163ie cosmic\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, \u00een dantel\u0103rie de concepte-arcane \u201cacuzabile\u201d de fic\u0163ionism protocronist, iar, la urma urmei – \u201cG\u00e2nduri de noapte; ‘case’; tabuuri; copaci; \u015fi un joc de domino (pagini r\u0103zle\u0163e dintr-un jurnal intermitent\u201d : \u201c Exist\u0103 deci o realitate de gesturi, ritualuri \u015fi dispozitive peste care poate trece orice fel de vreme c\u0103ci tot degeaba va fi; acestea nu se includ \u00een memoria individual\u0103 ci stau depuse mult mai ad\u00e2nc, acolo unde nu exist\u0103 timp\u201d (ibid. p. 39)\/…\/\u201dDe fapt, \u015ftergerea casei de pe P\u0103m\u00e2nt<\/em> m-a preocupat \u00een aceste s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, mai ales atunci c\u00e2nd, apropiindu-se \u00eencheierea ‘cl\u0103ditului’ \u015fi casa nou\u0103 devenind o realitate, nu mai exista sc\u0103pare. Exist\u0103 o enigm\u0103 a acestor momente, despre care oamenii se feresc s\u0103 vorbeasc\u0103 de parc\u0103 ar fi totuna cu moartea. Ei nu pronun\u0163\u0103 ‘numele clipei aceleia’ ci o desemneaz\u0103 prin perifraz\u0103 (‘c\u00e2nd o fi s\u0103 fie’) ori prin cuvinte cu aspect simbolic \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 un con\u0163inut l\u0103muritor (‘la moment’, ‘la mutare’, ‘c\u00e2nd n-o mai fi nevoie’). \u00cen\u0163elese mai bine, acestea arat\u0103 un final, un ‘sf\u00e2r\u015fit de timp’. \u00cens\u0103 \u00eentr-un fel este \u015fi un ‘sf\u00e2r\u015fit al timpului colectiv’ ori, mai bine spus, al ‘timpului ce prive\u015fte un trib\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Artur Silvestri \u00ee\u015fi autooculteaz\u0103 timpul \u00een form\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi spa\u0163iul \u00een form\u0103 de cas\u0103.<\/strong> <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong>George Anca<\/strong><\/p>\n

PROBLEMA RENA\u015eTERII NA\u0162IONALE<\/strong><\/p>\n

de Aurel V. David<\/strong><\/p>\n

\n

Moto<\/strong>:\u201eSuntem rom\u00e2ni, vrem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni \u015fi cerem egala \u00eendrept\u0103\u021bire a na\u021biunii noastre\u201d<\/em><\/a>
\nMihai<\/strong>\u00a0Eminescu<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Preambul:<\/div>\n

\n

\u201e<\/em>Dacia Mare\u201d<\/em>\u00a0a constituit un proiect etno-politico-statal elaborat la \u00eenceputul secolului al XIX-lea de c\u0103tre boieri patrio\u021bi. El a fost reluat de c\u0103tre revolu\u021bionarii pa\u015fopti\u015fti \u015fi continuat de patrio\u021bii rom\u00e2ni \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. A e\u015fuat at\u00e2t din cauza obedien\u021bei puterii politice fa\u021b\u0103 de marile puteri, c\u00e2t \u015fi a presiunilor acestora.<\/p>\n

\n

Denumirea proiectului ar putea constitui o enigm\u0103, \u00een contextul \u00een care se atribuise \u021b\u0103rii numele de\u00a0Rom\u00e2nia<\/em>. Promotorii s\u0103i au considerat c\u0103 redescoperirea \u015fi asumarea identit\u0103\u021bii, dar \u015firecuperarea unor p\u0103r\u021bi din vatra originar\u0103 de vie\u021buire, smulse de imperiile vecine, constituie o datorie na\u021bional\u0103 \u015fi o problem\u0103 de con\u015ftiin\u021b\u0103.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Mihai Eminescu, cel mai important dintre promotori, a \u00een\u021beles c\u0103 refacerea unit\u0103\u021bii spa\u021biului str\u0103vechii Dacii era pentru rom\u00e2ni\u00a0o problem\u0103 de rena\u015ftere na\u021bional\u0103, iar nu o simpl\u0103<\/strong>\u201eafacere\u201d<\/em>,<\/strong>\u00a0a\u015fa cum \u00eencercau s\u0103 o exploateze marile imperii vecine \u00een folos propriu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Premise. \u00centre\u00a0<\/strong>Dacia austriac\u0103<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0<\/strong>Dacia ruseasc\u0103<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Precum se cunoa\u015fte, \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVIII-lea, c\u00e2nd trei mari imperii (otoman, \u021barist \u015fi habsburgic) \u00eenconjuraser\u0103, practic, vatra de vie\u021buire a neamului rom\u00e2nesc \u015fi se confruntau pentru acest spa\u021biu chiar \u00een interiorul s\u0103u, \u00een marile cancelarii s-au f\u0103cut proiecte,\u00a0unele oculte, care vizaureconstituirea Daciei, ca stat-tampon \u00eentre acestea.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Ideea constituirii unui stat (regat) cu numele \u201eDacia\u201d, care s\u0103 cuprind\u0103 teritorii ale str\u0103vechii Dacii, a devenit problem\u0103 de negociere \u00eentre imperiile europene, \u00een contextul r\u0103zboaielor napoleoniene de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Boierii rom\u00e2ni patrio\u021bi visau la unirea Principatelor \u00een\u00a0\u201eDacia\u201d<\/strong>sau\u201eValahia Mare\u201d<\/strong>,[1]<\/a>\u00a0iar imperiile vecine se t\u00e2rguiau s\u0103 ob\u021bin\u0103 foloase din unirea Ardealului cu Principatele Dun\u0103rene, form\u00e2nd\u00a0\u201eregatul Dacia\u201d.<\/strong>[2]<\/a><\/p>\n

\n

At\u00e2t imperiul habsburgic, c\u00e2t \u015fi cel \u021barist, au dorit, \u00een anumite contexte geopolitice, formarea unui stat-tampon, cu numele\u00a0Dacia<\/em>, \u00eens\u0103 fiecare voia s\u0103-l ia sub tutel\u0103 proprie:\u00a0,,Dacia austriac\u0103\u201d<\/em>\u00a0urma s\u0103 \u00eencorporeze Ardealul unit cu Principatele, iar\u00a0,,Dacia ruseasc\u0103\u201d<\/em>\u00a0urma s\u0103 \u00eencorporeze \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 (Valahia), Moldova \u015fi Dobrogea. Deci,\u00a0fiecare imperiu vecin voia o Dacie a lui, \u015fi nu o Dacie rom\u00e2neasc\u0103<\/em>.<\/p>\n

\n

Numele\u00a0\u201eDacia\u201d\u00a0<\/em>a constituit premisa pe fundamentul c\u0103reia, \u00eencep\u00e2nd de la revolu\u021bia pa\u015foptist\u0103, a fost g\u00e2ndit\u0103 refacerea statalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u015fti \u00een vatra ancestral\u0103 a neamului.<\/p>\n

\n

O pleiad\u0103 de filosofi, istorici, sociologi sau revolu\u021bionari reprezent\u00e2nd a\u015fa-numita\u00a0\u201egenera\u021bie pa\u015foptist\u0103\u201d<\/em>, s-au apucat cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare revolu\u021bionar\u0103 de o activitate laborioas\u0103 pentru redefinirea na\u021biunii rom\u00e2ne.[3]<\/a>\u00a0Este important de men\u021bionat c\u0103 Eminescu a cunoscut aceste proiecte, unii dintre autorii lor, \u00eendeosebi \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii ardeleni, fiindu-i mentori \u00eendeosebi \u00een perioada studiilor sale la Viena.[4]<\/strong><\/a><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Preg\u0103tirea proiectului\u00a0<\/strong>\u201eDacia Mare\u201d<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Preg\u0103tirea proiectului\u00a0\u201eDacia Mare\u201d<\/em>, \u00een care Eminescu s-a implicat cu mintea \u015fi cu fapta, a parcurs dou\u0103 etape:\u00a0asumarea \u015fi recunoa\u015fterea identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u015fi ac\u021biunea pentru restaurarea istoriei na\u021bionale.<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Unirea Principatelor, \u00een anul 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, a constituit, pe fond, primul mare pas viz\u00e2nd realizarea, prin cuget \u015fi fapt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, a proiectului\u00a0Daciei Mari<\/em>. Pentru imperiile vecine, numele\u00a0\u201eDacia\u201d<\/em>, ca entitate socio-politic\u0103 creat\u0103 exclusiv din perspectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, era considerat un atentat la ordinea stabilit\u0103 prin tratatele pe care le semnaser\u0103 de cur\u00e2nd. De asemenea,\u00a0instalarea unui prin\u021b german pe tronul Rom\u00e2niei, \u00een anul 1866, a fost perceput\u0103 ca intrare a acesteia \u00een a\u015fa-numita\u00a0<\/strong>\u201eordine german\u0103\u201d<\/em>.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

La v\u00e2rsta de 17 ani, Eminescu, sim\u021bind nevoia s\u0103 re\u00eenvie m\u00e2ndria na\u021bional\u0103,[5]<\/a>\u00a0a publicat \u00een revista\u201eFamilia\u201d<\/em>\u00a0(2 aprilie 1867) poema patetic\u0103:\u00a0<\/strong>\u201eCe-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie<\/em>\u201d \u015fi a devenit principalul\u00a0<\/strong>promotor al punerii \u00een aplicare a devizei\u00a0\u201e\u00cen unire e t\u0103ria\u201d<\/em>.[6]<\/a>\u00a0A\u015fa s-a n\u0103scut ideea organiz\u0103rii unei manifest\u0103ri spirituale a \u00eentregii vetre de vie\u021buire a neamului, \u00eentr-un loc cu cea mai ad\u00e2nc\u0103 semnifica\u021bie istoric\u0103: serbarea de la Putna<\/strong>, prilejuit\u0103 de \u00eemplinirea a 400 de ani de la t\u00e2rnosirea m\u0103n\u0103stirii Putna de c\u0103tre \u015etefan cel Mare. Aceast\u0103 serbare, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een zilele de 15-16 august 1871, a constituit, \u00een fapt, cel dint\u00e2i\u00a0congres al rom\u00e2nilor de pretutindeni<\/em>. Cu acel prilej,\u00a0la morm\u00e2ntul voievodal, Eminescu a recitat poezia<\/strong>\u201eDoin\u0103 popular\u0103\u201d\u00a0<\/em>\u201eprima variant\u0103 a cunoscutei poeme\u00a0<\/strong>\u201eDoina<\/em>-, primit\u0103, precum se cunoa\u015fte, cu mult\u0103 \u00eensufle\u021bire de c\u0103tre cei prezen\u021bi, \u00eentruc\u00e2t reflecta dorin\u021ba fierbinte de eliberare a teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti\u00a0<\/strong>\u201ede la Nistru p\u00e2n la Tisa\u201d<\/em>\u00a0de sub domina\u021bie str\u0103in\u0103.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Propagarea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea ideii de<\/strong>\u00a0\u201eDacia Mare\u201d<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 revenirea \u00een \u021bar\u0103 \u015fi stabilirea la Ia\u015fi, Eminescu a militat cu o energie nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci pentru reconstruc\u021bia unit\u0103\u021bii etno-politico-statale rom\u00e2ne\u015fti. \u00cens\u0103, la demararea proiectului de reconstruc\u021bie a statalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u015fti a constatat c\u0103 \u00een calea acestuia existau dou\u0103 piedici fundamentale:\u201eelementul de disolu\u021biune\u201d, \u201edemagogia Rom\u00e2niei\u201d<\/em>, c\u0103ruia i se al\u0103tura a\u015fa-numita\u201ep\u0103tur\u0103 superpus\u0103\u201d<\/em>, r\u0103s\u0103rit\u0103 din amestecul scursurilor orientale<\/strong>\u00a0\u015fi occidentale, \u00a0f\u0103r\u0103<\/em>\u00a0tradi\u021bii, f\u0103r\u0103 patrie\u00a0<\/em>sau\u00a0na\u021bionalitate hot\u0103r\u00e2t\u0103\u201d<\/em>.[7]<\/a><\/p>\n

\n

Posibilitatea ini\u021bierii noului proiect etno-politico-statal rom\u00e2nesc a fost \u00eentrev\u0103zut\u0103 odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea, la Cern\u0103u\u021bi, \u00een octombrie 1875, a Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eArboroasa\u201d<\/em>.[8]<\/a>\u00a0\u00cen contextul izbucnirii\u00a0\u201ecrizei orientale\u201d<\/em>, Eminescu a crezut c\u0103 s-au ivit condi\u021biile pentru reconstruc\u021bia etno-politico-statal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a trecut la ofensiv\u0103.\u00a0El a atras aten\u021bia c\u0103 cea mai mare piedic\u0103 \u00een calea realiz\u0103rii proiectului\u00a0<\/strong>\u201eDaciei Mari\u201d<\/em>\u00a0era Austro-Ungaria.<\/strong>[9]<\/a><\/p>\n

\n

\u00cen conlucrare cu conducerea Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eArboroasa\u201d<\/em>, Eminescu a g\u00e2ndit \u015fi proiectat ac\u021biuni menite s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia asupra situa\u021biei rom\u00e2nilor \u00eencorpora\u021bi \u00een Imperiul austro-ungar.[10]<\/a>\u00a0Astfel, a intrat \u00een aten\u021bia serviciilor de informa\u021bii ale Austro-Ungariei, fiind urm\u0103rit potrivit canoanelor activit\u0103\u021bii serviciilor secrete.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/strong>
<\/strong><\/p>\n

\u00cen octombrie 1877, \u00een plin r\u0103zboi ruso-rom\u00e2no-turc, c\u00e2nd cea mai mare parte a intelectualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne era angajat\u0103 cu condeiul \u015fi cuv\u00e2ntul scris \u00een sus\u021binerea r\u0103zboiului cu turcii, Societatea\u201eArboroasa\u201d<\/em>\u00a0\u015fi-a asumat riscul de a \u00eenfrunta pe fa\u021b\u0103 autorit\u0103\u021bile austro-ungare. Drept urmare, autorit\u0103\u021bile imperiale austro-ungare au arestat cinci membri ai acesteia, \u00eentre care s-a aflat \u015fi\u00a0Ciprian Porumbescu<\/strong>, iar societatea a fost desfiin\u021bat\u0103. Eminescu a luat cuno\u015ftin\u021b\u0103, pe diverse c\u0103i, despre ancheta deschis\u0103 de autorit\u0103\u021bile austriece \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activitatea\u00a0\u201eArboroasei\u201d<\/em>, acuz\u00e2nd curtea din Viena de nesocotirea unit\u0103\u021bii na\u021biei rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen acest fel, n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eengroa\u015fe dosarul\u00c2\u00a0 \u00eentocmit de c\u0103tre\u00a0Biroul Informativ din Viena<\/em>, care \u00eencepea s\u0103 conceap\u0103 ac\u021biuni menite s\u0103 anihileze manifest\u0103rile sale\u00a0\u201ena\u021bionaliste\u201d<\/em>.[11]<\/a>\u00a0\u00cens\u0103, dezam\u0103girea lui a fost mare, constat\u00e2nd c\u0103\u00a0autorit\u0103\u021bile statului rom\u00e2n n-au sprijinit sub nici o form\u0103 ac\u021biunea Societ\u0103\u021bii\u00a0<\/strong>\u201eArboroasa\u201d<\/em>.<\/strong><\/p>\n

<\/strong>
<\/strong><\/p>\n

Pe acest fond de evenimente, \u00een noiembrie 1877 Eminescu a ajuns la Bucure\u015fti, devenind redactor la ziarul\u00a0\u201eTimpul\u201d,<\/em>\u00a0ziarul oficial al Partidului Conservator. \u015ei-a \u00eenceput colaborarea la ziarul respectiv \u00een 24 noiembrie 1877 cu articolul\u00a0\u201eB\u0103lcescu \u015fi urma\u015fii s\u0103i\u201d<\/em>.<\/p>\n

\n

\u00cen scut timp, Eminescu s-a av\u00e2ntat \u00eentr-o vast\u0103 activitate publicistic\u0103 destinat\u0103 emancip\u0103rii neamului \u015fiap\u0103r\u0103rii memoriei acestuia. P<\/strong>atriotismul a r\u0103mas calitatea lui definitorie. Probabil c\u0103\u00a0junimi\u015ftii<\/em>care l-au recomandat pentru ziarul\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>\u00a0nu \u015fi-au dat seama c\u0103 Eminescu era un na\u021bionalist neclintit, care\u00a0nu putea fi modelat \u00een spirit politicianist dec\u00e2t zdrobindu-l fizic\u00a0<\/strong>(ori l-au adus de la Ia\u015fi la Bucure\u015fti, pentru a-l \u021binea sub observare!).<\/p>\n

Evenimentul care a marcat fundamental activitatea sa pe t\u0103r\u00e2m politico-social a fost Congresul de la Berlin, convocat la 1 iulie 1878 de c\u0103tre cele \u015fapte puteri europene.<\/div>\n

 <\/p>\n

Eminescu, care \u015ftia c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een Rom\u00e2nia, stat european, denumit astfel din anul 1862, a auzit c\u0103 marile puteri foloseau \u00eenc\u0103 sintagma\u00a0\u201ePrincipatele Unite Rom\u00e2ne\u201d<\/em>\u00a0pentru a desemna statul rom\u00e2n. Mai mult,\u00a0Rom\u00e2nia nu fusese invitat\u0103 acolo ca \u021bar\u0103 \u00eenving\u0103toare \u00een r\u0103zboiul antiotoman \u015fi nici nu fusese tratat\u0103 ca atare.\u00a0<\/strong>El a reac\u021bionat extrem de dur fa\u021b\u0103 de umilirea statului rom\u00e2n \u015fi, f\u0103r\u0103 aprobarea forurilor de conducere ale Partidului Conservator, a angajat ziarul\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>\u00a0\u00eentr-o campanie de pres\u0103 \u00eempotriva modific\u0103rii Constitu\u021biei \u00een sensul cerut de marile puteri europene.[12]<\/a>\u00a0\u00cen acela\u015fi timp, a devenit o problem\u0103 pentru politicieni, inclusiv pentru conservatori, ideile sale fiind considerate\u00a0\u201epericuloase\u201d.<\/em><\/div>\n

<\/em>
<\/em><\/p>\n

Eminescu a ajuns la concluzia c\u0103 pentru a da via\u021b\u0103 proiectului respectiv\u00a0era nevoie\u00a0de jertf\u0103.<\/strong>Aceast\u0103 idee a fost exprimat\u0103, l<\/strong>a 1 septembrie 1879, c\u00e2nd \u00een\u00a0\u201eConvorbiri literare\u201d<\/em>\u00a0a publicat poezia\u00a0\u201eRug\u0103ciunea unui dac\u201d<\/em>\u00a0(dacul<\/em>\u00a0fiind considerat simbolul jertfei pentru neam \u015fi vatr\u0103!). El \u015fi-a \u00eendemnat semenii s\u0103 se \u00eenchine Tat\u0103lui Ceresc (numit\u00a0\u201eP\u0103rinte\u201d<\/em>), cel care a dat\u00a0\u201esuflet zeilor\u201d<\/em>\u00a0\u015fi\u201efericire lumii\u201d<\/em>, pe care-l numea\u00a0\u201eizvorul de m\u00e2ntuire al omenirii\u201d<\/em>\u00a0\u015fi-l considera\u00a0\u201emoartea mor\u021bii \u015fi \u00eenvierea vie\u021bii\u201d<\/em>. Mesajul\u00a0\u201eRug\u0103ciunii\u2026\u201d<\/em>, este, pe fond, vinov\u0103\u021bia major\u0103 pentru c\u0103\u00a0\u201edacul\u201d<\/em>\u00a0n-a putut contracara umilin\u021ba pe care marile puteri i-au impus-o \u015fi cere s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 prin moarte (intrarea \u00een\u201evecinicul repaus\u201d<\/em>) pentru aceast\u0103 vinov\u0103\u021bie.<\/p>\n


\"\"<\/a><\/p>\n

Proiectul etno-politico-statal g\u00e2ndit de Eminescu, eminamente anti-austro-ungar, s-a lovit de obedien\u021ba partidelor politice, mai ales a politicienilor, \u00een primul r\u00e2nd a conservatorilor, dar \u015fi a unor liberali fa\u021b\u0103 de Puterile Centrale.[13]<\/a>\u00a0\u00cempotriva lui Eminescu s-au coalizat to\u021bi cei care s-au<\/strong>auto-declarat din interes politic ap\u0103r\u0103tori ai\u00a0\u201erom\u00e2nismului\u201d<\/em>. Cu to\u021bi ace\u015ftia, Eminescu s-a sim\u021bit obligat s\u0103 poarte o polemic\u0103 public\u0103 extrem de violent\u0103, fapt ce i-a creat \u015fi mai mul\u021bi du\u015fmani.<\/p>\n

\n

La r\u00e2ndul lor, agen\u021bii serviciilor de informa\u021bii austro-ungare, care au urm\u0103rit cu rigoare ideile lui Eminescu \u015fi erau la curent cu\u00a0<\/strong>\u201evisele\u201d<\/em>\u00a0sale, numeau statul preconizat de el<\/strong>\u201eDacisches Kaiserreich\u201d<\/em>.<\/strong>[14]<\/a>\u00a0Numele lui Eminescu devenise cunoscut \u00een cercurile politice austro-ungare, iar avertismentele au \u00eenceput s\u0103-i sperie pe politicienii rom\u00e2ni.<\/strong>De la Viena, ambasadorul liberalilor, conservatorul Petre P. Carp, a transmis \u00een \u021bar\u0103 semnalul reducerii la t\u0103cere a lui Eminescu. Acesta a fost exprimat \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 lui Titu Maiorescu, \u00een care \u00eei atr\u0103gea aten\u021bia pe un ton imperativ:\u00a0\u201e\u015ei mai potoli\u021bi-l pe Eminescu! \u201e\u0153.<\/em>[15]<\/a><\/p>\n

\n

Eminescu nu \u015fi-a abandonat crezul \u00een reconstruirea statalit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u015fti, care trebuia s\u0103 aib\u0103 ca suport teritorial spa\u021biul vechii Dacii. \u00cens\u0103, a fost con\u015ftient c\u0103 \u00een acel context nu trebuiau implicate\u00a0\u201epe fa\u021b\u0103\u201d<\/em>\u00a0autorit\u0103\u021bile t\u00e2n\u0103rului \u015fi firavului stat rom\u00e2n. De aceea, a recomandat o\u00a0neutralitatea activ\u0103<\/em>, pentru a feri Rom\u00e2nia de consecin\u021bele unei confrunt\u0103ri directe \u00eentre cele dou\u0103 imperii. Cu inteligen\u021ba-i recunoscut\u0103, el a \u00eencercat s\u0103 le explice politicienilor momentului c\u0103\u00a0\u201esitua\u021bia noastr\u0103 excep\u021bional\u0103 ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 una din condi\u021biile, de nu ale existen\u021bei, dar ale p\u0103cii \u015fi dezvolt\u0103rii noastre lini\u015ftite, e ca s\u0103 tr\u0103im \u00een pace cu am\u00e2ndoi vecinii\u00a0<\/em>(imperiile \u021barist \u015fi austro-ungar, n.ns.)\u00a0\u015fi s\u0103 l\u0103s\u0103m ca echilibrul \u00eentre puterile lor s\u0103 fie garan\u021bia neutralit\u0103\u021bii noastre\u201d.<\/em>[16]<\/a><\/p>\n

\n

\u00cen condi\u021biile \u00een\u0103spririi prigoanei autorit\u0103\u021bilor austro-ungare \u00eempotriva rom\u00e2nilor \u00eencorpora\u021bi \u00een imperiu, la Bucure\u015fti, cu sprijinul lui C.A. Rosetti, studen\u021bii rom\u00e2ni transilv\u0103neni Gheorghe Sec\u0103\u015fanu \u015fi Gheorghe Oc\u0103\u015fanu au pus bazele societ\u0103\u021bii\u00a0iridenta rom\u00e2n\u0103\u00a0<\/em>(\u201eRom\u00e2nia Irridenta \u201e\u0153<\/em>), al c\u0103rui obiectiv imediat era contracararea politicii de dezna\u021bionalizare \u015fi de maghiarizare a rom\u00e2nilor din Ungaria.<\/p>\n

\n


\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\u00cen vara anului 1881,\u00a0\u201eRom\u00e2nia Irridenta \u201e\u0153<\/em>\u00a0a pus \u00een circula\u021bie o hart\u0103 cu Banatul p\u00e2n\u0103 la Tisa, Transilvania \u015fi Bucovina, toate considerate\u00a0\u201eteritorii rom\u00e2ne \u201e\u0153<\/em>.[17]<\/a>\u00a0Aceast\u0103 hart\u0103 care proclama\u00a0\u201eteritorii rom\u00e2ne\u201d<\/em>\u00a0provinciile istorice Banatul, Transilvania \u015fi Bucovina a fost semnalul relu\u0103rii cu vigoare a luptei pentru eliberarea rom\u00e2nilor afla\u021bi sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului austro-ungar \u015fi unirea teritoriilor respective cu\u00a0\u201epatria mam\u0103\u201d<\/em>, pentru a reconstitui\u00a0Dacia Mare<\/em>.<\/p>\n

Eminescu s-a al\u0103turat cu toat\u0103 fiin\u021ba \u015fi priceperea sa reprezentan\u021bilor rom\u00e2nilor ardeleni \u015fi bucovineni stabili\u021bi \u00een Bucure\u015fti, care se sim\u021beau abandona\u021bi de c\u0103tre puterea politic\u0103\u00a0\u201edin \u021bar\u0103\u201d<\/em>\u00a0\u00een lupta pentru c\u00e2\u015ftigarea drepturilor na\u021bionale. Ideea\u00a0<\/strong>\u201e<\/em>Daciei Mari \u201e\u0153\u00a0a fost r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u015fi a prins repede r\u0103d\u0103cini chiar \u015fi \u00een interiorul o\u015ftirii rom\u00e2ne. Cu ocazia deschiderii unei expozi\u021bii organizate la Sibiu, la care a fost invitat ca delegat al statului rom\u00e2n \u015fi generalul-medic Carol Davilla, acesta\u00a0<\/strong>\u201e<\/em>\u015fi-a afirmat ideile cu privire la Marea-Dacie \u201e\u0153\u015fi a dispus\u00a0<\/strong>\u201e<\/em>s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtate portretele \u00eemp\u0103ratului \u015fi \u00eemp\u0103r\u0103tesei\u201d\u00a0\u015fi \u00eenlocuite cu cele ale\u00a0<\/strong>\u201e<\/em>majest\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u015fti \u201e\u0153.<\/strong>[18]<\/a><\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Constituirea nucleului politic al<\/strong>\u00a0\u201eDaciei Mari\u201d<\/em>\u00a0(Societatea\u00a0<\/strong>\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>)<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Loviturile primite de\u00a0Iredenta rom\u00e2n\u0103<\/em>\u00a0din partea serviciilor secrete ale Austro-Ungariei au determinat schimbarea de tactic\u0103. \u00cen acest context, la 24 ianuarie 1882, pe suportul Iredentei rom\u00e2ne, a luat fiin\u021b\u0103, la Bucure\u015fti, Societatea\u00a0<\/strong>\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>,<\/strong>[19]<\/a>\u00a0\u00een care a fost cooptat \u015fi Eminescu. Scopul declarat al societ\u0103\u021bii a fost sprijinirea ardelenilor emigran\u021bi cu slujbe \u015fi locuin\u021be \u00een capitala Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 scopul real era eliberarea Transilvaniei \u015fi refacerea\u00a0<\/strong>\u201e<\/em>Dac<\/strong>iei Mari\u201d<\/em>. \u00cen acest sens, p<\/strong>rogramul Societ\u0103\u021bii a fost subordonat preg\u0103tirii luptei de eliberare a rom\u00e2nilor ardeleni de sub domina\u021bia austro-ungar\u0103.<\/p>\n

Societatea\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>\u00a0a \u00eenceput s\u0103 desf\u0103\u015foare\u00a0o ac\u021biune sus\u021binut\u0103 \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii dualiste \u015fi \u00een ap\u0103rarea fiin\u021bei na\u021bionale.<\/strong>[20]<\/a>\u00a0Unii membrii au primit sarcini s\u0103 difuzeze manifeste incendiare \u015fi s\u0103 militeze prin toate mijloacele de comunicare pentru re\u00eentregirea politic\u0103 \u015fi teritorial\u0103. Eminescu s-a remarcat \u015fi \u00een noua situa\u021bie prin\u00a0<\/strong>pozi\u021bia ferm\u0103 adoptat\u0103 fa\u021b\u0103 de interzicerea de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile ungare a utiliz\u0103rii limbii \u015fi a unor manuale \u015fcolare rom\u00e2ne\u015fti, \u00een special de geografie, istorie \u015fi literatur\u0103, de\u015fi acestea fuseser\u0103 aprobate de c\u0103tre Viena.[21]<\/a><\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Societatea\u00a0<\/strong>\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>\u00a0a fost considerat\u0103, chiar de la \u00eenfiin\u021bare, ca periculoas\u0103 pentru siguran\u021ba Imperiului austro-ungar.\u00a0Se pare c\u0103 imediat dup\u0103 \u00eenfiin\u021bare, serviciile secrete austriece au reu\u015fit s\u0103 o\u00a0<\/strong>\u201epenetreze\u201d<\/em>\u00a0informativ.[22]<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Zvonul privind inten\u021biile refacerii Daciei Mari au \u00eenceput s\u0103 circule peste Carpa\u021bi, \u00een Transilvania. \u00cen acest context,\u00a0autorit\u0103\u021bile de la Budapesta au intensificat m\u0103surile necesare prevenirii manifest\u0103rilor de simpatie sau de sus\u021binere a luptei na\u021bionale a rom\u00e2nilor.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Eminescu a sim\u021bit ostilitatea cresc\u00e2nd\u0103 \u015fi tot mai violent\u0103 a politicienilor rom\u00e2ni, \u00eendeosebi a liderilor Partidului Conservator fa\u021b\u0103 de proiectul\u00a0\u201eDaciei Mari<\/em>\u201d<\/strong>\u00a0sau a\u00a0\u201estatului daco-rom\u00e2n<\/em>\u201d<\/strong>. El a fost tot mai con\u015ftient c\u0103 pozi\u021bia lui la ziarul\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>, precum \u015fi atitudinea sa critic\u0103 la adresa politicianismului antina\u021bional, l-au transformat \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 \u021bint\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, i s-a \u00eent\u0103rit convingerea c\u0103, odat\u0103 ce a apucat pe un drum care cerea jertf\u0103,\u00a0era menit<\/em>\u00a0<\/strong>s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 relele sau s\u0103 piar\u0103, nu s\u0103 li se plece lor<\/em>!<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Dintr-o astfel de cugetare de geniu s-a n\u0103scut\u00a0ideea\u00a0Luceaf\u0103rului<\/em>, pe care Eminescu l-a prezentat\u201e\u015flefuit\u201d<\/em>, la\u00a0\u201eJunimea\u201d<\/em>, \u00een 8 octombrie 1882. Versurile sale au sintetizat ideea destinului omului de geniu, prezent\u0103 \u015fi \u00een poeziile sale din tinere\u021be, precum\u00a0Gemenii, Povestea Dochiei<\/em>,\u00a0Ursitorile<\/em>sauPovestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele.<\/em>\u00a0Toate acele personaje sau \u00eent\u00e2mpl\u0103ri f\u0103ceau parte din patrimoniul ancestral al neamului, la rena\u015fterea c\u0103ruia Eminescu lucra \u015fi cu g\u00e2ndul \u015fi cu fapta, f\u0103r\u0103 tihn\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 odihn\u0103.<\/p>\n

\u00cen noul context, Eminescu a fost atacat dur de c\u0103tre publica\u021bii din Austro-Ungaria, cu care a \u00eenceput o polemic\u0103 acerb\u0103. Autorit\u0103\u021bile Imperiului austro-ungar au a\u021b\u00e2\u021bat asupra sa politicieni rom\u00e2ni obedien\u021bi Vienei, iar diver\u015fi agen\u021bi amenin\u021bau cu ocuparea\u00a0\u201eValahiei\u201d<\/em>. El a explicat c\u0103 a\u015fa-numitul\u00a0\u201eiredentism rom\u00e2nesc<\/em>\u201d<\/strong>\u00a0nu era dec\u00e2t reac\u021bia fireasc\u0103 fa\u021b\u0103 de ocuparea unor \u021binuturi rom\u00e2ne\u015fti de c\u0103tre Imperiul austro-ungar \u015fi a asupririi rom\u00e2nilor, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103\u00a0\u201eRom\u00e2nia irredenta\u201d\u00a0<\/em>nu exista dec\u00e2t\u00a0\u201e\u00een imagina\u021bia maghiarilor\u201d<\/em>, iar\u00a0\u201eDaco-Romania\u201d<\/em>\u00a0constituia\u00a0<\/strong>o \u201einven\u021biune austro-rusesc\u0103, f\u0103cut\u0103 de a fi opus\u0103 de o putere celeilalte\u201d.<\/em>\u00a0\u00cens\u0103, el s-a sim\u021bit obligat de propria-i con\u015ftiin\u021b\u0103 s\u0103 afirme public faptul c\u0103\u00a0mi\u015fcarea de eliberare a rom\u00e2nilor\u00a0<\/strong>\u201ede peste mun\u021bi\u201d\u00a0<\/em>era\u00a0<\/strong>\u201eun adev\u0103r\u201d<\/em>\u00c2\u00a0\u015fi\u00a0<\/strong>\u201eo realitate etnologic\u0103\u201d<\/em>.<\/strong>[23]<\/a><\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Precum se \u015ftie, viabilitatea proiectului a fost testat\u0103\u00a0<\/strong>\u201epe viu\u201d<\/em>\u00a0de c\u0103tre Societatea<\/strong>\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>\u00a0la \u00eenceputul lunii i<\/strong>unie 1883. Folosind prilejul dezvelirii, la Ia\u015fi, a statuii ecvestre a lui \u015etefan cel Mare (sculptat\u0103 de Emmanuel Framiet), Societatea\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d\u00a0<\/em>a dorit s\u0103 testeze reac\u021bia concomitent\u0103 a celor dou\u0103 imperii \u201eaustro-ungar \u015fi \u021barist \u201efa\u021b\u0103 de proiectul etno-politico-statal al c\u0103rui mentor principal era Eminescu.<\/p>\n

La ceremonia respectiv\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 la 5 iunie 1883,\u00a0au participat aproape 10.000 de rom\u00e2ni din toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>, inclusiv un grup restr\u00e2ns de rom\u00e2ni basarabeni. Eminescu a participat \u00een calitate de delegat al ziarului\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>, \u00een realitate ca reprezentant al Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii \u201e\u0153.<\/em>\u00a0El venise hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 public\u0103 viziunea sa asupra proiectului etno-politico-statal, cu invocarea voievodului \u015etefan cel Mare, ca justi\u021biar al na\u021biei rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen acest sens, preg\u0103tise ultima variant\u0103 dinDoina,\u00a0<\/em>scris\u0103 \u00een spiritul doctrinei Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii \u201e\u0153<\/em>, pentru a fi citit\u0103 la ceremonie.<\/p>\n

\u00cens\u0103, unii politicieni, \u00een frunte cu liberalul Petre Gr\u0103di\u015fteanu, profit\u00e2nd de faptul c\u0103 festivit\u0103\u021bile au fost onorate de prezen\u021ba regelui Carol I, au transformat momentul, voit sau incon\u015ftient, \u00eentr-o\u201eserbare guvernamental\u0103\u201d<\/em>. Incit\u0103rile la luarea prin for\u021b\u0103 a\u00a0\u201eprovinciilor surori\u201d<\/em>\u00a0ocupate de Imperiul austro-ungar, omisiunea Basarabiei dintre\u00a0\u201eprovinciile surori\u201d<\/em>\u00a0care trebuiau eliberate,[24]<\/a>\u00a0ne\u00een\u021belegerile \u00eentre conservatori \u015fi liberali \u00een privin\u021ba interesului, necesit\u0103\u021bii \u015fi modalit\u0103\u021bilor de sus\u021binere a proiectului, au dezv\u0103luit lipsa de coeziune a ideilor \u015fi faptelor necesare pentru reu\u015fita acestuia. Aceste realit\u0103\u021bi nepercepute de cei mai mul\u021bi dintre cei implica\u021bi \u00een realizarea proiectului au fost sesizate cu claritate de c\u0103tre Eminescu. A\u015fa se explic\u0103 de ce n-a participat la solemnitatea de dezvelire a statuii lui \u015etefan cel Mare[25]<\/a>\u00a0\u015fi nici n-a prezentat poezia\u00a0\u201eDoina\u201d<\/em>\u00a0la manifesta\u021bia public\u0103, citind-o abia \u00een seara zilei de 5 iunie 1883, la \u015fedin\u021ba societ\u0103\u021bii literare\u00a0\u201eJunimea\u201d<\/em>, \u021binut\u0103 \u00een casa lui Iacob Negruzzi.<\/p>\n

\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Pentru mediile politice \u015fi de pres\u0103 din Viena \u015fi Budapesta, momentul respectiv, interpretat ca provocare direct\u0103, a constituit prilejul pentru a proba Europei\u00a0\u201epericolul iredentismului rom\u00e2nesc\u201d<\/em>\u00a0de care, propagandistic, imperiul f\u0103cea caz deosebit.<\/p>\n

La r\u00e2ndul lor, autorit\u0103\u021bile \u021bariste au dat o replic\u0103 simbolic\u0103 la ac\u021biunea desf\u0103\u015furat\u0103 la Ia\u015fi,[26]<\/a>lans\u00e2nd vestea dezvelirii a dou\u0103 monumente \u00een capitala\u00a0\u201eguberniei Basarabia\u201d<\/em>: statuia \u021barului Alexandru al II-lea (cel care r\u0103pise\u00a0jude\u021bele Cahul, Ismail \u015fi Bolgrad din trupul Rom\u00e2niei<\/em>!) precum \u015fi bustul scriitorului Pu\u015fkin (\u201ezeul literaturii ruse\u201d<\/em>). Prin aceasta, \u021barul Rusiei a \u021binut s\u0103 exprime public c\u0103 nu era dispus s\u0103 cedeze\u00a0\u201egubernia Basarabia\u201d<\/em>!<\/div>\n

\n

Aflat sub presiunea conjugat\u0103 a autorit\u0103\u021bilor austro-ungare \u015fi \u021bariste, guvernul rom\u00e2n s-a desolidarizat de ideea oric\u0103rui proiect etno-politico-statal care eluda\u00a0\u201espiritul\u201d<\/em>\u00a0congresului de la Berlin \u015fi\u00a0\u201eordinea german\u0103\u201d<\/em>\u00a0impus\u0103 \u015fi ap\u0103rat\u0103 \u00een spa\u021biul etnic rom\u00e2nesc printr-o \u00een\u021belegere tainic\u0103 dintre cele dou\u0103 imperii vecine. Pe cale de consecin\u021b\u0103, a fost dezavuat\u0103, practic, orice ac\u021biune a Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>, fiind pus\u0103 \u00een discu\u021bie chiar existen\u021ba acesteia. Eminescu a \u00een\u021beles c\u0103 atitudinea respectiv\u0103 va fi urmat\u0103 de o lovitur\u0103 aplicat\u0103 proiectului\u00a0\u201eDaciei Mari\u201d\u00a0<\/em>chiar din partea puterii politice de la Bucure\u015fti. El a sim\u021bit c\u0103 puterea politic\u0103 preg\u0103te\u015fte o ac\u021biune de lichidare prin for\u021b\u0103 a societ\u0103\u021bii. De aceea, din spirit de ap\u0103rare a proiectului, el a adoptat public o atitudine preventiv\u0103, pentru a pre\u00eent\u00e2mpina posibilele efecte perverse asupra viitorului mi\u015fc\u0103rii na\u021bionale rom\u00e2ne\u015fti.<\/div>\n

\n

Agresivitatea cu care cele dou\u0103 imperii au reac\u021bionat fa\u021b\u0103 de momentul respectiv, l-a convins pe Eminescu c\u0103\u00a0<\/strong>Rom\u00e2nia era \u00eenconjurat\u0103 de\u00a0\u201erechini\u201d,<\/em>\u00a0c\u0103rora nu le putea rezista dec\u00e2t prin inteligen\u021b\u0103 politic\u0103, sim\u021b strategic \u015fi efort na\u021bional. El a fost convins c\u0103\u00a0ideea unirii politice a tuturor rom\u00e2nilor \u00een acel moment putea fi periculoas\u0103 \u015fi nepractic\u0103 dac\u0103 era abordat\u0103 abrupt, prin implicarea violent\u0103 a politicienilor \u015fi prin st\u00e2rnirea m\u00e2niei concomitente a celor dou\u0103 imperii vecine.<\/em><\/div>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Eminescu a tras un semnal de alarm\u0103 \u00een coloanele ziarului\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia,\u00a0\u201eo \u021bar\u0103 mic\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de puternici \u015fi uneori indispu\u015fi vecini\u201d<\/em>, ideea de luare prin for\u021b\u0103 a Basarabiei, Banatului, Bucovinei \u015fi Transilvaniei\u00a0\u201epentru moment e respins\u0103 de to\u021bi oamenii politici \u015fi chiar de patrio\u021bii \u00een\u021belep\u021bi\u201d<\/em>. Totu\u015fi, s-a sim\u021bit dator s\u0103 recunoasc\u0103 public c\u0103 ideea de\u00a0\u201eDacia Mare\u201d<\/em>\u00a0exista \u00een subcon\u015ftientul colectiv \u015fi c\u0103\u00a0\u201eavea dreptul s\u0103 doarm\u0103 tainic\u0103 \u015fi lini\u015ftit\u0103 \u00een cugetul c\u00e2torva nobili vis\u0103tori<\/em>\u201d.[27]<\/a>\u00a0Deci, el a con\u015ftientizat c\u0103 planul de a ac\u021biona\u00a0\u00een for\u021b\u0103<\/em>\u00a0pentru refacerea\u00a0\u201eDaciei Mari\u201d<\/em>era nerealist \u015fi c\u0103, \u00een contextul respectiv,\u00a0devenise un vis \u00eendep\u0103rtat!<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Reprimarea politic\u0103 a Societ\u0103\u021bii\u00a0<\/strong>\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>\u00a0\u015fi jertfirea lui Eminescu<\/strong><\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

Momentul \u201eIa\u015fi\u201d a transformat Societatea\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d\u00a0<\/em>\u00een du\u015fman declarat al Austro-Ungariei, iar pe Eminescu \u00een\u00a0\u201eobiectiv\u201d<\/em>\u00a0permanent pentru serviciile sale de informa\u021bii.[28]<\/a>\u00a0El a sesizat pericolul izbucnirii unui conflict diplomatic, apoi chiar armat \u00eentre Austro-Ungaria, sprijinit\u0103 de Germania \u015fi regatul Rom\u00e2niei, care trebuia adus cu for\u021ba \u00een\u00a0\u00a0\u201eordinea german\u0103\u201d<\/em>. De aceea, a \u00eencercat s\u0103 tempereze agresivitatea unor politicieni austrieci, incita\u021bi de Budapesta, care exagerau pericolul ac\u021biunilor rom\u00e2ne\u015fti viz\u00e2nd constituirea\u00a0Daciei Mari<\/em>. \u00cens\u0103,\u00a0guvernan\u021bii de la Bucure\u015fti, preocupa\u021bi mai ales de \u00eemp\u0103r\u021birea \u015fi re\u00eemp\u0103r\u021birea demnit\u0103\u021bilor publice \u015fi a resurselor de putere<\/strong>, au acceptat f\u0103r\u0103 \u00eempotrivire sau alte explica\u021bii ideea anihil\u0103rii Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0\u201epotolirii\u201d<\/em>\u00a0Eminescu, ca solu\u021bii necesare reducerii st\u0103rii de tensiune \u00eentre regatul Rom\u00e2niei \u015fi Imperiul austro-ungar.<\/div>\n

\n

A\u015fa-numitele\u00a0\u201ediscursuri iredentiste\u201d<\/em>\u00a0de la Ia\u015fi, din 6 iunie 1883, au constituit pretextul pentru declan\u015farea, de c\u0103tre Puterile Centrale, a ac\u021biunii de aducere a Rom\u00e2niei \u00een\u00a0\u201eordinea german\u0103\u201d.<\/em>\u00a0At\u00e2t Germania, c\u00e2t \u015fi Austro-Ungaria i-au cerut \u00een mod imperativ regelui Carol I s\u0103 se integreze urgent \u00een\u201enoua ordine\u201d<\/em>\u00a0european\u0103, deci \u00een sistemul geopolitic instituit la congresul de la Berlin din anul 1878. Aceast\u0103 integrare urma s\u0103 fie stipulat\u0103 \u00eentr-un tratat prev\u0103zut a fi semnat \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Puterile Centrale (Austro-Ungaria, Germania \u015fi Italia), \u00een 28 iunie 1883.\u00a0Proiectul de tratat prevedea c\u0103 Rom\u00e2nia era obligat\u0103 s\u0103 se orienteze, politic, \u00een primul r\u00e2nd, spre Austro-Ungaria \u015fi interzicea orice proteste pentru eliberarea Ardealului<\/strong>, iar condi\u021bia semn\u0103rii era anihilarea revendic\u0103rii Ardealului de c\u0103tre Rom\u00e2nia. Consecin\u021ba imediat\u0103 a semn\u0103rii tratatului respectiv era eliminarea a\u015fa-zisei influen\u021be franceze \u00een Rom\u00e2nia \u015fi desfiin\u021barea Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>. Guvernul rom\u00e2n a acceptat destul de greu \u015fi cu rezerve regulile care \u00eei erau impuse Rom\u00e2niei. Discu\u021biile care au urmat au reprezentat o veritabil\u0103 b\u0103t\u0103lie diplomatic\u0103, din care va ie\u015fi un\u00a0tratat secret \u015fi defensiv<\/em>,<\/strong>\u00a0care nu implica Rom\u00e2nia \u00een politica expansionist\u0103 a Puterilor Centrale.<\/p>\n

Dar, intrarea Rom\u00e2niei \u00een sfera de influen\u021b\u0103 a Triplei Alian\u021be excludea existen\u021ba\u00a0\u201eDaciei Mari\u201d<\/em>. Iar politicienii interni (at\u00e2t conservatori, c\u00e2t \u015fi liberali afla\u021bi la guvernare, puternic \u015fi continuu\u201eflagela\u021bi\u201d<\/em>direct \u015fi indirect de Eminescu) au lucrat\u00a0\u201em\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103\u201d<\/em>\u00a0cu\u00a0\u201eOculta\u201d<\/em>\u00a0intern\u0103 \u015fi extern\u0103, n-au l\u0103sat s\u0103 le scape momentul pentru a-l elimina pe Eminescu \u015fi Societatea\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>. \u00cen aceast\u0103 ac\u021biune s-au ar\u0103tat deosebit de zelo\u015fi unii frunta\u015fi ai Partidului Conservator, critica\u021bi vehement de c\u0103tre Eminescu pentru politica lor antina\u021bional\u0103.[29]<\/a>\u00a0\u201eLoja\u201d<\/em>\u00a0din spatele Societ\u0103\u021bii\u00a0<\/strong>\u201eJunimea\u201d<\/em>\u00a0\u015fi-a avut rolul ei, iar Titu Maiorescu s-a dovedit a fi\u00a0<\/strong>\u201eregizorul\u201d<\/em>\u00a0intern al \u00eentregii ac\u021biuni.<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

A\u015fa a fost fabricat\u0103, \u00een timp,\u00a0\u201enebunia lui Eminescu\u201d<\/em>. S-a recurs la aceast\u0103 solu\u021bie, \u00eentruc\u00e2t\u201enebunia\u201d<\/em>declarat\u0103 public excludea automat din via\u021ba public\u0103 pe cel ce nu putea face dovada credibil\u0103 c\u0103 este s\u0103n\u0103tos. \u00cen cazul lui Eminescu, aceasta putea fi invocat\u0103, f\u0103r\u0103 nicio r\u0103spundere, ori de c\u00e2te ori venea vorba de scrierile sale, iar creduli se aflau destui \u00een acele vremuri.\u00a0Deci, scopul urm\u0103rit era scoaterea lui Eminescu din via\u021ba public\u0103!<\/strong><\/p>\n

<\/strong>
<\/strong><\/p>\n

\u201e<\/strong>Prinde\u021bi-l pe Eminescu \u015fi b\u0103ga\u021bi-l la balamuc!\u201d<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Ca variant\u0103 de rezerv\u0103, Eminescu trebuia s\u0103 ajung\u0103 \u00een fa\u021ba organelor de Poli\u021bie, care n-aveau nimic cu poetul ci cu ziaristul politic \u201eziarist al opozi\u021biei. Cei care i-au g\u00e2ndit soarta erau convin\u015fi c\u0103 dac\u0103 Eminescu va intra \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103 drept nebun, nimic din ceea ce a scris nu va mai fi luat \u00een considerare.<\/p>\n

Momentul exploat\u0103rii a\u015fa-zisei \u201enebunii a lui Eminescu\u201d a venit \u00een ziua de 28 iunie 1883, c\u00e2nd, am\u00e2n\u00e2ndu-se \u00eencheierea tratatului cu Austro-Ungaria, a izbucnit flac\u0103ra conflictului. Invoc\u00e2nd ac\u021biunile\u201esubversive\u201d<\/em>\u00a0ale Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>, Austro-Ungaria a notificat suspendarea rela\u021biilor diplomatice cu Rom\u00e2nia \u015fi a rupt rela\u021biile diplomatice cu Regatul Rom\u00e2niei pentru 48 de ore. \u00cen acela\u015fi timp, efective militare executau manevre armate \u00een Carpa\u021bi, iar\u00a0presa ungar\u0103 striga c\u0103 a venit timpul ca imperiul s\u0103-\u015fi anexeze<\/strong>\u00a0\u201eValahia\u201d<\/em>.<\/strong>\u00a0La r\u00e2ndul s\u0103u, cancelarul Germaniei, Otto von Bismack, a amenin\u021bat Regatul Rom\u00e2niei, printr-o telegram\u0103 secret\u0103 c\u0103tre Carol I, cu declararea r\u0103zboiului dac\u0103 Rom\u00e2nia nu intr\u0103 \u00een\u00a0\u201enoua ordine\u201d<\/em>. Totodat\u0103, guvernului I.C.Br\u0103tianu i s-a cerut s\u0103 verifice Societatea\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>, sub motivul c\u0103 desf\u0103\u015fura activitate subversiv\u0103, urm\u0103rind unirea Ardealului cu regatul Rom\u00e2niei. Astfel, guvernul a dispus m\u0103suri radicale \u00eempotriva Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>.<\/p>\n

Poli\u021bia a trecut, \u00een for\u021b\u0103, la perchezi\u021bionarea sediului acesteia din strada \u015etirbei Vod\u0103 \u015fi a domiciliului membrilor comitetului de conducere,[30]<\/a>\u00a0iar to\u021bi cei dovedi\u021bi ca membri activi ai organiza\u021biei fiind ulterior expulza\u021bi. Apoi s-a lansat semnalul:\u00a0<\/em>\u201ePrinde\u021bi-l pe Eminescu \u015fi b\u0103ga\u021bi-l la balamuc!\u201d<\/strong>Scenariul sacrific\u0103rii lui Eminescu a constituit \u015fi continu\u0103 s\u0103 constituie subiectul \u015fi obiectul unor ample analize \u015fi dezbateri.<\/p>\n

\n

Fapta odioas\u0103 comis\u0103 \u00eempotriva lui Eminescu este confirmat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de modul \u00een care a fost acoperit\u0103 oficial, \u00een stil balcanic. El a fost internat la\u00a0\u201esanatoriul\u201d<\/em>\u00a0dr. Alexandru \u015eu\u021bu la\u201eCaritatea\u201d<\/em>(Caritas) pun\u00e2ndu-i-se falsul diagnostic de\u00a0\u201ealcoolism \u015fi sifilis\u201d<\/em>. Deci, agresiunea \u00eempotriva sa a fost acoperit\u0103, oficial, cu un certificat medical.<\/p>\n

\n

\u015etirea c\u0103\u00a0\u201ea \u00eennebunit Eminescu\u201d<\/em>, nu a ap\u0103rut \u00een ziarul\u00a0\u201eTimpul\u201d,<\/em>\u00a0unde Eminescu fusese redactor principal, ci \u00een ziarul\u00a0\u201eRom\u00e2nul\u201d<\/em>\u00a0\u201eoficiosul guvernului, de fapt, al aripii rosettiste din partidul liberal, care se aflase \u00een polemic\u0103 permanent\u0103 cu Eminescu.<\/p>\n

\n

Eminescu a fost \u021binut \u00een sanatoriul dr. Alexandru Su\u021bu p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Rom\u00e2nia a aderat la Tripla Alian\u021b\u0103,<\/strong>\u00a0apoi a fost t\u00e2r\u00e2t din sanatoriu \u00een sanatoriu, cu scurte momente de libertate, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u021bii.[31]<\/a><\/div>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Niciunul dintre cei care au participat la s\u0103v\u00e2r\u015firea m\u00e2r\u015favei fapte nu \u015fi-a asumat vreodat\u0103 nicio parte de vin\u0103. Unii au inventat momente \u015fi scene ireale, dar credibile pentru cei \u201es\u0103raci cu duhul\u201d[32]<\/a>, pentru a sc\u0103pa de urm\u0103ri, iar al\u021bii, la\u015fi, au acceptat s\u0103 vorbeasc\u0103 la mul\u021bi ani de la evenimentul respectiv, c\u00e2nd Eminescu era perceput de mul\u021bi semeni a\u015fa cum \u00eel proiectaser\u0103 \u00abepigonii<\/em>\u00bb s\u0103i.<\/p>\n

\n

\u00cencercare de reconstituire a scenariului sacrific\u0103rii lui Eminescu\u00a0\u00een 28 iunie 1883<\/strong>[33]<\/strong><\/a><\/p>\n

\n

Cu pu\u021bin timp \u00eenainte de aceast\u0103 zi fatidic\u0103 pentru destinul s\u0103u, Eminescu, g\u0103zduit \u00een acel moment de familia Slavici, a sim\u021bit, probabil, c\u0103 era supravegheat de aproape, cu complicitatea lui Titu Maiorescu, a c\u0103rui r\u0103ceal\u0103 fa\u021b\u0103 de el era tot mai pregnant\u0103. A\u015fa se explic\u0103 inten\u021bia de a se muta la inginerul Constantin Sim\u021bion, din conducerea Societ\u0103\u021bii \u00abCarpa\u021bii<\/em>\u00bb, care devenise deja un fel de gazd\u0103 de rezerv\u0103. El \u00ee\u015fi transportase \u00een casa acestuia, pu\u021bin c\u00e2te pu\u021bin, bunurile \u2013 \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 nu mai poate convie\u021bui al\u0103turi de\u00a0\u201eMadame Slavici\u201d<\/em>\u00a0(Ecaterina Sz\u00c3\u00b6ke Magyarosy)[34]<\/strong><\/a>\u00a0care era, foarte \u00c2\u00a0probabil, dac\u0103 nu agent, cel pu\u021bin informator al serviciilor secrete ale Austro-Ungariei.<\/p>\n

\n

Conflictul cu aceast\u0103\u00a0\u201eMadame Slavici\u201d<\/em>\u00a0(Kati, cunoscut\u0103 cu numele de\u00a0Catinca Slavici<\/em>), devenise aproape permanent, mai ales dup\u0103 ce Eminescu \u00eencepuse s\u0103 critice vehement maghiarizarea numelor rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania. \u00cen acest scenariu a fost atras \u015fi publicistul Grigore Ventura, aflat \u00een leg\u0103turi suspecte cu agentul austriac Friderick Lachman.<\/p>\n

\n

M\u0103rturiile \u015fi sursele de epoc\u0103 afirm\u0103 c\u0103 \u00een zorii zilei de 28 iunie 1883, \u00eenainte de ora 6.oo, \u00eentre Mihai Eminescu \u015fi gazda lui, doamna\u00a0Ecaterina Sz\u00c3\u00b6ke Magyarosy<\/em>, so\u021bia lui Ioan Slavici, s-a petrecut o scen\u0103 marcat\u0103 de violen\u021b\u0103 verbal\u0103. Probabil c\u0103 Eminescu, supravegheat de gazda sa, surmenat dup\u0103 o noapte de lucru, a fost provocat de c\u0103tre\u00a0\u201eMadame Slavici\u201d<\/em>, prin vorbe me\u015fte\u015fugite, pentru a-l face s\u0103 devin\u0103 violent.<\/p>\n

\n

Dup\u0103 consumarea scenei respective, Eminescu a plecat la redac\u021bia ziarului\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>\u00a0pentru a lua un exemplar din num\u0103rul proasp\u0103t tip\u0103rit, a-l duce lui Titu Maiorescu \u015fi a-i ar\u0103ta acestuia acuzele aduse guvernului fa\u021b\u0103 de \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u021bii presei \u015fi a gazetarului. Probabil c\u0103 el a amenin\u021bat c\u0103 nu se mai \u00eentoarce la gazda sa, urm\u00e2nd s\u0103 se mute definitiv la inginerul Constantin Sim\u021bion.<\/p>\n

\n

La ora 6.oo, imediat dup\u0103 plecarea lui Eminescu,\u00a0\u201eMadame Slavici\u201d<\/em>, foarte probabil, potrivit unui scenariu dinainte stabilit, sim\u021bind c\u0103\u00a0\u201eobiectivul\u201d<\/em>\u00a0scap\u0103 de sub supraveghere, a scris pe o carte de vizit\u0103:\u00a0\u201eDomnu Eminescu a \u00eennebunit. V\u0103 rog face\u021bi ceva s\u0103 m\u0103 scap de el, c\u0103 e foarte r\u0103u (reu)\u201d<\/em>. Apoi a trimis acel \u00eenscris, printr-o servitoare, lui Titu Maiorescu, rug\u00e2ndu-l s\u0103 o scape de\u201enebunul\u201d<\/em>Eminescu (\u00eenscrisul respectiv, notat de Titu Maiorescu \u00een Jurnalul s\u0103u, a fost preluat de to\u021bi cei care s-au \u00eencumetat s\u0103 reconstituie acele evenimente<\/em>!)<\/p>\n

\n

Acas\u0103 la Titu Maiorescu a ap\u0103rut repede inginerul Constantin Sim\u021bion, pe care Eminescu \u00eel considera\u201eprieten\u201d<\/em>\u00a0(p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu s-a stabilit cu rigoare dac\u0103 acesta fusese anun\u021bat de Titu Maiorescu sau de madame Slavici ori venise potrivit unui plan dinainte stabilit<\/em>!). \u00cempreun\u0103 (f\u0103r\u0103 nicio analiz\u0103 a cazului sau o sumar\u0103 verificare a con\u021binutului \u00eenscrisului<\/em>), cei doi cu plecat la a\u015fa-zisa\u00a0\u201eCas\u0103 de s\u0103n\u0103tate\u201d<\/em>\u00a0a dr. Alexandru Su\u021bu, adic\u0103 la spitalul de nebuni (ospiciu). Acolo,\u00a0Titu Maiorescu i-a cerut acestuia s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 o camer\u0103 lui Eminescu \u015fi s\u0103-l interneze, sub motivul c\u0103 era nebun (<\/strong>deci, nu i-a cerut s\u0103-l examineze, cum era normal<\/em>!),<\/strong>\u00a0oblig\u00e2ndu-se s\u0103 achite costul de 300 de lei pe lun\u0103 pentru camera respectiv\u0103.<\/p>\n

\n

Dup\u0103 ce au\u00a0\u201earanjat\u201d<\/em>\u00a0cu dr. Alexandru Su\u021bu internarea lui Eminescu, Titu Maiorescu \u015fi Constantin Simi\u021bon s-au \u00een\u021beles asupra modalit\u0103\u021bilor de ac\u021biune pentru a-l aduce la ospiciu pe Eminescu: Titu Maiorescu urma s\u0103 mearg\u0103 la propriul domiciliu, iar Constantin Sim\u021bion la sediul Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>, pentru a-l a\u015ftepta pe Eminescu, a-l imobiliza \u015fi a-l duce cu for\u021ba la ospiciu (\u00een acest punct apare o alt\u0103 enigm\u0103: Constantin Sim\u021bion a devenit doar \u00een acel moment complicele lui Titu Maiorescu sau ei au fost complici de dinainte? Care a fost motivul real al asocierii lor pentru a-l imobiliza pe Eminescu \u015fi a-l interna cu for\u021ba \u00een ospiciul dr. Al. Su\u021bu?<\/em>). Singura nelini\u015fte a lui Titu Maiorescu a fost ca imobilizarea lui Eminescu s\u0103 poat\u0103 fi f\u0103cut\u0103\u00a0\u201ef\u0103r\u0103 greutate\u201d.\u00a0<\/em>Ajuns acas\u0103, Titu Maiorescu l-a anun\u021bat \u015fi pe Theodor Rosetti despre iminenta internare la ospiciu a lui Mihai Eminescu (fapt notat \u00een\u00a0Jurnalul<\/em>s\u0103u); acesta a acceptat tacit ac\u021biunea pus\u0103 la cale (de ce trebuia s\u0103 \u015ftie Theodor Rosetti? erau interesate \u015fi implicate \u015fi alte for\u021be oculte \u00een anihilarea lui Eminescu?<\/em>).<\/p>\n

\n

Pe la ora 10.oo, f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 ce s-a pus la cale \u00eempotriva lui, Eminescu a ap\u0103rut \u00eentr-o tr\u0103sur\u0103 \u00een fa\u021ba casei lui Titu Maiorescu, av\u00e2nd sub bra\u021b ziarul\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>\u00a0din acea zi (datat, conform obiceiului vremii, o zi mai t\u00e2rziu), \u00een care publicase articolul\u00a0\u201ePentru libertatea presei \u015fi a jurnalistului\u201d<\/em>\u00a0\u015fi protesta fa\u021b\u0103 de expulzarea lui Emille Galli, directorul revistei\u00a0\u201eL \u2018independence roumaine\u201d.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/p>\n

Eminescu spera s\u0103-i poat\u0103 prezenta lui Titu Maiorescu protestul s\u0103u sever \u00eempotriva m\u0103surilor represive luate de c\u0103tre guvernul I.C.Br\u0103tianu. A binecuv\u00e2ntat, cu privirea fix\u0103, pe so\u021bia lui Titu Maiorescu \u015fi pe Ilie Nicolescu (care tocmai pleca de la Titu Maiorescu!), apoi \u00a0 l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u015fat\u201etremur\u00e2nd\u201d<\/em>\u00a0pe a\u015fa-zisul s\u0103u binef\u0103c\u0103tor \u015fi\u00a0\u201eprieten\u201d<\/em>, dup\u0103 care a avut o discu\u021bie scurt\u0103 cu Titu Maiorescu, al c\u0103rui con\u021binut nu se cunoa\u015fte. Pentru a-l abate de la g\u00e2ndurile care i se \u00eenfiripaser\u0103 \u00eensuflet (<\/strong>nimeni p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu s-a \u00eentrebat de ce tremurase Eminescu atunci c\u00e2nd l-a \u00eembr\u0103\u021bi\u015fat pe \u201ebinef\u0103c\u0103torul\u201d s\u0103u<\/em>!),<\/strong>\u00a0Titu Maiorescu i-a ar\u0103tat statuile reprezent\u00e2nd\u00a0\u201epe Hermes \u015fi pe Venus din Melos\u201d<\/em>, la care Mihai Eminescu a r\u0103spuns, cu privirea \u00een extaz:\u00a0\u201eLas\u0103, c\u0103 va re\u00eenvia arta antic\u0103!\u201d<\/em>\u00a0(Deci, Eminescu \u00eenc\u0103 mai credea \u00een realizarea proiectului Daciei Mari chiar \u00een pofida piedicilor puse de c\u0103tre politicienii rom\u00e2ni, \u00een special de c\u0103tre conservatorii obedien\u021bi Puterilor Centrale, \u00een r\u00e2ndurile c\u0103rora se afla \u015fi Titu Maiorescu<\/em>!).<\/p>\n

\n

Potrivit planului stabilit cu acel Constantin Sim\u021bion \u015fi cu dr. Alexandru Su\u021bu, f\u0103r\u0103 nicio remu\u015fcare, team\u0103 sau compasiune fa\u021b\u0103 de cel pe care-l numea\u00a0\u201eprieten\u201d<\/em>, Titu Maiorescu i-a spus lui Eminescu\u00a0\u201ec\u0103 trebuie s\u0103 se duc\u0103 la Sim\u021bion\u201d\u00a0<\/em>(adic\u0103 la sediul Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>),\u00a0care \u015ftia ce are de f\u0103cut<\/em>! Eminescu a acceptat \u015fi i-ar fi cerut 5 lei pentru tr\u0103sur\u0103, pe care Titu Maiorescu spune c\u0103 i-a dat (cu toate c\u0103 fiica sa, Livia, \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre I. E. Torou\u021biu, din 21 aprilie 1939, va spune c\u0103 i-ar fi dat doar\u00a0\u201e2 lei pentru birj\u0103\u201d<\/em>), apoi Eminescu\u00a0\u201ea plecat cu tr\u0103sura acolo\u201d<\/em>\u00a0(adic\u0103 la sediul Societ\u0103\u021bii\u201e\u0153Carpa\u021bii\u201d<\/em>). Probabil c\u0103 Titu Maiorescu l-a pus pe urmele sale pe Grigore Ventura, pentru a fi siguri c\u0103 totul va decurge conform planului \u015fi Eminescu va ajunge la sediul Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d.<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Ajung\u00e2nd \u00een apropierea societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>, Eminescu a v\u0103zut, probabil, v\u00e2nzoleala creat\u0103 de Poli\u021bie, care perchezi\u021biona sediul acesteia.\u00a0\u00cen acel moment a intuit c\u0103\u00a0<\/strong>\u201ebinef\u0103c\u0103torul\u201d\u00a0<\/em>s\u0103u \u00eei preg\u0103tise o capcan\u0103<\/strong>, fiind convins c\u0103 dac\u0103 ar fi intrat \u00een sediul societ\u0103\u021bii cu for\u021ba, era re\u021binut de Poli\u021bie. El nu \u015ftia c\u0103 \u00een\u0103untru \u00eel a\u015ftepta Constantin Sim\u021bion, cu o echip\u0103 preg\u0103tit\u0103 pentru a-l imobiliza \u015fi a-l interna la ospiciu. Astfel, a devenit precaut, \u00eentorc\u00e2ndu-se din drum.<\/p>\n

Din acest moment, reconstituirea acelei zile este dificil\u0103, \u00eentruc\u00e2t s-a f\u0103cut, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, pe baza relat\u0103rilor lui Grigore Ventura (cel pe care I.L.Caragiale avea s\u0103-l\u00a0\u201eimortalizeze\u201d<\/em>\u00a0sub numele personajului Ric\u0103 Venturiano!), consemnate abia \u00een anul 1911, de Al. Ciurcu \u00een ziarul\u00a0\u201eAdev\u0103rul\u201d<\/em>. Potrivit acestora, Eminescu, schimb\u00e2ndu-\u015fi traseul, s-ar fi dus la Cap\u015fa. Acolo l-ar fi \u00eent\u00e2lnit pe Grigore Ventura, redactor la ziarul\u00a0\u201eL \u201e\u2122Independence roumaine\u201d<\/em>, care l-ar fi informat despre interzicerea Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>. Eminescu ar fi reac\u021bionat violent, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 \u021bin\u0103 un discurs\u00a0\u201epolitico-socialo-na\u021bional\u201d<\/em>. Apoi, \u00eenfierb\u00e2ntat, ar fi scos un pistol, ar fi amenin\u021bat-o pe so\u021bia patronului,\u00a0Marie Obeline Vautier<\/em>, \u015fi ar fi strigat\u00a0\u201ela toate aceste nu-i dec\u00e2t un leac. S\u0103 \u00eel \u00eempu\u015fc pe rege!\u201d\u00a0<\/em>Grigore Ventura i-ar fi propus s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 la palatul Cotroceni pentru a-\u015fi pune planul \u00een aplicare. Eminescu ar fi fost de acord, astfel c\u0103 ar fi plecat \u00eempreun\u0103, ar fi ajuns la poarta palatului, \u00eens\u0103\u00a0\u201epoarta nu s-a deschis\u201d<\/em>, regele nefiind \u00een Bucure\u015fti. Tot Grigore Ventura l-ar fi convins pe Eminescu s\u0103 mearg\u0103 la Mitro\u015fevschi, la baie!<\/p>\n

\n

Aproape 70 de ani, aceasta a fost versiunea oficial\u0103 care se \u015ftia despre sf\u00e2r\u0219itul zilei de 28 iunie 1883<\/strong>, c\u00e2nd Eminescu urma s\u0103 fie dus la spitalul de nebuni, de\u015fi, \u00eentre timp, ap\u0103ruser\u0103 \u015fi relat\u0103rile Liviei Maiorescu \u015fi ale lui Constantin Dimitriu. Din aceste relat\u0103ri reiese clar c\u0103 Eminescu n-a trecut pe la Cap\u015fa, nu a amenin\u021bat pe nimeni cu pistolul \u015fi, totu\u015fi, a fost ridicat\u00a0\u201ede acolo\u201d<\/em>\u00a0(B\u0103ile Mitra\u015fevschi) de c\u0103tre\u00a0\u201eprietenii\u201d<\/em>\u00a0s\u0103i, care doreau s\u0103-l duc\u0103 \u201ela\u00a0\u201ebalamuc\u201d.<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

\u201e<\/em>Scena cu pistolul de la Cap\u015fa\u201d<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0\u201eafirma\u021bia lui Eminescu c\u0103 \u00eel va omor\u00ee pe rege\u201d<\/em>\u00a0au constituit piesele tezei nebuniei sale. Ele au fost asumate numai de c\u0103tre Grigore Ventura, dup\u0103 ce Eminescu fusese declarat nebun \u015fi iar internarea sa \u00een ospiciu justificat\u0103 cu\u00a0\u201eacte \u00een regul\u0103\u201d<\/em>. Cel mai important martor al scenei\u00a0\u201ecu pistolul\u201d<\/em>, doamna\u00a0Marie Obeline<\/em>\u00a0Vautier<\/em>, so\u021bia patronului de la Cap\u015fa, care ar fi fost amenin\u021bat\u0103 cu pistolul de Eminescu, \u00een anul 1909 \u015fi-a publicat\u00a0\u201eMemoriile\u201d<\/em>\u00a0la Paris. \u00cens\u0103, n-a men\u021bionat absolut nimic despre aceast\u0103 presupus\u0103 scen\u0103, de\u015fi niciun om nu poate s\u0103 uite o asemenea \u00eent\u00e2mplare din via\u021ba sa!<\/p>\n

\n

\u00cen ultimii ani, unii cercet\u0103tori ai scenei jertfirii lui Eminescu, plus\u00e2nd, sugereaz\u0103 c\u0103 prezen\u021ba lui la Cap\u015fa ar fi avut cu ca scop \u00eent\u00e2lnirea altor confra\u021bi c\u0103rora s\u0103 le aduc\u0103 la cuno\u015ftin\u021b\u0103 cele ce f\u0103ceau \u00een acea zi guvernul \u015fi curtea regal\u0103.\u00a0<\/em>Exist\u0103 \u015fi percep\u021bia potrivit c\u0103reia Eminescu ar fi fugit la Cap\u015fa, unde se afla reprezentantul diplomatic al Americii \u00een Rom\u00e2nia. Sunt, probabil, specula\u021bii.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Traseul lui Eminescu din acea zi a fost l\u0103murit prin relat\u0103rile lui Constantin Dimitriu \u015fi Ioan Slavici.\u00a0<\/em>Este foarte probabil ca, sim\u021bind c\u0103 vor s\u0103-i pun\u0103 la\u021bul, Eminescu s-a refugiat \u00een baia public\u0103 Mitra\u015fevschi (aflat\u0103 nu departe de sediul Societ\u0103\u021bii\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>), unde agresiunea Poli\u021biei asupra sa devenea mai pu\u021bin probabil\u0103! Aceast\u0103 ipotez\u0103 este confirmat\u0103 de Constantin Dimitriu, care, la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la\u00a0\u201einternarea\u201d<\/em>\u00a0lui Eminescu, \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 lui Mihai Br\u0103neanu, redactorul \u015fef al ziarului\u00a0\u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d<\/em>, afirma c\u0103\u00a0Eminescu<\/strong>\u00a0\u201ea sim\u021bit totodat\u0103 c\u0103 vor fi sili\u021bi cei de l\u00e2ng\u0103 el s\u0103-l asigure la Balamuc. Deci a fugit \u00eentr-o baie unde a stat mai toat\u0103 ziua ascuns\u201d<\/em>. Astfel era relatat, probabil, evenimentul \u00een lumea jurnali\u015ftilor, la scurt timp dup\u0103 producerea sa. La fel avea s\u0103 relateze \u015fi Ioan Slavici, care confirm\u0103 c\u0103\u00a0\u201eLa d-l T. Maiorescu el s-a st\u0103p\u00e2nit, dar s-a dus apoi s\u0103 ieie o baie ca s\u0103-\u015fi potoleasc\u0103 nervii \u015fi de la baie a fost dus\u00a0<\/em>(cu for\u021ba, n.ns\u00c2\u00a0!)\u00a0la casa de s\u0103n\u0103tate\u201d<\/em>.<\/p>\n

\n

Pentru conspiratorii care lucrau potrivit unui plan, izolarea lui Eminescu \u00een baia public\u0103Mitra\u015fevschi<\/em>, a fost o \u015fans\u0103 de a-l imobiliza f\u0103r\u0103 incidente, \u00eentruc\u00e2t baia public\u0103 era singurul loc \u00een care acesta era nevoit s\u0103 intre f\u0103r\u0103 a avea asupra sa arma de ap\u0103rare. \u00cen orice alt loc, Eminescu ar fi putut opune rezisten\u021b\u0103. De asemenea, \u00een procesul-verbal \u00eentocmit de Poli\u021bie \u00een aceea\u015fi zi, \u00een jurul orei 19.oo, nu se aminte\u015fte nimic de vreo arm\u0103, ci doar c\u0103\u00a0\u201eEminescu a venit singur la B\u0103ile Mitra\u015fevschi \u015fi, fiind atins de aliena\u021bie mintal\u0103, s-a \u00eencuiat singur pe din\u0103untru \u015fi a refuzat s\u0103 deschid\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

\n

Grigore Ventura, care cuno\u015ftea planul privind imobilizarea lui Eminescu \u015fi internarea sa \u00een ospiciu, primise misiunea s\u0103-l re\u021bin\u0103 pe acesta \u00eentr-un loc de unde s\u0103 poat\u0103 fi ridicat f\u0103r\u0103 incidente. Astfel, l-a \u00eencuiat \u00een baie, unde, dup\u0103 informa\u021biile furnizate \u015fi de al\u021bi martori, apa fierbinte a curs timp de opt ore. Potrivit propriei declara\u021bii, Grigore Ventura a plecat\u00a0\u201es\u0103 \u00een\u015ftiin\u021beze pe prefectul poli\u021biei\u201d\u00a0<\/em>de faptul c\u0103 un nebun s-a \u00eenchis \u00een baia public\u0103 \u015fi c\u0103\u00a0\u201etrebuie s\u0103 ridice un nebun de la baia Mitra\u015fewschi\u201d<\/em>(afirma\u021bia sa nu se confirm\u0103; declara\u021bia a fost f\u0103cut\u0103, cu siguran\u021b\u0103, pentru a-\u015fi sc\u0103pa pielea, el ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 a sesizat Poli\u021biei un caz deosebit, de nebunie manifestat\u0103 cu violen\u021b\u0103!; cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 \u015feful Poli\u021biei cuno\u015ftea numele Eminescu, purtat de redactorul \u015fef al ziarului<\/em>\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>!) Tot acel Grigore Ventura a fost cel care i-a anun\u021bat pe doi dintre prietenii lui Eminescu:\u00a0Gheorghe Oc\u0103\u015fanu \u015fi V.Siderescu\u00a0<\/em>de la Societatea\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>, care au ajuns acolo dup\u0103 aproximativ 8 ore (este interesant de aflat ce s-a \u00eent\u00e2mplat timp de 8 ore, c\u00e2nd nici Poli\u021bia, nici \u201eprietenii\u201d lui Eminescu n-au intervenit<\/em>!). Probabil c\u0103 V. Siderescu, odat\u0103 sosit la baia Mitra\u015fevschi, a crezut c\u0103 Eminescu fusese atins de aliena\u021bie mintal\u0103, dar Gheorghe Oc\u0103\u015feanu, care era\u00a0\u201eom de \u00eencredere al \u015fefului Poli\u021biei\u201d<\/em>(fapt dat \u00een vileag de Ioan Slavici<\/em>!) \u015ftia ce are de f\u0103cut \u015fi din ce ra\u021biune.<\/p>\n

\n

Cei doi\u00a0\u201eprieteni\u201d<\/em>\u00a0ai lui Eminescu au plecat s\u0103 anun\u021be Poli\u021bia, inform\u00e2ndu-l pe comisarul C.N.Nicolescu de la Sec\u021bia 18 Poli\u021bie de faptul\u00a0\u201ec\u0103 amicul lor, d-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de aliena\u021bie mintal\u0103, c\u0103 s-au dus la stabilimentul de b\u0103i din str. Poli\u021biei nr. 4, de acum 8 ore \u015fi c\u0103, \u00eencuindu-se-n baie pe din\u0103untru, refuz\u0103 s\u0103 deschid\u0103\u201d<\/em>. Toi ei l-au c\u0103utat \u015fi l-au informat pe Constantin Sim\u021bion despre situa\u021bia\u00a0\u201eprietenului\u201d<\/em>\u00a0s\u0103u (poate se va afla vreodat\u0103 unde a stat \u00een acest timp \u015fi cu ce s-a ocupat acest Constantin Sim\u021bion<\/em>!).<\/p>\n

\n

Astfel a fost pus \u00een aplicare, \u00eempreun\u0103 cu Poli\u021bia,\u00a0planul de imobilizare a lui Eminescu (<\/strong>care trebuia s\u0103 par\u0103 legal<\/em>!).<\/strong>\u00a0Cei trei s-au deplasat la baia Mitra\u015fevschi, f\u0103r\u0103 Grigore Ventura, cu o dub\u0103 cenu\u015fie tras\u0103 de cai \u015fi cu un echipaj condus de comisarul C. N. Nicolescu. Dup\u0103 cum reiese din procesul-verbal \u00eentocmit de Poli\u021bie, l-au g\u0103sit\u00a0\u201epe nenorocitul Mihail Eminescu, dezbr\u0103cat, silindu-se s\u0103 \u00eenchid\u0103 u\u015fa-i \u015fi avea aerul de a fi speriat de vederea noastr\u0103\u2026\u201d<\/em>).<\/em>\u00a0Cei de fa\u021b\u0103 au \u00eencercat s\u0103-l calmeze, dar\u00a0\u201edrept r\u0103spuns, se repede la amicii s\u0103i \u015fi la servitoarea b\u0103ii, \u00eembr\u00e2ncindu-i pe u\u015f\u0103, apoi arunc\u00e2ndu-se \u00een baia plin\u0103 cu ap\u0103, stropea pe oricine voia s\u0103-l scoat\u0103 afar\u0103\u201d.\u00a0<\/em>Eminescu l-a rugat pe V. Siderescu\u201es\u0103-i aduc\u0103 o pereche de pantaloni negri, negri de tot\u201d<\/em>. Acesta a plecat s\u0103-i \u00eendeplineasc\u0103 dorin\u021ba, iar ceilal\u021bi\u00a0\u201eprieteni\u201d<\/em>\u00a0ai s\u0103i au for\u021bat u\u015fa cabinei b\u0103ii pentru a p\u0103trunde \u00een\u0103untru.<\/p>\n

\n

Eminescu s-a \u00eempotrivit, dar\u00a0<\/em>\u201eprietenii\u201d\u00a0s\u0103i l-au dobor\u00e2t \u015fi l-au \u00eembr\u0103cat \u00een c\u0103ma\u015fa (comisolul) de for\u021b\u0103, apoi l-au t\u00e2r\u00e2t afar\u0103 \u015fi l-au urcat cu for\u021ba \u00een\u00a0<\/strong>birja mor\u021bii<\/em>.<\/strong>\u00a0Ion Russu-\u015eirianu, care a v\u0103zut scena, alerg\u00e2nd prin Bucure\u015fti s\u0103-l caute pe Eminescu!, avea s\u0103 afirme ulterior c\u0103:\u00a0<\/em>\u201eAm auzit glasul s\u0103u cel adev\u0103rat strig\u00e2nd cu dezn\u0103dejdea celui care se \u00eeneac\u0103 \u201eAjutor!\u201d.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

R\u0103pitorii l-au condus apoi la Institutul\u00a0\u201eCaritatea\u201d<\/em>, unde l-au\u00a0\u201econfiat\u201d\u00a0<\/em>doctorului Alexandru Su\u021bu, iar comisarul de poli\u021bie l-a rugat pe acesta\u00a0\u201ea-i da \u00eengrijiri excep\u021bionale\u201d<\/em>.<\/p>\n

\n

\u00centre timp Poli\u021bia, cu complicitatea so\u021biei lui Ioan Slavici, i-a perchizi\u021bionat locuin\u021ba, i-a ridicat bunurile, a umblat prin h\u00e2rtii \u015fi manuscrise, sper\u00e2nd s\u0103 descopere ceva compromi\u021b\u0103tor. Dar nu a deschis o anchet\u0103, a\u015fa cum proceda de obicei \u015fi cum cerea legea.<\/p>\n

\n

Comisarul C.N. Nicolescu, \u00eempreun\u0103 cu\u00a0\u201eamicii\u201d<\/em>\u00a0lui Eminescu, s-au \u00eentors la baia Mitra\u015fevschi \u015fi au constatat c\u0103\u00a0\u201etoate hainele \u015fi chiar ciorapii erau arunca\u021bi \u00een apa din baie\u201d<\/em>. S-au inventariat toate lucrurile g\u0103site, inclusiv cheia de la camera lui Eminescu (lipsea pistolul despre care pomenise Grigore Ventura<\/em>!). Apoi s-a \u00eentocmit procesul-verbal semnat de comisarul C.N. Nicolescu, Constantin Sim\u021bion, V. Siderescu, Gh.Oc\u0103\u015fanu, Mark David (un client sau asistent al dr. Su\u021bu \u2013 e posibil ca acesta s\u0103 fi adus c\u0103ma\u015fa de for\u021b\u0103), Johan Paulina (femeia de serviciu a b\u0103ii) \u015fi Ana Mitra\u015fevschi (patroana b\u0103ii).<\/p>\n

\n

Hainele lui Eminescu au fost duse acas\u0103 la Ioan Slavici \u015fi aruncate \u00een camera unde locuia Eminescu, apoi a fost sigilat\u0103 u\u015fa (fapt atestat \u00eentr-un Post-scriptum, semnat de comisarul C.N. Nicolescu, Ecaterina Slavici \u015fi V. Siderescu).<\/p>\n

\n

\u00cen acea dup\u0103-amiaz\u0103, Titu Maiorescu a plecat tainic \u00eentr-o lung\u0103 vacan\u021b\u0103 prin Europa occidental\u0103, pentru refacere, iar Eminescu a fost \u00eenchis \u00eentr-o cas\u0103 de nebuni, pe malurile D\u00e2mbovi\u021bei, pentru medita\u021bie!<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Eminescu \u00ee\u015fi presimte sf\u00e2r\u015fitul<\/strong><\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

Presim\u021bindu-\u015fi sf\u00e2r\u015fitul, cel care \u00een\u00a0\u201eLuceaf\u0103rul\u201d<\/em>\u00a0se considera \u00een\u00a0\u201elumea lui\u201d<\/em>,\u00a0\u201enemuritor \u015fi rece\u201d<\/em>, \u00een decembrie 1883,\u00a0oficial declarat nebun a putut s\u0103 creeze cel mai tulbur\u0103tor poem filosofic al s\u0103u,<\/strong>\u00a0Od\u0103 (\u00een metru antic)<\/strong>. Citi\u021bi-l \u015fi reciti\u021bi-l \u015fi reflecta\u021bi. C\u00e2t de nebune puteau s\u0103 fie mintea \u015fi sim\u021birea care l-a creat? \u00cel red\u0103m integral:<\/p>\n

\n

Nu credeam s\u0103-nv\u0103\u021b a muri vreodat\u0103;
\nPururi t\u00e2n\u0103r, \u00eenf\u0103\u015furat \u00een manta-mi,
\nOchii mei n\u0103l\u021bam vis\u0103tori la steaua
\nSingur\u0103t\u0103\u021bii.<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

C\u00e2nd deodat\u0103 tu r\u0103s\u0103ri\u015fi \u00een calea-mi,<\/strong>
\nSuferin\u021ba tu, dureros de dulce\u2026<\/strong>
\nP\u00e2n-\u00een fund b\u0103ui voluptatea mor\u021bii<\/strong>
\nNe\u00eendur\u0103toare.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
\nOri ca Hercul \u00eenveninat de haina-i;
\nFocul meu a-l stinge nu pot cu toate
\nApele m\u0103rii.<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

De-al meu propriu vis, mistuit m\u0103 vaet,<\/strong>
\nPe-al meu propriu rug m\u0103 topesc \u00een fl\u0103c\u0103ri\u2026<\/strong>
\nPot s\u0103 mai renviu luminos din el ca<\/strong>
\nPas\u0103rea Phoenix?<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Piar\u0103-mi ochii turbur\u0103tori din cale,<\/strong>
\nVino iar \u00een s\u00e2n, nep\u0103sare trist\u0103;<\/strong>
\nCa s\u0103 pot muri lini\u015ftit, pe mine<\/strong>
\nMie red\u0103-m\u0103! \u00a0(1883, decembrie)<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Presa \u00een c\u0103ma\u0219\u0103 de for\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Planul pentru o\u00a0\u201eDacie Mare\u201d<\/em>\u00a0a \u00eengrijorat pe spionii imperiali \u015fi \u00eei speria (pentru complica\u021bii) pe politicienii autohtoni \u015fi pe agen\u021bii\/poli\u021bi\u015fti, fapt pentru care au pus la cale complotul (pentru to\u021bi binevenit, dup\u0103 at\u00e2tea\u00a0\u201eflagel\u0103ri\u201d<\/em>\u00a0din partea lui Eminescu). La aceasta \u2013\u00a0nota bene<\/em>! \u2013 \u00a0s-a ad\u0103ugat contribu\u021bia for\u021belor oculte.<\/p>\n

\n

\u201e<\/em>Cazul Eminescu\u201d\u00a0<\/em>constituie unul dintre cele mai nefaste exemple de manipulare a con\u015ftiin\u021belor prin intermediul a\u015fa-numi\u021bilor\u00a0\u201eoameni politici\u201d<\/em>, al presei scrise \u015fi al unor\u00a0\u201eexper\u021bi\u201d<\/em>\u00a0cu abilit\u0103\u021bi de critici sau cu preten\u021bii de istorici.\u00a0\u00cen istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei este primul exemplu tipic al modului \u00een care pana unui gazetar poate fi pus\u0103 \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 de for\u021b\u0103 de c\u0103tre o putere politic\u0103 violent\u0103.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Contemporanii lui Eminescu, neimplica\u021bi \u00een politic\u0103 sau \u00een organiza\u021bii oculte, n-au b\u0103nuit c\u0103 destinul t\u00e2n\u0103rului poet a fost influen\u021bat \u015fi ab\u0103tut din f\u0103ga\u015ful s\u0103u natural de c\u0103tre indivizi \u015fi for\u021be oculte interesate s\u0103-l scoat\u0103 din via\u021ba politic\u0103 \u015fi s\u0103-l transforme \u00eentr-un nebun.<\/p>\n

Prin eliminarea lui Eminescu din via\u021ba public\u0103 a fost comis un asasinat moral \u015fi politic, asociat cu apelative \u015fi epitete, precum: nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reac\u021bionar, paseist, antisemit, xenofob, \u015fovin etc. Cei care au avut interesul s\u0103-l asasineze moral \u015fi politic au urm\u0103rit ca Eminescu s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een memoria rom\u00e2nilor doar ca poet, \u015fi acesta epuizat intelectual, dup\u0103 cum Titu Maiorescu i-a conceput volumul de versuri (vestita\u00a0\u201eedi\u021bie Maiorescu\u201d<\/em>) -, cu toate c\u0103 principala sa activitate, considerat\u0103\u00a0\u201epericuloas\u0103\u201d<\/em>, a fost cea de ziarist.<\/p>\n

\n

La mistificarea adev\u0103rului despre motivul \u00eenl\u0103tur\u0103rii lui Eminescu din via\u021ba public\u0103 au participat, \u00eentr-o c\u00e2rd\u0103\u015fie tainic\u0103 la momentul respectiv, cum s-a \u00een\u021beles, for\u021be interne \u015fi externe. Pentru a-l scoate dintre simbolurile na\u021bionale, publicistica lui a fost mereu trecut\u0103 sub t\u0103cere, pentru posteritate fiind prezentat doar ca un\u00a0\u201epoet romantic\u201d<\/em>, epuizat \u015fi el \u00een momentul 1883:\u00a0\u201eedi\u021bia Maiorescu\u201d<\/em>\u00a0a lucrat continuu \u00een acest sens, iar pentru unii \u00eenc\u0103 mai\u00a0\u201elucreaz\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

\n

Eminescu a fost jertfit pe altarul Daciei Mari, cel mai important proiect etno-politico-statal g\u00e2ndit de rom\u00e2ni \u015fi pentru rom\u00e2ni \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX.<\/em><\/p>\n


<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 exista \u00een\u021belepciune politic\u0103, \u00een\u00a0\u201emomentul 1883\u201d<\/em>, dup\u0103 con\u015ftientizarea ap\u0103rut\u0103\u00a0\u201ea doua zi\u201d<\/em>\u00een\u201eTimpul\u201d,<\/em>\u00a0crima putea fi evitat\u0103. Dar la niciuna din for\u021bele ostile lui Eminescu n-a existat \u201eatunci \u015fi \u00een anii asasinatului sadic, p\u00e2n\u0103 \u00een 1889, \u2013 nici \u00een\u021belepciune \u015fi nici voin\u021b\u0103 politic\u0103. Iat\u0103 de ce, reconsiderarea operei, vie\u021bii, mesajului \u015fi imaginii lui Eminescu din perspectiva vizionarului \u00eemplinirii idealului na\u021bional \u00een vatra vechii Dacii este o necesitate.<\/p>\n


\"\"<\/a><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

de Prof.univ.dr. Aurel V. David
\narticol ap\u0103rut \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi \u00een nr. 20, respectiv nr. 21 ale revistei <\/strong>ATITUDINI<\/strong><\/a><\/strong><\/div>\n


<\/strong>
<\/p>\n

[1]<\/a>\u00a0Emil V\u00e2rtosu,\u00a0Napoleon Bonaparte \u015fi dorin\u021bele moldovenilor la anul 1807<\/strong>, \u00een\u00a0,,Studii. Revist\u0103 de istorie\u201d<\/em>, tom. 18, nr.2\/1965, p. 403-420;
\n[2]<\/a>\u00a0\u015etefan Mete\u015f,\u00a0Emigr\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti din Transilvania \u00een secolele XIII-XX,<\/strong>\u00a0Edi\u021bia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura \u015etiin\u021bific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1977, p. 181;
\n[3]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, N. Ad\u0103niloaie,\u00a0Revolu\u021bia de la 1848 \u015fi problema unit\u0103\u021bii na\u021bionale<\/strong>, \u00eenRevolu\u021bia de la 1848 \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne<\/em>\u00a0(Culegere de studii), Editura Academiei R.S. Rom\u00e2nia, Bucure\u015fti, 1974;
\n[4]<\/a>\u00a0Despre anii de studii ai lui Eminescu, vezi, Teodor V. Stefanelli,\u00a0Amintiri despre Eminescu,<\/strong>Editura\u00a0\u201eJunimea\u201d<\/em>, Ia\u015fi, 1983; Augustin Z.N. Pop,\u00a0\u00centregiri documentare la biografia lui Eminescu<\/strong>, Editura\u00a0\u201eEminescu\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 1983;\u00a0
\n[5]<\/a>\u00a0Pavel \u0162ugui,\u00a0Eminescu \u2013 Creang\u0103. Documente biografice inedite<\/strong>, Editura\u00a0\u201eVestala\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 1996, p.127;
\n[6]<\/a>\u00a0Vezi, Iacob Negruzzi,\u00a0Amintiri din\u00a0<\/strong>\u201eJunimea\u201d<\/em>, Editura\u00a0\u201eCartea Rom\u00e2neasca\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 1943,\u00c2\u00a0\u00c2\u00a0\u00c2\u00a0 p. 249-274;
\n[7]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, Ilie B\u0103descu,\u00a0Sociologia eminescian\u0103,<\/strong>\u00a0Editura\u00a0Porto Franco<\/em>, Gala\u021bi, 1994;
\n[8]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, Ilie Dugan,\u00a0Istoricul Societ\u0103\u021bii Academice Rom\u00e2ne\u00a0<\/strong>\u201eJunimea\u201d\u00a0<\/em>din Cern\u0103u\u021bi<\/strong>. Partea \u00eent\u00e2ia\u00a0\u201eArboroasa\u201d<\/em>\u00a0(1875-1877), Bucure\u015fti, Editura Societ\u0103\u021bii, 1930;\u00a0
\n[9]<\/a>\u00a0Augustin Z. N. Pop,\u00a0op. cit.<\/strong>, 1969, p. 187;
\n[10]<\/a>\u00a0Mihai Eminescu,\u00a0Opere,<\/strong>\u00a0IX,\u00a0Publicistic\u0103.<\/strong>\u00a0Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 1980, p. 217-220;
\n[11]<\/a>\u00a0Vezi, Gheorghe Ene,\u00a0Eminescu \u015fi serviciile secrete,\u00a0<\/strong>\u00een Revista\u00a0\u201eArge\u015f\u201d<\/em>, anul III, nr. 16, ianuarie 2003;
\n[12]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, D. Vatamaniuc,\u00a0Mihai Eminescu, Chestiunea Evreiasc\u0103<\/strong>, Bucure\u015fti, 2000;
\n[13]<\/a>\u00a0T. Maiorescu,\u00a0Istoria contimporan\u0103 a Rom\u00e2niei,<\/strong>\u00a0Bucure\u015fti, 1925, p.181;
\n[14]<\/a>\u00a0Constantin Barbu,\u00a0Codul invers. Arhiva \u00eennebunirii \u015fi uciderii nihilistului Eminescu<\/strong>, vol. I, Editura\u00a0\u201eSitech\u201d<\/em>, Craiova, 2008, p. 129;
\n[15]<\/a>\u00a0Miruna Lepu\u015f,\u00a0Despre Eminescu \u015fi ce am \u00eenv\u0103\u021bat descoperindu-l,<\/strong>\u00a0Editura\u00a0\u201eVremea\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 2008, p. 110;
\n[16]<\/a>\u00a0Mihai Eminescu,\u00a0Opere, XI, Publicistic\u0103, 17 februarie-31 decembrie 1880,<\/strong>\u00a0Editura Academiei R.S.R, 1984, p. 311;
\n[17]<\/a>\u00a0D. Vatamaniuc,\u00a0Ioan Slavici \u015fi lumea prin care a trecut,<\/strong>\u00a0Editura Academiei, Bucure\u015fti, 1968, p.258-265; Apud M. Eminescu,\u00a0Rom\u00e2nia Irredenta,<\/strong>\u00a0\u00een\u00a0\u201eTimpul\u201d<\/em>, VI, nr.169, 5 august 1881, p.2;
\n[18]<\/a>\u00a0Corneliu Mihail Lungu, Transilvania \u00een raporturile rom\u00e2no-austro-ungare. 1876-1886, Editura\u00a0<\/strong>\u201e<\/em>Viitorul Rom\u00e2nesc\u201d, Bucure\u015fti, 1999;<\/strong>
\n[19]<\/a>\u00a0Despre Societatea\u00a0\u201eCarpa\u021bii\u201d<\/em>, vezi, Teodor Pavel,\u00a0Mi\u015fcarea rom\u00e2nilor pentru unitate na\u021bional\u0103 \u015fi diploma\u021bia Puterilor Centrale<\/strong>, vol. I ( 1878-1895 ), Editura\u00a0\u201eFacla\u201d<\/em>, Timi\u015foara, 1979;
\n[20]<\/a>\u00a0Augustin Z.N. Pop,\u00a0Contribu\u021bii documentare la biografia lui Eminescu,<\/strong>\u00a0Bucure\u015fti, Editura Academiei Rom\u00e2ne, 1962, p.435;
\n[21]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, Mihai Eminescu,\u00a0Sf\u00e2ntul P\u0103m\u00e2nt al Transilvaniei, Antologie,<\/strong>\u00a0prefa\u021b\u0103, note \u015fi comentarii de D.Vatamaniuc,\u00a0<\/em>Editura\u00a0\u201eSeculum\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 1997;
\n[22]<\/a>\u00a0Gheorghe Ungureanu,\u00a0Eminescu \u00een documente de familie \u2013 documente literare,<\/strong>Editura\u201eMinerva\u201d<\/em>, 1977, p.411-412;
\n[23]<\/a>\u00a0Mihai Eminescu,\u00a0Opere, XIII, Publicistic\u0103, 1882-1883, 1888-1889,<\/strong>\u00a0Editura Academiei R.S.R, 1985, p. 168;
\n[24]<\/a>\u00c2\u00a0 Pantelimon Halippa, Anatolie Moraru,\u00a0Testament pentru urma\u015fi,<\/strong>\u00a0Chi\u015fin\u0103u, 1991, p. 123;
\n[25]<\/a>\u00a0Mihai Eminescu,\u00a0La descoperirea statuii lui \u015etefan,<\/strong>\u00a0\u00een Eminescu Mihai,\u00a0Publicistic\u0103. Referiri istorice \u015fi istoriografice,<\/em>\u00a0Editura\u00a0\u201eCartea Moldoveneasc\u0103\u201d<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 1990, p. 495;
\n[26]<\/a>\u00a0Vezi, Ion Negrei,\u00a0Replica ruseasc\u0103 la dezvelirea, la Ia\u015fi, la 5\/17 iunie 1883, a statuii lui \u015etefan cel Mare<\/strong>\u00a0(I<\/strong>), \u00een\u00a0\u201eRevista rom\u00e2n\u0103\u201d,<\/em>\u00a0nr. 1 (51) \/ 2008;
\n[27]<\/a>\u00a0Idem.,\u00a0Opere, XIII, Publicistic\u0103, 1882-1883, 1888-1889,<\/strong>\u00a0Editura Academiei R.S.R, 1985, p.316-325;
\n[28]<\/a>\u00a0Gheorghe Ungureanu,\u00a0Eminescu \u00een documente de familie \u2013\u00a0documente literare,<\/strong>Bucure\u015fti, Editura\u00a0\u201eMinerva\u201d<\/em>, 1977, p.412-414;
\n[29]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, Nicolae Georgescu,\u00a0A doua via\u021b\u0103 a lui Eminescu<\/strong>, Editura\u00a0\u201eEuropa Nova\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 1994;\u00c2\u00a0\u00a0
\n[30]<\/a>\u00a0Augustin Z.N. Pop,\u00a0Noi contribu\u021bii documentare la biografia lui Mihai Eminescu,<\/strong>Editura Academiei R.S.R 1969, p. 135;
\n[31]<\/a>\u00a0Miruna Lepu\u015f,\u00a0Despre Eminescu \u015fi ce am \u00eenv\u0103\u021bat descoperindu-l,<\/strong>\u00a0Editura\u00a0\u201eVremea\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 2008, p. 107;
\n[32]<\/a>\u00a0Aici este folosit \u00een sens de creduli, superficiali, \u015fi nu \u00een sensul evanghelic, ce are cu totul alte conota\u021bii (n. ed.).
\n[33]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, Nicolae Georgescu,\u00a0A doua via\u021b\u0103 a lui Eminescu<\/strong>, Editura\u00a0\u201eEuropa Nova\u201d<\/em>, Bucure\u015fti, 1994; Theodor Codreanu,\u00a0Dubla sacrificare a lui Eminescu,<\/strong>\u00a0Editura\u00a0\u201eSerafimus Grup\u201d<\/em>, Bra\u015fov, 1999; Constantin Barbu,\u00a0Codul Invers. Arhiva \u00eennebunirii \u015fi a uciderii nihilistului Eminescu<\/strong>, vol. I, Editura Sitech, Cra\u00adiova, 2008; Ernest Bernea,\u00a0Treptele bucuriei<\/strong>, Editura\u201eVremea\u201d<\/em>Bu\u00c2\u00ad\u00c2\u00adcu\u00c2\u00adre\u015fti, 2008;\u00a0
\n[34]<\/a>\u00a0Vezi, pe larg, D. Vatamaniuc,\u00a0Ioan Slavici \u015fi lumea prin care a trecut, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 1968<\/em>; Ecaterina Sz\u00c3\u00b6ke Magyarosy avea un trecut destul de dubios (se c\u0103s\u0103torise cu Slavici la 11 septembrie 1875, folosind un \u015fantaj: ar fi r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103 de el!). Aceasta avea\u201ecomport\u0103ri reprobabile\u201d<\/em>, dup\u0103 cum a recunoscut Ioan Slavici \u00eentr-o confesiune scris\u0103 f\u0103cut\u0103 la 30 octombrie 1875 lui Titu Maiorescu, afirm\u00e2nd cu p\u0103rere de r\u0103u c\u0103\u00a0\u201eam luat ca so\u021bie pe o femeie, cu care trebuie s\u0103 m\u0103 crede\u021bi nenorocit\u201d<\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LOGOS\u00a0 MIHAI\u00a0 VITEAZU C\u0103tre Cardinalului Cinzio Aldobrandini\u00a0 \u00abNu am nicio \u00eencredere \u00een unguri, din care sunt \u00een jurul meu 7.000, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-26960","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26960","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26960"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26960\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26976,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26960\/revisions\/26976"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26960"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26960"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}